Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ordin 845 - 2015 PDF
Ordin 845 - 2015 PDF
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
în construcţii, republicată, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de
reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii,
urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003,
cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 9 din 3 iunie 2015 al Comitetului tehnic de
specialitate nr. 10 "Instalaţii şi echipamente aferente construcţiilor" şi Procesul-verbal de
avizare nr. 1 din 5 iulie 2015 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995, republicată, şi ale art. 4 pct. II lit. e)
şi art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările
ulterioare,
ART. 1
Se aprobă reglementarea tehnică "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-
2002)", indicativ I 13-2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul
ordin.
------------
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 bis, care se poate
achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial",
Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
ART. 2
Prezentul ordin*1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
la 30 de zile de la data publicării.
------------
*1) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă
"URBAN - INCERC".
ART. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr. 930/2002*2) pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ
privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I13-2002" şi
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 929/2002*2) pentru
aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire
centrală, indicativ I13/1-2002", precum şi orice alte dispoziţii contrare îşi încetează
aplicabilitatea.
------------
*2) Ordinele ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 930/2002 şi nr.
929/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CUPRINS
Capitol
ANEXE
Anexa 1 - Lista standardelor aplicabile la proiectarea şi executarea
instalaţiilor de încălzire centrală
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
Tabel 3.1
Tabel 3.2
Indicatorii confortului termic
┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categoria│ Starea de confort termic │
│ambianţei│ │
│ ├───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ │ PPD (%) │ PMV │
├─────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ I │ <6 │ -0,2 ... +0,2 │
├─────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ II │ <10 │ -0,5 ... +0,5 │
├─────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ III │ <15 │ -0,7 ... +0,7 │
├─────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ IV │ >15 │ -0,7>PMV>+0,7 │
└─────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
Tabel 3.3
Procentul maxim admisibil al persoanelor
nemulţumite de senzaţia de disconfort termic local
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Categoria │ Disconfort local │
│ ├───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ Procent │ Procent │ Procent │ Procent │
│ │ persoane │ persoane │ persoane │ persoane │
│ │ nemulţumite │ nemulţumite │ nemulţumite │ nemulţumite │
│ │ din cauza │ din cauza │ din cauza │ din cauza │
│ │ curenţilor │ gradientului │ temperaturii │ asimetriei │
│ │ de aer (%) │ vertical de │ pardoselii │ temperaturii │
│ │ │ temperatură │ (%) │ de radiaţie │
│ │ │ (%) │ │ (%) │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ I │ <15 │ <3 │ <10 │ <5 │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ II │ <20 │ <5 │ <10 │ <5 │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ III │ <25 │ <10 │ <15 │ <10 │
└──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
Tabel 3.4
┌─────────┬────────────────────────┐
│Categoria│ Gradientul vertical de │
│ambianţei│ temperatură [°C/m] │
├─────────┼────────────────────────┤
│ I │ <2 │
├─────────┼────────────────────────┤
│ II │ <3 │
├─────────┼────────────────────────┤
│ III │ <4 │
└─────────┴────────────────────────┘
Tabel 3.5
Temperatura medie a pardoselii
┌─────────┬────────────────────────┐
│Categoria│ Temperatura medie a │
│ambianţei│ pardoselii [°C] │
├─────────┼────────────────────────┤
│ I │ 19-29 │
├─────────┼────────────────────────┤
│ II │ 19-29 │
├─────────┼────────────────────────┤
│ III │ 17-31 │
└─────────┴────────────────────────┘
Tabel 3.6
Diferenţa de temperatură între suprafeţele
delimitatoare şi temperatura aerului interior
┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categoria│ Diferenţa de temperatură │
│ambianţei├────────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ Plafon radiant │ Perete rece │ Perete rece │ Perete radiant │
│ │ [°C] │ [°C] │ [°C] │ [°C] │
├─────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ I │ <5 │ <10 │ <14 │ <23 │
├─────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ II │ <5 │ <10 │ <14 │ <23 │
├─────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ III │ <7 │ <13 │ <18 │ <35 │
└─────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┘
5. SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
Tabel 5.1.
┌────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Grupa │ Sistemul │
│crt.│ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┬──────────────────────────┼───────────────────────────┐
│ │ │ Agent termic │ Aparate de încălzire │ Observaţii │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1. │Clădiri de locuit │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │Hoteluri, sanatorii cu regim │ │radiator │ │
│ │hotelier │ │ │ │
│ │Amenajări turistice: vile moteluri,│ │ │ │
│ │hanuri │ │ │ │
│ │Cămine: studenţeşti, muncitoreşti, │ │ │ │
│ │de băţani, pentru persoane cu │ │ │ │
│ │handicap, aşezăminte de ocrotire │ │ │ │
│ │Internate şcolare, cazărmi │ │ │ │
│ │Policlinici, dispensare, cabinete │ │ │ │
│ │medicale │ │ │ │
│ │Farmacii, laboratoare medicale │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 2. │Spitale, sanatorii cu regim de │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │spitalizare │ │radiator Suprafeţe │ │
│ │Cămine:, de băţani, pentru persoane│ │radiante de joasă │ │
│ │cu handicap, aşezăminte de ocrotire│ │temperatură │ │
│ │Maternităţi, preventorii │ │ │ │
│ │Creşe, grădiniţe, cămine de copii │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 3. │Clădiri administrative │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │Unităţi de cercetare şi proiectare │ │radiator sau │ │
│ │Clădiri comerciale - bancare │ │convectoradiator │ │
│ │Instituţii judiciare ├──────────────┼──────────────────────────┤ │
│ │Şcoli, licee, facultăţi │Apă caldă sau │Agregate pentru aer cald │ │
│ │Săli de gimnastică │apă fierbinte │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 4. │Teatre, case de cultură, cămine │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │culturale │ │radiator convectoradiator │ │
│ │Cluburi, săli de festivităţi, săli │ │sau convector │ │
│ │de şedinţe ├──────────────┼──────────────────────────┤ │
│ │Săli expoziţionale şi muzeistice │Apă caldă sau │Agregate pentru aer cald │ │
│ │Biblioteci, arhive │apă fierbinte │Agregate de climatizare │ │
│ │Cinematografe │ │ │ │
│ │Săli de sport │ │ │ │
│ │Clădiri de cult │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 5. │Magazine înglobate în clădire cu │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │specific diferit │ │radiator convectoradiator │ │
│ │Complexe sau hale comerciale │ │sau convector │ │
│ │independente ├──────────────┼──────────────────────────┤ │
│ │Restaurante, cantine, bufete │Apă caldă sau │Agregate pentru aer cald │ │
│ │ │fierbinte │Agregate de climatizare │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 6. │Băi publice, săli duşuri comune │Apă caldă │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │Bazine de înot, piscine │ │radiator, convectoradiator│ │
│ │Spălătorii mecanice │ │serpentine │ │
│ │ │ │Suprafeţe radiante de │ │
│ │ │ │joasă temperatură │ │
│ │ ├──────────────┼──────────────────────────┤ │
│ │ │Apă caldă sau │Agregate pentru aer cald │ │
│ │ │fierbinte │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 7. │Încăperi de producţie în care nu se│Apă fierbinte │Agregate pentru aer cald │ │
│ │degajă praf, gaze sau vapori │ │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │ │ │convectoradiator (2) │(1) - În ateliere din zona │
│ │ │ │Panouri radiante │de clădiri civile, │
│ │ │ │ │industria mică şi mijlocie │
│ │ │Apă caldă (1) │Corpuri de încălzire tip │unde nu există reţea de apă│
│ │ │ │radiator, │fierbinte │
│ │ │ │convectoradiator, │(2) - Pentru încălzirea │
│ │ │ │serpentine │perimetrală, art. I.3.4.2, │
│ │ │ │Agregate pentru aer cald │dar nu în cazul degajărilor│
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤de praf │
│ 8. │Încăperi de producţie în care │Apă fierbinte │Agregate pentru aer cald │(3) - În conformitate cu │
│ │procesele tehnologice degajă praf, │ │Panouri radiante │prevederile art. I.3.2.15, │
│ │gaze sau vapori neexplozibili, │Panouri │Corpuri de încălzire tip │şi art. I.3.6.27 │
│ │incombustibili │radiante │convectoradiator (2) │(4) - În conformitate cu │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤prevederile art. I.3.2.7. │
│ 9. │Încăperi de producţie în care │Apă caldă sau │Agregate pentru aer cald │ │
│ │procesele tehnologice degajă praf, │apă fierbinte │ │ │
│ │gaze sau vapori inflamabili, │ │ │ │
│ │combustibili sau toxici (3) │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤ │
│10. │Locuri de muncă sau zone de muncă │Apă fierbinte │Agregate pentru aer cald │ │
│ │izolate în clădire neîncălzite (4) │ │Panouri radiante │ │
├────┼───────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤ │
│11. │Grupuri de încăperi │Apă fierbinte │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │social-administrative înglobate în │ │convectoradiator │ │
│ │clădiri de producţie │ │Agregate pentru aer cald │ │
│ │ ├──────────────┼──────────────────────────┤ │
│ │a) grupuri de încăperi în │Apă caldă (1) │Corpuri de încălzire tip │ │
│ │perimetrul spaţiilor de producţie │ │radiator, convectoradiator│ │
│ │(birouri de secţii pentru maiştrii,│ │serpentine │ │
│ │vestiare, grupuri sanitare) │ │ │ │
│ │b) grupuri de încăperi înglobate în│ │ │ │
│ │corpuri anexe, adiacente clădirilor│ │ │ │
│ │de producţie (laboratoare, birouri │ │ │ │
│ │de proiectare, birouri │ │ │ │
│ │administrative, vestiare, grupuri │ │ │ │
│ │sanitare) │ │ │ │
└────┴───────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┘
Încălzirea de gardă
5.19. În clădiri şi în încăperi folosite cu intermitenţă, în care, în
perioadele de nefolosire, este necesară menţinerea unei temperaturi pozitive, se
prevăd instalaţii de încălzire de gardă.
5.20. Încălzirea de gardă se prevede în cazurile în care temperatura minimă
este cerută de necesităţi tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi
asigurată prin căldura acumulată sau degajată de utilaje şi de elementele
construcţiei (corelată eventual cu mărirea rezistenţei termice a elementelor de
închidere a spaţiului respectiv).
(1) Pentru protecţia împotriva îngheţului a instalaţiilor de orice fel, se
poate folosi încălzirea de gardă, dacă beneficiarul va aprecia că este mai
economică decât luarea altor măsuri, precum:
a) golirea instalaţiilor;
b) prevederea unor conducte însoţitoare;
c) încălzirea cu aparate autonome;
d) utilizarea altor sisteme, etc.
5.21. Prevederea încălzirii de gardă este obligatorie în spaţiile dotate cu
instalaţii speciale de stingere a incendiilor pline cu apă.
5.22. Încălzirea de gardă poate fi realizată şi prin folosirea uneia din
soluţiile următoare:
a) utilizarea instalaţiei de încălzire normală, cu reducerea temperaturii
agentului termic;
b) utilizarea unei părţi din instalaţia de încălzire normală;
c) utilizarea unei instalaţii speciale de încălzire, folosind aceeaşi sursă şi
eventual, o parte din reţeaua de distribuţie a instalaţiei normale.
(1) Alegerea variantei optime se face după criterii economice şi funcţionale,
de asigurare a unei exploatări uşoare şi sigure.
Modulele termice
7.221. Modulele termice reprezintă puncte termice individuale sau centralizate
compacte, utilizate în clădiri civile (locuinţe individuale, scări de bloc sau
blocuri, spaţii comerciale sau administrative) sau anexe ale clădirilor
industriale.
7.222. Modulele termice se proiectează pentru:
a) încălzire;
b) prepararea apei calde de consum;
c) încălzire şi prepararea apei calde de consum.
7.223. Modulul termic pentru încălzire, asigură reglajul sarcinii termice,
protecţia la suprapresiune, contorizarea energiei termice şi monitorizarea
funcţionării.
7.224. Modulul termic pentru prepararea apei calde este prevăzut cu
schimbătoare de căldură fără acumulare, asigură prepararea apei calde de consum la
temperatura şi la programul prescris, protecţia la suprapresiune, contorizarea
energiei termice şi monitorizarea funcţionării.
7.225. Modulul termic pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum
asigură reglajul sarcinii termice, protecţia la suprapresiune, prepararea apei
calde de consum la temperatura şi la programul prescris, contorizarea energiei
termice şi monitorizarea funcţionării.
7.226. Modulele termice pot fi concepute şi pentru utilizarea altor forme de
energie primară, neconvenţională, cum ar fi energia solară sau geotermală.
Alegerea şi amplasarea modulelor termice
7.227. La dimensionarea echipamentelor punctelor termice se respectă
prevederile reglementărilor tehnice privind criteriile de performanţă pentru
instalaţiile de încălzire centrală.
7.228. La dimensionarea punctului termic modular de imobil se ţine seama de:
a) graficul de temperatură al agentului termic primar livrat;
b) presiunea maximă şi medie a agentului termic;
c) diferenţa minimă şi maximă de presiune pe reţeaua de agent termic primar.
7.229. Punctul termic de imobil se amplasează în clădirea alimentată.
Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii funcţionale,
constructive şi economice ţinând seama de posibilităţile de racordare, la reţelele
exterioare de agent primar, la utilităţi (energie electrică, apă) şi la
instalaţiile interioare de încălzire.
7.230. De regulă, punctul termic se amplasează la subsolul sau la parterul
clădirii, într-o încăpere separată, special destinată.
(1) Încăperea în care se amplasează punctul termic trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să nu prezinte pericol de incendiu
b) să fie protejată contra îngheţului
c) să fie iluminată natural şi/sau artificial
d) să asigure spaţiul necesar pentru exploatarea normală şi în siguranţă a
e) echipamentelor precum şi pentru montaj, întreţinere şi reparaţii
f) să permită un acces uşor şi direct, din spaţiile comune ale imobilului.
7.231. În cazul amplasării punctului termic în vecinătatea unor încăperi
sensibile la zgomot, vibraţii sau exces de temperatură se iau măsuri de izolare
fonică şi termică pentru a nu se depăşi limitele de zgomot şi temperatură, admise
potrivit destinaţiei încăperilor respective.
7.232. Punctele termice de imobil pot fi amplasate şi în încăperi cu alte
destinaţii în situaţia în care se îndeplinesc următoarele condiţii:
a) punctul termic să fie realizat în varianta constructivă monobloc
b) destinaţia încăperii în care se montează punctul termic să facă parte din
spaţiile comune ale imobilului: holuri, casa scării (sub scară), subsol tehnic etc.
c) spaţiul în care se montează punctul termic să fie delimitat şi separat de
încăpere printr-o împrejmuire care se poate închide.
Aparate de măsură
7.252. Aparatele de măsură au drept scop afişarea, înregistrarea, stocarea şi
transmiterea informaţiilor privind parametrii caracteristici agentului termic.
7.253. Parametrii caracteristici funcţionării instalaţiilor de încălzire sunt:
temperatura agentului termic, debitul agentului termic, presiunea din sistem
alături de temperatura şi compoziţia chimică a gazelor de ardere.
7.254. Funcţionarea instalaţiilor de încălzire este influenţată de mărimi
exterioare sistemului care trebuie măsurate, cum sunt: parametrii climatici
exteriori, temperatura din centrala termică, temperatura din spaţiile utilizate,
etc.
7.255. Aparatele de măsură sunt specifice parametrului măsurat, astfel:
a) pentru temperatură: termometre şi termocuple
b) pentru debite de fluid: debitmetre
c) pentru presiune: manometre şi .presostate
d) pentru analiza gazelor de ardere: analizor de gaz.
7.256. Pentru măsurarea temperaturii se prevăd termometre indicatoare:
a) la cazanele de apă caldă, pe conductele de ieşire;
b) la schimbătoarele de căldură:
i. în cazul unui singur aparat - pe intrarea şi ieşirea circuitelor primar şi
secundar;
ii. în cazul mai multor aparate, montate alăturat şi racordate în paralel -
câte un singur termometru pe circuitele principale primar şi secundar şi câte un
termometru pe ieşirea circuitelor primar şi secundar din fiecare aparat;
iii. în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe
circuitele primar şi secundar - înainte şi după fiecare aparat;
c) pe distribuitoarele instalaţiilor de încălzire cu apă caldă sau fierbinte;
d) pe toate ramurile care intră în colectoarele instalaţiilor de încălzire cu
apă caldă sau fierbinte, precum şi pe ieşirea generală din colectoare;
e) pe conductele care intră şi care ies în şi din butelia de egalizare a
presiunilor;
f) la intrările şi ieşirea în şi din dispozitivul de amestec prin care se
reglează temperatura agentului termic (robinete cu trei căi etc.);
g) pe rezervoarele de condensat;
h) pe ieşirea din reductoarele de presiune.
Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire directă va fi de ±0,5°C.
7.257. Se prevede o teacă metalică pentru montarea unor termometre indicatoare
în scopul reglării şi controlului ocazional al instalaţiilor:
a) pe conductele de alimentare cu apă caldă sau fierbinte a clădirilor, la
intrarea sau ieşirea acestora;
b) pe ramurile principale (ducere şi întoarcere) ale reţelelor exterioare sau
interioare de distribuţie de apă caldă sau fierbinte;
c) la intrarea şi ieşirea apei calde sau fierbinţi la echipamente consumatoare
mari (baterii de încălzire, aeroterme, etc.).
(1) În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al
funcţionării instalaţiilor respective, se montează termometre permanente, cu
condiţia prevederii măsurilor de protecţie a acestora.
7.258. Se recomandă prevederea unei bucle de semnalizare acustică şi, eventual
optică, a atingerii temperaturii maxime admisibile la cazanele de apă caldă,
respectiv pe circuitul secundar al schimbătoarelor de căldură care produc apă caldă
pentru încălzire sau pentru consum.
7.259. Pentru măsurarea presiunii se prevăd manometre indicatoare:
a) pe distribuitoarele şi colectoarele instalaţiilor de încălzire cu apă cu
circulaţie prin pompe (în cazul când distribuitoarele sau colectoarele se află în
imediata apropiere a pompelor de circulaţie şi sunt legate direct de acestea,
montarea manometrelor nu este obligatorie);
b) pe aspiraţie şi refularea pompelor de circulaţie, adaos, amestec etc.;
c) pe conductele de ducere de la cazanele de apă caldă sau apă fierbinte;
d) la cazanele de abur de joasă presiune;
e) la intrarea şi ieşirea în şi din reductoarele şi regulatoarele de presiune;
f) pe distribuitoarele de abur;
g) pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat,
expandoare, vase de expansiune închise etc.).
h) înainte şi după separatoarele de impurităţi.
7.260. Clasa de precizie a manometrelor şi limitele maxime de lucru vor fi
conform prevederilor din SREN 837;
7.261. În scopul verificării echilibrării hidraulice a circuitelor de conducte,
a căderilor de presiune în aparate cu rezistenţă hidraulică mare şi variabilă în
timp, precum şi pentru măsurarea debitului agentului termic, se prevăd, fie
armături specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de
presiune (racorduri din ţeavă Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea
manometrelor diferenţiale sau cu citire directă, astfel:
a) pe racordurile punctelor termice la reţeaua de transport a căldurii;
b) pe racordurile instalaţiilor interioare de încălzire la reţeaua termică;
c) pe conductele de ducere şi întoarcere ale grupurilor de distribuţie ale
instalaţiilor interioare;
d) înainte şi după: schimbătoare de căldură, diafragme pentru măsurarea
debitului sau pentru echilibrare hidraulică; - eventual - la baza câte unei coloane
principale de la capătul fiecărei ramuri de distribuţie din instalaţiile interioare
de încălzire;
e) pe conductele de abur la ieşirea din centrala termică.
(1) Se prevăd prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor.
7.262. Se prevăd manometre cu contacte electrice sau presostate la vasele de
expansiune închise pentru pornirea şi oprirea pompelor de adaos.
(1) La cazanele de abur se prevăd manometre cu contacte electrice în legătură
cu un releu electric şi o hupă pentru semnalizare acustică (completată, eventual,
cu semnalizare optică), pentru semnalizarea atingerii presiunii maxime.
7.263. Se prevăd indicatoare de nivel cu tub de sticlă la:
a) cazanele de abur - în condiţiile prescripţiilor tehnice specifice ISCIR;
b) rezervoarele de condensat;
c) vasele de expansiune închise;
d) rezervoarele de acumulare de pe lângă vasele de expansiune închise.
(1) La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se prevede un
indicator de nivel cu plutitor care să poată fi citit dintr-un loc accesibil.
7.264. Instalaţiile de preparare a apei calde de consum se prevăd cu
termoregulatoare limitatoare de temperatură, oricare ar fi agentul termic utilizat.
7.265. Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW se prevăd cu câte
un aparat pentru analiză chimică a gazelor de ardere şi termometre pentru măsurarea
temperaturii gazelor de ardere.
Automatizare
7.266. Pentru asigurarea protecţiei utilajelor şi a instalaţiilor şi
funcţionarea lor în condiţii de eficienţă maximă, se prevăd sisteme de
automatizare.
7.267. Principalele funcţii avute de sistemele de automatizare sunt :
a) de monitorizare;
b) de comandă;
c) de reglare;
d) de protecţie;
e) de programare;
f) de optimizare;
g) de semnalizare;
h) de comunicare şi comandă în sistem erarhic (dispecer, BMS,etc)
(1) Dotarea şi echiparea cu aparatura de automatizare pentru realizarea acestor
funcţii este de regulă asigurată de producător conform scopului şi parametrilor
funcţionali pentru care a fost proiectat şi executat utilajul respectiv.
7.268. Automatizarea instalaţiilor din centrale şi puncte termice se face
potrivit reglementării tehnice de proiectare a automatizării instalaţiilor din
centrale şi puncte termice.
7.269. Automatizarea instalaţiilor se bazează pe o schemă tehnologică care
indică prin simboluri grafice echipamentele de automatizare şi legăturile
funcţionale dintre acestea.
7.270. În centralele termice de apă caldă sistemul de reglare automată asigură:
a) reglarea procesului de ardere;
b) protecţia cazanelor la supraîncălzire, la lipsa circulaţiei apei şi la
scăderea temperaturii apei la intrarea în cazan sub valoarea limită admisă;
c) reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre
instalaţiile de încălzire în funcţie de temperatura exterioară şi de diagrama de
reglaj(reglaj calitativ);
d) variaţia debitului de agent termic furnizat consumatorilor prin
oprirea/pornirea treptată ("în cascadă") a cazanelor în funcţie de solicitările
consumatorilor(reglaj cantitativ);
e) prepararea apei calde de consum şi furnizarea ei la temperatura prescrisă,
după caz cu prioritate.
7.271. Cazanele centralei termice se dotează, obligatoriu, cu elemente automate
de protecţie la creşterea accidentală a temperaturii (supraîncălzire).
(1) Se prevăd următoarele elemente automate de protecţie la creşterea
temperaturii peste valorile admise:
a) un limitator de temperatură de lucru (termostat de lucru);
b) un limitator de temperatură de siguranţă (termostat de siguranţă);
c) elementele de protecţie la creşterea temperaturii, în cazul în care acestea
nu sunt cuprinse în specificaţia tehnică a cazanelor.
(2) Instalaţia de automatizare pentru protecţia cazanelor la creşterea
accidentală a temperaturii se completează cu sisteme de avertizare sonoră şi
optică.
7.272. În punctele termice se automatizează:
a) reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre
instalaţiile de încălzire(agent secundar) în funcţie de temperatura exterioară şi
de diagrama de reglaj a instalaţiilor de încălzire (reglaj calitativ);
b) prepararea apei calde de consum şi furnizarea ei la o temperatură prescrisă;
c) recircularea apei calde de consum din reţeaua de distribuţie;
d) protecţia schimbătoarelor de căldură la supraîncălzire.
7.273. Automatizarea funcţionării arzătoarelor cazanelor se face în
conformitate cu documentele tehnice şi instrucţiunile de utilizare şi de
prescripţiile tehnice specifice ISCIR.
7.274. În instalaţiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă cu
distribuţie individuală, de apartament, se automatizează reglarea debitului şi a
temperaturii agentului termic în funcţie de temperatura interioară a unei încăperi
de referinţă (de regulă camera de zi).
7.275. În instalaţiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă, se
recomandă echiparea corpurilor de încălzire din încăperile de locuit cu robineţi cu
cap termostatic, care menţin temperatura interioară constantă prin modificarea
debitului de agent termic.
7.276. Se recomandă montarea regulatoarelor de presiune diferenţială la baza
coloanelor din instalaţiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă care
alimentează corpuri de încălzire echipate cu robineţi cu cap termostatic.
7.277. Se recomandă ca schemele de automatizare să fie concepute astfel încât
să permită dotarea etapizată cu echipamente de automatizare în funcţie de
prioritate, importanţă şi posibilităţi financiare.
Contorizare
7.278. În scopul realizării economiei de energie şi stabilirii unor relaţii
corecte între distribuitorul şi consumatorul de căldură se prevede contorizarea
consumului de căldură în instalaţiile de încălzire centrală.
7.279. La centralele şi punctele termice se contorizează - obligatoriu -
căldura furnizată separat diferitelor categorii de consumatori de căldură:
încălzire centrală, prepararea centralizată a apei calde de consum sau alte
scopuri. La aceeaşi categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de
distribuţie de la sursa termică.
7.280. La punctele termice de imobil (clădire, bloc de locuinţe) se
contorizează - obligatoriu - căldura primită de la sursa de căldură. Contorizarea
căldurii furnizate se face la consumatori.
7.281. Apa de adaos folosită pentru umplerea şi completarea cu apă a
instalaţiilor din centrale termice se contorizează separat.
7.282. Soluţia de contorizare a căldurii în instalaţiile interioare de
încălzire centrală se stabileşte corelat cu destinaţia spaţiului încălzit, modul de
gestionare al cheltuielilor şi schema de distribuţie folosită. Se poate contoriza
consumul de căldură global pe clădire sau parţial pentru un tronson din aceasta.
7.283. Pentru clădirile de locuit, contorizarea se face pe clădire, tronson de
clădire sau pe apartament, în funcţie de schema de distribuţie adoptată.
Este obligatorie contorizarea separată a consumurilor de căldură aferente
spaţiilor cu altă destinaţie decât locuirea din clădirile de locuit colective
(magazine, birouri, etc.).
7.284. La consumatorii din alte categorii de clădiri civile se ţine seama de
necesitatea de contorizare parţială în funcţie de destinaţia spaţiului.
7.285. La clădirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizării
consumului de căldură la fiecare consumator. Contorizarea căldurii nu este
obligatorie pentru centralele termice care alimentează un singur consumator.
7.286. Se prevede spaţiul necesar pentru amplasarea, montarea şi exploatarea
corespunzătoare a echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces
uşor la contoare. Pentru clădirile de locuit se recomandă ca la contorizarea pe
apartamente, citirea să se facă din afara apartamentelor.
7.287. Montarea şi exploatarea contoarelor, condiţiile de amplasare şi schemele
adoptate sunt detaliate în reglementările referitoare la contoare de apă rece, apă
caldă, energie termică, gaze naturale.
7.288. În cazul în care la execuţie nu se poate monta echipamentul de
contorizare odată cu restul instalaţiei, se prevede spaţiul necesar şi se montează
tronsoane demontabile, în locul cărora se montează ulterior echipamentul de
contorizare.
Prevederi generale
8.1. Reţelele termice servesc la transportul agenţilor termici (apă caldă, apă
fierbinte sau abur) de la centralele şi punctele termice la instalaţiile interioare
de încălzire.
8.2. Prevederile din prezenta reglementare tehnică se aplică la:
a) reţelele termice exterioare, de la centralele termice şi punctele termice la
clădirile alimentate cu căldură;
b) reţelele termice interioare, de la centralele termice de imobil şi punctele
termice de imobil(module termice) sau de la branşament la instalaţiile interioare
de încălzire.
8.3. Proiectarea şi executarea reţelelor de distribuţie a agentului termic apă
caldă şi apă fierbinte se face aplicând prevederile din reglementările tehnice de
proiectare şi executare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică
- reţele şi puncte termice.
8.4. Reţelele termice se compun din:
a) conductele propriu-zise şi piesele de legătură aferente (coturi, curbe,
ramificaţii, reducţii, etc.)
b) izolaţia termică a conductelor şi protecţia acesteia;
c) elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare
de dilatare);
d) armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire;
e) elemente de susţinere (suporturi fixe şi mobile);
f) sistemul de măsură, control şi localizare a avariilor, după caz;
g) elemente auxiliare de construcţie (canale termice, cămine, estacade).
8.5. Conductele reţelelor termice exterioare se pot executa din oţel-carbon
şi/sau alte materiale rezistente la temperatură ridicată. Conductele pot fi
neizolate sau preizolate.
8.6. Conductele reţelelor termice interioare se pot executa din oţel, cupru,
oţel crom-nichel (INOX), polietilenă reticulară (PE-X), polibutilenă (PB) şi/sau
alte materiale care se încadreză în cerinţele pentru utilizarea preconizată.
Conductele pot fi neizolate sau preizolate.
8.7. Sistemele constructive ale conductelor preizolate sunt:
a) sisteme de conducte rigide alcătuind un sistem legat;
b) sisteme de conducte flexibile alcătuind un sistem flexibil.
8.8. Termoizolaţia conductelor preizolate poate fi din poliuretan expandat,
polietilenă expandată, izolaţie poliolefine pentru conductele din polibutilenă
şi/sau din alte materiale termoizolante care se încadreză în cerinţele pentru
utilizare.
8.9. Îmbinarea conductelor se face conform indicaţiilor din reglementările
tehnice aplicabile. Pentru menţinerea calităţii instalaţiei şi exploatare
eficientă, se recomandă utilizarea fitingurilor şi accesoriilor indicate de
producătorul de conducte.
Tabelul 8.1
┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivelul │ Debitul de golire [l/h] pentru │
│mediu al │ un robinet cu Dn [mm] │
│apei în │ │
│raport cu│ │
│robinetul│ │
│de golire├─────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┤
│ [m] │ 15 │ 20 │ 25 │ 32 │ 40 │ 50 │ 60 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0,10 │ 400 │ 700 │ 1100 │ 2000 │ 3000 │ 4000 │ 7500 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0,15 │ 450 │ 850 │ 1400 │ 2500 │ 3500 │ 4900 │ 9300 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0.20 │ 500 │ 1000 │ 1600 │ 3000 │ 4000 │ 5700 │ 10700 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0,25 │ 600 │ 1150 │ 1800 │ 3500 │ 4500 │ 6500 │ 12000 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0,30 │ 700 │ 1300 │ 2000 │ 4000 │ 5000 │ 7000 │ 13000 │
└─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘
Tabelul. 8.2
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Diametrul, [mm] │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Armătura de evacuare aer Conducta │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Dn 10 Dn < 125 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Dn 15 125 < Dn < 250 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Dn 20 Dn > 250 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul 8.3
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Temperatura nominală a │ Înălţimea coloanei [m] │
│agentului termic din ├─────────────────────────┬────────────────────────┤
│conductă [°C] │cu suport fix şi fără │cu un compensator de │
│ │compensator de dilatare │dilatare şi două │
│ │ │suporturi fixe │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 65 │ 16,0-32,0 │ 32,0-64,0 │
│ 75 │ 13,5-27,5 │ 27,5-55,0 │
│ 85 │ 12,0-24,0 │ 24,0-48,0 │
│ 95 │ 10,5-21,5 │ 21,5-43,0 │
│ 115 │ 9,0-18,0 │ 17,5-35,5 │
│ 130 │ 7,5-15,5 │ 15,5-31,0 │
│ 150 │ 6,5-13,5 │ 13,5-27,0 │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
Tabelul 8.4
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Diametrul conductei [inch] │ Lungimea minimă a porţiunilor │
│ │ orizontale [m] │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 3/8" │ 0,85 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1/2" │ 1,00 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 3/4" │ 1,10 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1" │ 1,25 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1 1/4" │ 1,40 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1 1/2" │ 1,50 │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
Tabelul 8.5
┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Diametrul│ Dilatarea porţiunii de coloană cuprinsă între punctul de │
│legăturii│ racordare a legăturii la coloană şi suportul fix [cm] │
│ [inch] ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ sub 0,4 0,4-0,8 0,8-1,2 │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ Distanţa minimă între coloană şi corpul de încălzire [m] │
├─────────┼────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┤
│ 3/8" │ 0,40 │ 0,64 │ 0,80 │
│ 1/2" │ 0,45 │ 0,70 │ 0,90 │
│ 3/4" │ 0,55 │ 0,80 │ 1,00 │
│ 1" │ 0,70 │ 0,95 │ 1,15 │
│ 1 1/4" │ 0,75 │ 1,05 │ 1,30 │
│ 1 1/2" │ 0,85 │ 1,15 │ 1,40 │
└─────────┴────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┘
Tabelul 8.6
┌──────────┬──────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Înălţimea │Regimul de│ Debitul de golire, [l/h], │
│între │înălţime │ al unui robinet cu Dn [mm]: │
│nivelul │cores- │ │
│mediu al │punzător │ │
│apei în │al │ │
│instalaţie│clădirii │ │
│şi nivelul│de locuit │ │
│de │ │ │
│racordare │ │ │
│a │ │ │
│conductei │ │ │
│de golire │ ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ [m] │ │ 15 │ 20 │ 25 │ 32 │ 40 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 0,65 │ P │ 650 │ 1500 │ 2400 │ 4000 │ 5500 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 3,00 │ P + 2E │ 1800 │ 3300 │ 5000 │ 9000 │ 12000 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 5,50 │ P + 4E │ 2500 │ 4500 │ 7000 │ 12500 │ 17000 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 10,50 │ P + 8E │ 3000 │ 5500 │ 9000 │ 16000 │ 22000 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 13,00 │ P + 10E │ 3500 │ 7000 │ 10500 │ 19000 │ 26000 │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
q(0) - q(iz)
r(iz) = ──────────── x 100 [%]
q(0)
Tabelul 8.7
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Elementul de instalaţie │ Străpungeri la montare │ Şanţuri la montare │
│ │ aparentă [cm] │ îngropată [cm] │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Coloană bitubulară cu │ 15 x 10 │ 20 x 13 │
│diametrul până la 50 mm │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Coloană monotubulară cu │ 10 x 10 │ 12 x 10 │
│diametrul până la 50 mm │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Legături la corpul de │ 5 x 10 │ 6 x 6 │
│încălzire │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
8.100. Se pot executa goluri şi şanţuri de alte dimensiuni decât cele indicate
în tabelul I.6.5.1 8.7 dacă ele se justifică, în funcţie de poziţia de montare,
necesitatea şi modul izolării termice a conductelor îngropate, tehnologia de
prefabricare în atelier şi de montare pe şantier etc.
8.101. Distanţa minimă între conductele paralele neizolate termic sau între
acestea şi feţele finite ale elementelor de construcţie adiacente din materiale
necombustibile (pereţi, planşee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru conductele
izolate termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei finite sau între
acestea şi suprafaţa finită a elementelor de construcţie vecine este de cel puţin 4
cm.
8.102. Distanţele minime între conductele neizolate termic ale instalaţiei de
încălzire şi elementele de construcţie combustibile - în funcţie de temperatura
maximă a agentului termic sunt prezentate în tabelul 8.8.
Tabelul 8.8
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Elementul de │ Temperatura nominală a agentului termic din conducte [°C] │
│construcţie │ │
│din materiale ├───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┤
│combustibile │ <75 │ 76 - 95 │ 96 - 115 │ 116 - 150 │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Pereţi şi │ │ │ │ │
│planşee │ 3 │ 5 │ 10 │ 20 │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Pardoseli │ 3 │ 5 │ 5 │ 10 │
└──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
Tabel 8.9
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ Diametrul nominal al │ Reţele │
│ conductei ├─────────────────────────┬────────────────────────┤
│ [inch], [mm] │ Interioare │ Exterioare │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 3/8 │ 0,20...0,35 │ - │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1/2 │ 0,20...0,40 │ - │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 3/4 │ 0,30...0,45 │ - │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1 │ 0,30...0,60 │ 0,40...0,70 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1 1/4 │ 0,50...0,65 │ 0,50...0,75 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1 1/2 │ 0,50...0,70 │ 0,50...0,80 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 2 │ 0,50...0,80 │ 0,55...1,00 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 63...76 │ 0,50...0,90 │ 0,60...1,10 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 83...95 │ 0,65...1,10 │ 0,70...1,15 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 102...127 │ 0,70...1,15 │ 0,90...1,35 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 133...152 │ 0,90...1,35 │ 1,20...1,70 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 168...219 │ 1,20...1,70 │ 1,40...2,00 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 247...324 │ 1,50...2,00 │ 1,70...2,40 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 377...521 │ - │ 2,10...2,80 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ peste 521 │ - │ 2,40...3,00 │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
Tabelul 8.10
┌────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Diametrul │ Abur de joasă presiune │Abur de │
│nominal al ├─────────────────────────┬─────────────────────────┤medie │
│conductei │ Aburul în │ Abur în contracurent cu │presiune │
│[inch], [mm]│echicurent cu condensatul│ condensatul │ │
│ ├────────────┬────────────┼────────────┬────────────┤ │
│ │Conducte │Coloane │Conducte │Coloane │ │
│ │orizontale │verticale │orizontale │verticale │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 3/8 │ 11 │ 18 │ 2 │ 3,5 │ 35 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 1/2 │ 14 │ 20 │ 2,5 │ 4 │ 35 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 3/4 │ 18 │ 22 │ 3 │ 5 │ 35 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 1 │ 22 │ 25 │ 4 │ 6 │ 40 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 1 1/4 │ 25 │ 30 │ 5 │ 7,5 │ 40 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 1 1/2 │ 30 │ 35 │ 6 │ 9 │ 40 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 50-75 │ 35 │ 40 │ 8 │ 11 │ 40 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 75-150 │ 40 │ 50 │ 10 │ 14 │ 50 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ peste 150 │ 50 │ 60 │ 14 │ 20 │ 70 │
└────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘
Tabelul 8.11
┌────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│Diametrul │ Conducte uscate │ Conducte înecate, orizontale sau │
│nominal al │ │ verticale, având lungimea: │
│conductei, ├────────────┬────────────┼────────────┬───────────┬────────────┤
│ │ Orizontale │ Verticale │ sub 50 m │ 50-100 m │ peste 100 m│
│ [mm] ├────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴────────────┤
│ │ Cantitatea de căldură cedată de abur pentru formarea │
│ │ condensatului, [kW] │
├────────────┼────────────┬────────────┬────────────┬───────────┬────────────┤
│ 15 │ 5 │ 7 │ 33 │ 21 │ 9 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 20 │ 17 │ 26 │ 81 │ 52 │ 29 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 25 │ 33 │ 49 │ 145 │ 93 │ 46 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 32 │ 79 │ 116 │ 315 │ 205 │ 100 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 40 │ 120 │ 180 │ 435 │ 290 │ 134 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 50 │ 250 │ 370 │ 755 │ 510 │ 250 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 57 │ 365 │ 545 │ 1100 │ 720 │ 365 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 64 │ 495 │ 735 │ 1450 │ 990 │ 495 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 70 │ 580 │ 870 │ 1750 │ 1220 │ 580 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 76 │ 700 │ 1050 │ 2150 │ 1450 │ 700 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 82 │ 870 │ 1300 │ 2620 │ 1750 │ 870 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 88 │ 1050 │ 1470 │ 3100 │ 2100 │ 1050 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 94 │ 1280 │ 1920 │ 3600 │ 2330 │ 1280 │
├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ 100 │ 1450 │ 2150 │ 4100 │ 2800 │ 1450 │
└────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
Tabelul 8.12
Dimensionarea conductelor de condensat de medie
presiune cu circulaţie naturală (cădere liberă)
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────┐
│Panta **) │ Diametrul nominal al conductei [mm]
│
│hidraulică├─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬──
─────┬────────┤
│ │ 15 │ 20 │ 25 │ 32 │ 40 │ 50 │ 65 │ 80 │ 100 │ 125 │
150 │ 200 │
│
├─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┴──────
──┤
│ │ Debit de condensat [kg/h*)]
│
├──────────┼─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬──
─────┬────────┤
│ 1/100 │ 100 │ 200 │ 400 │ 900 │ 1500 │ 2800 │ 6300 │ 9300 │ 17000 │ 31000 │
53000 │ 121000 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──
─────┼────────┤
│ 1/200 │ 80 │ 150 │ 300 │ 600 │ 1000 │ 2000 │ 4400 │ 6600 │ 12000 │ 22000 │
37000 │ 86000 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──
─────┼────────┤
│ 1/300 │ 50 │ 130 │ 250 │ 500 │ 800 │ 1500 │ 3500 │ 5500 │ 10000 │ 18000 │
30000 │ 70000 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──
─────┼────────┤
│ 1/400 │ 45 │ 100 │ 200 │ 450 │ 700 │ 1400 │ 3200 │ 4700 │ 8800 │ 16000 │
26000 │ 61000 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──
─────┼────────┤
│ 1/500 │ 40 │ 90 │ 190 │ 430 │ 650 │ 1200 │ 2900 │ 4200 │ 7700 │ 14000 │
24000 │ 54000 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──
─────┼────────┤
│ 1/1000 │ 30 │ 60 │ 120 │ 290 │ 450 │ 850 │ 2100 │ 2900 │ 5400 │ 10000 │
17000 │ 38000 │
└──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴──
─────┴────────┘
──────────
*) Valorile din tabel sunt valabile pentru condensat provenit din abur cu
presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele de condensat provenit din abur cu presiunea de
1,1 - 8 bar au diametrul imediat superior celui rezultat din tabel.
**) Lungimea echivalentă a rezistenţei locale, considerată la stabilirea pantei
hidraulice a conductelor de condensat, va fi egală cu 1 m pentru fiecare piesă
specială (cot, ramificaţie etc.) şi 5 m pentru fiecare armătură (ventil, clapetă
etc.).
──────────
Depozitare şi manipulare
9.5. Păstrarea echipamentelor de instalaţii de încălzire, în perioada dintre
aprovizionare şi montaj, se face în condiţii care să asigure buna lor conservare.
(1) La depozitarea materialelor, agregatelor şi aparatelor de instalaţii se
respectă instrucţiunile furnizorilor, precum şi prevederile legale privind
securitatea la incendiu şi protecţia muncii.
9.6. Manipularea materialelor se face cu respectarea prevederilor privind
securitatea muncii şi în aşa fel încât acestea să nu se deterioreze. Se dă o
atenţie deosebită materialelor casante sau uşor deformabile (de ex: aparate de
încălzire, conducte preizolate, ansambluri prefabricate cu aparatura de măsură şi
control montată etc.).
Îmbinarea şi etanşarea
9.7. Tehnologia de îmbinare a ţevilor din oţel pentru realizarea instalaţiilor
de încălzire (sudură, fitinguri cu filet, cuplaje mecanice, flanşe), se alege de
către executant, conform prevederilor proiectului.
(1) Pentru ţevile din oţel cu diametre mai mici de 3/4" se recomandă să se
folosească îmbinarea cu fitinguri cu filet.
(2) Pentru ţevile din oţel cu diametrul începând de la 3/4" la care îmbinarea
se face de regulă prin sudură, vor fi luate măsurile necesare pentru a se evita
obturarea secţiunii conductei.
9.8. Pompele de circulaţie, schimbătoarele de căldură, cazanele şi recipientele
se racordează la instalaţie prin îmbinări demontabile.
9.9. Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin flanşe sau prin
filet, după tipul armăturii utilizate.
9.10. Schimbările de direcţie ale conductelor din oţel se realizează:
a) prin intermediul fitingurilor filetate;
b) prin îndoirea ţevilor;
c) prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat;
d) prin intermediul teurilor sudate.
Pornirea instalaţiei
10.13. Pornirea instalaţiei de încălzire, se efectuează după umplerea
instalaţiei.
10.14. La instalaţiile de încălzire cu apă, umplerea instalaţiei se face pe
conducta de retur, cu apă tratată.
(1) La umplere, organele de închidere sunt deschise; pe măsura umplerii şi
dezaerisirii instalaţiei se închid armăturile de dezaerisire.
(2) După terminarea umplerii se închide vana pe conducta de alimentare cu apă.
La instalaţiile de încălzire cu abur se umple cu apă numai cazanul (nivel controlat
la sticla de nivel a cazanului).
10.15. După umplerea instalaţiei, se verifică atingerea presiunii minime impusă
prin proiect şi se verifică menţinerea presiunii în instalaţie.
10.16. În vederea pornirii instalaţiilor din centrala termică şi a cazanelor se
efectuează următoarele operaţii pregătitoare:
a) controlul poziţiei deschis a şibărelor pe canalele de fum ale cazanelor (în
situaţia în care acestea există);
b) controlul poziţiei închis a clapetei de explozie şi a uşii de curăţare de pe
canalul de fum;
c) controlul poziţiei deschis a dispozitivelor de admisie a aerului de ardere;
d) deschiderea robinetelor pentru realizarea circulaţiei agentului termic prin
cazane şi în instalaţie;
e) pregătirea pompelor de circulaţie agent termic pentru intrarea în funcţiune
( poziţia deschis a armăturilor, existenţa tensiunii electrice de alimentare,
etc.).
10.17. Se verifică funcţionarea elementelor de siguranţă ale cazanelor şi
corecta reglare a acestora (presiune de declanşare a supapelor, setările
termostatelor etc.), conform prescripţiilor tehnice ISCIR.
10.18. Se verifică funcţionarea sistemului de protecţie termică al cazanelor
care limitează inferior temperatura de intrare a apei în cazane (pompa de
recirculare, senzorul de temperatură, instalaţia de automatizare).
10.19. Se urmăreşte ordinea operaţiunilor de funcţionare a arzătorului
cazanului:
a) preventilarea focarului;
b) admisia combustibilului;
c) aprinderea flăcării.
(1) Timpul de preventilare este indicat în cartea tehnică a arzătorului. La
arzătoarele cu combustibil lichid preventilarea are loc după încălzirea electrică a
capului duzei.
(2) În lipsa combustibilului are loc oprirea de avarie şi este necesară
repornirea manuală a arzătorului.
(3) Dacă flacăra nu se aprinde, operaţie sesizată de supravegherea de flacără,
arzătorul se opreşte şi necesită deblocarea manuală.
10.20. La instalaţiile cu combustibil gazos, neautomatizate, se execută
următoarele operaţii:
a) introducerea în focar în zona arzătorului de gaz a aprinzătorului cu
flacără, pe principiul gaz pe flacără;
b) deschiderea progresivă a robinetului instalaţiei de gaz;
c) scoaterea din focar a aprinzătorului după ce gazele au luat foc;
d) reglarea debitului de gaz.
10.21. În timpul reglării arzătorului se măsoară presiunea combustibilului.
10.22. Se stabileşte conţinutul de CO în limitele prescrise prin reglarea
poziţie clapetei de aer, efectuându-se măsurări la priza de la canalul de gaze de
ardere.
10.23. După aprinderea focului la cazan se execută următoarele operaţii:
a) reglarea accesului aerului secundar, astfel ca flacăra să aibă lungimea
normală şi arderea să fie completă;
b) pornirea pompelor de circulaţie;
c) urmărirea creşterii lente a temperaturii apei din cazan şi limitarea
acesteia la valoarea prevăzută;
d) urmărirea realizării tirajului pentru a asigura arderea completă a
combustibilului; se va urmări ca flacăra să ardă fără fum.
10.24. În vederea evitării şocurilor termice şi hidraulice, la punerea în
funcţiune a instalaţiilor de încălzire cu abur de joasă presiune se deschid toate
ventilele de închidere pe conductele de legătură, coloane, corpuri de încălzire,
separatoare de condensat şi robinete pe conductele de condensat şi se asigură
eliminarea aerului din instalaţie şi drenarea condensatului.
(1) Când instalaţia s-a încălzit se închid conductele ocolitoare ale
separatoarelor de condensat, astfel încât condensatul să circule numai prin
acestea.
Reglarea
10.25. Reglarea instalaţiei la punerea în funcţiune se face în scopul
realizării parametrilor proiectaţi.
10.26. Reglarea instalaţiei poate fi efectuată pe încăperi, pe grupuri de
încăperi, pe clădiri sau grupuri de clădiri cu acelaşi regim de funcţionare.
10.27. Reglarea parametrilor agenţilor termici se face de regulă central, la
sursa de producere a căldurii (centrală termică sau punct termic), completată cu
reglajul local, la consumatorii de căldură.
10.28. Reglarea se realizează, pe baza graficului de reglaj al furnizării
căldurii, prin următoarele operaţii:
a) în funcţie de temperatura exterioară se ridică temperatura agentului termic
la valoarea prevăzută în graficul de reglaj, pentru debitul de agent termic
proiectat;
b) se măsoară pe ramuri, temperatura agentului termic;
10.29. Pentru repartizarea corectă a debitelor de agent termic pe ramurile
instalaţiei de încălzire, se parcurg următoarele etape:
a) se verifică debitul şi presiunea pompei sau pompelor;
b) se reglează debitul şi presiunea la valorile prevăzute în proiect;
c) se porneşte întreaga instalaţie cu toate vanele complet deschise;
d) robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de încălzire sunt poziţionate la
treptele de reglaj primar (prereglare) prevăzute în proiect, reglajul secundar
fiind deschis la maximum;
e) robinetele termostatice se deschid complet;
f) se închid treptat vanele ramurilor de pe conductele de ducere pentru a se
obţine aceeaşi temperatura pe conductele de întoarcere; (se admite o diferenţă
dintre temperaturile de pe conductele de întoarcere de maximum 2 °C) ;se notează
numărul de ture de închidere al fiecărei vane;
g) se urmăreşte timp de minimum 12 ore dacă se menţin temperaturile reglate;
h) se sigilează pe poziţia respectivă vanele de reglaj;
Proba la cald
10.30. Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de
comportare a elementelor instalaţiei la dilatare şi contractare, a circulaţiei
agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, în mod
obligatoriu, verificarea randamentului de funcţionare al cazanelor, care trebuie să
corespundă datelor indicate în cartea tehnică a fiecărui cazan. (1) Proba la cald
se execută la toate instalaţiile de încălzire indiferent de agentul termic
utilizat, pe întreaga instalaţie sau pe părţi de instalaţie care pot funcţiona
separat.
10.31. Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii, izolării),
mascării sau închiderii elementelor instalaţiilor în canale nevizitabile sau în
şanţuri, în pereţi sau planşee, cu excepţia elementelor înglobate în elementele de
construcţii (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli), dar numai
după închiderea completă a clădirii şi după efectuarea probei la rece.
10.32. Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile interioare se
alimentează, de preferinţă, cu agent termic de la sursa definitivă. În cazul în
care aceasta nu a fost pusă în funcţiune, alimentarea se poate face de la o sursă
provizorie.
(1) Sursa de căldură asigură debitul, presiunea şi temperatura agentului termic
potrivit prevederilor proiectului instalaţiei. Calitatea apei corespunde
prevederilor proiectului sau prescripţiilor tehnice.
10.33. Proba la cald se face în două faze:
(1) În faza I, după ce în instalaţie s-a realizat presiunea minimă, agentul
termic se încălzeşte până la 50°C şi se menţine această temperatură în limitele
unei variaţii de ±5°C.
(2) Dacă instalaţia este cu circulaţie prin pompare, pompele se pun în
funcţiune. După 2 ore de funcţionare se face controlul la toate corpurile de
încălzire, constatând cu mâna sau cu un termometrul de contact temperatura la
partea superioară şi la partea inferioară a corpurilor de încălzire. Nu se admit
diferenţe mai mari de 3°C între corpurile de încălzire.
(3) Se controlează temperatura conductelor de distribuţie şi a coloanelor şi se
corectează temperatura prin robinetele de reglaj.
(4) La instalaţiile cu pompe de circulaţie se controlează, cu ajutorul a două
manometre montate, unul pe racordul de intrare, celălalt pe racordul de ieşire al
pompei, dacă aceasta asigură presiunea necesară.
(5) La instalaţiile cu vase de expansiune închise se verifică presiunea din
instalaţie pentru a nu depăşi presiunea maximă admisibilă.
(6) În faza a II-a, se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală
(în limitele a ± 5°C) şi, după 2 ore de funcţionare, se verifică dacă nu apar
pierderi de apă la îmbinări, la corpurile de încălzire şi la armături.
(7) Se controlează dacă dilatările conductelor se produc în sensul prevăzut în
proiect, şi dacă sunt preluate în bune condiţii încât să nu apară neetanşeităţi,
iar punctele fixe să nu se deplaseze.
(8) Se verifică dezaerisirea instalaţiei.
(9) În timpul probei se urmăreşte funcţionarea pompelor, şi a motoarelor
electrice, cuplajele şi armăturile.
(10) La răcirea instalaţiei se examinează din nou toată instalaţia spre a se
controla etanşeitatea.
10.34. După răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se reia proba la cald
şi se controlează etanşeitatea.
(1) Dacă, după efectuarea celei de a doua probe la cald, instalaţia nu prezintă
neetanşeităţi sau încălziri neuniforme, proba se consideră corespunzătoare.
(2) După efectuarea probei, instalaţia se goleşte dacă, până la intrarea în
funcţionare, există pericolul de îngheţ.
(3) După proba la cald efectuată de executant, rezultatele probei se
consemnează într-un proces verbal.
10.35. La centralele şi punctele termice, anterior probei la cald pentru
întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte instalaţia şi se
ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificând în principal:
a) montarea echipamentului şi conductelor astfel încât să se asigure spaţiile
necesare prevăzute pentru exploatare;
b) modul de manevrare al armăturilor;
c) dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare (pompe, injectoare,
exhaustoare, etc.) nu produc zgomote sau vibraţii, dacă s-au respectat prevederile
de atenuare şi împiedicare a transmiterii zgomotelor sau vibraţiilor la elementele
construcţiei, dacă s-au executat atenuatoarele de zgomot, izolările fonice,
straturile antivibraţie la postamente, etc;
d) executarea corectă şi etanşeitatea canalelor de fum, a coşului, a uşilor de
vizitare, etc.;
e) asigurarea aerului necesar arderii, prin examinarea flăcării la cazane, care
trebuie să fie vie şi să nu producă fum.
(1) Cu ocazia probei parţiale, prealabile probei la cald pentru întreaga
instalaţie, se recomandă să se facă şi probele de funcţionare a echipamentelor în
centrala termică sau punctul termic.
Proba de eficacitate
10.36. Se efectuează proba de eficacitate a instalaţiei pentru a verifica dacă
instalaţia realizează în încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect.
(1) Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune şi numai după ce toată
clădirea a fost terminată.
(2) Pentru ca verificarea să fie concludentă, se alege o perioadă rece, în care
temperaturile exterioare să fie sub 0°C şi valoarea lor medie zilnică să nu varieze
cu mai mult de ±3°C faţă de temperatura exterioară medie a două zile precedente.
10.37. Pentru proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală cu
corpuri de încălzire se încălzeşte clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei,
iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se reglează conform
graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2°C.
(1) Pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile
şi ferestrele clădirii să fie închise.
10.38. Proba de eficacitate durează 12 ore, cu măsurări din oră în oră.
10.39. Se măsoară temperaturile aerului exterior şi ale agentului termic pe
conductele de ducere şi întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri cu
graficului de reglaj.
10.40. În funcţie de destinaţia încăperilor, se măsoară şi se citesc
temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre cu glob, în
condiţiile precizate de SR 1907/2.
(1) În cadrul probei se urmăreşte stabilitatea şi uniformitatea temperaturii
aerului din încăperi.
(2) Dacă clădirea este expusă însoririi nu se iau în consideraţie citirile de
temperaturi efectuate între orele 11 şi 16.
10.41. Pentru a asigura precizia măsurărilor se recomandă alegerea de
termometre cu gradaţii corespunzătoare, şi anume:
Reparaţiile
13.6. Reparaţiile care se efectuează la instalaţiile de încălzire sunt de două
tipuri, şi anume :
a) reparaţii planificate;
b) reparaţii accidentale.
13.7. Reparaţiile planificate sunt următoarele :
a) reparaţii curente - se realizează, de regulă, fără scoaterea din funcţiune a
instalaţiei.
b) reparaţii capitale-se execută la termene fixate de reglementări în funcţie
de durata normată de serviciu a instalaţiei.
(1) Reparaţiile capitale se planifică a fi efectuate în perioada de întrerupere
a funcţionării instalaţiei (de regulă vara), împreună cu alte lucrări care ar
conduce la întreruperea în funcţionare (reţele exterioare, instalaţii interioare,
partea de construcţii).
(2) La alegerea perioadei de timp dintre două reparaţii capitale se ţine seama
şi de recomandările producătorului de echipamente.
13.8. Planificarea reparaţiilor se face în baza reviziilor periodice ale
instalaţiei.
(1) Revizia instalaţiei urmăreşte să stabilească starea tehnică a elementelor
componente ale instalaţiei şi să descopere defecţiunile care trebuie înlăturate
pentru aducerea instalaţiei în starea iniţială; revizia are ca obiect, în
principal, etanşeitatea reţelei de conducte, funcţionalitatea echipamentelor,
reglarea manuală şi automată.
(2) Revizia se realizează în perioada în care instalaţia nu funcţionează, de
regulă în sezonul cald. Concluziile se înscriu într-un Registru de evidenţă a
activităţii de control, verificare şi revizie a instalaţiilor de încălzire.
13.9. Reparaţiile accidentale se realizează în caz de incidente, defecţiuni sau
avarii ; ele se execută de către firme specializate în baza unor contracte de
prestări de servicii.
13.10. Reparaţiile efectuate se înscriu în Jurnalul evenimentelor instalaţiei
de încălzire.
În urma lucrărilor de reparaţii se modifică, dacă este necesar, Fişa tehnică a
instalaţiei şi Instrucţiunile de exploatare.
13.11. Reparaţiile la echipamentele care intră sub incidenţa reglementărilor
ISCIR (cazane, schimbătoare de căldură, recipiente sub presiune, etc.) se fac în
conformitate cu prevederile Prescripţiilor Tehnice ISCIR, specifice.
ANEXA 1
┌────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Indicativ │ Denumire │
│crt.│ │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│SR 4369:2012 │Instalaţii de încălzire şi ventilare. Terminologie. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│SR 1907-1-97 │Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de│
│ │ │calcul. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│SR 1907-2-97 │Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi │
│ │ │interioare convenţionale de calcul. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│SR 1907-1-2014 │Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de│
│ │ │calcul. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│SR 1907-2-2014 │Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi │
│ │ │interioare convenţionale de calcul. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│SR 4839-97 │In stalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│STAS 1797/1-79 │Instalaţii de încălzire centrală. Dimensionarea corpurilor de încălzire│
│ │ │Prescripţii generale │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│STAS 1797/2-88 │Instalaţii de încălzire centrală. Dimensionarea radiatoarelor de fontă │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12.│STAS 11984-83 │Instalaţii de încălzire centrală. Suprafaţa echivalentă termic a │
│ │ │corpurilor de încălzire │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 14.│SR EN 305:2000 │Schimbătoare de căldură. Definiţii ale performanţelor schimbătoarelor │
│ │ │de căldură şi procedura generală de încercare pentru determinarea │
│ │ │performanţelor tuturor schimbătoarelor de căldură │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 16.│STAS 3417-85 │Coşuri şi canale de fum pentru instalaţii de încălzire centrală. │
│ │ │Prescripţii de calcul termotehnic │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 18.│STAS 177-89 │Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial, tip P şi│
│ │ │tip M │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 19.│STAS 54-80 │Combustibil lichid uşor. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 21.│STAS 1308/1-90 │Combustibili solizi. Cărbuni şi brichete de cărbuni destinaţi │
│ │ │scopurilor energetice. Reguli pentru verificarea calităţii │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 23.│STAS 4377-76 │Compensatoare de dilataţie. Compensatoare plane în formă de U, L, Z. │
│ │ │Prescripţii de calcul. │
├────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 24.│SR 8591-97 │Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare. │
└────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
1. PRESCRIPŢII GENERALE
3. CORPURI DE ÎNCĂLZIRE
4. CENTRALE TERMICE
5. COMBUSTIBILI
6. REŢELE DE CONDUCTE
-----