Sunteți pe pagina 1din 132

Caiet de cantece

Vol. al II-lea

♫ ♫ ♪ ♫ ♫
Cuprins
LA-ncEPUT DE DRUM..........................................................................................................................7

Vara la tara.....................................................................................................................................................8

DACA AI GHICI.............................................................................................................................................10

Invocatie in zori...........................................................................................................................................11

MUGUR DE FLUIER.....................................................................................................................................13

NOTHING'S GONNA CHANGE MY LOVE FOR YOU............................................................................14

tu nu mai esti cum erai............................................................................................................................15

Ca-ntr-un cosmar........................................................................................................................................16

Impreuna.......................................................................................................................................................17

Cucuruz cu frunza-n sus...........................................................................................................................18

Partaj...............................................................................................................................................................19

Joc de primavara.........................................................................................................................................20

Ceasul iubirii.................................................................................................................................................21

Ranitul dintre linii.......................................................................................................................................22

Pe cine si cate carari.................................................................................................................................23

Mi-e dor..........................................................................................................................................................24

Ochii tai..........................................................................................................................................................25

Noapte albastra...........................................................................................................................................26

2000................................................................................................................................................................27

Invata..............................................................................................................................................................28

Carnaval........................................................................................................................................................29

Rubedenii......................................................................................................................................................30

Povestea unui ciobanas...........................................................................................................................31

Lina lumina...................................................................................................................................................32

Hanul lui manuc..........................................................................................................................................33


2
Si de-ar fi.......................................................................................................................................................34

Cand s-o-mpartit norocu’.........................................................................................................................35

Strada ta........................................................................................................................................................36

Regasire.........................................................................................................................................................37

Pseudofabula...............................................................................................................................................38

Lacrima de dor............................................................................................................................................39

Emotie de toamna......................................................................................................................................40

Pat de flori.....................................................................................................................................................41

Cantecul Ofeliei...........................................................................................................................................43

Pion si regina...............................................................................................................................................44

Poem oriental (Ploaia)...............................................................................................................................45

Buzunarele toamnei..................................................................................................................................46

Om bun..........................................................................................................................................................47

M-am indragostit numai de ea...............................................................................................................48

Unde oare......................................................................................................................................................49

Mai ramai putin...........................................................................................................................................50

Tu..................................................................................................................................................................... 51

Peste rabdari................................................................................................................................................52

Relief uman..................................................................................................................................................53

Epilog..............................................................................................................................................................54

Ana.................................................................................................................................................................. 55

Daca tu...........................................................................................................................................................56

Pariu pentru o lacrima..............................................................................................................................57

Absenta..........................................................................................................................................................58

Cantec soptit................................................................................................................................................59

Scris din tatra..............................................................................................................................................60

DONA, DONA................................................................................................................................................61

3
FATA DIN VIS................................................................................................................................................62

FRUNZe..........................................................................................................................................................63

IERTARILE......................................................................................................................................................64

NUMAI NOI.....................................................................................................................................................65

ORDINEA DE ZI............................................................................................................................................66

OAMENI DE ZAPADA..................................................................................................................................67

PAMÂNTUL DEOCAMDATA.......................................................................................................................68

PROVERBE.....................................................................................................................................................69

PLOAIA CARE VA VENI...............................................................................................................................70

TAINA..............................................................................................................................................................71

UN ALT INCEPUT.........................................................................................................................................72

IMNUL PIETREI CRAIULUI..........................................................................................................................72

IMNUL BUCEGILOR.....................................................................................................................................74

Achy Breaky Heart.....................................................................................................................................75

Kumbaya my Lord......................................................................................................................................76

Cantec de oameni......................................................................................................................................77

Iluzia unei insule.........................................................................................................................................78

Luna s-a incins cu-n cerc.........................................................................................................................79

Numai Ochii Tai...........................................................................................................................................80

Poveste de iubire........................................................................................................................................81

VISUL...............................................................................................................................................................82

LA ADIO..........................................................................................................................................................83

VINOVATII FARA VINA................................................................................................................................84

ROMANTA INTRE DOUA TRENURI..........................................................................................................85

CANTEC IN NOAPTE...................................................................................................................................86

Fostele iubiri.................................................................................................................................................87

Tot pe drum..................................................................................................................................................88

4
Nu..................................................................................................................................................................... 89

Elegie..............................................................................................................................................................90

Cea mai frumoasa zi..................................................................................................................................91

Magellan........................................................................................................................................................92

Caciula............................................................................................................................................................93

Fericirea.........................................................................................................................................................94

Hasuri.............................................................................................................................................................95

Si te iubesc atat de...................................................................................................................................96

Bulgari............................................................................................................................................................97

Scarile.............................................................................................................................................................98

Plec putin.......................................................................................................................................................99

Cantec de munte......................................................................................................................................100

Noi, nu, niciodata.....................................................................................................................................101

Gandacul.....................................................................................................................................................102

Prea tarziu...................................................................................................................................................103

Clar de inima..............................................................................................................................................104

Mi-e bine, mi-e jale..................................................................................................................................105

Zile sparte...................................................................................................................................................105

Ganduri nerostite......................................................................................................................................107

Scrisoare de bun ramas.........................................................................................................................108

Un cuvant....................................................................................................................................................109

Nu uita..........................................................................................................................................................110

In inima mea..............................................................................................................................................111

Muntoman...................................................................................................................................................112

Vreau sa trecem marea..........................................................................................................................113

Noapte buna...............................................................................................................................................114

Buna dimineata.........................................................................................................................................115

5
Vroiam..........................................................................................................................................................116

Mersul trenurilor.......................................................................................................................................117

Vreau sa te uit...........................................................................................................................................118

Close to you................................................................................................................................................119

Speranta moare........................................................................................................................................120

Prieteni de veci..........................................................................................................................................121

Rasai asupra mea.....................................................................................................................................122

In fiecare zi.................................................................................................................................................123

Daca n-ai fi tu............................................................................................................................................124

Hohot de bun venit (amintiri)...............................................................................................................125

Intre toaca de ger si un clopot de foc...............................................................................................126

Ploaia care va veni...................................................................................................................................127

Suflet fara chei..........................................................................................................................................128

Cantec despre Bucovina........................................................................................................................129

Un colt de lume.........................................................................................................................................130

Ca nisipul femeile sunt...........................................................................................................................131

Cantec de leagan......................................................................................................................................132

LA-ncEPUT DE DRUM
Am Mircea Baniciu
6
Ce frumoși suntem la-nceput de drum
Ceru-i tânăr și clar
Niciun vis nu-i prea mare acum
Pe al lumii cântar.
R: La-nceput de drum toți visăm o stea
S-o atingem în zori
Merită să-ncerci chiar de nu vei fi
Printre învingători.

Unii văd mereu soarele pe cer


Veșnic la polul plus
Alții dau doar de-un vis pasager
Steaua lor e prea sus.
R:
Dar într-o zi dacă vei vedea
Flacăra la care-ai visat
Chiar de va fi să te arzi în ea
N-o lăsa să piară niciodat’.

Unii au mereu chef de vis și zbor


Unii doar de bal
Alții cară al lumii decor
Și-s uitați la final.
R:
Dar într-o…
Ce frumoși suntem…
R:

Vara la tara
G Mircea Baniciu
7
Locuinţa mea de vară
E la ţară ...
Acolo era să mor
De urât şi de-ntristare
Beat de soare
Şi pârlit îngrozitor!
Acolo, când n-are treabă,
Orice babă
Este medic comunal.
Viaţa ce aci palpită
E lipsită
De confort occidental.
Nu există berărie,
Nici regie ...
Doar un hoţ de cârciumar
Care are marfă proastă
Şi-o nevastă
Ce se ţine c-un jăndar'.
La, ra...
Când te duci pe drumul mare
La plimbare
Este praf de nu te vezi
Trec, mişcând domol din coadă,
Spre livadă
Ale satului cirezi.
Şi te poartă sub escortă
O cohortă
De ţânţari subţiri la glas,
Înzestraţi la cap c-o sculă
Minusculă,
Cu pretenţie de nas...
La, ra...
Când se ia câte-o măsură,
Lumea-njură
Pe agentul sanitar
Şi-l întreabă fără noimă:
Ce-ai cu noi, mă?
8
Pentru ce să dăm cu var?
Ale satului mari fete
Fără ghete
Ies la garduri pe-nserat...
Am văzut aici-ntr-o noapte
Nişte fapte
Care m-au scandalizat!
Dar în zori încep cocoşii
Păcătoşii,
Ca să facă iar scandal,
Să te saturi de viaţa
Şi dulceaţa
Traiului patriarhal!
D-aia zic eu, prin urmare,
Vorbă mare:
Că de-acuma, să mă tai,
Nu-mi mai trebuie altă cură
În natură
Să mă duceţi cu alai!
La, ra...
Meargă pictorii la ţară
Ca să piară
De caldură şi de praf!
Mie daţi-mi străzi pavate,
Măturate,
Daţi-mi cinematograf!
Daţi-mi, daţi-mi strada-ngustă
Unde gustă
Omul viaţa mai din plin,
Cu trăsuri, femei cochete
Şi cu fete
Încălţate cel putin!
La, ra...

9
DACA AI GHICI
Mircea Baniciu
C

R: Dacă ai ghici
Tot ce-ți pot dori
Eu ți-aș prinde în păr cunună de sori
Stropită cu flori
Încearcă să zâmbești
Făr' să te-amăgești
Și să-ți dorești un lucru ușor
Fiindcă-i trecător.

Dacă iei un strop de ploaie


În palmă ai să vezi
Că nu-i atât de greu să speri
10
Fură-o rază de lumină
Încearcă-n ea să crezi
Și ridică-ți fruntea spre cer.
R:

Ia un strop de fericire
Dintr-un colț de cer
Ochii oglindește-i în el
Ia un fluture din soare
Puneți-l în păr
Lângă o cunună de măr.
R:

Invocatie in zori
V: Dan Verona M: Mircea Baniciu
A
Pentru tot ce respiră-n zori,
Viața o invoc
Pentru secunda de iubire,
Și de noroc.
Mesager al ferestrelor,
Zboară gândul meu,
Câte o floare la geam
Să vă aducă-n zori,
Să nu vă fie sufletul greu.

Salutați acest freamăt


Al verbului a fi,
Trece tramvaiul poeziei
Din zori de zi.
Încercați să nu-l pierdeți
Și drumul e deschis
Și prea grăbiți, nu uitați legile dragostei
Ce dau valoare oricărui vis.
11
R: Noapte și zi, viața o invoc
Ea e speranța, faceți loc.
E secunda de iubire și de noroc
Ea ni-i dată mereu
S-aprindem în piept
Mult visata garoafă de foc.

Nicio zi fără dragoste


Fără un vis în doi.
Și tu, speranță, totdeauna să fii cu noi
Să strecori pe sub ușă doar
Veștile-aurii,
Și dacă poți nu uita nici de prietenii vechi
Și nici de mine, de vis-a-vis.
R:

MUGUR DE FLUIER
Phoenix
G

Îmi simt sufletul mugur de fluier


Ce-a doinit cântec cu șuier
Pentru zilele ce-au fost trecute
Pentru nopțile negre și slute.

12
Am pornit cu roua-n picioare
Ca să cânt un cântec de soare
Pentru zilele ce au să vie
Pentru nopțile cu iasomie.

Freamătul apelor
Și foșnetul codrilor
În el se întâlnesc
Și sufletu-mi încălzesc.

R: Hei, hei, verde e iarba


Soarele-i sus pe cer
Hei, hei dusă e iarna
Cu dinții ei de fier.

NOTHING'S GONNA CHANGE MY LOVE FOR YOU


G Glenn Medeiros

If I had to live my life without you near me


The days would all be empty
The nights would seem so long
With you I see forever oh so clearly
I might have been in love before
But it never felt this strong
Our dreams are young
And we both know they'll take us
Where we want to go.
Hold me now
13
Touch me now
I don't want to live without you
R: Nothing's gonna change my love for you
You ought know by now how much I love you
One thing you can be sure of
I'll never ask for more than your love
Nothing's gonna change my love for you
You ought know by now how much I love you
The world may change my whole life through
But nothing's gonna change my love for you.
If the road ahead is not so easy,
Our love will lead the way for us
Like a guiding star
I'll be there for you if you should need me
You don't have to change a thing
I love you just the way you are
So come with me and share the view
I'll help you see forever, too
Hold…
R:

tu nu mai esti cum erai


G Dinu Olărașu
Iarna va veni ca altă dată
Cerul calm întotdeauna
Cei mai singuri vor visa în gară
Deasupra luna.
Am să văd doi îngeri în parcare
Poate doar cântăreți
Casa de pe colțul străzii va avea
Culoarea unei dimineți.

14
R: Dar tu nu mai ești cum erai cândva
Tu nu mai, nu mai ești zăpada mea.

O să mi se pară uneori
Prin zăpada albă că te zăresc
O să mi se-arate chipul tău
Nepământesc.
Iarna va veni ca altădată,
Adevărul va îngenunchia minciuna,
Cei mai singuri vor visa în gară
Deasupra luna.
R:
Clopotele au să bată iar
Fără-ntârziere, ca de obicei,
Telefonul va suna la fel: 1, 2, 3…
O să ascultăm aceleași glume,
O să râdem toți la fel de mult
Și-o să ni se pară că-i la fel
Ca în trecut.
R:

Ca-ntr-un cosmar
Dinu Olărașu
Am
Tu mă fereai de diavoli,
Tu mă fereai de îngeri,
Tu mă fereai de ce-i urât
Și de lumina lunii
Singurătatea lumii,
Tu mă fereai când năvăleau nebunii.
Tu mă-nviai din pietre,
15
Tu mă-nălțai pe brațe,
Tu mă fereai de anii răi,
Mă înveleai în ferigi,
Mă limpezeai în rouă,
Mă contopeai cu anii tăi…
…Dar ca-ntr-un coșmar nu mă puteai păzi de mine
…Dar ca-ntr-un coșmar mă străpungeau chiar
săbiile mele atât de bine

Și mă duceai pe aripi, mă cuprindeai în toate


Și mă numeai cu nume noi
Din nuferi, bune leacuri, din maci, licori alese
Și-nverșunai frumoase ploi.
Tu mă fereai de diavoli, tu mă țineai cu tine
Cum ține iarba cerul sus
Mă aprindeai cu mâna, cu gura mă stingeai
Și mă iubeai nespus…
… Dar…

Impreuna
G Mircea Florian

Dac-aș fi un brad cu aripi


Tu să fii un vânt de seară
M-aș lăsa purtat prin aer
Ca o pasăre bizară.
Dac-ai fi un colț de casă
Eu să fiu iederă verde
M-aș urca până ce timpul
16
Printre noi nu s-ar mai cerne.

R: Împreună totu-i prea frumos


Împreună vântul e pufos
Împreună suntem de-acum
Pe lungul drum.

Dac-am fi pe-un țărm cu soare


Pe când marea te cuprinde
Eu voi sta pe-un val călare
Așteptându-te cuminte.
Și vom fi un zâmbet suplu
Plutitori ca o aripă
Peste anotimpul dublu
Dintre zbor și dintre clipă.

R:

Cucuruz cu frunza-n sus


Am

Cucuruz cu frunza-n sus


Țucu-i ochii cui l-o pus.

R: Na na na...
Țucu-i ochii cui l-o pus.

17
De l-o pus cu patru boi
Țucu-i ochii amândoi.

R: Na na na...
Țucu-i ochii amândoi.

De l-o pus cu patru vaci


Țucu-i ochii ei cei dragi.

R: Na na na...
Țucu-i ochii ei cei dragi.

Cucuruz cu frunza lată


Țucu-i ochii ei de fată.

R: Na na na...
Țucu-i ochii ei de fată.

Partaj
V: Adrian Păunescu G M: Partaj
Iubire de taină și moarte,
Ce pot să-ți mai spun despre noi,
Acum c-a venit despărțire,
Ia lumea, ia lumea și-n partea la doi… / bis
Urmează partajul juridic
Urmează atacul de cord
Se-ncarieră frații călare
Eu plec, eu plec către sus, tu spre nord / bis
18
R: Cum toate se-mpart pe din două
Dă-mi noapte și ia numai zi
Dă-mi moartea și tu ține viața
Partaj echitabil spre-a fi.
A fost o minune-n oglindă
Și ultimul zbor peste veac
O aripă porți în valiză
O aripă, o aripă port în rucsac / bis
Nu-mi trebuie martori, iubire
Nu-mi trebuie probele, nu
Destul mi-i că-n toate aceste
Și martor și martor și probă-mi ești tu / bis
R:
Ia munții și lasă-mi prăpăstii,
Ia piscuri și mie dă-mi văi,
Cu ce mai văd ce-mi rămâne
Când pierd, când pierd pentru veci ochii tăi / bis
Partajul să fie acesta
Îți dau tot ce vrei, tot ce vrei
Dar ultimul lucru din toate
Pe mine, pe mine, te rog să mă iei / bis
R:

Joc de primavara

Cristi Corcioveanu
Am

19
Se-ntre deschide o gură de Rai
Să ne prefacem că mai zideai
Neagră-i zăpada, părul ți-i verde
Haide, zidește-mă, tot n-am ce pierde. / bis

Tălpile-mi sunt colbăite și roase


Se macerează țărâna din oase
Este zadarnic să-mi mângâi genunchii
Înfige-ți într-înșii albele unghii. / bis
Neagră-i zăpada…

Și mi-i întinde pe-un pat de mortar


Să mi se surpe zidurile iar
Neagră-i zăpada, părul ți-i verde
Haide, zidește-mă, tot n-am ce pierde. / bis

Ceasul iubirii
Victor Socaciu
C

Trec clipe și ore și zile în șir


Nimic nu le ține în frâu
20
Vin anii și trec
Iar astăzi e ziua de ieri.

Pe tine te am lângă umărul stâng,


Ceasornicul meu fără timp
În sufletul meu
Ești oră exactă mereu.

R: Doar te iubesc atât de mult,


De un mileniu și mai mult
Să treacă toți anii
Și-o voi lua de la-nceput.

Voi trage ceasornicu-n fiece zi


Aproape de inima mea
Ce simt chiar acum
Cu tine nu e trecător.

Voi pune prin tine iubirea mai sus


De tot ce e plat și confuz
Și trecerea mea
Din clipa intactă de-acum.

R:

Ranitul dintre linii


V: Demonstene Botez M: Mircea Bodolan
C

21
Ce plumb mă leagă de pământ
Ce greu mi-e trupul și ce frânt
Ce liniște e-n jur acum
Mi-e viața numai ca un fum.

Îmi cad pe față fulgi de nea


Ca pe un bulgăr de mormânt
Și nu-i nici ploaie și nici vânt
Ce rece e pe fața mea.

De unde-n gură-atât cobalt


Ce mult aș vrea să-mi fie cald
Să nu se-audă niciun tun
Ce-nalt e cerul și ce bun.

Toate-s aproape și departe


Și parcă-s legănat de ape
Cu ochii în eternitate
Ce stranie singurătate.

Iar ninge tare și mi-e frig


Aș vrea să mă ridic, să strig
Cine-i alături și mă cheamă
Mama, mama
Na, na, na…

Pe cine si cate carari


Ducu Bertzi
22
A

Pe cine și câte cărări las în urmă nu-mi pasă


Trec singur prin lume deși câteodată m-apasă
Sunt vesel chiar dacă știu bine că drumul se înfundă
Voi merge spre zare și n-are decât să se ascundă.

R: Cânt fără să-mi pese că-i cineva să m-asculte


Îmi place doar toamna când umblu prin frunzele multe
Visez o iubire ce n-a fost și nu e
Deși tot mai rece și singur cărarea mă suie.

Din cărți nu rămân cu nimic nu mă-nvață


Decât frumusețea pădurilor câte-o povață
Mi-e sufletul pajiște, inima luncă și vie
Tristețile toate din lume mi-s scumpe, să vie.
R:
Când beau din întinderi și gust din încinse izvoare
Nimic nu mă-mbată mai mult decât umeda zare
De oameni mi-e drag când departe de ei știu că unde
Și unde o mână învinsă de febră se-ascunde.
R:
Dar nu-i nici lumină și nu-i nici durere pe-aproape
De aceea m-așez lângă țărmul cu vise și ape
De aceea pe cine și câte cărări las în urmă nu-mi pasă
Și-mi fac numai mie și numai cu florile-mi casă.
R:

23
Mi-e dor
Am Ovidiu Scridon

Când spun frumos eu mă gândesc la tine


Visez că sunt departe de cei răi
Te simt aproape, te simt în mine
Mi-e dor de ochii tăi.
R: Mi-e dor de ochii tăi. (x4)
Simt adierea gândurilor tale
Şi aş vrea să-ţi fiu la poartă zurgălău
Să mă auzi când vântul o să bată
Mi-e dor de părul tău.
R:
Caut parfumul care te înconjoară
Căci mi-a lăsat în suflet vraja sa
Iar dorul acesta jalnic mă doboară
Mi-e dor de gura ta.
R:
Şi dacă-aş mai putea trăi încă o viaţă
Aş vrea să te păzesc de tot ce-i rău
Şi n-am să cer nimic în schimb vreodată
Mi-e dor de chipul tău.
R:
Iar dacă-o să-nţeleg c-am aşteptat degeaba
Şi tot degeaba am sperat cândva
Uşor mă voi retrage în tăcere
Mi-e dor de vorba ta.
R:

24
Ochii tai
Sanda Deac Ana Maria
C

R: Cât mi-e dor de ochii tăi!


Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi.
Aşa multă lumină şi-atât de cald,
Iar cerul prea albastru şi prea înalt
Se ascunde-n în ochii tăi adânci
Ca şi apa printre stânci.
Cu sclipiri de-argint curat,
Ei m-au fermecat.

R: Cât mi-e dor…


Alţii nu voi mai afla
Şi nu-i voi putea uita
Cât aş vrea privirea ta
Să mă oglindesc în ea.

Şi dacă norii grei se lasă-nspre pământ


Mii de fulgere furtună semănând
Iar în ochii tăi adânci o ploaie rece s-a pornit
Eu voi aştepta s-apară soarele ce m-a-ncălzit.

R:

Noapte albastra
25
Plus noi
Am

Noaptea mă cheamă, mă duce cu ea,


Mă plimbă printr-un vis fierbinte
Mi-arată târziu, când noaptea e grea
Un vis frumos, de luare-aminte.

R: Noapte albastră, știu că vei veni


Mă vei acoperi cu stele
Noapte albastră, știu că vei veni
Iar eu mă voi juca cu ele.

Se-aude din nou chemarea nebună


Noaptea nu mai are răbdare
Cu stele și nori, cu vise și flori
Mă poartă-n întunericuri clare.

R:

Coloane de foc, mă-mprejmuie surd


Să nu mai ies din lumea lor caldă
Dansează nebun, prin flăcări și fum
Și-mi dăruiesc lumina lor tandră.

R:

26
2000
Dinu Olărașu
C

Tu ești lumina de luni după-amiază,


Tu ești fără doar și poate a mea,
Îngerul care mă veghează
Vinerea și sigur duminica.
Tu ai dimineața poftă de joacă.
Îmi pui poza ta în buzunar,
Și-apoi îmi spui: Nu-i nimic o să-ți placă,
Am să fiu cu tine iar și iar.

R: Parcă ar fi, parcă n-ar fi,


Parcă m-aș îndrăgosti.
Voi rămâne cu tine
Încă 2000 de ani.
Tu ești lumina de luni după-amiază
Mă are în pază dragostea ta.
De-acum înainte ce mai contează
Fără doar și poate ești a mea.

R:

Invata
lirică norvegiană G Adriana Aush
27
Învață de la apă să ai statornic drum
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum
Învață de la umbră să taci și să veghezi
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi

Învață de la soare cum trebuie s-apui


Învață de la piatră cât trebuie să spui
Învață de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci

Învață de la toate ca toate sunt surori


Cum treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori
Învață de la vierme ca nimeni nu-i uitat
Învață de la nufăr să fii mereu curat

Învață de la vultur când umerii ți-s grei


Și du-te la furnică să vezi povara ei
Învață de la greier când singur ești să cânți
Învață de la lună să nu te înspăimânți

Învață de la păsări să fii mai mult în zbor


Învață de la toate că totu-i trecător
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Să-nveți din tot ce piere cum să trăiești în veci.

Carnaval
V: Adrian Păunescu M: Emilian Onciu
C
28
La acest carnaval, ce ne e dat imoral
Numai măști care nu se mai schimbă
Dintr-un ordin perfid, nu există nimic
Nici popor, nici drapel și nici limbă.

Ne e totul permis, ba mai cerem și bis


Când păcatul se-arată prin față
Legi morale-au căzut, nu mai e ca-n trecut
E-o plăcere delictul în viață.

R: Dumnezeu n-a murit, a fost doar obosit


Și-a dormit un picuț după-amiază
Rechemați-L la noi, va veni înapoi
Mâna Lui în icoană lucrează.

Și de-odată cădem, ca răpuși de blestem


Tot ce-am tras și-am mințit ni se-arată
Pedepsiți legim noi cu viața plătim
Categorica notă de plată.
R:

Pe Pământ e târziu, avocații nu știu


Nicio cale sentința s-atace
Și de-odată din cer, semn de viață stingher
Dumnezeu se arată încoace.
R:

Rubedenii
G Vali Sterian
29
Tanti Irina de la Focșani    
Are mașină, casă și bani    
Unchiul Virgil de la Mizil         
N-are nici ton la telefon                                         
Vărul Scarlat de prin Calafat     
Are-un butic și ceva la ficat    
Matușa Mia nu-i fată rea,           
Trage la șaibă și la măsea.                                   
R: Rudele mele îmi dau fiori       
Doar când le văd la nunți             
Și la-nmormântări.           
Nenea Fănel e șomer la Ploiești   
Și-are convingeri muncitorești    
Mătușa Ana dinspre nevastă      
Face impresie și bună și proastă                                        
Unchiul Georgică se ramolește        
Dar la doi ani se recăsătorește    
Nepoata Andra e încă mică            
Și e-ncredințată legal la mamică. R:                                   
Bunica Aurica stătea la oraș         
Avea o pensie de urmaș   
Cealaltă bunică, tot o Aurică          
Ducea la țară o viață agrară                                       
Nașul Petrică e marinar           
Și nașa Mioara îl vede cam rar    
Socrul Mitruț și soacra Jenica             
Sunt foarte mândri de ce face fiica. R:                 
Frate-meu Doru e profesor        
N-are catedră, nici bani, nici păr
Iar eu ajunsu-mi prin capitală                
Am multe rude...mare scofală! R:

30
Povestea unui ciobanas
V si M: Dumitru D. Stancu C Ioan Luchian Mihalea
Am să vă spun, copii, povestea unui ciobanaș.
Tra, la…
A unui ciobanaș.
În fiecare zi mergea cu turma pe imaș,
Printre oițe, mielușei, drăguțul ciobanaș.
Tra, la…
Drăguțul ciobanaș.
Voios, pe câmpul înflorit cânta din fluieraș.
Și-i răspundea din lan de fân: cri, cri, un greieraș.
Tra, la…
Cri, cri, un greieraș.
Dar cum mergea, cântând voios spre crângul înverzit,
Un pițigoi din vârf de pom așa i-a ciripit:
Tra, la…
Așa i-a ciripit:
Cirip, cirip, ascultă-aici, cirip, băiatule.
Stă lupu-ascuns într-un tufiș, păzește-ți oile!
Tra, la…
Păzește-ți oile.
Am să mă duc îndată eu, am să mă duc în zbor.
Să chem aici cu pușca lui pe mândrul vânător.
Tra, la…
Pe mândrul vânător.
Și vânătorul iscusit îndată a venit.
El, lupu-ascuns într-un tufiș pe loc l-a nimerit.
Tra, la…
Pe loc l-a nimerit.
V-am spus acum, copii, povestea unui ciobanaș
Cânta și el dar nu ca voi, cânta din fluieraș.
Tra, la…
Cânta din fluieraș.
31
Lina lumina
                                                    Hora
Em

Lină lumină coboară în inima mea


Lină lumină adu-mi de departe dragostea mea
Lină lumină coboară
Când ziua se schimbă în seară
Lină lumină coboară în inima mea.

Lină lumină se cerne din stele tăcut


Încă o zi ce rămâne amintire devine trecut
Lină lumină se cerne
În liniștea nopții eterne
Lină lumină se cerne din stele tăcut.

Lină lumină se-așterne din cerul șoptit


Mângâie dorul pe chipul de prunc adormit
Lină lumină se-așterne
Picură tainic pe gene
Lină lumină se-așterne din cerul șoptit
Lină lumină coboară
Când ziua se schimbă în seară
Lină lumină coboară în inima mea.

32
Hanul lui manuc
V: Adrian Păunescu M: Mircea Vintilă
C
Fată frumoasă, fată străină,
Diseară am să te duc
Pentru convorbiri, pentru cină
La Hanul lui Manuc. / bis
R: Nu sunt trăsuri, nu poți să pleci,
Secolul e douăzeci.
Nu sunt trăsuri, n-ai cum să pleci,
Secolul e douăzeci.
Diseară să fii pregătită!
Diseară am să te duc
Pentr-o cafea turcească și-o clătită,
La Hanul lui Manuc. / bis
R:
Nu vin haiducii, sunt ospătarii
Dulce iubito, eu sunt un cuc
Cuibul meu află-l tu și tâlharii,
La Hanul lui Manuc. / bis
R:
Haide frumoaso, haide străino,
Dragostea mea fără leac!
Vino cu mine, surâzi și vino,
La hanul din alt veac. / bis
R: Sunt și trăsuri, poți și să pleci,
Mai e un mileniu până să fie
Secolul e douăzeci.

33
Si de-ar fi
Ducu Bertzi
Am

Îmi aduc aminte, de-o poveste veche


Cu iubirea noastră, mai știi cum a fost?
Hai, întinde-mi mâna să fim iar pereche
Depărtarea asta nu mai are rost.

R: Între două zile nu-i decât o noapte


Orologiul bate miezul nopții rar
Te visez frumoasă, tristă și departe
Unde să te caut să te găsesc iar?
Și de-ar fi, când va fi iar duminică-ntr-o zi
Tu să te gândești la mine
Nopți la rând port în gând, chipul tău și ora când
Am să mă întorc la tine.

Ochii tăi mi-acopăr de departe steaua


Când în ei mai caut singur adăpost
Înfioră noaptea rătăcind perdeaua
Trec la rând duminici fără niciun rost.
R:

Gândul meu întoarce amintiri uitate


Hai înspre duminici să plecăm în doi
Va veni și ziua cea dintâi din toate
Inventată parcă numai pentru noi.
R:
34
Cand s-o-mpartit norocu’
Am

Și-așa-mi vine câteodată, dorule, / bis


Să dau cu cuțâtu-n chiatră. / bis
Din chiatră să iasă foc, măi dorule,
Dacă-n viață n-am noroc.

Când s-o-mpărțit norocu', măi dorule,


Fost-am eu dus la lucru.

Și la toți le-o dat cu caru', dorule,


Numa' mie cu păharu'.

Nici acela n-o fo plin, măi dorule,


Jumătate-o fo venin.
Nici acela nu fo ras, măi dorule,
Jumătate-o fo năcaz.

'Nalt îi ceriul și senin, măi dorule,


D'a mea parte norii vin.

'Nalt îi ceriul și-nstelat, măi dorule,


D'a mea parte norii bat.
Și-așa-mi vine câte-un gând, măi dorule,
Să plec pe păduri cântând.

35
Strada ta
Iris
G

Ieri am trecut pe strada ta


Și soarele se tot juca,
Când apărea, când dispărea,
Din calea norilor fugea.

Doar o privire, atâta așteptam,


Doar o privire, mai speram.

Ai apărut la geam târziu,


Ce ora era nici nu mai știu,
O clipă doar tu m-ai zărit
Și te-am strigat, dar n-ai venit.

Doar o privire, atâta așteptam,


Doar o privire, mai speram.

R: Te voi aștepta,
Voi veni pe strada ta,
Te aștept mereu,
Fără tine mi-e greu.

Doar o privire, atâta așteptam,


Doar o privire, mai speram.

R:
36
Regasire
D Eugen Avram

Te așteptam
De două zile priveam pe geam
Astăzi m-ai găsit
Mă tem că ai reușit.
Încă nu știu
E prea devreme sau prea târziu
Ceasul iar a stat
Din clipa-n care-ai intrat.
R: Când îmi zâmbești mă topesc
Astăzi vreau să te regăsesc
Mâine chiar singur de-aș fi
Gândul meu te va însoți.
Când te privesc
Mă tem că n-o să mă mai opresc
Dacă-aici ai sta
Precis că n-ai deranja.
În mâna mea găsești o parte din viața
Pentru-acest cadou
Poți mâine să vii din nou.
R:
În mâna mea…
Dacă-ai pleca
M-aș mulțumi doar cu umbra ta
Dar n-aș vrea să pleci
Rămâi la mine pe veci.
R:
37
Pseudofabula
V: Traian Furnea M: Semnal M
C
R: Într-o nu ştiu care seară
Într-o nu ştiu care vară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat...
Mititel cât un cercel
Stă pitit un şoricel
Tremurând bietul de el
Fiindc-aflase dintr-o carte / bis
R: Că-ntr-o...
Nici prea mare dar nici mică
Stă pitită o pisică
Tremurând şi ea de frică
Fiindc-aflase dintr-o carte
R:
Terminând de ros un os
Şade-un câine zdrenţuros
Tremurând şi el fricos
Fiindc-aflase dintr-o carte
R:
Fără vreun dinte ros
Şade-un lup foarte nervos
Tremurând şi el vârtos
Fiindc-aflase dintr-o carte
R:
Cu piedica puştii trasă
Şade o vânătoreasă
Tremurând cu tot cu casă
Fiindc-aflase dintr-o carte
R:
Mititel cât un cercel
Stă pitit un şoricel…
38
Lacrima de dor
G (E) Mircea Rusu
Cum leagănă vântul frunzele, (ca o)lacrimă de dor,
Leagănă vremea zilele, lacrimă de dor.
Și cum să-ți spun că nu-i ușor,
Cum să-ți spun cât mi-e de dor,
Cum să-ți spun că ești departe,
Cum să-ți spun ce ne desparte?

R: Hei, lacrimă de dor! (stii ca fara tine eu nu, nu-s nimic


Nu te uscă vântul călător? si in zadar in lume-am colindat
Hei, lacrimă de dor! stii ca fara tine eu nu, nu-s nimic
Nu te uscă vântul călător? doar langa tine pot fi eu cu-adevar

Cum leagănă soarele piscuri și văi, lacrimă de dor,


Leagănă sufletul ochii tăi, lacrimă de dor.
Și cum să-ți spun că nu-i ușor,
Cum să-ți spun cât mi-e de dor,
Cum să-ți spun că ești departe,
Cum să-ți spun ce ne desparte?
R:
Cum leagănă cerul noaptea o stea, lacrimă de dor,
Leagănă inima dragostea mea, lacrimă de dor.
Și cum să-ți spun că nu-i ușor,
Cum să-ți spun cât mi-e de dor,
Cum să-ți spun ce ne desparte
Cum să-ți spun că ești departe ?
R:

39
Emotie de toamna

V: Nichita Stănescu
M: Nicu Alifantis
Am

R: A venit, a venit toamna,


Acoperă-mi inima cu ceva,
Cu umbra unui copac sau mai bine
Sau mai bine cu umbra ta...

Mă tem ca n-am să te mai văd, uneori,


Că au să-mi crească aripi ascuțite pân' la nori,
Că-ai să te ascunzi într-un ochi străin,
Și el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.
Și-atunci m-apropii de pietre și tac,
Iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și-o răsar și-o prefac
Într-o dragoste mare...

* se reia tot

40
Pat de flori
Viorel Pițigoi (Contrapunct)
C

Când dormeam pe pat de flori


Și aveam pernă de nori
Te-ncălzeam doar cu fiori
Și cu stele uneori.

Ziua când se lumina


Mâna ta pe mâna mea
Era o dulce povară
Și simteam cum timpul zboară.

Doar pe brațe te purtam


Pân' la margini de ocean
Tu stăteai la pieptul meu
Și credeai că sunt un zeu.

Dar acum că ești departe


Și o lume ne desparte
Am simțit c-a fost un joc
Tu nu m-ai iubit deloc

Noaptea rece când se lasă


Te văd tristă și frumoasă
Mai visez chiar uneori
Că te-ntorci la mine-n zori
Tristă pe un pat de flori.
41
Cantecul Ofeliei
V: William Shakespeare M: Mircea Bodolan
C
Mâine-i Sfântul Valentin.
Dis-de-dimineață
La fereastră iată-ți vin,
Ca să-ți fiu mireasă.

S-a îmbrăcat, s-a pieptănat,


I-a deschis îndată.
Fata-n casă i-a intrat.
N-a mai ieșit fată.

Doamne, greu m-ai blestemat,


Vai ș-amar de mine!
Băieții toți sunt niște hoți, zău,
Fie-le rușine!

Mi-a spus nevastă c-am să-i fiu


Și m-a pus jos și prea târziu.
Pe soare jur că te-aș fi luat.
Dar ce-ai cătat la mine-n pat?

Mâine-i Sfântul Valentin.


Dis-de-dimineață
La fereastră iată-ți vin.

42
Pion si regina
Duorex (Cătălin şi Marian Steaua)
D
Se-ntunecă cerul și norii sunt grei
În lacrima ploii revăd ochii tăi
Făptura-ți întreagă s-o sărut îndrăznesc
Afară-i furtună dar tot te iubesc.
Săbii de foc spre noi au pornit
Să ne despartă și-ar fi dorit
Dar iată c-apare și-un blând curcubeu
Iubirea învinge mereu.

R: Dar totul, totul se pare


Nu-i decât un joc
Un joc cu iubiri de noroc
Eu sunt pion, tu regină
Pe-același câmp minat
Nimic nu mai pare schimbat.

Acest întuneric ne-amenință fals


Iubirea ne poartă spre dulcele-i vals
Oriunde privesc eu văd ochii tăi
Lumina lor varsă spre mine văpăi.
Trecut-au decenii dar azi ești a mea
Și nicio putere nu mi te va lua
Zadarnic voi demoni luptați pentru rău
Iubirea învinge acum și mereu
Acum, iubirea sunt eu.
R:
43
Poem oriental (Ploaia)
C Duorex
M-am minţit că nu te ştiu
Că te-am iubit vreodată
Te-am căutat şi e târziu
E numai altă dată.
Pintre perdele ca un fum
E noaptea, noaptea toată
Din vina mea nu pot acum
Cuvintele să-ncapă.

R1: Ploaia îmi cade în suflet


Ploaia mă apasă
Ploaia îmi plouă rar
Ploaia îmi plouă în casă / bis

Am fost copii când ne-am iubit


Copii avem acum
De-ai fi plecat, de-ai fi venit
Cu ploaia de pe drum.
Povestea noastră s-a sfârşit
Ca un roman banal
Ca melodrama unui vechi
Poem oriental / bis
R1:
R2: Plouă fără tine
Ploaia-mi plouă-n casă
Plouă
Mă apasă / bis
44
Buzunarele toamnei
Walter Ghicolescu
G
R: Ia-ți buzunarele lungi!
Căci vine toamna cu ploi de frunze.
Și ai să vrei să aduni,
Castane, amintiri și umbre.

Pune-ți ochii cei mari


Să-ncapă în ei mai multă culoare
Și apoi să te rog să dispari,
În sângele serii spre Soare.

Ia-ți mâinile tale cele mai vii


Să mângâi copacii și iarba
Și apoi cu ce-ai strâns, să mă-nvii
Când peste mine, coboară iarna.
R:
Lasă-ți chipul tău alb
Asemeni unui nor să plutească
Peste câmpul verde și calm
Ce-a obosit să mai rodească.

Și lasă-ți părul negru în vânt,


Ca un vultur să zboare.
Peste trupul meu fremătând
Și-nchis cu inima în Soare.
R:

45
Om bun
Dan Andrei Aldea
Am

Om bun deschide-ne poarta


Dă-ne o coajă și nu ne goni
Și-n schimb îți vom alunga tristețea
Cu vesele cântece și ghidușii.

Venim de departe și mergem departe


Tocmai în zare sus la castel
Ne-am oprit aici, pe drum ne-a prins noaptea,
Dă adăpost unor bieți menestreli.

La castel, mâine va fi sărbătoare,


Prințesa-mplinește ani douăzeci.
Vom bea mult vin, vom goli tăvi cu mâncare
Ce va fi acolo, să tot petreci!

Noi vom cânta noaptea întreagă


Oaspeții veseli vor dănțui
Și-n toiul petrecerii, preț de o clipă
Om bun, și la tine ne vom gândi.

Deschide-ne poarta și dă-ne o coajă


Ai milă de niște bieți menestreli
Veșnic pe drum, asta ni-i soarta,
Veșnic pe drum, căutând un castel.

46
M-am indragostit numai de ea
Am Ducu Bertzi

Eu care voiam într-una alt şi alt decor


Eu care spuneam prea lesne şi oricui mi-e dor
Abia când a plecat plângând şi n-a mai fost a mea
M-am îndrăgostit numai de ea.

R: Simt că fără ea nu pot respira


Casa e pustie fără ea
În ce-aş putea eu să mai cred acum
Aş da orice s-o mai întorc din drum.

Eu care veneam acasă c-un surâs formal


Monoton spunând acelaşi monolog banal
A plecat, mi-am zis: Sunt liber, dar n-a fost aşa
O iubeam numai pe ea.
R:
Am zărit-o pe o stradă pentr-o clipă doar
Să-i vorbesc şi să m-apropii era în zadar
Ea care m-aştepta plângând când eu uitam să vin
Mă privea acum ca pe-un străin.
R:
A trecut atâta vreme de când a plecat
Dar abia acum mi-e dragă cu adevărat
Abia acum când locuieşte doar la mine-n gând
O iubesc mai mult decât oricând.
R:

47
Unde oare
Ducu Bertzi
Am

Mărturie-mi stau şi norii în fereastră grei


Că n-ai mai privit de-o vreme drept în ochii mei
Dau tristețea mea pe-o vorbă care-ar mai putea
Să-mi răspundă la-ntrebare fără-a ezita. / bis

R: Unde oare, unde am greşit,


În tăcere dacă te-am iubit?
Unde oare, unde am greşit,
Dacă te-am iubit?

Când ai apărut iubire drept în calea mea


Am crezut că viața toată tu mi-o vei schimba
De atunci la mine-n suflet s-a aprins o stea
Azi e singură şi-aşteaptă să mai spui ceva.

R:

Frazele se rup în două când vreau să-ți vorbesc


Şi încep aceleaşi gânduri ce mă urmăresc
Dacă-n vorbe mai e vreme pentru da şi nu
Nu ştiu, dar privesc iar locul unde nu eşti tu.
R:

48
Mai ramai putin
C Conexiuni
Ai venit... De ce? Ai uitat ceva sau poate
Vrei să-mi spui pentru ce ai să lași în urmă toate
Câte-au fost între noi să-ncerci să mai găsești vreun rost,
Vreun motiv să amâni ce e de-acum definitiv.
Ia un loc, îl mai ai pân' la miezul nopții este
Timp destul să mai stai poate vrei să trecem peste
Inhibări și tristeți cu iz de gări sau poate-acum
Vrei să uiți ce puțin mai este până pleci la drum...

R: Mai rămâi puțin, te rog


Este cea din urmă seară
Efemeră ca un nor
Vraja n-o lăsa să piară
Lasă-ți părul să-l alint
Să-mi înșire-n mână salbe
Zbor de vise ce nu mint
În plutiri de aripi albe.
Mai lasă-mi-te-o zi...

Te mai vreau și azi ca o ploaie de lumină,


Peste trup să-mi cazi și-ntr-o liniște deplină
Să colind ceru-n ochii tăi și stropi de stea ce vin
Să-i prind, când vei fi departe dorul să-mi alin.
Să nu spui nimic nu-i nevoie de cuvinte.
Mai adormi un pic să-mi rămâi așa în minte.
S-a făcut prea târziu ca să mai pleci și trenul tău
A trecut, ne-mplinit rămână astăzi rostul său.
R:
49
Tu
A Conexiuni

Tu, ești globul de cristal


Ce-mi arată drumul către mal
Când mă pierd în lumea ta, și-aș vrea
Să înving tristețea grea.

Tu, nevăzută dar te simt


Te ignor dar nu pot să mă mint
Ești în ceea ce respir, ești tu
Firul ce mă leagă de miracolul din zori
Când din vis ușor cobori, în tot ce ating în jurul meu
Chipul tău îl văd mereu, în gând
Ești orice, oricum, oricând...

Tu, așteptarea din amurg


Când secundele încet se scurg
Cu atingeri moi de catifea
Alintate-n mâna ta

Tu, ești ideea de intens


Căutării mele-i dai un sens
Un motiv ca să încerc mai mult
Tu ești vocea ce-o ascult
Ești chemarea de demult
Ce mă face să nu-mi aparțin, nu mai sunt eu
Nu mai e nimic al meu, ești tu
Nu pleca nu spune: Nu...
50
Peste rabdari
D Mircea Vintilă

Atunci când ai promis că vii


Mi-am pus cămașă de nylon
Aceea cu pasmanterii,
Și-n suflet încă un zorzon.

R: Mă lustruisem / bis 3 pe bombeu


Pășeam atent să nu mă sfarm
Mișcându-mă destul de greu
Înfipt în blugi bleu jandarm.

Peste răbdări te-am așteptat,


Încins de-un patos uriaș,
Să-ți dărui moftul preferat
Și-o trotinetă cu ataș.
R:
Dar n-ai sosit nici mai apoi
Încât, de-a binelea posac,
Mi-am procurat țigări de foi
Și le-am topit cu basamac.
R:
Vezi tu, acum la mine-n piept
Se zbat suspinele fierbinți,
Și n-am habar ce mai aștept
În lumea-n care tu mă minți.
R:

51
Relief uman
Am Florin Camen

Nu mă pot aduna de pe creste


Tu mă jelești în câmpie
Îmi pare c-ar fi o altă poveste
Născută anume să fie.

R: Absurd ne rotim printre creste


Lumina cădere ne este. / bis

Speranța acum naște dezastre


Și noi înrobiți de-ntuneric
Ne frângem în stelele noastre
Uităm că Pământul e sferic.

R:

Nu mă pot aduna...

52
Epilog
C Vama Veche

Celor care cred că lumea asta cu iubire va scăpa


Celor care cred că dragostea va mai schimba ceva
Le vom cânta, le vom cânta, le vom spune așa:

R: Nimeni n-o să îți explice ce e dragostea


Asta singur într-o zi de vară-o vei afla
Și atunci să nu uiți de inima ta.
Binele și rău-n jurul tău se vor juca
Lumea asta moartă va-ncerca să-ți fure dragostea
Niciodată să nu uiți de inima ta.

Celor care cred că visele nu pot muri,


Celor care știu că ura nu naște copii
Le vom cânta, le vom cânta, le vom spune-așa.

R:

53
Ana
E Vama Veche

Demult, tare demult


Am iubit o mică fată
E firesc mi-a plăcut
Era frumoasă ca o floare de zăpadă
Demult, tare demult
Ea-mi dăruia multă iubire
Și-un suflet minunat și curat ca zăpada când se cerne
Era viața mea și se numea ANA
Ce nume simplu... iar eu de-aș fi știut ce va urma
Fugem din calea sa.

Dar am uitat ce am avut și am ajuns indiferent


Și am pierdut-o ca pe-un fulg
Ce-n mână-l pierzi când s-a topit
Când mi-am dat seama c-am rănit
Un suflet cald atâta timp
Și c-am pierdut-o m-am întors îngenunchiat
E prea târziu... e prea târziu...

Voi ce acum mă ascultați


Mai meditați și nu uitați
Că-n dragoste indiferența-i ce-a mai grea
Cu fiecare despărțire o stea din cer se va desprinde
Iar eu voi ști că ați făcut greșeala mea
Greșeala mea...

54
Daca tu
G Ducu Bertzi

Dacă tu vei pleca, peste inima mea


Se lasă-ntuneric și lespede grea.

R: Nu pot să zbor, nu pot să mor


Și ce greu îmi mi-e mie și ție ușor.

Dacă vrei să rămâi, ca și-n ziua dintâi


Îți dărui o oră cu gust amărui

R:

Poate chiar de-ai muta, visul meu tulburat


În gândul de taină al altui bărbat.

R:

Dacă vei reveni, într-o palidă zi


Voi fi tot același, dar tu cum vei fi?

R:

Dacă-i fost, nici nu știu și mi-e greu să mai fiu


Ce dor mi-e de tine, acuma târziu.

R:

55
Pariu pentru o lacrima
D Vali Sterian

Mai ții minte începutul așa cum a fost?


Nici devreme, nici târziu, poate doar fără rost;
Sau poate că doar întâmplarea, ne-a îndemnat!
Să fim o vreme împreună, fără păcat.
Astăzi e prea târziu să cred cu patimă
Că-ntre noi a fost doar: un pariu pe o lacrimă.

Și mai ții minte cum doream


Cu disperare să fie bine într-o zi un ceas oarecare.
Și să urmeze încă-un ceas și zile o mie
Să nu conteze ce a fost și nici ce-o să fie.
Astăzi e prea târziu...

Dar uite c-au venit de-odată și tot fără rost


Ultima zi și ultimul ceas din tot ce a fost
Și am rămas cu amintirea fără folos
Să nu știm bine dacă-a fost totuși frumos
Poate nu-i prea târziu
Să cred cu patimă că-ntre noi nu a fost:
Doar un pariu pe o lacrimă.

56
Absenta
Florin Camen
Am

E atâta de greu fără tine mereu


Și cu tine ar fi mai ușor
Te mai strig, te mai chem din amurg și blestem
Și îți strig și îți spun că mi-e dor.

R: Să te-ntorci e târziu, să rămâi nu mai știu


Dacă timpul va vrea disperat
Să amâne c-o zi risipirea de-a fi
Să ne-ntoarcă de unde-am plecat.

E o ceață-n priviri și-amintire de miri


Când visam că mă-nvălui în ploi
Iar durerea ar vrea să ne scape de ea
Doar să știm să mai fim iar în doi.

R:

57
Cantec soptit
V: Zaharia Stancu M: Eugen Baboi

Odată am ucis o vrabie


Am tras cu praștia-n ea și-am lovit-o
Și-apoi o zi și-o noapte întreagă
Am tot plâns-o și am tot jelit-o.

Nu m-a bătut mama, nu m-a certat


În mână țineam o bucată de pâine
Degeaba, mi-a spus, degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne.

Mai târziu am crescut flăcăiandru


M-am îndrăgostit nebunește de-o fată
Nu știu de ce într-o zi a murit
Și-n altă zi a fost îngropată.

De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii,


De mult nu mai merg la nicio-ngropare
Soarele apune după niște neguri
Și răsare-n flăcari din mare.

58
Scris din tatra
Sorina Aștilean
Am

Dragii mei, aici e primăvară


Astrele mă ning cu flori de dor
Peste răni îmi pun pământ din țară
Să mă știu acasă, dacă mor.

O durere oarbă mă sfârșește


Pe-o străină buză de tranșeu
Chiar de mor, să știți că românește
M-am rugat la bunul Dumnezeu.

R: Poate este ultima scrisoare


Și mi-e dat în inimă s-o port,
Dar să m-așteptați în fiecare
Dintre cei ce nu se mai întorc.

Parcă ceva nefiresc mă apasă


Și mi-e dor de tot, atât de dor
Văd copii pe prispa de la casă
Îmbrăcați în flori de mărțișor.

R:

59
DONA, DONA
Joan Baez
Am͢→E

R: Dona, dona...

On a wagon bound for market


There’s a calf with a mownfull eye
High above him there’s a swallow
Winging sweeftly through the sky.

How the winds are laughing


They laugh with all their might
Laugh and laugh the whole day through
And half the summer’s night.
R:
Stop complaining said the farmer
Who told you a calf to be?
Why don’t you have wings to fly with?
Like the swallow so proud and free.
How the winds...
R:
Cows are easily bound and slaughtered
Never knowing the reason why
But whoever treasures freedom
Like the swallow has learned to fly.
How the winds...
R:

60
FATA DIN VIS
Compact
D

Îmi amintesc de tine stăteai în fața mea


A fost de-ajuns o privire ce n-o pot, n-o pot uita
Cu brațele-amândouă încerc să te regăsesc
Să fim din nou împreună e tot ce pot să îmi doresc

Cu gândul preț de o clipă să te-nțeleg aș fi vrut


Aș fi rămas cu tine, c-am să te pierd nu am crezut.
Afară numai vântul gonind prin noapte spunea:
Că-l lasă-n urmă timpul ce mult prea iute-alerga

Pornesc la drum prin noapte, în noaptea-n care ți-am zis


Că numai tu dintre toate, doar tu ești fata din vis / bis

Privesc la trenul care fugea nepăsător


Căldura șoaptei tale ce-avea s-o piardă până-n zori
Afară numai vântul gonind prin noapte spunea:
Că-l lasă-n urmă timpul ce mult prea iute-alerga

Dacă vrei, dacă vrei, voi fi cu tine


Dacă vrei, dacă vrei, sta lângă tine

61
FRUNZe
Ștefan Hrușcă
Am

Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta


Nici cât e ceasul nici ce gânduri am
Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra
Să n-aud frunzele cum cad din ram.

Fă focul și preumblă-te prin casă


Fără să spui nimic niciun cuvânt
Vreau să mă simt la tine ca acasă
Să n-aud frunzele cum zboară-n vânt.

R: Iubito, în noaptea asta-mpărătească


Numai tăcerea las-o să vorbească.

Învăluită-n straie de culcare


Așează-mi-te alăturea cu-n ghem
Și deapănă mereu fără-ncetare
Să n-aud frunzele sub pași cum gem.

Păzește-mă în calea ta de vasta


Urgia toamnei care bântuie
Și nu mă întreba în noaptea asta
De ce mă înspăimântă frunzele.

R:

62
IERTARILE
V: Adrian Păunescu M: Ducu Bertzi
Am
Tu să mă ierți de tot ce mi se-ntâmplă
Că ochii mei sunt când senini, când verzi
Că port noroi sau port ninsori pe tâmple
Ai să mă ierți, altfel ai să mă pierzi.
Văd lumea prin lunete măritoare
Și văd grădini cu arme mari de foc
Sub mâna mea deja pământul moare
Și în urechi am continentul Rock.
R: Ai să mă ierți în fiecare noapte
Și-am să te mint în fiecare zi
Și cât putea-va sufletul să rabde
Cu cât îți voi greși te voi iubi.
Ai să mă ierți că simt labilitate
Că trec peste extreme fulgerând
Ai să mă ierți, prea blânda mea, de toate
Eu sunt nemuritorul tău de rând.
Ai să mă ierți că nu pot fără tine
Și dacă n-ai să poți și n-ai să poți
Mie pierzându-te-mi va fi mai bine
Eu, tristul, cel mai liber dintre toți.
R:
Și cum se-ntâmplă moartea să le spele
Pe toate-nobilându-le fictiv
Ai să te apleci deasupra morții mele
Și tot ai să mă ierți definitiv.
R:
63
NUMAI NOI
Am

Numai noi suntem împreună


Numai noi, sub clar de lună
Suntem doi fericiți în munte.
Tu și eu, cuplul fericirii
Eu și tu, vis al împlinirii
Iar în păr porți doar flori de munte.

R: Vom fi singuri prin văi și pe creste


Din noi doi va rămâne o poveste
Împreună vom fi și ne vom iubi.

Numai noi, câtă poezie


Numai noi, noaptea e târzie
Focul doar mai trosnește parcă.
Sunt al tău, nu mai sunt cuvinte
Ești a mea, ne iubim pe munte
Pat de flori, și-mpărțim o soartă.
R:
Jos sunt flori, pe cer numai stele
Ne iubim, martore-s doar ele
Adormim ca și doi copii.
Numai vis, sub clar de lună
Numai vis, suntem împreună
Suntem doi fericiți în munte.
R:

64
ORDINEA DE ZI
G George Nicolescu
După-atâtea grozăvii care mai sunt
Și-naintea celor ce vor fi
Noi cei simpli și cei buni de pe Pământ
Vrem o altă ordine de zi
Recunoaștem, sunt probleme fel de fel
Se tot vinde pielea unui urs,
Dar înaintăm acest apel
Dar înaintăm acest recurs.
R: Viața noastră unde e,
Viața noastră, ce-ați făcut cu ea? / bis
În cuprinsul tablei noastre de valori
Peste aur și argint și diamant,
Pentru noi, ca simpli muritori
Viața-i lucrul cel mai important.
Viața noastră parcă n-are niciun rost
Viața noastră e un ban de schimb
Pe Pământ noi oamenii o ducem prost
Și murim absurd și lamentând.
Dacă-i bal, atunci să fie totuși bal
Protestăm în modul cel mai crunt
Nu vrem milă sau concediu medical
Vrem să ne înscriem la cuvânt.
R:
Haideți să uităm că viețuim urât
Mai avem pe lume ce iubi,
Și sătui de surogate până-n gât
Să refacem ordinea de zi.
Dacă-i bal atunci să fie totuși bal
Și un ceai să fiarbă în ibric
Puneți viața noastră punctul principal
Și în rest să nu vorbiți nimic.
65
OAMENI DE ZAPADA
V: Adrian Păunescu M: Victor Socaciu

Am

Ninge fără milă cu vinovăție


Ca o inculpare, ca un martor mut
Ninge ca o nuntă, ninge și sfâșie
Se fărâmițează ultimul salut.
Vai de noi, femeie, ninge-a desparțire
Vom pleca departe unde avem de mers
Ninge să despartă gheață și iubire
Oarbe felinare trec spre Univers.

R: Ninge sfânt și păgân


Numai ochii mai rămân
Despărțirea s-o mai vadă
Că în rest, noi ne-am stins
Și-am ajuns de-atâta nins
Niște oameni de zăpadă.

Ninge peste buze, ninge peste pleoape


Ninge peste îngeri, ninge peste văi
Ninge peste clopot, ninge peste ape
Ninge incredibil peste ochii tăi.
Ninge ca-n Esenin și-n poema rusă
Ninge fantomatic și bacovian
Ninge că sunt rece, ninge că ești dusă
Ninge ca la moartea ultimului an.
R:

66
PAMÂNTUL DEOCAMDATA
V: Adrian Paunescu A→ F♯m M: Mircea Vintilă
Timpul vieții ni-i scurt, hai să-l facem curat
Trăiesc unii din furt, alții doar din ce au dat.
Sunt săraci și bogați, lașii scuipă pe prag
Voi ce-n lume zburați pân' la cer vă urcați
Pe spinări de noi sclavi.
R: Pe Pământ avem de toate
Și mai bune și mai rele, bune, rele
Și-nchisori și libertate
Și-am putea și nu se poate
Și noroi și stele.
Voi ce-n lună plecați cu-ale voastre izbânzi
Nu uitați c-aveți frați pe Planetă flămânzi.
Pâinea lor o mâncați printre stele zburând
Voi degeaba zburați când cei subdezvoltați
Se târăsc pe Pământ.
R:
Lumea-i plină de răi și de doctori docenți
Și de măști și de vămi și de mari inocenți.
Fiindcă nașteți copii apărați-i luptând
Doborâți monștrii vii ce de-un veac de vecii
Norii pun pe Pământ.
R:
Între cei care trag și cei care sunt trași
Nu e loc de vreun steag, e o groapă de pași.
Ce-ntre ei sunt sudați cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legați condamnatul de laț
Și biciușca de cal.
R: Pe Pământ avem de toate
Și mai bune și mai rele, bune, rele
Și ruină și cetate
Genii mari și frunți tembele
Vânt stă și vânt ce bate
Și martiri dar și lichele
Nedreptate și dreptate
Și-am putea și nu se poate Și noroi și stele.
67
PROVERBE
V: Adrian Păunescu M: Mircea Vintilă
G→C
Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai mici
Învățăm proverbe ce se spun pe-aici
Vrem o altă limbă, toți ar învăța
Lupul părul schimbă dar năravul, ba.

R: Hai la moșu' cu proverb Hai la moșu' cu proverbe


Dai un ban dar știi că fierbe Pentru-n nume și trei verbe
Fierbe-n sus și fierbe-n jos Ia proverbul dureros
Hai la moșu' cu proverbe. Hai la moșu' cu proverbe.

Avem multe treburi, fățuim oglinzi


Fugi după doi iepuri, niciunul nu prinzi
Vocea ni-i peltică deci vorbim mai rar
Buturugă mică, pleacă de sub car!
R:
Doamne, ce osândă dinspre glasul tău
Că pisica blândă zgâriază rău
Marea mea mândrie în aceasta stă:
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i fă.
R:
Înțelesul scapă, treaba e mai grea
Altuia-i sapi groapa, tu ajungi în ea
Îmi vei duce dorul, frate grădinar
Dar să lași ulciorul la apă mai rar.
R:

68
PLOAIA CARE VA VENI
V: Dorin Liviu Zaharia Florian Pittiș
A
Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
Am ochi negri, dar am mâinile curate.
Iubesc pletele și ploaia și cămășile-nflorate,
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n spate.
Un fapt fără importanță mă poate face să sper,
Mă-nclin și pun în balanță ce-i sfânt cu ce-i efemer.
Peste tot atârnă greu, teama de sinceritate...

Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,


Când speranțele păreau înșelătoare.
Când necinstea și prostia și-ascundeau prin gropi norocul,
Stiți de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
Ne-am săturat de palavre, de cărți și filme de șoc,
Cu vampe, regi și cadavre, cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni, le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marșuri, de tromboane și plocoane,


De blazoane, de canoane și fasoane.
Fiindcă banul și prostia sunt pericole morale
Circul vieții ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a pustiu,
Din cer cad păsări albastre și totuși nu-i prea târziu.
Ploaia care va veni, le va potopi pe toate.
Să-ncercăm să facem noi un oraș fără pacăte.
Ploaia care va veni, le va potopi pe toate. / bis

69
TAINA
Ecoul
Dm

Dacă n-am să vin deseară


Mamă ușa n-o-ncuia
Spune-i tatei că-s în poartă
Sau găsește tu, /3bis ceva.

R: În seara asta, mamă, lumea e a mea


O lume de douăzeci de ani
Privește, mamă, jocul și taci, nu întreba:
E foarte simplu, este ziua/seara/noaptea mea.

Nu pune nicio întrebare


De întrebări m-am săturat
Nelămurită să rămână
Fie taina mea, /bis n-o-mpart cu nimenea.

R:

De m-apucă miezul nopții


Și eu, mamă, n-am venit
Lasă telefonu-n pace
Fiincă-n noaptea asta, / bis mamă, nu-s de găsit!

R:

70
UN ALT INCEPUT
Compact
C

Strada pe care ai stat păstrează și acum


Locuri prin care-altădat' cu tine am trecut
Când ploaia în parc ne prindea și totul era liniștit
Trăiam clipe care-aș fi vrut să n-aibă un sfârșit.

R: Altul desigur te va iubi mai mult


Va fi un alt început
Nu știu desigur ce ți-ai dori mai mult
Poate un alt început.

Acuma mi-e greu să mai cred că tot ce s-a-ntâmplat


Mai poate fi măcar o dată, mai poate fi adevărat
În clipa-n care-ai să pleci ce rost ar mai avea
Încearcă din nou să speri că nimic nu s-a schimbat.

R:

Sunt clipe în care mă-ntreb ce te-ar putea opri


Să fiu tot eu acela pe care-l vei dori
Sunt singur de-atâta vreme, singur și de mult
La ușa mea nici nu mai țin minte de când nu ai bătut.

R:
IMNUL PIETREI CRAIULUI
Am

71
Și-avem un singur Crai ce-așteaptă neclintit
Cu ale sale creste ce-s roșii-n asfințit
Plecăm sâmbătă seara plecăm toți împreună
Liberi ca să fim sub cerul plin de lună.
Să vii să îl străbatem pe ale sale drumuri
Să vezi cum cresc la brazi cu miile de muguri
Să vezi și jneapănul cum creanga și-a plecat
Ce vitregă-i natura, ce vânt neîncetat.
R: Și-aș vrea să vii și tu, să mergem împreună
Să împletim acolo a Craiului cunună
Din garofițe roșii și din bujori de munte
Din liliac și flori de colț cărunte
Hei, hai liliac și flori de colț cărunte.
De pleci din Curmătura traseuꞌ pe bandă-albastră
Ajungi în Șaua Caprei cobori apoi sub creastă
Să treci și de Găvan, de Padina închisă
De stânca Orgii Mari și de Diana stinsă.
De vrei să știi ce-i muntele să urci prin Crăpătură
Să treci prin Vârful Turnu, să mângâi stânca dură
Să treci de Ascuțit, Țimbalele amândouă
De vârful Șpirlea, Omu când ninge și când plouă.
R:
De mergi înspre Ascunsă, pe Hornul nisipos
E ceață și e iarnă și vântul e tăios
Să simți rucsacu-n spate o muncă de Sisif
Iar mâna pe chitară lipindu-se de grif.
Pe Lanțuri de te-ncumeți în nopți cu lună plină
Și prin zăpada-naltă să tai poteca lină
Să porți la tine-n piept trei flori de mărgărete
Să-ngenunchezi vreodată la crucea unei fete.
R:
Când râuri de sudoare ți-or șiroi pe față
Să ai credință-n munte și-ncredere în viață
Aicea sus pe munte nimic nu e ușor
Mai bine stați acasă în poala mamelor.
R:

72
IMNUL BUCEGILOR
D

Dacă ai un dor ce te frământă


Nu căta că-i drum obositor
Hai, prietene, cu min' pe stâncă
Pe cărările Bucegilor.
Pe cărări umblate doar de ciute
Sub aripa Caraimanului
Ai s-auzi povești necunoscute
Spuse doar de glasul muntelui.

R: Când Bucegii dau zvon de piatră și izvoare


Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare
Caraimanul, Coștila-ascunsă dup'-un nor
Și Morarul te vor primi la pieptul lor.

Pe platou la mare înălțime


Babele la sfat s-au adunat Jos în Peștera întunecoasă
Numai Baba Mare stă deoparte Stă bătrânul schit uitat de ani
Și-și pune-ntrebări neîncetat. Aici doina-ți pare mai duioasă
Oare Sfinxul care tace-ntr-una Îngânată de bătrâni ciobani.
Și privește-n zări nepăsător Numai starețul cu barba-i albă
Se iubește-n taină cu Bătrâna Adâncit în rugăciunea lui
Sau le face curte Doamnelor. Spune-ncet cu vocea lui domolă
R: Pravila străveche a muntelui.
R:
Pe Morar în nopți cu lună plină
Sau pe brânele Bucșoiului De la Vârful Omu până-n zare
Vin scăldate parcă în lumină Dunărea albastră poți s-o vezi
Zânele din Valea Cerbului. Piatra Craiului și Piatra Mare
Au pe cap cununi de campanulă Făgărașul cu-ale lui zăpezi.
Și în plete flori de colț de-argint Hoinărind vreodată pe-o cărare
Capre negre-n colț de piatră sură Dac-o cruce-n cale-ai întâlnit
Străjuiesc în noapte locul sfânt. Nu uita să pui măcar o floare
R: Pentru cel ce muntele-a iubit.
R:
73
Achy Breaky Heart
Billy Ray Cyrus
A

You can tell the world you never was my girl


You can burn my clothes when I'm gone
Or you can tell your friends just what a fool I've been
And laugh and joke about me on the phone.

You can tell my arms to go back to the farm


You can tell my feet to hit the floor
Or you can tell my lips to tell my fingertips
They won't be reaching out for you no more.

R: But don't tell my heart, my achy breaky heart


I just don't think it'd understand
And if you tell my heart, my achy breaky heart
He might blow up and kill this man.

You can tell your ma I moved to Arkansas


Or you can tell your dog to bite my leg
Or tell your brother Cliff who's fist can tell my lips
He never really liked me anyway.

Oh tell your Aunt Louise, tell anything you please


Myself already knows that I'm okay
Oh you can tell my eyes to watch out for my mind
It might be walking out on me today.
R:

74
Kumbaya my Lord
Joan Baez
G

Kumbaya my Lord, kumbaya / 3bis


Oh Lord, kumbaya

Someone's singing Lord, kumbaya


Oh Lord, kumbayah

Someone's laughing, Lord, kumbaya


Oh Lord, kumbaya

Someone's crying, Lord, kumbaya


Oh Lord, kumbaya

Someone's praying, Lord, kumbaya


Oh Lord, kumbaya

Someone's sleeping, Lord, kumbaya


Oh Lord, kumbaya
Oh Lord, kumbaya

75
Cantec de oameni
Vali Sterian
Em→G

Mă duc ades cu gândul


Prin veacuri înapoi
Să înțeleg istoria
Acestui neam de soi.

R: Hei aici la noi


Pe acest pământ
Oameni buni au fost
Oameni buni mai sunt.

Și tot ce curge-n noi


Iubire sau durere
E din străbuni venit
Și cei străbun nu piere.
R:

E timpul să-nțelegem
Istoria de mâine
E timpul să-nțelegem
Că pâinea naște pâine.
R:

76
Iluzia unei insule
Vali Sterian
Am
Diseară-i plecarea în insula mea
Trăsura de nuc te așteaptă la scară
Ia-ți haine mai groase și nu-ntârzia
Căci câini polițiști s-ar putea să apară.
Nu-ți face probleme, birjarul e mort
Și caii sunt morți și trăsura e moartă...
Fugim fără martori în nu știu ce port
În insula mea la cinci capete sparte
Nu-ți face probleme, birjarul e mort
Și caii sunt morți și trăsura e moartă...

Acolo vom crește copii monstruoși


Lachei de metal și de mâzgă vor râde
Povești ne-or ticsi de la moși și strămoși
Tic-tac, telegraful, cadavrele ude.
Vom trage trei filme color de deochi
Și le vom trimite în lume de-a rândul...
Ca sigla bătându-le câte un ochi
Al patrulea ochi pentru casă păstrându-l
Vom trage trei filme color de deochi
Și le vom trimite în lume de-a rândul...

Nu-ți face probleme - e mijlocul verii


E mijlocul iernii, ciudată poveste Hai vino și urcă și spune ceva
Iar când vei urca e-n zadar să te sperii Birjarul e mort, are sânge pe cârjă
Trăsura ca moartă părându-ți că este. Te-aștept fără martori în insula mea
E numai iluzie, dincolo-s eu Port haide de nuc, sunt aproape o birjă
Te-aștept cu făclii 4600... Și dacă nu-mi vezi fața ce mi-am găsit-o
Zadarnic te sperii că ninge mereu, Să știi că în insula mea totuși sunt...
Că străjile drumului fumegă mute Movila celui mai proaspăt mormânt
E numai iluzie, dincolo-s eu Întinde piciorul și calcă-l, iubito
77
Te-aștept cu făclii 4600... Și asta e totul. Pe cale diseară
Fantoma trăsurii așteaptă la scară..

Luna s-a incins cu-n cerc


Poesis
G

Luna s-a încins cu-n cerc, chiar în zori o să plouă


Nu se vindecă nici cu lacrimi rănile dragostei, nici cu rouă /bis

Până la capăt să lăsăm să ardă ce-a început domol să se stingă


Nu trebuie în miezul iernii să ne mirăm c-a prins să ningă.

R: Luna s-a încins cu-n cerc, mâine v-a ploua chiar în zori
Luna s-a încins cu-n cerc, luna râde dincolo de nori
Nu se vindecă nici cu lacrimi rănile dragostei, nici cu flori.

Mâine v-a ploua în zori.

Dragostea vine ca vijelia, totul sfărâmă în jurul ei


Focul cel mai aprig porneşte dintr-una sau din două scântei /bis

Până la capăt să lăsăm să ardă ce-a început domol să se stingă


Nu trebuie în miezul iernii să ne mirăm c-a prins să ningă.

R: bis
Mâine v-a ploua în zori.

Luna s-a încins cu-n cerc, mâine v-a ploua chiar în zori
Nu se vindecă nici cu lacrimi rănile dragostei, nici cu flori /bis

78
Numai Ochii Tai
Mircea Rusu
F♯m

Am îmbrățișat o zare ca pe-un frate bun


Și din orice depărtare m-am întors să-ți spun

Doar privirea ta îmi mângâie inima


Aleargă, nu mai sta, în primăvara mea.

Am cules în palme scrum din tot ce-am fost și sunt


Au ales să-mi ție drum, vânt și mori de vânt
Și doar privirea…

R: Numai ochii tăi râd în soarele crud


Numai ochii tăi lasă urme pe cer
Numai ochii tăi râd în soarele crud
Ochii tăi lasă urme pe cer.

Mai departe, mai departe munți, câmpii și văi


Peste tot ce ne desparte ajung la ochii tăi
Și doar privirea…
R:

79
Poveste de iubire
Am Călțun

Pe cetină de brad mi-am scris iubirea,


S-o spună vânturile tuturor,
Băț de chibrit ce-aprinde nemurirea,
Mi-e sufletul pe note vorbitor.

R: Despre mine cea bună și rea


Ca o ploaie de vară pe cetini
La răspântii de raiuri o stea,
Un rucsac și-un pumn de prieteni.

Iar trupul, bântuie pe poteci,


Pândint fără odihnă de jivine
Tu, călătorul, peste mine treci
Și iei povestea vântului cu tine.

R:

Și o cobori pe sfori de alpinist,


Uitând-o în refugiu sub o stâncă
Cel ostenit să știe că exist,
Să-i cânt de mama focului și încă.
R:
80
VISUL
C

A fost odată un vis frumos cu un băiat şi-o fată


A fost un vis cam dureros de te rănesc, mă iartă.
A fost un vis născut în munţi, crescut la o cabană
Umbrit de brazi înalţi cărunţi ce astăzi se destramă.

R: De ce vă destrămaţi uşor voi vise pe poteci


În amintirea munţilor să dăinuiţi pe veci.

Cad stelele ard lumânări pe-al muntelui altar


Vin cerbii iarăşi pe cărări pădurile tresar
Izvoarele în şopot lin vestesc iubirea noastră
Iar ale tale vise vin să-ţi bată la fereastră.

R:

Rămâi cu bine visul meu şi s-auzim de bine


Te voi păstra în gând mereu voi fi mereu cu tine
Iar cel ce va veni apoi pe munte tu să-l aduci
Vă voi veghea pe amândoi pe creste de-ai să-l urci.

R: Să nu vă destrămaţi uşor ...

81
LA ADIO
V: Adrian Păunescu Am M: Vasile Șeicaru

Se află litere şi farduri


Şi nişte munţi sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Şi nici n-o să mai vii-npoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.
R: Nici nu pot nimic să-ţi spun
Pe curând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.
De ce să-ţi spun: La revedere
N-aş mai avea niciun motiv
Adio drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine pân’ la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.
R:
Când te-am văzut ultima oară
Ştiai şi tu, plângeai şi tu Eu ţi-aş mai spune amănunte
Şi-ai plecat cu tot cu gară Destinul de-aş putea să-l schimb
Nici tren nu mai există, nu. Iubita mea de peste munte
Eu m-am întors încă o dată Iubita mea de peste timp.
Voiam să vin pe urma ta Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Dar unde-i linia ferată Şi eu acela am murit
Parcă a luat-o cineva. Sub cinic nuclear adio
R: Noi bietul cuplu pârjolit.
R:
82
VINOVATII FARA VINA
A Florian Pittiş
Sunt curat la trup curat la suflet
Vreau să-i înţeleg şi să iubesc
Nu contează cât de lung am părul
Important e cât şi cum gândesc.
Simt în trup pletoşii daci, comatii
Firea mea e saltul omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Important e cât şi cum gândesc.
R: Lume, lume, soro lume
De ce eşti prea rea de gură?
De ce ne priveşti cu ură?
Vinovaţii fără vină
Cer să se facă lumină.
Vreau să-înalţ castele de gândire
Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.
Nu e loc de noi în lumea voastră
Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Şi ţin cont de cât de lung am părul
Nu de cum şi cât de mult gândesc.
R:
Hei, voi neatenţi la soarta noastră
Hei, voi ce ne credeţi pui de drac
Gândurile voastre-s şi ale noastre
Gusturile însă nu ne plac.
Hei, voi care-aţi fost odată tineri
Hei, voi care ştiţi ce-i omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.
R:
83
ROMANTA INTRE DOUA TRENURI
Vasile Șeicaru
D

Şi vine vremea câteodată


Când din oglinda unei ploi
Mireasa inimii uitată
Îţi face semne înapoi.
Şi-atunci cobori în vechea gară
Cu gândul că vei revedea
Acelaşi tren de odinioară
Din care ai plecat cândva.

R: Etern pasager, mai vine un tren


Adio, mai trece un tren
Iubirea mereu aleargă spre noi
Cu-o floare şi-o gară în doi.

Va mai pleca un tren şi iată


Un vis pe care-l credem stins
Ne luminează viaţa toată
De mâna vremii neatins.
Şi ne grăbim atunci spre gara
Uitată pe un vechi peron
Şi alergăm să prindem scara
Sclipind la ultimul vagon.

R:

84
CANTEC IN NOAPTE

V: Lucian Blaga
M: Unde
Am

Pietre-n cale mereu pietre


Nimeni în beznă nu mă-ndreaptă
Pân' la tine nicio piatră
Nu mai vrea să-mi fie treaptă.

Lung e drumul, ceasul lung


Rogu-mă, mă rog într-una
Noaptea să-mi ajute luna
Pân' la tine să ajung.

Pietre sunt şi iarăşi pietre


Pe poteca mea de dor
Greu se lasă, greu se lasă
Dumnezeul pietrelor.

85
Fostele iubiri
Dm Ștefan Hrușcă

Ningea cu flori de iasomii și încă mai eram copii


Când ne-a lovit sub cer deschis un fel de moarte
Și-am tot căzut din vis în vis până la Marele Abis
Unde nici gândul nu e-n stare să te poarte
Și-n clipa aceea se năștea din jocul nostru prima stea
Înlănțuindu-ne cu dor până departe
Copii uitați de capul lor, cât de frumos pluteam în zbor
Fără să credem că iubirea nu ne vrea.

R: Fostele iubiri... simple amintiri,


Strânse-ntr-un album mă-nsoțesc și-acum prin lume
Dar pustiu ar fi... dacă într-o zi
Fără iubire, lângă tine m-aș trezi.

Nici nu mai știu de unde ești cum te-ai numit cum te numești
Și pentru cine mai suspini în așteptare.
Sunt pline viețile de spini și-ai scăpătat dintre lumini
Deși pe nimeni n-am iubit așa de tare.
Au fost odată două stări care-nălțau din joacă scări
Să dea o fugă peste zări până la soare
Copii frumoși îndrăgostiți, păreau pe veci înlănțuiți
Fără să credem că iubirea nu ne vrea.

R:

86
Tot pe drum
Am Walter Ghicolescu

Se-ntâmplă deseori să simți în viață


Că ești al nimănui,
Ai vrea să ceri un sfat sau o povață,
Ai vrea, dar nu știi cui.

E greu s-adormi când nimeni nu-i cu tine,


Greu e și să te trezești,
Să vii în fiecare zi acasă
Și doar tăcerea s-o găsești.

R: Tot pe drum, / bis


Că doar drumul mi-e prietenul cel mai bun
Zi de zi, nopți la rând
Nici nu știu până unde sau când.
Și-atunci te-ntrebi de nu ar fi mai bine
Să pleci din nou la drum,
Să iei cu tine azi numai credința
Pentr-un mâine mai bun

Să te-nsoțești cu vântul și cu ploaia,


Cerul doar să-ți fie adăpost,
Până-ntr-o zi când vei găsi speranța
Ce vieții tale-i va da un rost.
R:

87
Nu
Măr verde
D

Îți simt privirea căutând-o pe-a mea


Dar ochii mei sunt pironiți în podea
Că nu vreau, nu, nu vreau să te văd.

Îți simt cuvintele cum îmi ating


Doar palmele și apoi se sting
Că nu vreau, nu, nu vreau să te-aud.

R: Și poate e mai bine, e mai bine-așa / bis

Îți simt căldura buzelor tale moi


Dar strâng din dinți și mă dau înapoi
Că nu vreau, nu, nu vreau să te gust.

Într-un târziu mă ridic și plec


Cred că mă-ntrebi dacă-o să mai trec
Dar nu vreau, nu mai vreau să te simt / bis

R:

88
Elegie
Nu acum
G

La scăderea totului din toate


N-a rămas decât ce nu se poate,
Mustul care nu mai are cum
Să se-ntoarcă-n strugure acum.

Lumânările ce vin să-și ceară


Silueta tânără de ceară
Firele de iarbă care-și scriu
Primele impresii din sicriu.

R: Lumea e frumoasă pentru că moare


Dumnezeu a tăiat-o ca pe o floare
Și-a pus-o-ntr-un pahar / bis

La scăderea...

Hipocampii morți în larg cărora


Li s-a interzis să bată ora
Și sămânța lucrurilor vânt,
Care-adie numai în cuvânt.
R:

89
Cea mai frumoasa zi

Alexandru Andrieş
Em

Un fel de-a mai lungi, cea mai frumoasă zi


Ar fi dacă m-ai putea minţi.
Am da ceasul înapoi, ai fierbe două ouă moi
Mi-ai spune că-n casă, suntem doar noi.

Tăcerea te-ar ajuta, să scapi de-ntrebarea mea


Din toate-ntrebările, cea mai grea
Când seara s-ar face gri, nu te-ai mai putea stăpâni
Din baie la telefon, ai vorbi.

Cu glasul întunecat, cu aerul îmbufnat


Orice numai să mă vezi, plecat.
Şi-atunci te-ntreb mai ştii, cea mai frumoasă zi
A fost la-nceput când nu mă puteai minţi.

90
Magellan
G Ovidiu Mihăilescu

Tot colindau oceanul bătrânii corăbieri


Vsând mari munţi de aur, tainice averi
Şi-o plajă a iubirii pe-un ţărm al nimănui
Şi marginea Pământului.

Şi colindau aşa, pierzând an după an


Le trimitea scrisori bătrânul Magellan
Şi le spunea că bogăţiile se-ascund
Şi că Pământul e rotund.

Dar n-au aflat nimic, în niciun colţ de zare


Pământ şi ape şi furtuni
Tot ce-au aflat a fost că de pe mare
Se-ntorc la ţărm doar oameni buni.

Tot colindau oceanul bătrânii corăbieri


Dar munţii de sub ape nu ascund averi
Şi-o plajă a iubirii în pieptul orişicui
În marginea Pământului / bis

Caciula
G Ion Hagiu
Taică-meu în primărie
91
Avea dreptul ca să intre cu căcula-n cap,
Obicei vechi pe moşie
De la moşii şi strămoşii mei păstrat.
R1: Cu căciulili pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpat
Asta e căciula mea
Şi o port cum să purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Port căciula pe-o ureche
Şi acasă şi la nuntă şi la oi
După datina străveche
Moştenită şi păstrată şi pă la noi. R1:
Unii zic să-mi iau căciula,
Jos din cap, spunând adesea că nu-s civilizat,
Poate vor so ţâu în mână,
Să m-aplec ca să mă laude că m-am integrat.
R2: Da bă vecine hai la mine,
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
Asta e căciula mea, îi a mea şi nu-i a ta
Că-i obicei din veac lăsat.
Cin’ nu crede să să ducă,
La columnă să să uite şi-o vedea
Sabia încovoiată,
Arcul, scutul şi căciula orice dac le-a avea R1:
Măi copchil’ia sama ghine
Ca să ducă obceiul, când or creşte-ai tăi copchii,
O inimă vitează-n tine
Sus pă frunte o căciulă ca un dar s-o ţîi. R1:

92
Fericirea
V: Radu Gyr Mircea Rusu
Am
De-ar mai ţâşni în drum fericirea
Adânc aş târî-o-n vizuină
Şi mi-aş piti-o zbârlit şi năpraznic
Ca o lihnită jivină / bis

Ca o pisică sălbatic-apoi
Mi-aş apăra-o cu dinţii, cu ghiarele
Să nu-mi fure vântul din ea o fărâmă
Un strop să nu-mi ciugule soarele / bis

R: Cu o mie de ochi aş păzi-o


Cu o mie de munţi şi păduri
Cu o mie de braţe-aş cuprinde-o
Şi-aş bea-o cu o mie de guri.

De-ar mai ţâşni în drum fericirea


Straşnice lanţuri i-aş pune
Şi-aş ţine sub lacăte crâncene
Cumplita-i minune / bis

R:

De-ar mai ţâşni în drum fericirea


Adânc aş târî-o-n vizuină
Şi mi-aş piti-o zbârlit şi năpraznic
Ca o lihnită jivină / bis
93
Hasuri
A Ionuţ Mangu
Ţi-am haşurat umbrele goale
Care-mi mângâie trupul crispat
Pe gene ţi-am lipit petale
Pe guze desene orientale
Dar tu te răstorni iar peste mine
Şi aluneci uşor noapte de noapte
Şi te ridici discret dimineaţă
Cu picioarele reci şi zâmbet pe faţă.

R1: Eşti cea care-mi soarbe pielea


Eşti cea care îm picură apă în ochi
Când eu nu ştiu să mai plâng
Şopteşte-mi ce vrei să-ţi mai cânt.

Lasă-ţi genele lungi să mă sugrume


Şi îneacămă-n pupilele tale
Dar nu te pierde prin ceaţa de fum
Ce inima mi-o-ngheaţă acum
Fură-mi din nou telecomanda
Pune programul ce-ţi place doar ţie
Ascunde-mi în joacă iar pălăria
Şi ţipă la mine: Gata cu vorbăria!

R2: Eşti cea care îmi stinge setea


Eşti cea care îmi picură apă în ochi
Când eu nu ştiu să mai plâng
Şopteşte-mi ce vrei să-ţi mai cânt.
94
Si te iubesc atat de...
Alina Manole
A
Dragul meu din totdeauna
De pleci ori stai îmi e totuna
Am obosit de plictiseală.
Tabiet şi tabinete
Tu respiri în eprubete
Te fereşti de boală.

R: Dar te iubesc atât de... / bis, atât de-aşa şi-aşa

Dragul meu nu-mi faci statuie


N-am pretenţii nu baţi cuie
Nu mai vrei copii că fac deranj
Nu faci pauze de masă
N-ai prieteni, n-ai nici casă
Şi nu-ţi plac nuanţele de-oranj.
R:

N-ai idei originale


Mă tratezi ca pe icoane
Nu vrei să incomodezi
Sunt femeie, nu păpuşă
Pune gura şi mă muşcă
Ştiu, ţi-e teamă să mă pierzi.
R:
95
Bulgari
Contrapunct
G

Să stai în zăpadă şi fulgii să cadă


Ca un potop de gheaţă
Căldura lor te îngheaţă

Şi cu o poftă nebună
Să faci un bulgăre-n mână
Să ţi-l lipeşti pe frunte
Căldura lui să-ţi împrumute / bis

Zăpada afânată, îţi cad fulgi pe faţă


Mici lacrimi de gheaţă
Căldura lor te îngheaţă

Şi cu poftă...

96
Scarile
G Emilian Onciu
Cine-a spus că scările
Apropie zările,
Cine că-n adânc inrând
Intri numai coborând?
Scările sunt fel de fel,
Scări spre vis şi scări spre ţel
Unele cătr-adâncimi,
Altele spre înălţimi

R: Aşa-s scările spre stele,


Nu se-aseamănă-ntre ele,
Sui pe multe coborând
Pe-altele cobori urcând.
Iar pe multe nici nu sui
Şi-ajungi vârful timpului.
Aşa-s scările spre stele,
Nu se-aseamănă-ntre ele. / bis

Sui pe multe coborând,


Pe-altele cobori urcând,
Iar pe multe dintre scări
Pe cât sui pe-atât cobori.
Eu am coborât urcând
Ştiu suişul coborând
An şi an pe când urcam
Suind vremea coboram.
R:
97
Plec putin
Alina Manole
F

Vezi tu, a trebuit să plec puţin


Nici n-o să ştii că nu-s aici
Mă voi întoarce în curând
C-un pumn de licurici.

Ar trebui să-nchid fereastra, cred


La noapte o să râd-un nor
Mai știi poveștile ce le spuneam
Poveștile nu mor.

R: Și dacă o să-ți fie dor


Nu mă căuta, nu striga
Sunt aici în preajma ta
A trebuit să plec un pic
S-adun nisipul din nimic.

Vezi tu, a trebuit să plec puțin


Știu c-ai fi vrut să nu mai plec deloc
Dar lângă tine nu mai știu
Dacă pentru mine mai e loc.

R:

Vezi tu, a trebuit să plec puțin / bis


Vezi tu, a trebuit să plec.
98
Cantec de munte
Am Floare de colț

Să rătăcesc prin munți eu am pornit


Cu luna să mă joc sus printre creste
Pe-o coardă de chitară m-am suit
Și cu stelele m-am întâlnit. (bis)

R: Fluierând… am plecat în depărtări


Rătăcind… pe frumoasele cărări
Străbătând… paradisul dintre văi
Mirosind… un buchet de albe flori
Și-am uitat că există și ploi.

Am luat de mic cărările spre munți


Brazii ce falnic șuierau la tâmple
Și am ajuns pe crestele cărunți
Și mi-am zis: Tu de lume să uiți! (bis)

R:

Am întâlnit în drumul meu ninsori


Și vântul crestelor mi-a scris pe față
Și prin poiene m-am scăldat în flori
Iară visele-au fost în culori. (bis)

R:

99
Noi, nu, niciodata
V: Nicolae Labiș Anda Călugăreanu

O parte din noi ne-am învins


Greşeala, minciuna şi groaza
Dar e drum, mai e drum necuprins
Până-n zarea ce-şi leagănă oaza

R: Generaţii secate se sting


Tinerii râd către stelele reci
Cine-şi va pierde credinţa-n izbândă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci

Cine din noi va muri


Înainte ca trupul să-i moară
Cine-o să-şi lepede inima-n colb
Insuportabil de mare povara
R:
Ca un vânt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rânduri trecu
Ascultă, ascultă, ascultă
Noi nu, niciodată noi nu
R:

100
Gandacul
C Cătălina Beta

E atâta lumină
De unde vine
Te-ntrebi, căci doar ea e cu tine
Iar luna s-a pitit după un nor
E atâta căldură
De unde vine
Te-ntrebi, căci eşti doar în tricou
Iar vântul bate nebun

R: Ia-o de mână, citeşte-i în stele


Minte-o că e cea mai frumoasă
Cheam-o mai aproape lângă pieptul tău
Să simtă şi ea galopul inimii tale
Sărută-i gândacul de pe deget
Scoate-i din păr firul de iarbă
Ea îţi va zâmbi
Şi-şi va aminti în iarbă

Ce mireasmă e-n aer


De unde vine
Te-ntrebi, când uşor îţi acoperi
Chipul tău cu părul ei de catifea
Şi când ea se ridică
Auzi un cântec
Şi te înfiori
Căci este cântecul ei
R:

101
Prea tarziu
Cătălina Beta
Dm

Cred că-i prea târziu să te mai chem


Pașii tăi s-au depărtat de mult
S-a-ncâlcit al drumurilor ghem
Firul amintirilor s-a frânt

Cred că-i prea târziu să te mai chem


Glasul care îmi dădea puteri
Chiar de mi se zbuciumă în piept
Inima și azi la fel ca ieri

E târziu să cauți să mă vezi


E târziu și nu mai are rost
Chiar de nu renunți și tot mai crezi
Că din nou e totul cum a fost

Lacrima mi s-a uscat în vânt


Drumul nostrul azi s-a rătăcit
Firul amintirilor s-a frânt
Ca un zbor de pescăruși rănit

Cred că-i prea târziu să mai aștept


Pașii tăi s-au depărtat de mult.

102
Clar de inima
V: Nichita Stănescu M: Partaj

Dm

Orele plutesc pe lângă umărul tău


Sfere-albastre și-ntre ele e Saturn
Și cum se duc, se micșorează
Mai înserat și mai nocturn.

R: Și uit de ele, uiți și tu de ele


Și-n întunericul odăii
Se aprind, se sting, se-aprind, se sting
Ochii prelungi ai tăi, murind, reînviind (bis)
Nu-mi pare rău, nu-ți pară rău de ele
Dreaptă cum stai în trecerea lor
Copilăroasă-aproape și suavă
Lucește-n ochiul tău nemișcător.

R:

103
Mi-e bine, mi-e jale
V: Adrian Păunescu M: Partaj

Am

Mi-e bine, mi-e bine cu tine,


Adică mi-e jale
Mi-s ochii la mâinile tale
Mi-e jale, adică mi-e bine

R: Iubesc așteptările tale,


Mi-e bine, adică mi-e jale. / bis

Și n-aș mai voi să se facă


Deloc dimineață
Mi-e bine, mi-e jale, mi-e greață,
Și totuși, și totuși, și dacă...
R:

Atâta de singur cu tine,


Atâta de mulți totdeauna,
Ninsoarea, jandarmii și luna,
Mi-e jale, adică mi-e bine.

R:

Zile sparte
G Mircea Bodolan
104
Când zilele sparte sunt prea multe
Când nu-ți poți ține viața-n buzunar
Când dai să te îneci în muzici culte
Și-ți pare că ai fost jucat la zar.

R: Lasă zâmbetul să umple


Fața ta cu riduri simple
Nu clipi când simți sub pleoape jar
N-ai să poți zâmbi să umpli
Fața ce-au brazdat-o timpi
Timpului pierdut precum la zar.

Când îi vezi ochii mult prea mult de-aproape


Când buza ei răsfrântă-i peste-a ta
Când gura ei doar sufletu-ți sărută
Și tremură încet sub pielea ta

R: Lasă zâmbetul să umple


Fața ta cu riduri simple
Nu clipi când simți sub pleoape jar
N-ai să poți să ții sub tâmple
Ce-ai fi vrut să ți se-ntâmple
Nu le-nghesui într-un sertar.

Când ai să știi c-ai fost un prinț nevolnic


Cu viața-nghesuită-n buzunar
Când ochiul ei te va-ndemna demonic
S-o însoțești pe fundul de pahar

R: N-ai să poți zâmbi să umpli


Fața ce-au brazdat-o timpi
Timpului pierdut precum la zar
N-ai să poți să ții sub tâmple
Ce-ar fi fost să ți se-ntâmple
De-ai fi fost iubitul ei, măcar / bis

105
Ganduri nerostite
Ioan Onișor
G→C

Gânduri nerostite se sting și ard mocnit


Amiezile de vară ca lumânări de ceară s-au topit.
Un veac și o secundă, distanță între noi
Liniște nebună miroase a furtună și ploi.

R: Mi-e inima rece, că timpul trece


Secundele în zbor, mă dor
M-aștepți iar să vin, m-aștepți și te mint
Ninge în mine și ard trandafiri.

Un veac și o secundă, distanță între noi


Liniște nebună miroase a furtună și ploi.
Gânduri nerostite se sting și ard mocnit
Amiezile de vară ca lumânări de ceară s-au topit.

R: …
Ninge-n mine și ard…
Gânduri nerostite

106
Scrisoare de bun ramas
V: George Țărnea M: Mircea Baniciu
C

Iubito, câtă lume între noi,


Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut
Ascultă-mă și lasă-mă să strig,
Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig
Și nu mai vreau să știu pân` la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a iubit, cine-a greșit.
Cine-a făcut spre noapte primul pas,
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas,
Cine și-a smuls pereții rând pe rând,
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând,
Cine-a pierdut și cine-a câștigat
De toate-nlănțuit sau dezlegat,
Cine-a crezut mai mult în celălălt,
Sub cerul prea străin sau prea înalt
Sub cerul prea străin și-nalt.
Iubito, câtă lume…
Când am să uit cum sună glasul tău
Decât tăcerea ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Nu simt ce-nseamnă umbra ta.
Iubito, câtă lume…
Ascultă-mă…
Numărători de ploi de doi în doi
Iubito, câtă lume între noi / bis

107
Un cuvant
V: Florian Pittiș M: Mircea Vintilă
D
Un cuvânt al tău îmi e de ajuns,
Să m-opresc din drum, râzând, în loc de răspuns
Și lumea întreagă ar fi a mea,
Greierii toți m-ar asculta,
Și ceața cea grea s-ar risipi,
Senin curcubeu ar răsări,
R: Dar nu-l aud, nu-l aud,
Și iar, tăcut, pornesc la drum,
Drumul meu mai nu-știu-cum,
Și nu-l aud, nu-l aud
Și doar tăcerea e a mea,
Mă voi stinge ca o stea
În noaptea cea grea.

Un cuvânt al tău ar fi un balsam


Pentru rana fără leac ce-n suflet o am.
Frumosul vis n-ar mai fi vis,
Ți-aș da să citești tot ce ți-am scris,
Promit de fumat c-am să mă las
Și clipa de-acum ar ține-un ceas,
R:
Cântecul ce-l cânt e numai un dar,
Pentru tine l-am compus, deși în zadar,
Căci tu nu vrei să simți ce simți.
Să fim, ca atunci, doi fericiți,
Urechi de-ai avea, l-ai auzi
Și ochi de-ai avea, te-ai îmblânzi,
R:

108
Nu uita
V: Andrei Maftei M: Liviu Nechita
C

Și vom fi de mâine fiecare


Un străin vorbind cu alt străin
Răsăritul soarelui din mare
Ne va umple buzele cu sare
De prea multă depărtare
Va veni o altă primăvară
Noi vom fi străini, mereu străini
Amintirea algelor din mare
Mângâierea degetelor tale
Vor fi mult în depărtare

R: Dacă tu vei pleca, prin zăpadă așa


Nu uita (3 bis)

Şi va fi în noi, desigur, toamnă


Când minţim, aşa cum ne minţim
Amintirea mării o să doară
O să plouă mult diseară
Ploaia care ne mai cheamă
Peste noi se va aşterne iarnă
Şi străini vom fi, mereu străini
Vei strivi în degetele tale
Amintirea umbrelor de sare
Şi prea multă depărtare
R:
109
In inima mea
Liviu Nechita (Prefix 032)
C

Dacă o zi mă vei gândi


Oriunde-ai fi şi eu voi fi
Chiar dacă viaţa ne-ar juca
Tu vei rămâne tot aşa
În inima mea

Dacă-ntr-o zi mă vei iubi


Oriunde-ai fi şi eu voi fi
Te-aş ţine strâns la piept aşa
Înveşmântată-n dragostea
Din inima mea

R: Nu pot uita, ce-a fost cândva


Tu vei rămâne tot aşa
În inima mea

Şi dacă amintiri de noi


Îţi vor aduce-n pleoape ploi
O lacrimă îţi va fura
Eu voi rămâne tot aşa
În inima ta

R:
110
Muntoman
Raluca Manea
Am

Am căutat un loc curat


Într-o viaţă-amestecată
Am colindat şi-am adunat
Mulţi prieteni de o viaţă

R1: N-ai înţeles că timpul are sens


Iar eu mă-nalţ spre creste
Şi când vei vrea să intri-n casa mea
E într-un munte, undeva

Tu, munţoman cu suflet cald


Să nu te pierzi pintre asfalt
Şi să nu uiţi să-mpărtăşeşti
Natura cu cei ce îi iubeşti

R2: Mă vei găsi în munţii mei


De ai rămas pustiu în ei
Şi tu vei ştii că oricând te voi iubi
Munţoman de vei fi

111
Vreau sa trecem marea
Am Dragoş şi Sânziana

Vreau să trecem marea, nu ştiu de-i vreme bună


Tu, iubita mea, rămâi în urmă
Meteorologul iubirii a murit
Nu mai sunt busole, totul a pierit

R1: Bărcile plutesc, nu mai au milă


Toate-au putrezit, îmi este silă
Tu, iubita mea, rămâi la ţărmuri
Vor veni şi poate alte vremuri
R2: Marea nu-i de tine, e prea mare
Tu să stai în munţi, dacă vei ştii
Şi-am să mă întorc, de va fi soare
Şi-am să te invit spre alte galaxii

Tu să-mi fi soţie, iar eu să-ţi fiu mire


Să-mpletim cu aur, zilele cu zile
Să-ngropăm minciuna, s-alungăm prostia
Să-ngropăm mânia şi-apoi viclenia
R1+R2:
Dar rămâi cu bine, luna-i mai aproape
Voi privi Pământul de prin telescoape
Când mă voi întoarce îţi voi povesti
Ce am făcut printre galaxii
R1+R2:
R3: Şi-apoi printre stele, printre galaxii
Prinşi în goana vieţii noi ne vom iubi
Vom uita de frică, de răni fără milă
De iubiri deşarte, de lacrimi de silă
R1+R2:

112
Noapte buna
Emilian Onciu
Em

Cresc o zi fără de noapte, creşti o noapte fără zi


Cum poate sufletul să rabde dezastrul ce ne despărţi
Mă culc bolnav în zorii zilei atunci când tu din somn apari
Şi lumea e cutia milei în care plâng pensionari

R: Noapte bună, somn uşor


Aţipeşte cât eu mor
Să-mplinim legitim voia tuturor

Nu va mai fi nimic, probabil, ne vor ara fără-ntrebări


Vom fi un biet pământ arabil pe care trec recruţi călări
Ne va zdrobi aceeaşi oră, vom amuţi în amănunt
Dar gura mea te mai imploră, răspunde-mi tu cât eu mai sunt

R:

Trezeşte-te că trece veacul, trezeşte-mă că a trecut


Că tu-mi eşti veacul şi-ţi sunt veacul în via locului nost but
Iubire, stare de asediu pe o cetate de nebuni
Hai să fugim în Evul Mediu şi să vânăm deşertăciuni.

R:

113
Buna dimineata
Emilian Onciu
C

Vi se pare uneori sub silnice catarge


Că trece viaţa prea uşor şi nu se mai întoarce
Aduşi pe lume prea curând o şi pornim spre moarte
Aşa fulgerător trecând aproape şi departe

Petrecem viaţa cu prostii de ore şi de veacuri


Ce mai înseamnă a iubi printre atâtea fleacuri
Din plumb şi mirosind chiril tot va veni o schijă
Şi totuşi trebuie trăit cu foarte multă grijă

R: Pe Atlantida toate curg, fluidă e şi viaţa


Primiţi deci fiece amurg cu Bună dimineaţa

Şi totuşi trebuie cumva să simţi că ai o casă


Şi cât de grea e viaţa ta, că totuşi e frumoasă
Pe tristul continent Atlant nu se mai văd catarge
Venim cu toţii din neant şi-n el ne vom întoarce
R:

Abia născuţi şi născători o şi pornim spre moarte


Copii din flori şi morţi din flori aproape şi departe
Atât cât este de puţin şi cât se şi greşește
Măcar acest ingrat destin să-l ducem omeneşte
R:

114
Vroiam
Emilian Onciu
Em

Vroiam să-ţi spun că ninge şi te invit afară


Afară din cetate, către păduri oriunde
Să facem carnea noastră bolnavă să tresară
De ceea ce într-însa curat se mai ascunde

R: Te-am deranjat, degeaba, probabil ai probleme


Când eu cu ochii în lacrimi privesc ninsori de sânge
Vroiam să-ţi spun că e bine şi n-ai de ce te teme
Vroiam să-ţi spun: Adio, vroiam să-ţi spun că ninge

Un mărunţiş din norii pământului, ninsoarea


Privighetor şi tandru, dar cine să mai ştie?
Şi viscolele sterpe incendiază marea
Aş vrea să-ţi fiu Ovidiu în Ceţia pustie

R:

Şi mai vroiam să-ţi dărui un vechi cojoc de oaie


Şi mai vroiam să-ţi dărui un drum până la munte
Şi nişte flori de toamnă ţinute-ntr-o odaie
Că nu ştiu câtă vreme avem de amănunte

R:
115
Mersul trenurilor
G Eugen Avram

Pentru orice întâlnire parcurgi o distanţă


Prin orice despărţire creezi o distanţă
Distanţele se străbat în fel şi chip
Cel mai adesea cu trenul
Sunt gări din beton armat, sunt gări de nisip
Sunt gări în care nu opreşte trenul
R1: Cât aş vrea să pot consulta
Mersul trenurilor din viaţa mea
Eu cu toate aş pleca
Dar îl aştept pe-acela
În care doar cu tine mă voi urca
Sunt tot felul de trenuri, sunt trenuri rapide
Sunt opriri importante, sunt halte stupide
Continui să îmi doresc un tren personal
Fără tarife de clasă
Nu-mi pasă ce scrie pe el cât timp la final
Vom coborî la noi acasă
R1:
Viaţa-i plină de trenuri, pierdute sau prinse
Sunt păduri tropicale, sunt ţări veşnic ninse
Un tren pierdut e - în fond, doar un necaz
Adică dezamăgire
Cum ai putea tu să înţelegi ce-i un macaz
Adică despre iubire
R2: Cât aş vrea să poţi consulta
Mersul trenurilor din viaţa noastră
Două locuri la fereastră
Pe măsuţă flori în glastră
Din răsad de floare-albastră… da…
R3: Cât aş vrea să pot păstra
Numai pentru tine inima mea
Însă nu mă pot schimba
Căci nu accept chirie
Nici mesagerie în viaţa mea
116
Vreau sa te uit
Eugen Avram
G

Ce ştii tu ce-i, ştii tu ce-i oare?!


Un copac care moare, ce ştii tu ce-i?!
Ce ştii tu ce-i singurătate
A iubi peste poate, ştii tu ce vrei?

De la capăt mâine o voi lua


Voi găsi puterea de-a uita
Peste-acelaşi dor ce-nvinge dragostea
Voi reclădi viaţa mea, te voi uita
Vreau să te uit, încep să te uit

Ce ştii tu cât, ce parte din mine


Vibrează cu tine într-un sărut?
Ce ştii tu cât, ce poate să-mi spună
O singură mână pe după gât?

De la capăt mâine o voi lua


Voi muri de gât cu-altcineva
Şi precis va fi târziu când vei afla
Ce-ai luat cu tine cândva
Te voi uita
Vreau să te uit, încep să te uit

117
Close to you
Heidi Schmidt
G

R: I wanna to be close to you


Just to hear you talk
To see the joy you bring to those around you
I wanna to be close to you
To feel the warmth of your presence
You put me at ease with your smile

Through your eyes I see the beauty of another world


When you touch me, in that touch I feel soul
When you hold me I never want you to let go
You make me feel beautiful

R:

You are gentle and you are kind


A genuine soul very hard to find
There’s something about you that has stolen my heart
And I long just to know you more.

R:

118
Speranta moare
V: Nelu Brindea
M: Ataria
Am

Nopți întregi, ore ce nu mai revin


Gânduri reci încheiate-ntr-un suspin
Sufletul mi-e gol, sau poate-i prea plin.
Uneori tind să cred doar în destin
Alteori știu că e ceva divin
Ce transformă mereu fericirea în chin.

Știu din viață, știu tot ce se-ntâmplă-n noi


Văd prin ceață, văd prin foc și prin noroi
Dar nu simt nimic, nimic
Sufletul mi-e-n război,
Ești o stea, te văd, dar nu pot să te-ating

R: Și-mi sare, norocu’-mi sare


Moare, speranța moare.

Vorbe-n vânt ascult în fiecare zi,


Niciun cuvânt nu mă poate mulțumi,
Tot ce ai e sfânt, nimic... nimic nu poți împărți
Ești o stea, te văd, dar nu pot să te-ating

R:
119
Prieteni de veci
V: Nelu Brindea
M: Ataria
Am

Nu pot să cred, câţi am fost şi câţi am rămas


Ce s-a-ntâmplat, unde ne-am dus?!… ooo…
Îmi amintesc, cum ne-ntâlneam pe la apus
Şi ne distram până în zori de zi.

Dintre noi câţiva s-au stins, ne-au părăsit


Nu-i vom uita niciodat’
Cei ce-am rămas în schimb puteam să-ndeplinim
Tot ce-am visat altădat’

R: Unde suntem noi, prieteni de veci


Cu tot ce-am visat, de ce i-am uitat?!
Nu ne-om despărţi, cu toţii am zis
Dar iată că azi, totul, totul s-a stins

Cât vom trăi, eu voi spera să ne-ntâlnim


Să ne-amintim tot ce a fost pe-atunci,
Să ne dăm mâna, să ne urăm iarași noroc,
Să curgă lacrimi cât să stingem un foc.

R:
120
Rasai asupra mea
V: Mihai Eminescu
M: Mirela Atudorei

Am

Răsai asupra mea, lumină lină


Ca-n visul meu ceresc de-odinioară
Şi reapai din cerul tău de stele
În noaptea gândurilor mele, vină

R: Speranţa mea tu n-o lăsa să piară


Deşi al meu e un noian de vină
Privirea ta, de milă caldă plină
Înduratoare-asupra mea, coboară

Străin de toţi, pierdut în suferinţa


Adâncă a nimicniciei mele
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie
Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa

R:

121
In fiecare zi
V: Romulus Vulpescu
M: Mircea Rusu
D

În fiecare zi, ne batem joc


De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămâne un deşert de disperare.
Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
R: În fiecare zi… ne batem joc / bis

Ne răsucim pe-un aşternut posac,


Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;
Ne pomenim prea goi într-un târziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.
R:

122
Daca n-ai fi tu
Sarmalele reci
G

Undeva în altă lume ne-am mai întâlnit cândva


Îmi aduc aminte cum e vocea ta, privirea ta
Umbra ta peste ape

Undeva în altă lume pot s-ajung cu tine doar


Mai presus de orice culme, depăşind orice hotar
Vino iar, du-mă iar

R: Dacă n-ai fi tu, nici eu n-aş fi eu


N-aş putea iubi, n-aş fi iubit nici eu
O lume-aş răscoli
Ca să te ştiu, să mă ştii

Dacă n-ai fi tu, nici eu n-aş fi eu


Fără niciun drum şi fără Dumnezeu
Dar poate te-aş visa

Te-aş aştepta să apari... undeva, cândva

Undeva sub altă zare ne vom întâlni cândva


Voi fi iar al tău şi iară o să fii şi tu a mea
Undeva, într-o zi
R:

123
Hohot de bun venit (amintiri)
Karma
Am

Amintiri, zâmbete de miri


Tu, necăutata mea din rouă
Ai venit, ploaie cu zenit
Ne-ai adus nemărginirea nouă

R: Pragul către asfinţit


Eul meu ne-nlocuit
Bine astăzi c-ai venit
Ca un nor
Ai venit ca un nor

Lacrima, las-o-n urma ta


Spală-ţi paşii azi în bucurie
De-o să pleci sau rămâi pe veci
Numai dragostea noastră s-o ştie

Amintiri, zâmbete de miri


Tu necăutata mea din rouă
Lacrima, las-o-n urma ta
Spală-ţi paşii azi în bucurie

R:

Intre toaca de ger si un clopot de foc


V si M: Adrian Păunescu Cristian Buică
124
Am
După tot ce a fost, după tot ce s-a frânt
Nu mai ştiu unde eşti, între cer şi pământ
Recunoaşte cinstit că e totuşi puţin
Când ne-am luat cu-mprumut pentru-ntregul destin
Şi din faptul divin, mi-ai ajuns fapt divers
Şi abia îmi mai urci dintr-un gând într-un vers
Poate că te-ai retras în străvechi mănăstiri
Unde nici nu se-aud buletine de ştiri

R: Parc-ai vrea să mă strigi şi n-ai voie de loc


Între toaca de ger şi un clopot de foc

Şi o toacă de lemn şi un clopot stingher


Mai aduc nişte veşti şi poveşti dinspre cer
Şi mă simt vinovat, pedepsit şi umil
Că ai vrut în zadar să avem un copil
Şi cumva m-am temut şi cumva te-am rănit
Că venind prea târziu nu va fi fericit
Într-o lume de trişti şi zglobii figuranţi
Noi oricum am fi fost, eram interesanţi
R:
Dar ceva s-a-ntrerupt dintr-o dată, brutal
Şi-ai fugit furtunos într-o casă, pe-un deal
Mâna mea nu mai pot către tine s-o-ntind
Gura mea nu ţi-a spus niciun ultim colind
Şi te-aud respirând undeva, în coşmar
Şi de grija ce-o port mă trezesc şi tresar
Şi atât de iubesc, încât dacă-o să mor
Îţi mai sunt cu o viaţă şi-o moarte dator
R:

125
Ploaia care va veni
D Pasarea colibri (Florian Pittiş)
Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
Am ochi negri, dar am mâinile curate.
Iubesc pletele și ploaia și cămășile-nflorate,
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n spate.
Un fapt fără importanță mă poate face să sper,
Mă-nclin și pun în balanță ce-i sfânt cu ce-i efemer.
Peste tot atârnă greu
Teama de sinceritate...
Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,
Când speranțele păreau înșelătoare.
Când necinstea și prostia și-ascundeau prin gropi norocul,
Știți de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
Ne-am săturat de palavre, de cărți și filme de șoc,
Cu vampe, regi și cadavre, cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Mi-e lehamite de marșuri, de tromboane și plocoane,
De blazoane, de canoane și fasoane.
Fiindca banul și prostia sunt pericole morale
Circul vieții ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a pustiu,
Din cer cad păsări albastre și totuși nu-i prea târziu.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Să-ncercăm să facem noi
Un oraș fără păcate.
Ploaia care va veni Le va potopi pe toate.

126
Suflet fara chei
Am Ducu Bertzi

Trece toamna, iarna, vara și în inimi urcă seara


Vântul cântă în neștire peste glezna ta subțire
Palma mea în rugăciune peste sânii tăi apune
Și visez că ești aevea vas de aur plin cu seve
Când defapt ești amintire, tu și glezna ta subțire
Mâna vai, pe strune-mi moare și pe tine nu te doare.

R: Hei, suflet fără chei


Fără porți și fără ziduri,
Lași în urmă numai riduri.

Trupul tău cu gust de miere luminează-n încăpere


Din alt timp din altă viață care se destramă-n ceață
Doar la mine în cuvinte doarme coapsa ta fierbinte
Doar în cântec te mai am, măr aprins lucind în ram
Și mi-e dor și mi-e pustiu și mă-ntreb dacă sunt viu
Mâna vai, pe strune-mi moare și pe tine nu te doare.
R:

Vine vara, iarna vine, numai tu nu vii la mine


Trupul tău ca o văpaie nu-mi mai intră în odaie
Steaua-mi bate în fereastră unde-i umbra ta albastră
Unde-s pașii tăi cei dragi, sânii mirosind a fragi
Și mi-e frig și mi-e amar și mă chinui în zadar
Mâna vai, pe strune-mi moare și pe tine nu te doare
R:
127
Cantec despre Bucovina
Grigore Leşe
A

Cântă cucu bată-l vina


De răsună Bucovina / bis
Cântă cucu-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi / bis
Bucovină, plai cu flori
Unde sunt ai tăi feciori?
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară

Au fost duşi în altă ţară


Dar se-ntorc la primăvară
Înapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi

Munţilor cu creasta rară


Nu lăsaţi straja să piară
Dacă piere straja voastră
A pierit și țara noastră

128
Un colt de lume
Victor Socaciu
C

Oricâte vor fi potrivnice zi de zi


Oricâte mai vin vânturi din ceruri
Aici, noi dacă ştim oricând
Să ne-apărăm râzând
De frigul şi ura de rând

R: Vom rămâne împreună, dulcea mea lumină


Lucrurile se împart cu noi doi
Vom rămâne împreună într-un colţ de lume
Mai bogaţi că suntem amândoi

Iubirea-i un loc de soare şi mult noroc


Iubirea e timp, eternitate
Şi dacă noi ştim oricând
Să ne-apărăm râzând
De frigul şi ura de rând

R:

129
Ca nisipul femeile sunt
Alexandru Andrieş
D

Bărbaţii-s făcuţi din carne,


Femeile - din oţel,
Ar fi trebuit să fie invers,
Dar Dumnezeu mai greşeşte şi el...

Femeile zic că-s din carne,


Bărbaţii că-s din oţel,
Şi de-aia e noaptea-ntuneric
Şi viaţa e un hotel...

Ca nisipul femeile sunt,


Le ia pe sus orice boare de vânt
Şi-napoi nu mai vin nicicând...
Ca nisipul femeile sunt!

Au camere mari, cu multe oglinzi,


Ca-ntr-o plasă în ele te prinzi...
Când sub pătura moale te-ntinzi
Nici nu ştii cât de adânc te prinzi!

Au ochi să te-oprească,
Şi-aceiaşi ochi să te gonească
Curând...
Ca nisipul femeile sunt...

130
Cantec de leagan

Maria Magdalena Dănăilă


C

Eşti obosit… a mai trecut o zi şi-a mai lăsat o cută


Pe fruntea ta… te-ai săturat să înfrunţi viaţa asta amară
Mă priveşti pierdut… timpul trece nepăsător, dar trebuie
Să-ţi duci tăcut… crucea ta de muritor

Lasă-mă să te cuprind
Lasă-ţi fruntea pe sânul meu
Şi uită măcar o clipă
Că eşti bărbat ispitit de păcat
Nu ai teamă, dormi uşor

Ai adormit… oftând uşurat cu un zâmbet fericit


Nicicând… nu ţi-am văzut chipul mai liniştit
Te mângâi blând… te ascult respirând
Şi împăcată… te privesc şi cu iubire îţi şoptesc

Oicât ai lupta ai nevoie de cineva


Să te iubească şi să ştie
Că-n aceşti ochii
Ca un hoţ răscolit şi umil
Se ascunde un copil.
131
132

S-ar putea să vă placă și