Sceneta de Craciun – Nasterea lui Isus 2016 – 2017

Cantec: ‘’Crestinilor, noi astazi’’ Si cand s-a nascut Hristos

Irod era manios.
Craitele: Si-a dat porunca-n tara
Ca pe toti prunci sa-i omoare
Buna seara frati bogati!
De doi ani si mai in jos,
Pe pamant suntem chemati, Ca sa-l taie pe Hristos.
Pe pamant cu floricele Pe Hristos nu l-au taiat,
Doua craite frumusele. Ca Domnul nu l-a lasat.
Craiul I: Craiul I:
Sunt craitul cel mai mare, Noi umblam si colindam,
Si ma cheama Mandrul Soare Pe Isus il cautam.
Mandrul Soare de bujor, Pe Isus la-m si aflat
Rasaritul din popor. Intr-o iesle neculcat.
Sunt trimis pe-asta lume De picioare-nfasurat
De maicuta mea cea sfanta, Cu fasura de matase,
Cea nascut un fiu frumos Sa traiasca gazda-n casa.
Pe nume Isus Hristos.
Cantec: ‘’Colo sus in vremea aceea’’
Craita II:
Sunt craita mijlocie, Craiul I:
Si mie numele Mesie, Doamne, pe atunci la Roma,
Cu parul lasat in vant Cum ne spune şi Scriptura,
Sa pot merge pe pamant. Cezar August, IÎmpaă ratul
Care, scurt a dat dictatul,
Craita III: Saă se facaă recensaă maâ nt
Sunt craita cea mai mica A tot ce e pe paă maâ nt
Si ma cheama Maricica Ca staă paâ nirea saă ştie
Cu parul lasat pe obraji Ce are îân îâmpaă raă ţie.
Ca un frumos ingeras. La porunca-i generalaă ,
Oamenii au dat naă valaă
Craiul I: Prin oraşe saă se-nscrie
Cand s-a nascut Hristos, Fiecare precum ştie,
Mare bucurie a fost Dupaă datinaă şi clan
A fost bucurie in lume IÎn oraşul saă u natal.
De asa mare minune. L-al Cezarului decret,
Iosif si Sfanta Maria Au pornit din Nazaret,
Au plecat ca se-nscrie Iosif, baă rbatul cel drept
Si-au ajuns intr-un oras IÎmpreunaă cu Maria,
Sa isi caute salaj. Naă scaă toarea lui Mesia.
Şi-au tot mers vreo patru zile
Craita II: Tot pe drumurile pline
Orasul era plin tare Printre oameni şi caă mile
Loc pentru ei nimeni nu are Paâ naă caâ nd au nimerit
Si-au ajuns la cei saraci, IÎn cetatea lui David,
Intr-un grajd la niste vaci Betlehem, oraşul sfaâ nt.
Sosi randu la Maria
IÎn noaptea asta tainicaă şi sfaâ ntaă
Ca sa nasca pe Mesia
Si-a nascut un fiu frumos La noi iubirea Domnului a coboraâ t,
Pe nume Isus Hristos. IÎn ceruri îângerii îân cor îâi caâ ntaă
Şi-o stea straă lucitoare a raă saă rit.
Craita III: Naă scut îân grajd, chiar îântr-o iesle
Domnul Iisus Hristos azi s-a naă scut:
Un prunc umil ce maâ ntuirea noastraă este,
E Dumnezeu ce pe paă maâ nt a coboraâ t.
Cantec: ’’Viflaime,Viflaime”
Iosif:
Iataă , c-am ajuns, Maria
S-a sfaâ rşit caă laă toria.
Te rog îâncaă un pic mai rabdaă ,
Stai puţin aici şi-aşteaptaă ,
C-am saă maă reped îândataă ,
Paâ naă mai colo la hotel
Saă vaă d, n-oi gaă si îân el
Vreun ungher cu pat curat
Pentru-al lumii IÎmpaă rat?
Maria:
Du-te, Iosife, du-te şi cautaă !
Dar saă te îântorci îândataă .
Iosif
Cu lume care a venit.
Ştiu caă hanul ţi-e ticsit
Suntem fraâ nţi de-ataâ ta drum.
Te rog hangiule, fii bun,
Dar vezi poate mai gaă seşti
Vreun loc saă ne-adaă posteşti,
Caă acum îân plinaă noapte
Nu mai am la cine bate.
Hangiul:
Hanul este-aglomerat,
Nu am liber nici un pat
Nu mai am nici un ungher
Saă -l dau celor care cer.
Iosif:
Hai, te rog, vezi tu cum faci,
Poate poţi ca saă ne bagi
Maă car undeva sub scaraă
Ca saă nu dormim pe-afaraă .
Hangiul (iritat):
Nu pot, omule, Nu pot....
Totu-i plin paâ naă şi-n pod.
Ce saă -ţi fac îân astaă searaă
Ai saă dormi şi tu pe-afaraă .
Ştiu.... e frig...poate îângheaţaă ,
Dar...nu mori paâ n’ dimineaţaă
Iosif:
Marie, tare-s necaă jit,
Hanul îântreg este ticsit,
Nici un loc nu am aflat
Unde saă mai merg saă bat?
Cum saă -i rog? Cum saă le spun?
Ca saă nu ne lase-n drum?
Maria:
Nu fi necaă jit, Iosife!
Chiar de-s grele aceste clipe,
Trebuie s-avem mereu
Naă dejde îân Dumnezeu.
Iosif:
Cum saă nu fiu necaă jit?
Oare cine-i fericit,
Caâ nd vede caă cel Preasfaâ nt
N-are loc pe-acest paă maâ nt?
Maria:
Las’ Iosife!...Dumnezeu
Nu-l uitaă pe Fiul saă u,
Vom gaă si noi vreun saă laş
Undeva-n acest oraş.
Parcaă -aveai pe-aici o rudaă ?
Mergi la ea poate ne-ajutaă .
Ruda:
Cine-i cel ce-mi bate-n poartaă ,
L-aşa oraă -naintataă ?
Nu am loc pentru straă ini,
Cautaă pe la vecini.
Iosif:
Dar, vaă rog, sunt ruda voastraă
Am dori saă staă m îân gazdaă .
Sunt Iosif din Nazaret.
Am venit la recensaă maâ nt.
Nimeni nu maă ia îân seamaă
Şi tare maă tem
Caă Maria va fi mamaă .
Ruda (se scuză):
Cum?...Ce spui? Saă vaă primesc?
La mine saă v-adaă postesc?
Nu!...Nu pot!...Mi-e foarte greu
S-aud îân laă caşul meu
Un copil care tot plaâ nge,
Liniştea mereu mi-o fraâ nge.
Dar...ca saă nu spui caă -s raă u
Şi nu te ajut la greu,
Uite! Este aici îân caâ mp, un grajd,
Maă turaţi-l şi intraţi.
Craiul I:
Negaă sind îân altaă parte,
Gaă zduire-n astaă noapte
Iosif duce pe Maria
Saă -l dea lumii pe Mesia,
IÎntr-un mic şi vechi saă laş
Nu departe de oraş.
Iataă !...Domnul vine-n lume
Grijulie mama-l pune
Jos pe paie şi zaâ mbeşte.
Iaraă pruncul draă gaă laş
Chip ceresc de îângeraş
Blaâ nd spre mama lui priveşte...
Colo-n valea de la staâ naă
Totul pare o luminaă .
IÎngerul îân plinaă noapte
Se coboaraă la paă stor
Şi anunţaă tuturor
De minunea din cetate.
Cantec: ’’O ce veste minunata’’
Primul păstor:
Ia te uitaă , frate dragaă
Ce luminaă -n noaptea neagraă
Oare ce s-o fi-ntaâ mplat?
Visez sau e-adevaă rat?
Al doilea păstor:
Ia ascultaă , fraă ţioare,
Parc-aud îân cer caâ ntare,
O caâ ntare minunataă
Cum n-am auzit vreodataă .
Craiul I:
Nu, nu vaă speriaţi!
E-adevaă rat, voi nu visaţi.
Asta-i noaptea minunataă
Caâ nd Mesia se arataă .
Al treilea păstor:
IÎngeraşule prea bun,
Ce saă facem noi acum?
Unde putem saă -l gaă sim
Caă ci vrem saă -l preamaă rim.
Craiul I:
Paă storaşilor iubiţi,
Voi cu mine saă veniţi,
Saă vaă duc la Betlehem
Şi minunea s-o vedem.
IÎndemnaţi şi-aprinşi de dorul
De-aşi vedea Maâ ntuitorul
Paă storii îân graba mare,
Vin pe prunc saă îâl adore
Laă saâ nd paza oilor
Pe seama dulaă ilor.
Cantec: ‘’ Trei pastori’’
Iosif:
Oameni buni, intraţi la noi,
Simţiţi-vaă ca la voi.
Printre turmele de oi.
Cum de aţi aflat voi doi
Caă Pruncu-i aici la noi?
Al treilea păstor:
IÎngerul din cer ne-a spus
Caă Cristos azi s-a naă scut
Şi-am venit cu multe daruri
Pruncului saă -i cerem haruri.
Păstorul al doilea:
Copilaş ceresc, plaă paâ nd,
Bine-ai venit pe paă maâ nt.
Eşti saă rac la fel ca noi
Ciobaă naşii de la oi.
Ţi-am adus un mieluşel,
Poţi ca saă te joci cu el.
Primul păstor:
Ţi-am adus niţicaă braâ nzaă ,
E gustoasaă , hai maă naâ ncaă !
Lapte ţi-am adus îân oalaă
Fii atent şi n-o raă stoarnaă .
Al treilea păstor:
Alte daruri noi n-avem
Dar cu mare bucurie
Inima îân dar ţi-o daă m
Ca pe veci a ta saă fie.
Cantec: ‘’Steau sus rasare’’
Steaua:
Tataă l sfaâ nt, de bucurie,
A laă sat pe cer saă fie
Stea maâ ndraă ce s-a ivit
Straă lucind îân raă saă rit.
Dupaă straă lucirea ei
Au pornit magii cei trei
Şi-au adus ca saă -l maâ ngaâ ie:
Aur, smirnaă şi taă maâ ie.
Baltazar:
Ce sa fac, crai prea inalte?
Ca nu stiu in care parte.
Cand in oras am ajuns
Steaua noastra sa ascuns
Urmarindu-L pe Hristos
Spre Ierusalim in jos.
Gaspar:
O frate nu te intrista!
Ca iar se va arata,
Sau asa de nu va fi
Astfel noi ne vom gandi
Vom intreba pe norod,
Sau chiar pe imparatul Irod.
Baltazar:
Of frate ce rau tu gandesti!
Ca din el sa ispitesti
Oare nu sti ca acela
Vrea rau Lui Dumnezaeu?
Gaspar:
Ce cuvinte tu imi spui?
Ce vorbesti acesta nu-i.
Baltazar:
Si chiar frate nu ma crezi?
Hai cu mine ca sa vezi!
Cantec: ‘’ Veniti astazi credinciosi’’
Soldat 1:
Preaputernice îâmpaă rate
S-a laă tţit faima-n cetate
Caă pe-aici ar fi venit
Trei crai de la raă saă rit
Sţ i îântreabaă sţ i opresc
Pe oricine îântaâ lnesc:
- Nu sţ titţi unde s-a naă scut
Un crai Domn faă raă -nceput
Dar la astaă îântrebare
Nimeni nu este îân stare
Saă raă spundaă sţ i saă dea
Laă murirea ce-o cerea.
Irod:
- Mergi de-i cautaă sţ i-i cheamaă
Ca saă dea aicea seamaă
Ce regi sunt, de unde sunt
Ce cautaă sţ i pe cine
Spre a-sţ i lua voie de la mine
Aici îân al meu paă maâ nt
Saă -i aduci pe caâ tesţ itrei
Saă vorbesc sţ i eu cu ei.
Soldat 1: Regi prea mariti, va rog cu mine sa
veniti!
Irod:
- Crai din raă saă rit,
Vaă zic bine atţi venit,
Sţ i pe cine caă utatţi?
Gaşpar:
- Tţ ie, Doamne prea slaă vite,
Multe zile fericite!
Privind a noastre vesţ minte
Tţ i-ai putea aduce-aminte
C-avem oaste-mpaă raă teascaă
Cu a ta saă se-ntaâ lneascaă
Dar îân loc de oaste mare
Am plecat ca fiecare
Dupaă -o sfaâ ntaă araă tare.
Baltazar:
Aicea cum am ajuns
Steaua îân nori ni s-a ascuns
Sţ i ne-a fost a ne plimba
Prin orasţ a îântreba:
- Unde s-a naă scut,
fiu ceresc pe acest pamant.
Melchior:
- Suntem trei magi caă laă tori
Crai ca fratţii, iubitori
Vaă i, coline neumblate
Sţ i paă duri nedesfundate
Pretutindenea caă lcaă m
Irod:
Ce vorbesti ba!
Doar esti beat!
Ce vita Dumnezeiasca
Poate aici sa se nasca?
Aici in tinutul meu
Singurul imparat sunt EU!
- Raă i barbari din raă saă rit,
De aceea mi-atţi venit
Ca prin astfel de cuvinte
Saă ispititţi pe-un paă rinte?
Nu vedetţi, nerusţ inatţi,
Caâ t o saă vaă defaă imatţi?
Al meu nume, caâ nd l-aude,
Pasaă rea îân nori se ascunde.
Eu sunt Irod îâmpaă rat!
Pe cal voi îâncaă leca
Palosţ u-n maâ ini voi lua
Pe Hristos l-oi minici Irod: Soldat!
Iar pe voi v-oi pustii.
Plecati! Soldat 2: Da! Sfinte imparate!
Cantec: ”Sfant locas”
Craiul I: Irod: Soldat! Sa fie taiere!
Şi-atunci Irod îân ascuns,
A dat magilor raă spuns, Craiul I: Ba sa nu fie taiere! Mai bine ma asculta!
Saă meargaă la Betlehem
Dupaă -al caă rţilor îândemn. Irod: Taiere, Taiere groaznica taiere!
Şi-acolo cu-amaă nuntul,
Saă cerceteze ţinutul Craiul I: Ba sa nu fie taiere sa fie doar durere!
Şi dacaă -l vor afla
Pe-acolo, pe undeva, Irod: Taiere, Taiere groaznica taiere!
Saă -i aducaă şi lui ştire,
Saă meargaă saă i se-nchine. Craiul I: Mare imparate, Dumnezeu Sfantu te-o
bate!
Gaşpar:
Iataă , steaua s-a oprit
Irod:
Laâ ng-un staul paă raă sit
Haideţi, iute saă intraă m Dau poruncaă criminalaă ,
Pe-mpaă rat saă îâl vedem. Pleacaă soldat şi omoaraă
Tot ce-i prunc îân astaă ţaraă .
Melchior: De doi ani si mai in jos
Noi, craii paă maâ ntului, Ca sa-l tai pe Hristos
Laâ ngaă ieslea pruncului Şi astfel sigur saă fiu
Am venit din raă saă rit Caă nou-mpaă rat nu-i viu.
Cu daruri de oferit:
Aurul îâmpaă raă ţiei, Cantec: “Astazi s-a nascut Hristos”
Taă maâ ia dumnezeirii
Şi smirna omenirii. Iosif;
Ce ne facem noi acum?
Melchior eu ma numesc si aur ii daruiesc. Auzi caă Irod cel crud
Vrea saă vadaă sfaâ rtecaţi
Baltazar eu ma numesc tamaie ii aduc in dar. Toţi pruncii nevinovaţi.

Gaspar eu ma numesc si smirna ii daruiesc. Maria:

Iosif, saă fim îâncrezaă tori
Melchior: Asa dar frati iubiti de de Domnul Domnul sfaâ nt este cu noi.
mantuiti sa-I cantam Domnului Sfant cantari noua Pe Prunc el îâl va salva
pe pamant! Dacaă lui ne vom ruga:

Cantec: ”Cetinita” Iosif şi Maria:

Dumnezeule prea sfaâ nt,
Ai milaă de micul prunc
Craiul I:
Ascultatţi ce vaă spun eu
Craiul I:
Saă nu datţi prin cetate
Ia pe prunc şi mergi îândataă
Ci saă datţi prin altaă parte IÎntr-o ţaraă -ndepaă rtataă .
Ca nimic Irod saă sţ tie
De dulcele nost Mesie Cantec: ‘’Cerul si Pamantul”
Caă ci el a pus gaâ nd raă u
Saă -l omoare pe Dumnezeu. Soldat 1:
- Iroade, prea îânaă ltţate,
Cantec: ”Cetinita” – continuare Plaâ ng mamele-ndurerate
De ataâ ta vitregie
Ce-a caă zut peste pruncie.
Fie, deci, acum iertare
Peste a tale mari hotare.
Irod:
- Mai bine ele saă plaâ ngaă
Decaâ t tţara-mi saă se stingaă
Decaâ t saă las îân domnie
Pe urgisitul de Mesia.

Craiul I:
- O Iroade, îâmpaă rate,
Te-ai umplut de raă utate!
Tu, cu paă catele tale,
Ai umplut lumea de jale!
Pruncul sfaâ nt din Betlehem
Ne-aşteaptaă saă îâl vedem
Cu toţii saă -l adoraă m,
Inima-n dar saă -i daă m.
Iar la ieslea lui Isus
Tot mereu lumea s-a dus.
Au spus rugaă ciunea lor
Micuţului Pruncuşor.
Chiar şi azi cu bucurie
Vin copiii saă -l maâ ngaâ ie.

Recital de colinde: