Practică: Testare musculară

1.Îndoiți brațul, care vă este mai ușor, la 90* din cot,

2.imaginați-vă că aveți în mână o sticlă cu 1 l. de apă,

2 așezați palma, de la cealaltă mână, deasupra încheieturii brațului îndoit, închideți

pumnul ușor, fără a forța,

3. rostiți clar, intenția: Iubire! Iubire! Iubire!

4. apoi spuneți: strânge cu putere și încordați pumnul cât de tare puteți.

5.Folosindu-vă mâna liberă, apăsați încheietura brațul îndoit, încet și cu încredere,

pentru a simți „rezistența” conștientă a unui reflex muscular. Fiți atenți la reflex. El este
PUNCTUL ZERO.

6.Conștientizați că reflexul muscular subconștient, va anula întotdeauna, o alegere

conștientă. NU lăsați conștientul să intervină.

7. Spuneți: Ură! Ură! Ură! și apăsați încheietura. Ea se va lăsa în jos. Întotdeauna. Ura
nu o avem setată în subconștientul nostru arhetipal. Chiar dacă sesizăm o mică
încordare în opunerea mușchilor, ea vine din „acumulările-amintirile” umane.

Atenție: amintiți-vă că doar învățați să perceți conștient, doar simțiți o schimbare în

reflexul muscular, care nu are nimic de a face cu partea conștientă.

Puneți mâna stângă pe piept când spuneți ură. Veți simți o durere mută a corpului.
Sigur că mâna se va duce în jos. Spuneți : Iubire și Recunoștință Infinită! Până se
disipează. Ura are multe fațete în noi și, mintea tresare, gata să scoată amintirile.

8. spuneți din nou: Iubire! Iubire! Iubire!

9 apăsați, simțiți încordarea mușchilor și realizați ce /cum simțiți în corp.

Fiți atenți, curioși la încordare-cedare.

1
Având în vedere că că SN comunică prin intermediul sinapselor electromagnetice, prin
apa din celulele noastre, fiecare gând, sentimentele și acțiunile vor avea un impact
direct asupra noastră.

Intotdeauna încheiați făcând câțiva pași, chiar pe loc.

Exerciții:

1Țineți un braț la 90*.

2 spuneți: Strânge cu putere! și strângeți pumnul și brațul pentru a simți reflexul de

încordare: Punctul zero.

3 gândiți-vă la o situație care v-a creat stres.

3 după ce ați revăzut acea amintire, spuneți: Stânge cu putere!

4 apăsați, presați cu încredere, cu palma de la cealaltă mână, brațul îndoit, simțind

răspunsul reflex de cedare.

5 Puneți câteva secunde mâna stângă pe inimă, ca și cum ați ocroti pe cineva drag

6 Rostiți: Iubire și recunoștință IN FI NI TĂ !!! simți INFINITATEA iubirii. Lăsați-vă să

simțiți infinitatea iubirii și recunoștiinței.

7 Gândiți-vă din nou la situația stresantă. Nu comentați că e mai... sau mai...

8 Spuneți: Strânge cu putere! Și apăsați! Veți constata că mușchiul indicator se

încordează, nu va mai ceda.

Constatați că situația stresantă se schimbă, că vă este mai dificil să vă amintiți de ea,

să vă concentrați asupra ei.

Puteți verifica cât % ați depășit. Nu asta are importanță. Oricum, continuați până când,
veți înțelege brusc, ȘI beneficiile aduse de acea situație. Nu există un număr fix de
exersări, ci doar să fim sinceri în dorința de a deveni cea mai bună variantă a noastră.
Când se va întâmpla, depinde de fiecare.

Puteți verifica spunând: Tiparul emoțional ...... a fost modificat în totalitate! Așa să
fie! Nu vă îndoiți nici o clipă. Nu-i dați voie minții conștiente să se implice cu vechile ei

2
tipare. Reluați, reluați până reușiți. Schimbarea începe să se producă natural, la toate
nivele ființei. Așa declanșați capacitatea de auto-vindecare.

Treptat, puteți avea vise care să vă determine să mai faceți ceva, să continuați.

N.B. Intotdeauna încheiați făcând câțiva pași, chiar pe loc.

In timpul zilei practicați de n ori : Iubire și Recunoștință Infinită! X3. „ strânge cu

putere”, Și apăsați. Așa să fie mereu!!!

Întotdeauna acesta să fie finalul la orice practică.

Puterea fiecăruia este mereu prezentă în / doar, momentul prezent.

Exercițiu:

Amintiți-vă o experiență dureroasă, simțiți un sentiment legat de acea experiență.

Faceți testarea kinestezică rostind numele experienței. Ați fost părăsit de iubit.

Ex: dezamăgire, furie, tristețe… (toate reprezintă fațete ale durerii, dar căutați fațeta cea
mai implicată).

Brațul se duce în jos. Apoi, vizualizați culoarea verde, sau portocalie, albastră (depinde
de eveniment. Scriu doar idea). Imaginați-vă cel mai frumos verde și priviți prin filtrul
culorii experiența de mai sus, timp de 3-5 secunde (se fabrică deja ochelari speciali
acestui scop, dar vizualizarea personală întotdeauna va fi mai puternică. Nu alegem
calea cea mai facilă).

În acelați timp, trăgeți-vă de o șuviță de păr. Părul este format din proteine și este o
antenă dar și o ancoră a enegiei. Se va dezactiva receptorul proteic senzorial care s-a
format datorită experienței limitatoare, care v-a dat de furcă până acum. Repetați până
simțiți că v-ați eliberat (nu vă scalpați, totuși). Am observat că multe doamne se tund, se
coafează și, brusc, își schimbă starea. Devin mai senine, încrezătoare. Principiul e
același, dar până la următoarea tunsoare.

Faceși testarea din nou. Veți sesiza o diferință, cel puțin, dacă nu un răspuns de
strângere ferm. Continuați cât e necesar să vă debarasați de amintirea care vă ajută să
vă sabotați prezentul.
3
Creierul nu poate face deosebire între o credință limitatoare și o viziune pe care ne-o
dorim (asta spre marele nostru bine). Voința subconștientă va anula mereu pe cea
conștientă. Există un fir care ne va duce la experiența inițială. Pe unii îi liniștește asta.
Alții însă nu vor să mai treacă pe acolo. Amândouă sunt rezolvabile, în același mod. De
exemplu, când te vei gândi, din nou, la experiență (n.b. trăgând un pic de șuviță, nu
uitați asta. Dacă nu aveți păr…sincer, nu știu ce să spun. Incercați să vă amintiți cum
erați când aveați păr și trageți de o șuviță imaginară), vei vedea că apare instantaneu
culoarea prin care ai vizualizat. Încercați! Sigur, veți zâmbi.

Când brațul cedează, percepția se va duce spre „începuturile” acelei dizarmonii.

Observând, putem alege să mergem până acolo sau nu. Depinde de fiecare și aici se
continuă în funcție de persoană. Pentru că întotdeauna este o experiență personală pe
care nu o îngrădim într-o tehnică. Să nu fim prinși de propriul mental cotidian, care
devine o frână: eu știu, analizez, eu ...eu, toate impulsurile terestre învățate pînă acum.
Mentalul universului e mai vast și avem acces la el și o experiență de aceste fel nu
avem cu ce o compara. Dacă încercăm...