Definiție: Reprezintă incapacitatea miocardului de a furniza circulației periferice un volum sanguin suficinet
Nu este o entitate patologică ci urmare a uneia sau mai multor afecțiuni
cardiace, cauzele cele mai frecvente fiind: HTA si boala coronariană, ce evoluează inițial cu insuficiență ventriculară stângă apoi insuficiență cardiacă globală Dacă ventriculul este afectat se deosebesc: insuficiență ventriculară stangă, insuficiență ventriculară dreaptă și insuficiență cardiacă globală
Simptomatologia:
Insuficiență cardiacă stângă, dispnee de repaus și efort
Astm cardiac
Ortopnee mai ales nocturnă(pe câte perne dormiți?)
Cianoză, apare în cazuri grave care se prezintă la cabinetul
stomatologic
Insuficiență cardiacă dreaptă care se caracterizează prin:
Edeme ale parților declive, perimaleolare sau gambiere
Stază in venele gâtului, ficat de stază palpabil, cianoză preriferică
Bolnavii cu insuficiență cardiacă urmează tratament cu:
- diuretice: hidroclorotiazida - Nefrix - indapamid: Tertensif, este hipertensiv - furosemid: Furosemid, Lasix - inhibitori de enzimă de conversie: captopril, enalapril, perindopril
CONDUITA ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC:
1. tratamente ambulatorii pacineților cu insuficiență cardiacă compensată, urmatoarele măsuri: 2. nu se întrerupe tratamentul de fond 3. reducerea descărcărilor de catecolamine endogene prin: 4. evitarea stress-ului dat de asteptările prelungite 5. psihoterapie, sedințe scurte 6. analgezie bună: nu se folosesc corectivi vasoconstrictori la bolnavii digitalizați, deoarece pot apare tulburari grave de ritm cardiac 7. premedicație sedativă: Midazolam(Dormicum) 7,5mg/os 8. tratamentul se face în poziție semisezândă și se face profilaxia endocarditei bacteriene dacă există valvulopatii asociate
Tulburările de ritm cardiac:
rezultă ca o modificare a excitabilității și/sau conductibilității cardiace
reprezintă expresia unei cardiopatii preexistente, putând influența
evoluția negativă chiar letală a acesteia, dar poate apare și la pacienții sănătosi. există numeroase forme de aritmii, ele se clasifică generic în tahiaritmii și bradiaritmii. O categorie aparte o reprezintă aritmiile tratate cu pacemaker sau defibrilatoare implantate
Diagnosticul aritmiilor:
nu se face în cabinetul stomatologic, medicul stomatolog poate decela
o bradicardie, ceea ce înseamnă mai puțin de 50 de bătăi pe minut în repaus
sau tahicardie cu mai mult de 100 de bătăi pe minut în repaus
aceasta se face prin palparea pulsului la nivelul arterei radiale sau
1. tulburarile de ritm instabile se tratează în secții de chirurgie: 2. tahicardie paroxistică supraventriculară(TPS) 3. fibrilație atrială paroxistică sau flutter-ul atrial 4. tahicaride ventriculară sau fibrilație ventriculară în antecendente 5. bloc atrioventricular gradul II și III fără pacemaker 6. boala de nod sinusal fără pacemaker Atitudinea în cabinetul stomatologic față de pacienții cu aritmie stabilă diagnosticată: 1. nu se întrerupe tratamentul de fond 2. se va evita stress-ul în timpul tratamentului, pentru evitarea descărcării catecolaminelor endogene 3. nu se folosesc vasoconstrictori, pot determina crize anginoase sau tahiaritmii 4. se va evita injectarea intravasculară a substanțelor anestezice(aspirație obligatorie) datorită efectelor aritmogene sau toxice centrale
Măsurile în cazul pacineților cu fibrilație atrială cronică diagnosticată:
1. se va întrerupe anticoagulantul oral 2. se masoară frecvența cardiacă cu stetoscopul, masa precordială: dacă frecvența cardiacă este mai mare de 150 batai/min sau mai mică de 60 de batai/min se îndrumă pacientul la cardiologie
Când rezultă tulburări de ritm cardiac în cursul tratamentului stomatologic
Atitudinea față de pacienții cu pacemaker cardiac:
1. consult cardiologic 2. continuarea medicației de fond 3. Nu necesită ATB decât dacă există o valvulopatie asociată 4. monitorizare puls, tensiune arterială, în timpul tratamentului pentru depistarea precoce a eventualelor tulburari de ritm 5. atenție la interferențele câmpurilor electromagnetice generate de diferitele aparate folosite în cabinetul stomatologic:
micromotorul electric determină interferențe, ca atare se
folosește aeromotorul
detartrajul cu ultrasunete produce interferențe, ca atare se
face detartraj manual
electrocauterul unipolar detemină interferențe și se
folosește cauterul bipolar
bisturiul electric este interzis a se folosi
aparatele de făcut radiografii și laserul de uz
stomatologic nu dau interferențe
Interferența câmpurilor electromagnetice generate de diferite aparate folosite în