Medicină dentară, an VI, grupa 1

Periuțele de dinți
Istoria periutelor de dinti

 Prima periuță de dinți a fost bucata subțire a unei crengi, care a fost defibrată la un capăt.
S-au făcut desoperiri arheologice în morminte egiptene datate circa 3.000 î.d.Hr. La unele
popoare primitive asemenea bețișoare se folosesc și azi (de ex. Miswak).

 Primele periuțe de dinți cu perii au fost inventate în secolul 15 În Imperiul chinez. Aveau
periile proveneau de la gâtul porcilor domestici. Periile erau prinse de bețișoare de
Medicină dentară, an VI, grupa 1

bambus sau de oscioare.

 Periuța de dinți cu un design mai modern a fost creat de William Addis în Anglia. Periile
de porc erau prinse într-un mâner de os sculptat. În 1844 a apărut prima periuță cu periile
Medicină dentară, an VI, grupa 1

aranjate în 3 rânduri.
Medicină dentară, an VI, grupa 1

 Un alt pas spre periuțele de dinți folosite în ziua de azi a fost invenția nailonului, de Du
Pont în 1938. Astfel periile naturale au fost înlocuite cu perii sintetice.
Medicină dentară, an VI, grupa 1

 Prima periuță de dinți electrică a fost inventat în Elveția în 1954, numit Broxodent

 Caracteristicile de bază ale periuțelor nu s-au schimbat nici astăzi: periuțele de dinți având
un mâner și un cap cu perii. Însă pe parcursul timpului, periuța de dinți a evoluat și a
devenit un instrument proiectat cu un design ergonomic și fabricat din materiale sigure și
igienice.
PERIUȚA DE DINȚI

Conform recomandarilor ADA, caracteristicilevperiuței de dinți sunt:

- Mărimea, forma și textura conform cerințelor individuale
- Ușor de curățat
- Ușor și eficient de manipulat
- Rezistente la uzură și ieftine
Medicină dentară, an VI, grupa 1

Părți componente:
- Mâner
- Capul periuței
- Perii
Mânerul periuței:
- Poate fi elastic (pentru atenuarea forțelor ân cursul periajului)
- Prezintă o formă adecvată pentru o priză stabilă
- Drept sau cudat (pentru un acces mai ușor la fețele distale ale molarilor și linguale
ale incisivilor)
- Lungime variabilă
Capul periuței:
- Este partea activă
- Conține perii
- Dimensiunea variază în funcție de mărimea arcadelor dentare
- Marginile sunt rotunjite pentru a nu leza țesuturile moi
Perii periuței:
- Dispoziția lor poate fi în 2 până la 4 rânduri, cu 5 pânpă la 12 smocuri pe fiecre
rând
- Periuța interdentară conține un singur smoc de peri
- Vârful perilor poate fi tăiat drept sau rotunjit
- Diametrul și înălțimea perilor determină dacă periuța dentară este suplă, medie sau
dură (rigiditatea periuței de dinți)
- Fibrele pot fi naturale sau sintetice

Fibrele naturale (din peri de porc) sunt neuniforme în diametru, textură, durabilitate,
rețin bacteriile și se degradează în timpul sterilizării.
Fibrele sintetice au o textură uniformă sau variabilă în funcție de necesități, sunt ușor
de sterilizat și sunt rezistente în mediu umed. Cele mai eficiente sunt periuțele ce conțin
fibrele microtexturate.

Selecția periuțelor dentare pentru periajul individual se face în funcție de următorii

factori:
1. Statusul igienei orale
2. Metoda de periaj recomandată și practicată
3. Configurația și tipul gingiei
4. Gradul inflamației gingivale
5. Prezența și forma clinică a parodontitelor
6. Configurația țesuturilor dure dentare
7. Prezența și gradul recesiunilor individuale
8. Malpozitiile dentare
9. Sensibilitatea dentinară
10. Manualitatea pacientului

Medicii și asistenții de profilaxie recomandă:

- Periuțele moi și medii, cu smocuri multiple, pentru periajul dentar supra- și
subgingival, deoarece produc o traumă minimă țesuturilor moi și țesuturilor
Medicină dentară, an VI, grupa 1

dentare. Ele curăță eficient șanțuș gingival și spațiile interdentare, fiind bine
tolerate de pacienții cu inflamații gingivale
- Periuțele dure au un efect bun de curățare a suprafețelor dentare dar produc
leziuni ale parodonțiului marginal și chiar a țesuturilor dentare
După fiecare periaj dentar, periuța de dinți se spală cu apă pentru a îndepărta pasta de
dinți restantă și resturile alimentare depuse pe ea. Se îndepărtează excesul de apă prin
scuturare și apoi se așază într-o poziție care sa permită uscarea. Nu se păstrează în cutii
închise deoarece se mențin condiții de umiditate care favorizează dezvoltarea
microorganismelor.

Periuțele dentare se schimbă:

- o dată la 2-3 luni
- când se observă semne de uzură precum: abrazia, despicarea perilor,
modificarea culoarii albastre a filamentelor de tip ”indicator” la periuțele
care conțin așa ceva.
-
PERIUȚELE INTERDENTARE
Sunt de diferite tipuri:
- perii cu singură tufă de filamente de plastic
- perii cu o formă cilindrică sau conică (formă de brad)
- perii cu tijă metalică, asemănătoare periilor de spălat sticle în miniatură
Se introduc interdentar cu mișcări axiale dinspre vestibular spre oral și invers.
Indicații:
- pentru suprafețele dentare aproximale de formă concavă sau neregulate
- surafețe aproximale libere de papila gingivală
zone unde firul de mătase nu acționează eficient

PERIUŢA DE DINŢI ELECTRICĂ

Forma periuţei de dinţi electrice este asemănătoare periuţei de dinţi clasice.

Este formată dintr-un mâner, un gât şi un cap al periuţei.
Mânerul, de cele mai multe ori, este mai gros decât al unei periuţe obişnuite pentru că
înăuntru se găsesc bateriile/acumulatorii şi motoraşul ce determină mişcarea automată a perilor
ataşaţi de capul periuţei.
Gâtul periuţei este de asemenea mai gros pentru că prin el trec mecanisme ce unesc
motoraşul de capul mobil.
Periuţa de dinţi electrică poate avea accesorii: un încărcător pentru acumulatori, capete
active de schimb, suporturi.

Perii ataşaţi capului mobil pot avea 4 tipuri de deplasări:

Medicină dentară, an VI, grupa 1

1. deplasări oscilatorii în arc de cerc de aproximativ 60°, de la gingie spre ocluzal/incizal

şi înapoi;
2. deplasări orizontale, printr-o mişcare rectilinie alternativă, dus-întors;
3. deplasări combinate de tip oscilatoriu şi rectiliniu alternative;
4. de rotaţie completă.

Variante:
- periuţele de dinţi electrice destinate adulţilor au capul activ mai mare;
- cele pentru copii au capul activ rotund, mai mic şi cu filamente mai scurte.
Perii pot avea mai multe consistenţe: extra-extra-soft; extra-soft şi soft.

Avantaje:
- realizează o curăţare eficientă a suprafeţelor dentare;
- timpul destinat periajului este redus; efectele negative asupra părţilor moi sunt minime.

Pentru realizarea periajului se recomandă periuţe cu peri sintetici, de consistenţă cât mai
moale, cu capătul tăiat drept/rotunjit, cu 3 sau 4 rânduri de tufe, corect întreţinute, spălate bine
după fiecare utilizare, schimbate la primele semne de deteriorare.
Periuţa se va păstra într-un loc unde se va usca rapid.

Utilizare:
1) se foloseşte o cantitate redusă de pastă de dinţi, mai puţin abrazivă, care se întinde pe
toate suprafeţele dentare;
2) periajul începe cu dinţii posteriori şi se continuă cu cei frontali; mişcările au viteză şi
presiune redusă; se evită îndoirea filamentelor;
3) se periază toate suprafeţele dentare şi abia după aceea se trece la următorul dinte;
4) periuţa se poziţionează pe suprafaţa dentară sub un unghi de 45- 90° faţă de axul lung
al dinţilor. Se fac mişcări de 3-5 secunde pe întreaga suprafaţă a dintelui;
5) după 5 secunde, periuţa este mutată pe dintele următor;
6) se aplică o presiune blândă asupra dintelui şi gingiei, fără îndoirea filamentelor.

Deşi unii pacienţi sunt motivaţi de faptul că periuţa electrică este mai eficientă şi simt
că dinţii se curăţă mai bine, este important să se respecte aceleaşi mişcări de periaj.
Se recomandă înlocuirea capului periuţei la interval de 3 luni sau mai devreme, în cazul
în care perii au început să se uzeze.

Bibliografie:
1. http://de4teens.ro/tratamente-dentare/profilaxie-si-igiena-dentara/
2. https://netdent.ro/prevenire-probleme-dentare/periuta-de-dinti-electrica
3. https://www.colgate.com/en-us/oral-health/basics/brushing-and-flossing/history-of-
toothbrushes-and-toothpastes

4. https://barebrush.com.au/the-history-of-the-humble-toothbrush/