3.

Înșelarea clienților (255 CP)

1) Acest art prevede răspunderea pentru 2 infractiuni ele sunt prevatute la al.1 si lit c al2 art. 255 cp
2) Obiectul material îl reprezintă banii sau bunurile victimei pe care le obține făptuitorul
3) Victima infracțiunii este clientul sau consumatorul
4) Latura obiectivă include următoarele 3 semne:
1. Fapata prjudiciabilă exprimată în acțiune sau inacțiune
2. Urmările prejudiciabile și anume, daunele in proportii mari sau deosebit de mari
3. Legătura cauzală
5) Fapta prejudiciabilă analizată presupune următoarele modalități normative:
1. Depășirea preturilor cu amănuntul stabilite sau a preturilor ori tarifelor pentru serviciile socile
ori comunale prestate populației
2. Inșelarea la socoteală
3. Altă inducere in eruare a victimei.
6) Prima modalitate normativă presupune că de la victimă se încsează un suprapreț în pofida
prevederilor normative sau a înțelegerii dintre făptuitor și victimă. Încasarea supraprețului se face
pe calea înșelăciunii. Ea nu poate fi făcută de exemplu prin estorcare, caz în care se aplică art.256
CP.
7) Cea dea adoua modalitate normativă presupune că victima achită integral sau parțial prețul
calculat incorect de către făptuitor, că nu recepționează integral sau parțial restul care i se cuvine
etc. Înșelarea la socoteală ca modalitate normativă prevăzută la art255 CP trebuie deosebită de
nerespectarea modului de formare si aplicare a prețurilor. În acest caz răspunderea se aplică în
baza alin.6 art.10 al Legii nr. 845 din 1992.
8) Cea de atreia modalitate normativă presupune o practică comercială înșelătoare in sensul alin 6-
12 art.13 al Legii privind protecția consumatorilor astfel, sint considerate înșelătoare în orice
situație următoarele practici comerciale:
1. Afișarea unui certificat al unei mărci de calitate sau a unui echivalent fără a fi obținută
autorizația necesară,
2. Afirmarea de către comerciant că, își încetează activitatea sau că se stabilește în altă parte,
atunci înd aceasta nu corespunde realității,
3. Afirmarea că produsul sporește șansele de cîștig la jocurile de noroc,
4. Afirmarea neîntemeiată că produsul vindecă boli, disfuncții sau malformații.,
5. Afirmarea in cadrul unei practici ca se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu în
scopuri promoționale făr aacorda premiul promis sau in echivalent rezonabil etc.
9) Prezentarea, producerea sau furnizarea publicității neautentice de cătere agenții de publicitate,
atrage răspunderea conform alin.6 art.364 CC, această normă este specială în raport cu articolul
255 CP.
10) Infracțiunile prevăzute la articolul 255 CP sînt infracțiuni materiale, astfel infracțiunea przăvută la
al.1 se consideră consumată din momntul producerii daunelor în proporții mari. Dacă mărimea
daunei depășește 40 salarii medii lunare, răspunderea se aplică pentru infracțiunea prevăzută la
lit.c) al 2 art.255 CP. Dacă fapta nu implică producerea unor asemenea daune, calificarea se face
conform punctului 1, 2 sau 10 al art.273 sau lit.d) al.3 art.344 CC.
11) Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. În cekle mai fregvente cazuri
motivul se exprimă prin interesul material.
12) Subiectul este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vîrsta de 16
ani. Această persoană trebuie să aibă calitatea specială de distribuitor, vînzător sau prestator.
Această calitate sete dovedită prin licență sau autorizație și înregistrarea de stat corespunzătoare
sau prin deținerea patentei de întreprinzător. În lipsa calității analizate calificarea trebuie făcută
conform alin.4 sau 5 art.190 CP.
 4. Primirea unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor
legate de deservirea populației (art.256 CP)

1) Acest articol prevede răspunderea pentru două infracțiuni și anume al.1 lit.a) art.256 CP.
2) Obiectul material sau imaterial îl reprezintă remunerația ilicită sau alte avanaje patrimoniale. Se
au în vedere bunurile, serviciile, privilegiile sau avantajele patrimoniale, care nu i se cuvin
făptuitorului. Este necesar ca remunerația ilicită sau alte avantaje patrimoniale să constituie
contraechivalntul conduitei pe care făptuitorul se angajează să o aibă în fața victimei adică, al
îndeplinirii unei lucrări sau al prestării unui servici care ține de obligațiile profesionale ale
făptuitorului. În caz contrar, dacă această condiie nu este îndeplinită, calificarea se face în baza
altor norme, de exemplu: în baza art.189 CP.
3) In cazul infracțiunii prevăzute la alin.1 art.256 CP, mărimea remunerației ilicite sau a altor avanaje
patrimoniale nu trebuie să depășească 20 salarii lunare. În caz contrar răspunderea se aplică în
baza lit.c) alin.2 art. 256 CP
4) Victima infraciunii are calitatea de consumator.
5) Latura obiectivă are oumătoarele semne:
a) Fapta prejudicia exprimiată prin primirea a unei remunerații ilicite sau a altor avantaje
patrimoniale
b) Metoda de săvîrșirea infracțiunii și anume estorcare
6) Acțiunea prejud analizată presupune dup ăca z:
a) Încasarea
b) Obținerea în posesie a unui bun
c) Acceptarea unui serviciu, privilegiu sau avantaj patrimonial.

Pentru aplcarea articolului 256 CP nu contează dacă acțuiunea analizată este săvîrșită:

1. Personal sau prin mijlocitor

2. Pentru făptuitor sau pentru o terță persoană.

Mijlocitorui acționează în numele autorului infracțiunii și cu itenția de al ajuta avînd rolul de complice la
una din ifracțiunile prevăzute la art.256 CP

7) Cît privește metoda de săvîrșire a infracțiunii prin estorcare se înțelege după caz:
1. Amenințarea victimei ????????????? care pot prejudicia interesele ocrotite de lege
2. Crearea de căte făptuitor a unei condiții care impun victima săi ofere făptuitorului reunerația
ilicită sau alte avantaje patrimoniale pentru a prevedni lezarea intereselor sale ocrotite de lege.
8) Estorcarea se poate concretiza în violență, se are în vederea vătămarea intenționată ușoară sau
violența de o intensitate mai redusă. În acest czax nu se aplică luplimentar art 78 CC. Dacă
violența are o ??????? mare, calificarea se face vonform art.151, sau 152 CP. Întrun asemenea
za nu este invocat suplimetar art.256 CP.
9) Metoda de săvrșire a infracțiunii. Și anume estorcarea are un caracter obligatoriu. În lipsa acestei
metode fapta nu poate fi calificată conform art.256 CP. Întru asemenea situație poate fi aplicat
art.315 CC.
10) Infracțiunile prevăzute la art.256 CP sît infracțiuni formale. Ele se consideră consumate din
momentul primirii în întregime a remunerației ilicite sau a altor avantaje patrimoniale.
11) Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă. Din cele mai dese ori motivul constă în
interesul material. Scopul infracțiunii este unul special, se are în vederea scopul îndeplinirii unei
lucrări sau a restării unui servici care ține de obligațiile profesionale ale făptuitorului. În lipsa
acestui scop fapat poate fi calificată conform art,189 sau 247 CP.
12) Subiectul este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vîrsyta de
16 ani. În plus subiectul are calitatea specială de salariat întro întreprindere, innstituție sau
organizație. Acest salariat nu trebuie să aibă calitatea de:
 1. Persoană publică
2. Persoană cu funcție de demnitate publică
3. Persoană publică străină
4. Funcționar internațional
În caz contrar răspunderea e aplică în baza art.324 CP, adică fapta de corupere pasivă. De
asemenea salariatul nu trebuie să aibă calitatea de arbitru ales sau numirt să soluționeze prin
arbitraj un litigiu.
2) persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație
nestatală.
3) persona cae lucrează pentru o astfel de organizație
4) participant la un eveniment de sportiv
În caz contara răspunderea se aplică conform art.333 CP

Nu o activitate profesională într-o entitate publică, dar actvitatea de serviciu este aceea care în
ultima instanță suferă atingere în rezultatul săvîrșiri infracțiunii prevăzute la art. 334 si 333 CP. Dimpotrivă,
activitatea profesională este acea care în ultimă instanță suferă atinfgere în rezultatul săvîrșirii infracțiunii
prvăvute la art 256 CP.
Persoana juridică nu poate fi subiect al infracțiunilor prevăzute la art. 256 CP.