INSUFICIENȚA CARDIACĂ CRONICĂ:

Definiție:
Reprezintă incapacitatea miocardului de a furniza circulației periferice un volum
sanguin suficinet

Nu este o entitate patologică ci urmare a uneia sau mai multor afecțiuni

cardiace, cauzele cele mai frecvente fiind: HTA si boala coronariană, ce evoluează
inițial cu insuficiență ventriculară stângă apoi insuficiență cardiacă globală
Dacă ventriculul este afectat se deosebesc: insuficiență ventriculară stangă,
insuficiență ventriculară dreaptă și insuficiență cardiacă globală

Simptomatologia:

 Insuficiență cardiacă stângă, dispnee de repaus și efort

 Astm cardiac

 Ortopnee mai ales nocturnă(pe câte perne dormiți?)

 Cianoză, apare în cazuri grave care se prezintă la cabinetul

stomatologic

 Insuficiență cardiacă dreaptă care se caracterizează prin:

 Edeme ale parților declive, perimaleolare sau gambiere

 Stază in venele gâtului, ficat de stază palpabil, cianoză preriferică

Bolnavii cu insuficiență cardiacă urmează tratament cu:

- tonicardiace digitalice precum: Digoxin, Lanoxin, Deslasonid

- diuretice: hidroclorotiazida - Nefrix - indapamid: Tertensif, este hipertensiv
- furosemid: Furosemid, Lasix
- inhibitori de enzimă de conversie: captopril, enalapril, perindopril

CONDUITA ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC:

1. tratamente ambulatorii pacineților cu insuficiență cardiacă compensată,
urmatoarele măsuri:
2. nu se întrerupe tratamentul de fond
3. reducerea descărcărilor de catecolamine endogene prin:
4. evitarea stress-ului dat de asteptările prelungite
5. psihoterapie, sedințe scurte
6. analgezie bună: nu se folosesc corectivi vasoconstrictori la bolnavii
digitalizați, deoarece pot apare tulburari grave de ritm cardiac
7. premedicație sedativă: Midazolam(Dormicum) 7,5mg/os
8. tratamentul se face în poziție semisezândă și se face profilaxia endocarditei
bacteriene dacă există valvulopatii asociate

Tulburările de ritm cardiac:

 rezultă ca o modificare a excitabilității și/sau conductibilității cardiace

 reprezintă expresia unei cardiopatii preexistente, putând influența

evoluția negativă chiar letală a acesteia, dar poate apare și la pacienții
sănătosi.
  există numeroase forme de aritmii, ele se clasifică generic în
tahiaritmii și bradiaritmii. O categorie aparte o reprezintă aritmiile tratate cu
pacemaker sau defibrilatoare implantate

Diagnosticul aritmiilor:

 nu se face în cabinetul stomatologic, medicul stomatolog poate decela

o bradicardie, ceea ce înseamnă mai puțin de 50 de bătăi pe minut în repaus

 sau tahicardie cu mai mult de 100 de bătăi pe minut în repaus

 aceasta se face prin palparea pulsului la nivelul arterei radiale sau

carotide

 sau prin folosirea unui stetoscop precordial

Cauzele de aritmie sunt:

1. cardiopatii: boala coronariană, miocardite, cardiomiopatii, valvulopatii
2. intoxicații medicamentoase cu tonice cardiace antiaritmice, antidepresive,
intoxicații cu alcool, nicotină
3. tulburari psihice, hormonale, metabolice, respiratorii

Conduita în cabinetul stomatologic:

1. tulburarile de ritm instabile se tratează în secții de chirurgie:
2. tahicardie paroxistică supraventriculară(TPS)
3. fibrilație atrială paroxistică sau flutter-ul atrial
4. tahicaride ventriculară sau fibrilație ventriculară în antecendente
5. bloc atrioventricular gradul II și III fără pacemaker
6. boala de nod sinusal fără pacemaker
Atitudinea în cabinetul stomatologic față de pacienții cu aritmie stabilă
diagnosticată:
1. nu se întrerupe tratamentul de fond
2. se va evita stress-ul în timpul tratamentului, pentru evitarea descărcării
catecolaminelor endogene
3. nu se folosesc vasoconstrictori, pot determina crize anginoase sau
tahiaritmii
4. se va evita injectarea intravasculară a substanțelor anestezice(aspirație
obligatorie) datorită efectelor aritmogene sau toxice centrale

Măsurile în cazul pacineților cu fibrilație atrială cronică diagnosticată:

1. se va întrerupe anticoagulantul oral
2. se masoară frecvența cardiacă cu stetoscopul, masa precordială: dacă
frecvența cardiacă este mai mare de 150 batai/min sau mai mică de 60 de
batai/min se îndrumă pacientul la cardiologie

Când rezultă tulburări de ritm cardiac în cursul tratamentului stomatologic

avem următoarele simptome:
1. dispnee
2. angină pectorală
3. hipotensiune arterială
4. pierderea stării de constiență
5. sincopă
6. tabloul clinic al stopului cadiorespirator

Atitudinea față de pacienții cu pacemaker cardiac:

1. consult cardiologic
 2. continuarea medicației de fond
3. Nu necesită ATB decât dacă există o valvulopatie asociată
4. monitorizare puls, tensiune arterială, în timpul tratamentului pentru
depistarea precoce a eventualelor tulburari de ritm
5. atenție la interferențele câmpurilor electromagnetice generate de diferitele
aparate folosite în cabinetul stomatologic:

 micromotorul electric determină interferențe, ca atare se

folosește aeromotorul

 detartrajul cu ultrasunete produce interferențe, ca atare se

face detartraj manual

 electrocauterul unipolar detemină interferențe și se

folosește cauterul bipolar

 bisturiul electric este interzis a se folosi

 aparatele de făcut radiografii și laserul de uz

stomatologic nu dau interferențe

Interferența câmpurilor electromagnetice generate de diferite aparate folosite în

cabinetul stomatologic: