INSTALAȚII

AUTOMATE DE
STINGERE CU APĂ.
SPRINKLERE
2.18. Producatorii instalaiilor de stingere a
incendiilor si dupa caz, furnizorii acestora, precum
si proiectantii si executantii instalatiilor de stingere,
raspund - potrivit competentelor legale ce le revin -
de calitatea lucrarilor executate si de asigurarea
conditiilor de siguranta utilizatorilor, precum si de
eficienta stingerii incendiilor în spatiile protejate.
3.2. La proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor,
trebuie sa se stabilileasca masuri, conditii si nivelurile de performanta potrivit
prevederilor prezentului normativ si reglementarilor specifice care sa asigure îndeplinirea
cerintelor fundamentale din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 din 9 martie 2011 al
Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor conditii armonizate pentru
comercializarea produselor pentru constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului referitoare la:
1. rezistenta mecanic si stabilitate;
2. securitate la incendiu;
3. igiena, sanatate si mediu înconjurtor;
4. siguranta si accesibilitate în exploatare;
5. protectia împotriva zgomotului;
6. economie de energie si izolare termica;
7. utilizare sustenabila a resurselor naturale.
3.6. (1) Construcia trebuie sa fie proiectata si executata în asa fel încât,
în caz de incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi asumata
pe o perioada determinata;
b) aparitia si propagarea incendiului si a fumului în interiorul constructiei sa
fie limitate;
c) extinderea incendiului catre constructiile învecinate sa fie limitata;
d) utilizatorii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte
mijloace;
e) sa fie luata în considerare siguranta echipelor de intervenie.
(2) Cerina fundamentala securitate la incendiu are în vedere asigurarea
conditiilor sigure de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor.
Pentru aceasta este necesara amplasarea si montarea corespunzatoare a
instalatiilor de stingere a incendiilor în constructie fata de spatiul protejat,
avându-se în vederes i protectia acestor instalatii împotriva radiatiilor
termice generate de surse de încalzire învecinate.
3.10. (1) Pentru realizarea cerintei fundamentale siguranta si accesibilitate în
exploatare a instalatiilor de stingere a incendiilor trebuie îndeplinite condiiile
necesare functionarii acestora în deplin siguranta. În documentatiile de
proiectare trebuie sa se evidentieze influentele instalatiilor de stingere a
incendiilor asupra utilizatorilor si constructiei.
(2) Constructiile trebuie proiectate si executate astfel încât sa nu prezinte
riscuri inacceptabile de accidente sau pagube în cursul functionarii sau al
utilizarii, cum ar fi alunecari, caderi, loviri, arsuri, electrocutari, leziuni
cauzate de explozii si tâlharii. În special, constructiile trebuie sa fie proiectate
si executate astfel încât sa fie accesibile si utilizabile pentru persoanele cu
dizabilitati.
3.14. Cerinta fundamentala economie de energie si izolare termica se
asigura prin analize si solutii de caz, în functie de conditiile specifice în
care se folosesc instalatiile, de cerintele acestora si caracteristicile
substantelor utilizate la stingerea incendiilor. Constructiile cu instalatiile
aferente de încalzire, racire, iluminare si ventilare trebuie astfel
proiectate si executate încât consumul de energie necesara functionarii sa
fie mic, tinând cont de utilizatori si de conditiile locale de clima.
Constructiile trebuie, de asemenea, sa fie eficiente din punct de vedere
energetic, consumând cât mai putina energie pe parcursul construirii si
demontarii lor.
3.16. Componentele instalatiilor de stingere a incendiilor, care
necesita izolari termice - potrivit cerintelor producatorului -
trebuie sa fie, de regula, izolate cu materiale din clasa de
reactie la foc minim A2-s1, d0.
3.17. La proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor trebuie sa se aiba în vedere si prevederile
reglementarilor tehnice conexe si documentele normative de
referinta, nominalizate în anexa nr. 1.
Echiparea tehnica cladirilor cu instalatii de
stingere a incendiilor cu sprinklere standard.
Încadrarea cladirilor si spatiilor protejate de
instalatii (sisteme) automate cu sprinklere
standard, în clase de pericol de incendiu
7.4. (1) Cladirile si spatiile care urmeaza a fi protejate de sisteme
automate cu sprinklere trebuie încadrate în clase de pericol de
incendiu, dupa cum urmeaza :
a) pericol mic de incendiu - LH ;
- spatii cu sarcina termic mic si materiale cu combustibilitate
scazut delimitate de elemente rezistente la foc cel putin 30 min
cu suprafata maxim de 126 m2;
Scoli si alte institutii de educatie (anumite spatii) vezi art. 7.4;
Birouri (anumite spatii) vezi art 7.4; Închisori
b) pericol mediu de incendiu – OH, care se
împarte în 4 subgrupe :
- OH1, pericol mediu grupa 1 ;
- OH2, pericol mediu grupa 2 ;
- OH3, pericol mediu grupa 3 ;
- OH4, pericol mediu grupa 4.
Tabel 1 – Înălţimea maximă de depozitare pentru OH1, OH2 şi OH3

Înălţimea maximă de depozitare (a se vedea nota 1), m

Tipul de depozitare Vrac sau depozitate în bloc (ST1 – Alte tipuri de depozitare
pct.6.3.2)
(ST2 – ST6 pct.6.3.2)

Categoria I 4,0 3,5

Categoria II 3,0 2,6

Categoria III 2,1 1,7

Categoria IV 1,2 1,2

Nota 1: Pentru înălţimile de stocare care depăşesc aceste valori, se consultă punctele 6.2.3.1 şi 7.2 din acest standard

Nota 2: În toate aceste cazuri protecţia trebuie proiectate conform criteriilor pentru OH3
(2) Materialele pot fi depozitate în încperi încadrate în clasele de
pericol mediu de incendiu OH1, OH2 i OH3 daca sunt îndeplinite
urmtoarele conditii :
- protectia întregii încaperi trebuie proiectata conform clasei OH3
minimum ;
- - nu trebuie depasita înaltlimea maxim de depozitare stabilita în
tabelul 7.1 ;
- aria maxima de depozitare a unei stive trebuie sa fie de maximum
50 m2 la cel putin 2,4 m de orice alt loc de depozitare a unei alte
stive.
(3) Modurile de depozitare se clasifica dupa cum urmeaza
(fig. 7.1) :
- ST1 : vrac sau stiva ;
- ST2 : palete pe un singur rând, cu alei cu latimea mai mare
de 2,4 m ;
- ST3 : palete pe mai multe rânduri (inclusiv duble) ;
- ST4 : stelaje ;
- ST5 : rafturi cu latime mai mica sau egala cu 1 m ;
- ST6 : rafturi cu latime cuprinsa între 1 m si 6 m.
Figura 7.1. Legendă
Moduri de depozitare conform (conform EN 12845):
1- vrac sau bloc (ST1); 2- stelaje (ST4); 3 -paleţi pe un singur rând (ST2); 4 - paleţi pe mai multe rânduri (ST3); 5
- rafturi (ST5/6).
(4) Pentru ca instalatia cu sprinklere sa fie eficienta trebuie
îndeplinite cerintele de limitare si protectie pentru diverse moduri
de depozitare, prezentate în tabelul 7.2.
(5) Se încadreaza în pericol mediu de incendiu OH locurile unde
sunt procesate sau fabricate materiale combustibile cu o sarcina
termica medie si combustibilitate medie.
(6) Pentru exemple trebuie consultat anexa nr. 15.
(7) Când procesul desfasurat în cladire este încadrat la OH4, zona
trebuie tratata ca fiind de pericol mare de incendiu HHS (depozitare
cu pericol ridicat).
 Protecţie suplimentară
Moduri de depozitare Limitări Note aplicabile
la sprinklere la plafon şi acoperiş

Depozitarea trebuie să se facă în blocuri

care nu depăşesc 150 m2 pentru CIII şi CIV
ST1 Nu este cazul 2,3

Rânduri la intervale de 2,4 m

ST2 Nu este cazul 2
Depozitarea se limitează la blocuri care nu
depăşesc 150m2
ST3 Nu este cazul 2

Intervalul dintre rânduri este egal sau mai

mare de 1,2 m
Sunt recomandate sprinklere intermediare 1,2

ST4
Intervalul dintre rânduri este mai mic decât
1,2 m
Sunt obligatorii sprinklere intermediare 1

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare

de 1,2 m, fie bloc de depozitare nu
depăşeşte 150 m2
ST5 Sunt recomandate sprinklere intermediare 1,2

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare

de 1,2m, fie bloc de depozitare nu depăşeşte
150 m2

Sunt obligatorii sprinklere intermediare sau,

dacă este posibil, să fie realizată o separare
ST6 1, 2
a fiecărui raft cu bariere realizate din
materiale din Euroclasele A1 sau A2 la foc

Notă 1: Când tavanul este la mai mult de 4m de materialele depozitate, trebuie utilizate sprinklere de raft.

Notă 2: Blocurile de depozitare trebuie separate de un interval de cel puţin 2,4 m.

Notă 3: Blocurile de depozitare nu trebuie să depăşească 150 m2 pentru C I şi C II

c) spatii de productie cu pericol mare de incendiu –
HHP, care se împarte în 4 subgrupe :
- HHP1 Activitati cu pericol mare grupa 1 ;
- HHP2 Activitati cu pericol mare grupa 2 ;
- HHP3 Activitati cu pericol mare grupa 3 ;
- HHP4 Activitati cu pericol mare grupa 4.
Depozitele cu risc mare acoperă depozitele de bunuri unde
înălţimea de depozitare depăşeşte limitele date in tab. 1
d) depozite cu pericol mare de incendiu – HHS, care se
subîmpart în 4 categorii :
- HHS1 depozite cu pericol mare categoria I ;
- HHS2 depozite cu pericol mare categoria II ;
- HHS3 depozite cu pericol mare categoria III ;
- HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.
(8) Clasele de activitati cu pericol mare de incendiu acopera
activitatile unde materialele implicate au o sarcina termica
mare si combustibilitate mare si incendiile au o dezvoltare
rapida sau intensa.
(9) În cazul în care zone cu pericol de incendiu diferit
comunic între ele, criteriile de proiectare pentru zona cu
pericol mare de incendiu trebuie aplicate si cel putin primelor
doua conducte ale instalatiei cu sprinklere din zona cu pericol
mediu sau mic de incendiu.
d) depozite cu pericol mare de incendiu – HHS,
care se subîmpart în 4 categorii :
- HHS1 depozite cu pericol mare categoria I ;
- HHS2 depozite cu pericol mare categoria II ;
- HHS3 depozite cu pericol mare categoria III ;
- HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.
(2) Pentru a determina criteriile de proiectare a instalatiei cu
sprinklere necesare pentru protectia contra incendiului a
marfurilor depozitate trebuie urmata procedura redata în
figura 7.2.
7.6. Clasele de depozite cu pericol mare de incendiu acopera
depozitele de marfuri în care înaltimea de depozitare
depaseste limitele date în tabelul 7.1.
7.16. Toate zonele unei cladiri protejate cu instalatii cu
sprinklere trebuie s fie încadrate în clasele de pericol de
incendiu conform celor precizate la art. 7.1 si în anexa nr.
15 (conform cu ANEXA A din standardul SR EN
12845). Aceste prevederi sunt obligatorii si pentru zonele
din cladire care comunica cu aceasta, exceptând cazurile
prezentate la art. 7.17 si 7.18
7.17. (1) Protectia cu instalatii cu sprinklere nu trebuie utilizata în
urmtoarele zone ale unei cladiri sau fabrici :
a) silozuri sau hambare în care sunt depozitate materialele care în
contact cu apa pot expanda ;
b) în vecintatea cuptoarelor industriale sau a cuptoarelor de var, a
bailor de sare, oalelor de turnare sau echipamentelor similare daca
pericolul creste prin utilizarea apei la
stingerea incendiilor ; c) zone, camere sau locuri unde proiectarea
jetului de apa poate prezenta un risc.
(2) În aceste cazuri, trebuie luate în considerare alte sisteme
automate de stingere (de exemplu cu gaze, aerosoli sau cu pulberi).
7.18. Dupa o analiza aprofundata a sarcinii termice nu se echipeaza cu sprinklere
urmatoarele spatii:
a) bai si toalete (cu exceptia vestiarelor) care sunt constituite din materiale
incombustibile si care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor
combustibile ;
b) case de scari închise si puturi verticale (de exemplu puturi de lifturi si canale
tehnice) care nu contin materiale combustibile si sunt construite astfel încât sa
constituie un compartiment;
c) camere protejate de alte sisteme automate de stingere (de exemplu gaze,
pulberi sau apa pulverizata) ;
d) ateliere de tratare pe cale umeda, (de exemplu umezirea masinilor din industria
hârtiei).
7.59. Sprinklerele fara deflectoare fixe, de exemplu cu
deflectoare care se retrag, care coboara în momentul punerii în
functiune, nu trebuie instalate în urmtoarele situatii :
a) când tavanul are un unghi mai mare de 450 fata de orizontala ;
b) în situatii sau atmosfera corosive sau susceptibile de a
prezenta un continut ridicat depraf ;
c) în rafturi sau sub rastele.
Amplasarea sprinklerelor intermediare în spatii cu pericol mare de incendiu HH
7.84. Sprinklerele care protejeaza rafturi amplasate pe doua rânduri trebuie montate în
spatiile libere longitudinale, de preferinta la intersectia cu spatiile libere transversale.
7.85. Distanta dintre marfurile (bunurile) depozitate în stelaj, aezate cap la cap, trebuie sa
fie de cel putin 0,15 m, si, daca este necesar, se va opri încarcarea paletelor. Spatiul liber
dintre deflectoarele sprinklerelor si partea de sus a materialelor depozitate nu trebuie sa fie
mai mica de 0,10 m pentru sprinklere cu deflectoare plate si 0,15 m pentru celelalte tipuri.
7.86. Distanta maxima verticala de la pardoseala la cel mai jos nivel intermediar si dintre
niveluri nu trebuie sa depaseasca 3,50 m sau doua niveluri, oricare din cele doua distante
ar fi mai mic. Un nivel intermediar trebuie instalat sub nivelul superior al depozitului,
exceptie facând sprinklerele de tavan sau acoperis situate la cel mult 4 m deasupra partii
superioare a materialelor depozitate. Nivelul cel mai înalt de sprinklere intermediare nu
trebuie instalat în nici un caz cu un etaj în plus deasupra partii superioare a marfurilor
(materialelor) depozitate.
Figura cu inaltimne
de stelaj sau rafturi
7.87. Amplasarea sprinklerelor la nivelele intermediare între rafturi
trebuie sa realizeze, acolo unde este posibil, în spatiile libere
longitudinale la intersectia cu fiecare al doilea rând liber transversal,
în zig-zag fata de rândul de deasupra. În cazul marfurilor depozitate
de categoria I sau II, distanta orizontal între sprinklere nu trebuie sa
depaseasca 3,75 m si produsul dintre distanta orizontal si distanta
verticala dintre sprinklere nu trebuie sa depaseasca 9,8 m2. În cazul
marfurilor depozitate de categoria III sau IV, distanta orizontala
între sprinklere, nu trebuie sa depsaeasca 1,90 m, iar produsul dintre
distanta orizontal si distanta verticala între sprinklere nu trebuie sa
depaseasca 4,9 m2.
7.88. Numarul de rânduri de sprinklere pe nivel trebuie
determinat în functie de marimea scheletului metalic al
raftului. Atunci când acesta nu este continuu, marimea totala
trebuie calculata prin adunarea marimii fiecarui raft
incluzând distanta dintre ele. Pentru fiecare 3,2 m de latime a
raftului, trebuie montat, un rând de sprinklere pe nivel,
acolo unde este posibil, în spatiul liber.
7.89. Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol mare de
incendiu, HHS, pentru depozitare în palete pe rafturi sau depozitare în
stelaje neetajate pe mai multe rânduri (a se vedea tipul ST4 din figura 7.1 si
tabelul 7.2) se amplaseaza tinând seama de urmatoarele
a) stelajele pe un singur rând, cu latimea pâna la 3,2 m, trebuie protejate
prin rânduri unice de sprinklere instalate la nivelul etajelor ;
b) stelajele pe rânduri duble, cu latimea pâna la 3,2 m, trebuie protejate cu
sprinklere instalate în pozitia centrala din spatiul longitudinal, la
extremitatile etajului si la nivelurile intermediare între rafturi (vezi art. 7.85)
;
c) stelajele pe rânduri duble sau multiple cu latime mai mare de
3,2 m, dar nu mai mult de 6,4 m, trebuie protejate de doua
rânduri de sprinklere instalate la distanta de maximum 3,2 m
între ele. Fiecare rând trebuie sa aiba aceeasi distanta fata de
marginea celui mai apropiat stelaj. Sprinklerele de la un nivel
intermediar din fiecare linie trebuie sa se afle pe aceeasi linie a
spatiului liber. Acolo unde orice stelaj sau structura de otel
poate influenta negativ distributia apei de la un sprinkler,
trebuie montat un sprinkler suplimentar.
7.90. Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol
mare de incendiu HHS, pentru depozitare ST5 si ST6 (vezi figura 7.1),
trebuie amplasate deasupra fiecarui raft (incluzând ultimul raft daca
sprinklerele de acoperis sau de tavan sunt mai sus de 4 m deasupra
marfurilor depozitate sau daca accesul apei la marfurile din rafturi este
împiedicat),
în locatiile specificate în tabelul 7.6 si figura 7.11. Distanta verticala
între rânduri nu trebuie sa depaseasca 3,5 m. Rândurile singulare de
sprinklere trebuie montate central, deasupra rafturilor. Rândurile duble
trebuie pozitionate astfel încât fiecare din acestea sa aiba aceeasi
distanta fata de marginea celui mai apropriat raft.
Figura 7.11 Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru
tipurile de depozitare ST5 si ST6 :
1 – rând de sprinklere
7.93. Temperatura nominala de declansare a sprinklerelor trebuie
sa fie mai mare cu cel putin 200C fata de temperatura ambianta a
spatiului în care sunt montate, tinând seam de prevederile tabelului
7.8.
7.94. Fiecarei temperaturi nominale de declansare îi corespunde un
cod al culorilor elementului fuzibil sau fiolei care obtureaza
orificiul de evacuare a apei din sprinkler, în conformitate cu
standardele europene aplicabile sau o reglementare echivalenta
(vezi tabelul 7.8).
7.95. În conditii normale de clima temperata se recomanda ca
temperatura nominala de declansare a sprinklerelor s fie de 68oC
sau 74oC.
7.96. În spatiile închise neventilate, sub luminatoare sau acoperisuri de
sticla etc, poate fi necesara montarea unor sprinklere cu temperatura
nominala de declanare mai mare, pânala 93 oC sau 100 oC.

7.97. O atentie deosebita trebuie acordata alegerii temperaturii nominale de

declansare a sprinklerelor aflate în vecintatea cuptoarelor de uscare,
aparatelor de încalzit si altor echipamente, care furnizeaza caldura radianta.

7.98. (1) Sensibilitatea termic a sprinklerelor reprezinta raspunsul

(declansarea) sprinklerului la actiunea termica produsa de incendiu.
(2) Majoritatea sprinklerelor sunt clasificate conform standardelor
europene aplicabile, în ordinea descrescatoare a sensibilitatii termice în
una din urmtoarele clase (tabelul 7.12).
7.99. Sprinklerele cu diverse sensibilitati termice trebuie utilizate
în concordanta cu tabelul 7.8. Sprinklerele sub tavan trebuie sa
prezinte o sensibilitate termica egala sau mai mica decât
sprinklerele situate în rafturi.
7.100. (1) Valorile minime de calcul ale densitatii (intensitatii) de
stropire la functionarea simultana a sprinklerelor montate sub tavan
sau sub acoperis, dintr-un sector al instalatiei
care protejeaza o anumit asuprafata, numit aria de declanare
simultan a sprinklerelor, sunt redate în tabelul 7.10, în functie de
clasele de pericol de incendiu LH, OH si HHP (conform SR EN
12845).
 Tabelul 7.10
Valorile minime de calcul ale densitatii (intensitatii) de stingere si ale ariei de declansare
simultana a sprinklerelor montate sub tavan sau sub acoperis, dintr-un sector al instalatiei, în functie
de clasele de pericol de incendiu LH, OH si HHP (conform SR EN 12845)
 Aria protejată [m2]
Densitatea specifică
Riscul de incendiu
[mm/min] Apă-apă sau preacţionată Apă-aer sau mixt

Nu este permisă.
LH 2,25 84
Se utilizează OH1
OH1 5,00 72 90
OH2 5,00 144 180
OH3 5,00 216 270

Nu este permisă.
OH4 5,00 360
Se utilizează HHP1

HHP1 7,50 260 325

HHP2 10,00 260 325
HHP3 12,5 260 325
HHP4 Sistem prin inundare (a se vedea nota)

 
Notă: Este nevoie de consideraţii speciale. Sistemele cu inundare nu fac obiectul acestui standard
 
(2) Pentru depozite cu pericol mare de incendiu – HHS, valorile minime
de calcul ale densitatii (intensitatii) de stropire si ale ariei protejate la
declanarea simultan a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperis dintr-
un sector al instalatiei sunt redate în tabelul 7.11 în functie de categoria
si înaltimea maxim autorizat de depozitare pentru diverse moduri de
depozitare cu protectie unica numai sub tavan sau sub acoperis.
Înaltimea indicate în tabelul 7.11 este considerata ca fiind înaltimea
maxima pentru care instalaita are sprinklere montate numai la nivelul
tavanului sau acoperisului.
 Tabelul 7.11
Valorile minime de calcul ale densitii (intensitii) de stingere si ale ariei protejate la
declansarea simultana a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperis, dintr-un sector al instalatiei,
pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS (conform SR EN 12845)
 Înălţimea maximă de depozitare permisă (a se vedea nota 1) [m]

Aria protejată (apă-

Densitatea specifică apă sau sisteme
Modul de depozitare
Categoria C I Categoria C II Categoria C III Categoria C IV [mm/min] preacţionate (a se
vedea nota2)) [m2]

5,3 4,1 2,9 1,6 7,5  

6,5 5,0 3,5 2,0 10,0  
7,6 5,9 4,1 2,3 12,5  
  6,7 4,7 2,7 15,0  
  7,5 5,2 3,0 17,5 260
ST1 vrac sau bloc
    5,7 3,3 20,0  
    6,3 3,6 22,5  
    6,7 3,8 25,0  
    7,2 4,1 27,5  
      4,4 30,0 300
4,7 3,4 2,2 1,6 7,5  
5,7 4,2 2,6 2,0 10,0  
6,8 5,0 3,2 2,3 12,5  
ST2 paleţi pe un singur   5,6 3,7 2,7 15,0  
rând şi ST4 stelaje   6,0 4,1 3,0 17,5 260
    4,4 3,3 20,0  
    5,3 3,8 25,0  
    6,0 4,4 30,0 300
4,7 3,4 2,2 1,6 7,5  
5,7 4,2 2,6 2,0 10,0  
ST3 paleţi pe mai
multe rânduri, ST5 şi   5,0 3,2 2,3 12,5  
ST6 rafturi       2,7 15,0  
      3,0 17,5 260
Notă 1: Distanţa verticală de la pardoseală la deflectorul sprinklerului, minus 1 metru, sau cea mai mare valoare din tabel, oricare este mai mică.

Notă 2: Instalaţiile apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu risc mare de incendiu, în special cele cu produse foarte combustibile şi înălţimi mari.
Dacă este instalaţiile apă-aer sau mixte reprezintă singura soluţie aria protejată trebuie mărită cu 25%.
7.101. La depozitele cu pericol mare de incendiu – HHS, distanta
dintre înaltimea maxima de depozitare autorizata si sprinklerele
montate sub acoperis sau sub tavan nu trebuie sa depaseasca 4 m.
Acolo unde înaltimea de depozitare depaseste aceste limite sau unde
distanta dintre înaltimea maxima de depozitare si tavan sau acoperis
este mai mare de 4 m, trebuie montate sprinklere de raft.
7.102. Când sunt montate mai mult de 50 de sprinklere de raft, ele nu
trebuie alimentate cu apa de la aceeasi supapa de control si
semnalizare ca si sprinklerele montate sub acoperis sau sub tavan.
Supapa de control si semnalizare trebuie sa aiba minimum DN 100.
7.103. Pentru proiectarea instalatiilor cu sprinklere montate sub acoperis sau sub tavan si cu
sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de incendiu – HHS, daca marfurile
(materialele) sunt depozitate deasupra celui mai înalt nivel de protectie intermediar, valorile
minime de calcul ale densitii (intensitii) de stropire si ale ariei protejate la declansarea simultan a
sprinklerelor dintr-un sector al instalatiei, sunt redate în tabelul 7.12.
7.104. (1) Diametrele conductelor instalatiilor cu sprinklere pot fi determinate utilizând una din
urmatoarele metode :
a) predimensionare, în care unele diametre sunt date în tabele (vezi art. 13.3, tabelele 30, 31, 32,
33, 34 si 35 din standardul SR EN 12845+A2: 2009) iar restul diametrelor conductelor se
determin prin calcul hidraulic al retelei de conducte
b) calcul hidraulic complet, în care toate diametrele conductelor retelei (conducte principale de
distributie a apei, ramificatii etc) se determina prin calcule hidraulice, folosind de regula,
programe de calcul (având precizate numarul si data versiunii programului si sa cuprinda
prevederile art. 13.4 din standardul SR EN 12845);
c) se pot folosi si alte variante de calcul si dimensionare a instalatiei de stingere cu
sprinklere, astfel încât aceasta sa asigure cerintele minime de presiune si debit, parametrii
necesari realizarii functiilor de stingere si limitare a incendiilor pe durata de timp normat,
numai dacã metodele si procedurile respective sunt recunoscute prin reglementãri
europene.
(2) în interiorul conductelor instalatiilor de stingere cu sprinklere viteza apei trebuie
s fie mai mica decât:
a) 6 m/s prin armaturi, debitmetre si/sau filtre;
b) 10 m/s la orice punct din instalatie, astfel încât sa se asigure alimentarea numarului total
cerut de sprinklere care se presupune ca pot intra în functionare simultan.
 TABEL 7.12
Valorile minime de calcul ale densitatii (intensitatii) de stingere si ale ariei protejate la
declansarea simultana a sprinklerelor dintr-un sector al instalatiei montate sub
acoperis sau sub tavan si cu sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de
incendiu - HHS (conform SR EN 12845)
 Înălţimea maximă de depozitare permisă deasupra
celor mai înalte sprinklere de raft (a se vedea nota 1)
[m]
Aria protejată
(apă-apă sau
Densitatea
Modul de specifică
sisteme
depozitare [mm/min]
preacţionate (a
Categoria Categoria C Categoria C III Categoria C IV
se vedea nota2))
C I II [m2]

3,5 3,5 2,2 1,6 7,5  

    2,6 2,0 10,0  
ST4 stelaje 3,2 2,3 12,5  
   
    3,5 2,7 15,0 260
3,5 3,5 2,2 1,6 7,5  

ST5 şi ST6     2,6 2,0 10,0  

rafturi     3,2 2,3 12,5  
      2,7 15,0 260

Notă 1: Distanţa verticală de la cel mai înalt sprinkler de raft până la marginea superioară a
materialului depozitat.
Notă 2: Instalaţiile apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu risc mare de incendiu, în
special cele cu produse foarte combustibile şi înălţimi mari. Dacă instalaţiile apă-aer sau
mixte reprezintă singura soluţie aria protejată trebuie mărită cu 25%.
7.105. Proiectantul poate alege între cele dou metode de calcul, cu exceptia urmatoarelor
cazuri în care se efectueaza calculul hidraulic complet al conductelor :
a) instalaii cu sprinklere la cladiri (depozite) cu nivele intermediare cu pericol mare de
incendiu – HHS ;
b) instalatii cu sprinklere cu retele inelare de conducte sau cu retele de conducte sub
forma de grila.
7.106. Pentru calculul hidraulic al conductelor instalatiilor cu sprinklere de rafturi la depozite cu pericol mare de
incendiu – HHS, trebuie considerata functionarea simultana a trei capete de sprinkler amplasate pe ramurile cele
mai defavorabile, aflate pe unul pân la trei rafturi, dupa cum urmeaza :
a) daca distanta dintre rafturi este egala sau mai mare de 2,4 m numai un raft poate fi considerat ca fiind afectat
de incendiu ;
b) daca aceasta distanta este mai mica de 2,4 m dar mai mare de 1,2 m doua rafturi pot fi considerate ca fiind
afectate de incendiu ;
c) aceasta distanta este mai mic ade 1,2 m trebuie considerate ca fiind afectate de incendiu trei rafturi. Nu este
necesar a se considera functionarea simultan a mai mult de trei rânduri de sprinklere în plan orizontal sau
vertical.
7.107. Pentru efectuarea calcului hidraulic al conductelor instalatiei cu sprinklere se
determina în prealabil forma geometrica a ariei protejate la declansarea simultana a
sprinklerelor din sectorul instalatiei cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic (cel
mai departat pe orizontal si pe verticala de punctul de alimentare cu apa a instalatiei). În
acest mod, se identifica pe schema de calcul, traseul principal de alimentare cu apa al
retelei. Calculul hidraulic se efectueaza mai întâi, pe traseul principal al retelei.
7.108. Presiunea apei în sectiunea orificiului sprinklerului amplasat în aria de declansare
simultan, în pozitia cea mai nefavorabila din punct de vedere hidraulic, trebuie sa fie mai
mare sau cel putin egal cu :
a) 0,70 bar pentru instalatii din spatiile cu pericol mic de incendiu, LH ;
b) 0,35 bar pentru instalatii din spatiile cu pericol mediu de incendiu, OH ;
c) 0,50 bar pentru instalatii din spatiile cu pericol mare de incendiu, HHP i HHS
exceptie facând sprinklerele instalate în rafturi ;
d) 1,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi care au K 115;
e) 2,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi.
7.109. (1) Sprinklerele cu deflectorul în sus nu trebuie sa fie conectate direct la o
conducta cu diametru mai mare de DN 65 pentru conducte aparente sau DN 50
pentru conducte acoperite, inclusiv cu izolaie.
(2) Sprinklerele cu deflectorul în jos nu trebuie conectate direct la o conducta cu
diametrul mai mare de DN 80.
7.110. Pentru diametre ale conductelor principale de distributie a apei, mai mari
decât cele mentionate la art. 7.109, sprinklerul trebuie montat pe o conducta cu
diametrul de cel mult DN 80, racordat la conducta principala astfel încât distanta de
la deflectorul sprinklerului la marginea conductei principale sa nu fie mai mic de
1,5 ori diametrul acestei conducte.
7.111. (1) Conductele instalatiei de stingere cu sprinklere trebuie s respecte
prevederile SR EN 12845.
(2) Diametrele minime ale conductelor instalatiilor cu sprinklere nu trebuie sa fie
mai mici ca cele prezentate în tabelul 7.13
B.1 Generalitati
 
NOTA Riscul general de incendiu al marfurilor depozitate (definite ca produs si ca
ambalajul sau) este o functie a ratei de degajare a caldurii (kw) care la randul ei este o
functie a temperaturii de ardere (kj/kg) si a vitezei de ardere (kg/sec).Temperatura de ardere
este determinata de materia sau de amestecul de materii din care este facuta marfa. Viteza
de ardere este determinata atat de materialele implicate, cat si de configuratia materialului.

Materialul va fi analizat pentru a determina factorul material. Acolo unde va fi necesar,

factorul material va fi modificat in conformitate cu configuratia marfurilor pentru a determina
categotia. Daca nu se cere nici o modificare, factorul material va fi singurul determinant al
categoriei.
B.2 Factorul material (M)
 
B.2.1. Generalitati
 
Graficul B1. va fi fi folosit pentru a determina factorul material cand marfurile
sunt facute dintr-un amestec de materiale. Daca de foloseste Graficul B.1,
se va considera ca marfurile depozitate includ toate materialele de ambalaj
si paletii suport. Pentru scopul acestei evaluari, cauciucul va fi tratat in
acelasi fel ca si plasticul.
 
Pentru determinarea categoriei se vor folosi urmatorii 4 factori materiali:
B.2.2 Factorul material nr. 1
 
Produse ne-combustibile in ambalaj combustibil si produse de
combustibiltate redusa sau medie in ambalaje
combustibile/necombustibile. Produse cu continut redus de plastic ca
cele definite mai jos:
- continut de plastic neexpandat mai mic de 5% din masa
(incluzand box paletii)
- continut de plastic expandat mai mic de 5% din volum.
Exemple:
- parti metalice cu/fara ambalaj de carton pe paleti de lemn; hrana pudra in saci; hrana
conservata; haine nesintetice; marfuri din piele; marfuri din lemn;
ceramica in cutii de carton sau de lemn; unelte de metal in ambalaj de metal sau de lemn;
plastic cartonat sau sticle din sticla pentru lichide neinflamabile; aparatura eletrica de mare
volum (sumar ambalate).
 Legenda
1 Factor material 1
2 Factor material 2
3 Factor material 3
4 Factor material 4
x % din volumul plasticului expandat
y % din masa plasticului neexpandat

Figura B1 Factorul material

 B. 2.3. Factorul material 2
 
Marfurile care au un continut energetic mai ridicat decat marfurile cu factor material 1, de
exemplu marfurile ce contin plastic in cantitate mai mare cum arata Graficul B.1. 
Exemplu: mobilier de lemn sau metal cu scaune de plastic; echipament electric cu
componente sau ambalaj din plastic; cabluri electrice pe mosor sau in cartoane;
materiale sintetice

B. 2.4. Factorul material 3

Materialele care sunt predominant din plastic neexpandat (vezi Graficul B.1.) sau materiale cu un
continut energetic similar.
 Exemplu: baterie de masina fara electrolit; serviete de plastic; computer;cani din plastic
neexpandat si cutitarie.

B. 2.5. Factorul material 4

 
Materialele care sunt predominant din plastic expandat (mai mult de 40% din volum) sau
materiale cu un continut energetic similar (vezi Graficul B.1.).
 Exemplu: saltele de spuma; ambalaj din polistirena expandata;capitonare cu spuma
B.3. Configurarea depozitarii
 
B.3.1. Efectul configurarii depozitarii
 
Dupa determinarea factorului material, pentru a se determina cea mai buna incadrare pe
categorii, se va face referire la planificarea depozitarii prezentata in Coloana 1 a Tabelului B.1.
Daca o alta categorie este in categoria C1, cea mai mare valoare dintre cele 2 va fi aleasa.
Tabel B.1 – Categoria ca functie a configurarii depozitarii
Configurarea Factorul material
depozitarii 1 2 3 4

Container expus de Cat. I, II, III Cat. I, II, III Cat. I, II, III Cat. IV

plastic cu continut
neinflamabil
Suprafata de plastic Cat. III Cat. III Cat. III Cat. IV

expusa–
neexpandata
Suprafata de plastic Cat. IV Cat. IV Cat. IV Cat. IV

expusa - expandata
Structuri deschise Cat. II Cat. II Cat. III Cat. IV

Materiale solide Cat. I Cat. I Cat. II Cat. IV

Material pudra sau Cat. I Cat. II Cat. II Cat. IV

granular
Nici o configurare Cat. I Cat. II Cat. III Cat. IV

speciala
NOTA A se vedea B.3.2. pana la B.3.8. pentru explicatii ale planificarii depozitarii
Configuratia depozitarii din tabele sunt explicate dupa cum urmeaza:
 
B.3.2. Container de plastic expus cu continut neinflamabil
Se aplica doar recipientelor de plastic care contin lichide sau solide neinflamabile si care nu sunt in contact
direct cu recipientul de plastic
 NOTA Aceasta configuratie nu se aplica partilor metalice din cutii de depozitare din plastic
 Categoria I: recipiente cu lichide neinflamabile
Categoria II: recipiente mici (< 50l) cu solide neinflamabile
Categoria III: recipiente mari (>50 l) cu solide neinflamabile
 Exemple
sticle de plastic sau bauturi usoare sau lichide cu mai putin de 20% continut in alcool
cuve sau cilindri de plastic cu pudra inerta ca pudra de talc
NOTA Continutul neinflamabil actioneaza ca un mediu absorbant de caldura si reduce
viteza de ardere a containerelor. Lichidele sunt mai eficiente decat solidele deoarece conduc caldura mai usor.
B.3.3 Suprafata de plastic expusa– neexpandata
 
Categoria va fi marita la III sau IV in cazul marfurilor la care suprafata de plastic expusa
se intinde pe una sau mai multe parti sau pe mai mult de 25% din suprafata.
 Exemple:
 parti metalice depozitate in recipiente de PVC
 hrana uscata ambalata in conserve metalice
 Pentru recipiente de depozitare din polipropilena si polietilena, a se vedea G.8.
 
B.3.4. Suprafata expusa de plastic – expandata
Plasticul expus expandat este mai dur decat plasticul neexpus. Va fi tratata in Categoria
IV.
B.3.5. Structura deschisa
 
Materialele cu structura deschisa prezinta in general un risc mai mare decat materialele cu
o structura inchisa. Suprafata mare impreuna cu accescul mai usor al aerului maresc riscul
de ardere.
 Cresterea riscului poate fi sucbtantiala mai ales cu combustibilii obisnuiti.
 
Exemple
cartonul are factor material de 1
fatete de carton sunt de catgoria I:cutiile goale asamblate sunt de categoria II (din cauza
accesului aerului); rolele stocate vertical sunt fie de Categoria III sau mai mare (Risc
Special) in functie de metoda de stocare (stivuite strand, legate sau nelegate)
B.3.6. Materiale solide

Materialele cu forma de bloc solid au o arie redusa fata de volum, ceea ce reduce viteza
 Exemplu: blocuri compacte de cauciuc; pardoseala de vinilin stocata in blocuri
 NOTA Aceasta configurare nu se aplica blocurilor de plastic expandat (Categoria IV)
 B.3.7. Materiale sub forma de granule sau pudra
 NOTA 1 Materialele granulare exclusiv plasticul expandat care se vor imprastia in timpul unu
 Exemplu: granulele de plastic folosite pentru modelare prin injectare depozitate in cutii de ca
 NOTA 2: Aceasta configuratie nu se aplica in cazul rafturilor de depozitare
 
B.3.8. Nici o configuratie speciala
 
Marfurile care nu au nici una din caracterisiticile de mai sus, de ex marfurile cartonate.
12.5.1 Generalităţi
 
Capetele sprinkler care protejează rafturi amplasate pe două rânduri trebuie montate în spaţiile libere
longitudinale, de preferinţă la intersecţia cu spaţiile libere transversale (a se vedea figurile 13 şi 14).
Ori de câte ori structura metalică sau scheletul raftului împiedică refularea apei de către capul sprinkler,
trebuie montate capete sprinkler adiţionale a căror debit trebuie, de asemenea, luat în calcul.
Trebuie asigurată ajungerea apei refulate de capetele sprinkler la bunurile depozitate. Distanţa dintre bunurile
depozitate în stelaj, aşezate cap la cap, trebuie să fie de cel puţin 0,15m, şi, dacă este necesar, se va opri încărcarea
paleţilor. Spaţiul liber dintre deflectorul sprinklerelor şi partea de sus a materialelor depozitate trebuie să fie de cel
puţin 0,10m pentru capetele pulverizatoare plate şi 0,15m pentru celelalte tipuri.

12.5.2 Distanţa maximă verticală dintre sprinklerele intermediare

 
Distanţa verticală de la pardoseală la cel mai jos nivel intermediar şi dintre nivele nu trebuie să depăşească
3,5m sau două nivele, oricare din cele două distanţe ar fi mai mică, potrivit figurilor 13 şi 14. Un nivel
intermediar trebuie instalat deasupra nivelului superior al depozitului, excepţie făcând sprinklerele de acoperiş sau
tavan situate la cel mult 4m deasupra părţii superioare a materialelor depozitate.
Nu trebuie montat un nivel intermediar de capete sprinkler mai jos cu un etaj sub partea superioară a
materialelor depozitate.
 
1. 12.5.3 Amplasarea pe orizontală a capetelor sprinkler intermediare
 
a. În cazul bunurilor de categoria I şi II, capetele sprinkler trebuie instalate,
acolo unde este posibil, în spaţiile libere longitudinale la intersecţia cu
fiecare al doilea rând liber transversal, în zigzag faţă de rândul de
deasupra (a se vedea figura 13). Distanţa orizontală între sprinklere nu
trebuie să depăşească 3,75m. Rezultanta distanţelor orizontale şi
verticale dintre capetele sprinkler nu trebuie să depăşească 9,8m2.
 Legendă
1 rând de sprinklere
2 nivele
3 spaţiu dintre rafturi
4 spaţiu liber longitudinal
5 spaţiu liber transversal

Figura 13 – Amplasarea sprinklerelor intermediare de raft –

categoria I şi II de mărfuri depozitate
 Legendă
1 rând de sprinklere
2 nivele
3 spaţiu dintre rafturi
4 spaţiu liber longitudinal
5 spaţiu liber transversal

Figura 14 – Amplasarea sprinklerelor intermediare de raft –

categoria III şi IV de mărfuri depozitate
În cazul bunurilor din categoria III şi IV, capetele sprinkler trebuie montate în spaţiile libere
longitudinale la intersecţia cu fiecare rând liber transversal (a se vedea figura 14). Distanţa
orizontală între sprinklere nu trebuie să depăşească 1,90 m, iar cea verticală nu trebuie să
depăşească 4,9m

12.5.4 Numărul de rânduri de capete sprinkler pentru fiecare nivel

 
Numărul de rânduri de sprinklere pe nivel trebuie determinat în funcţie de mărimea scheletului
metalic. Atunci când acesta nu este continuu, mărimea totală trebuie calculată prin adunarea
mărimii fiecărui raft incluzând distanţa dintre ele.
Un rând de capete sprinkler per nivel trebuie montat pentru fiecare 3,2 m de lăţime a raftului.
Ele trebuie montate, acolo unde este posibil, în spaţiul liber.
 
12.5.5 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS în stelaje neetajate
 
Capetele sprinkler trebuie montate în paleţi pe mai multe rânduri sau stelaje (a se vedea tipurile
ST4 din figura 3 şi 4) după cum urmează:
a) stelajele cu un singur rând nu mai mari de 3,2m vor fi protejate de un singur rând de capete
sprinkler aşezate pe nivele, aşa cum reiese şi din figurile 13 şi 14.
b) stelajele cu rânduri duble nu mai mari de 3,2m vor fi protejate de capete sprinkler în zona
centrală a spaţiilor libere, la capetele zonei de depozitare a bunurilor şi pe nivele, aşa cum reiese
din figurile 13 şi 14;
c) stelaje cu rânduri duble sau multiple mai mari de 3,2, dar nu mai mult de 6,4m, vor fi protejate
de 2 rânduri de capete sprinkler instalate nu mai mult de 3,2m distanţă. Fiecare rând va avea
aceeaşi distanţă faţă de marginea celui mai apropiat stelaj. Sprinklerele de la un nivel particular
din fiecare linie trebuie să se afle pe aceeaşi linie a spaţiului liber.
Acolo unde orice stelaj sau structură de oţel poate influenţa negativ distribuţia apei de la un cap
sprinkler, un cap sprinkler adiţional trebuie montat pentru a asigura apa în zona influenţată.
 Legendă
1 rând de capete sprinkler

Figura 15 – Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru

tipurile ST5 şi ST6 de depozitare
12.5.5 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS în rafturi (ST5 şi ST6)
 
Acolo unde sunt necesare sprinklere intermediare, ele trebuie montate deasupra
fiecărui raft (incluzând ultimul raft dacă capul sprinkler de tavan sau acoperiş este mai sus
de 4m deasupra bunurilor depozitate sau dacă accesul apei la bunuri este împiedicat), în
locaţiile specificate în tabelul 21 şi figura 15. Distanţa verticală între rânduri nu trebuie să
depăşească 3,5m.
Rândurile singulare de capete sprinkler trebuie montate central, deasupra rafturilor.
Rândurile duble trebuie poziţionate astfel încât fiecare din acestea să aibă aceeaşi distanţă
faţă de marginea celui mai apropiat raft.
Distanţa de la capătul raftului, paralelă cu conductele, la cel mai apropiat cap sprinkler trebuie să
fie jumătate din spaţiul de protecţie a capului sprinkler sau 1,4m, care este mai mică.
1s3,0 
1,0s  36,,00

Distanţa maximă
Distanţa maximă între
Rânduri de capete între capetele
Rafturi cu lăţimea de, [m] rândurile de capete
sprinkler sprinkler de-a lungul
sprinkler
rândului

ST5:
s  1,0 1 2,8 –

ST6:
1,0  s  3,0 1 2,8 –

ST6:
3,0  s  6,0 2 2,8 2,8