Principalul inspirator şi conspirator în spiritul naţional şi liberal al
epocii a fost, cel puţin până la momentul 1848-1849, italianul Giuseppe Mazzini. Nu numai că Mazzini dorea emanciparea popoarelor europene de sub „ordinea monarhică” instaurată la 1815, dar acesta propunea şi fondarea unei uniuni de naţiuni libere asociate prin intermediul democraţiei.
Țelul activității juristului, democratului și luptătorului italian,
Giuseppe Mazzini era: - pe plan local: independența și unirea Italiei, care era pe atunci fragmentată în Regatul Neapolelui și Regatul Siciliei, care aparținea bourbonilor și spaniolilor, provincia Veneției și Lombardiei ce aparținea Austriei, regiunile ce aparțineau de Statul Papal sau provinciile independente ale Piemontului și Sardiniei. Mazzini căuta unirea acestor ținuturi într-o republică, lucru care se putea realiza numai printr-o revoluție, cu participarea maselor populare. - pe plan continental: mișcarea „Giovane Italia” (Tânăra Italie), coordonată de Mazzini alături de „Tânăra Germanie” și „Tânăra Polonie” s-au unit sub numele „Tânăra Europă” sau „Noua Europă”, având ca motto „libertate-egalitate-umanitate”. Această mișcare opta pentru o Europă fără monarhi.
• În programul Comitetului Central Democratic European (CCDE),
fondat de Mazzini la Londra în 1850, acesta afirma:„Viaţa naţiunilor e dublă:internă şi externă, proprie şi de relaţie. Universalităţii oamenilor care compun fiecare Naţiune îi revine organitarea propriei vieţi; Congresului Naţiunilor, organizarea vieţii de relaţie. Noi credem să realizăm nu o Europă, ci Statele Unite ale Europei”.