MINISTERUL iNVATAMANTULUI

$TEFAN PECE AURELIA OASCALESCU

-$TEFAN SILVIU MITREA ION BARLA

•
( Pentru invatamantul preuniversitar)

a. .
. ·at. · ·.
~ • • lit

EDITURA DIDACTICA. 51
, ,-'pEDAGOGICA R. A .- BUCURESTI, ~
1996
 MINISTERUL fNVAT.'\~L-\NTUI.UI

MINISTERCL MUNCII $1 PROTECT1EI SOC1ALE

ing. $tefan Pece ec . Aurelia Dasdlescu

ing. $tefan Silviu Mitrea ing. Ion Barla

mill [~~l~fiID1m

( Pentru invatatnantul preuniversitar)

'"
~~~~.
f ~~
~G01
'",,,
"'i.~
.......

EDIT TRA DIDACT 1CA $1 PEDAGOG1CA, R.A., BUCURE$TI, 1996

lIIanualul constitllie reeditarea editiei anterioare.
Contribl1tia autorilor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea :
.. ing. $tefan Pece - cap. 2 , 6, 8, ~ $i coordonarea lucrarii ;
• ec. Aurelia Dllscil.lescll - cap. 4, S. 7;
• ing. $tefan Sibiu Mitrea - cap. 1, 3, 10;
• ing. 1011 BarJa - cap. Il , 12.

lSB~ 973-30-4251-X

Redactor: ing. JuUana ArhaD(Jhclschi

T ehnoredactor : ;\Iircea Lata
Grafician: Dumitru Smalenic
 CUPRli\S

INTllOD"LCERE . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1. 01HECTUL rnOTECpEI }IC\CII. li\Il'ORTf\i\TA rnOTEqUJ :.\IU~ClI IN

DESl'A~l.ilIAnE:\ .'\CTI\1T.~:PLOR PRODUCTIVE . . . . . . . . . . . . 7

2. EtE.\fE.\TE DE 'rEOnIE A l'ROTEC'fIEI }fUXCII JO

2.1. Elementele proces11111i de ml1ndl. ~i interaejil1nca lor 10

2.2. Fac tor ii de ri sc de acciclen tare ~i imbolnrwire profesionahi J1
2.3 . ?rIccanismul proclucerii acciclentelor cle munc1l 11
2.'1. Strllctura generata a cal1 zelor accic1encelor de ml1o cil. ~i bolilor profesionale ~l
a principalelor m{, su ri de pre·renirc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . J7

3. !\CCI OEYfUJ~ BE lIUXC.:\. 20

3. i. Definiti:t accide ntului de muncil. 20

3.2. Clasi[icarea acciclentelor cle mun cr~ 21
3.3. Pl'incipalele cauze ale accidentelor de mnncii . 22
3. 4. C omu ni ca rea ~icercetareaacc idente lord e muner, 28

4. ROULl,l'nOFESIO\'ALE 31

4 .1. DC£ini1;ia bo1ilor profesionale 31

4.2. Clasificarea bo1i1or profesionale 32
4.3. Dec1ararea bolilor profesionale 33

5. PRThCll'rr DE OlIG.\i\lZi\RE A ACTHUA'PI

COXDr~TIDE SECllIllTATI:: . . . . .
,I A LOCl!LlJI DE l1UXc.1i Ix
37

5.1. Organizarca a ctivitatii de proc1uctie 38

5.2. Amplasa rea utilajelor 41
5.3. Organizarea spatiului cle Incru 41
5 ..oj. cai de acces ~i cireulatie 42
5.5. Transport inte rn 4.3

G. NOTlU:\I DE IGIE\'.:\ A llUNCn ~I C01IDATEREA ~OX1~LOR lXD"LSTRIALE

6.1. Elcmente generale de igiena 47

6.2. ~oxe chimiee 48
6. 3. Pulberile illdustriale 50
6.4. Factori de micmclimat (calitatea aerului, ~emperahl ra, umiditatca) ne corcs­
p Ullzatol'i 50

3
 6.5. Zgomotul ~ i vibratii1e .'53
6.6. Radiatii . . . . . . 56

6.7. IIllminat neeorespunzato r 56

7. )IlJLO.'\CJ' L\Dl\'lDU.\LE DE I'HOTECPE 58

7.1. Clasificarca mijloacl'lor indi ',idnale ric proteqi(, 58

7.2. Tipuri principa lc de mijloacc indi',iduale de pro teqie 59

8. I:XSTR-cCTi\.Jl·L DE PIIOTEC!' L\ )n.:Cl\CII ()5

9. )L"\snn :U nnDLE DE PHOTECTI.\ )I F\CII SI'ECIFICE ('''' on ACTlnT.;;; II 67

9.1. Ma suri de protcetia mun eii In aeti.,itiiti e u.un cle manu ak . 67

9.2. :VIas nri de pro teetia lllunei i in aeti',itatile cu ma~ini -un e ltc 68

9. 3. "·Iiisuri de prot ectia )l1uncii la lltili zarea instalat iilor ~ i eehipanlcJ1 tdo r clcct ric(' 71

9. 4. ~ra s uri de prot eqia ll1uncii la instalati ile I1lCeaniee sub presiu llc 75

9.5. "lasIlri de p rotee tia mU lle ii la manipularc·a ~ i transport111 1l1alllla l al Illotteri"l lor 77

10 . ELJ-:)lE\'TE DE 1.EGtSLATTE A PHOTECTlEllIU\,CII IX HO)I :\l\ L\ . . . . .. 80

10.1. Prineipalcle aete nonnative c..1.rc rcglem en teazii aetiv itatea d e proteetia mun.eii 80

10.2. Obli gati i ~i r1bpundcri privind rea li zMt'a m~ s uril or de prot cctia mnncii 82

11. PHEYE\IHL\ l:\CE\DIII.OR !51 A EX I'LOZIlJ.OR . . . . . 85

11. I. Callzele ineendiilo r ~ i expl ozi il or ...... . ... 85

11.2. lI-frLsuri ~ i mijl oaec de p revE' nir(' a in C<'nd iilor ~ i explozii lo r 87

11 .3 . OiJligat ii ~i raspnnrleri . . . . . . . . . . . . . . . 89

12 . I'HBH.: r..\JCTon j\, CAZ UE .\CCIJ))-:YLUIE 90

12. I. Tru sa de prilll-a jl1tor !'.O

12.2. :1U\slITi de prim-ajutor !Jl
12.3. Re"pira\i:t a rtifi cia lil ~1
 .'53
56
56

58
58
59

05

III: c'\o/t :\CTH11'..\ 67

. 67
68 Ilv"TROf)CCERE
hira llI<'llt d ol" I'lt'<.: f ri ce 71
_~l lIIIC , 75
llIal al m;].t('rial <'lo· 77

80
de protecj:ia muncii 80
-- cq ia lTIllncii 82 C1I cat 'Ile ap1'op1'em de conflue'n/a sao/ f l oY XX
~ XXI, COJlstata1'H ca omul a re 'u~it sa cre e~e bre$e
85 to t 'mai adincii'll C1(nOa~terea macro ~i microcos11lOS 111'Ui
85 s,'iu. $i tof.lf~1' , dupa 1:nfo1'1llath1e jur1'lizatc de Biroul
87 hlter'l'laf.ional al ,J;] U1IC1'i, in fiecare zi, in jicCc7l'e tara
39
exist(t un joarte mare 11'11rJ1ar de 1NU1lcitori core l1U se
90 mcn' 'ln torc i1l srltl1l1 jamdie1' lor, dat01'it,r accidentdor $i
bolilor profesionale. D-in areea!;i SII ,sc'I , se ap;,o xi'l1Icazcl
ca , oU'lIal, 2-4% di1l produ,su! lIotional brut repi'l': i1Itli
clzeltllidi ~1; pi(l'den: detorate (fccide1ttelor de 1IlIIIIC i: ~ i
'Oli/Ol' profesiollale ,
Amploarta l?ctual£1 a accsto'y fC}lo'J1'Ielle. iINp·? t! !C 're­
CO'i/s-iderarc'a critel'1''IIlzl'i secu.ritt'f(ii 1'n'lli1C1'i, ? r0t :i,/rii
onwlui '! Il p.,ocesul J111111 cii tre b'l!/c si'i i se acerdl' C!: d {l~ i
lac, ca -5£ critcri1l1li'i l'Collonzic.
R eah 'a rell acestll1; dezid erd l'lI/plica, iii prim'/-( d nd,
sckimbarer! me llialitdl1'i ~i iltl'! Ifd1'm'i 1:}ldivi;.. ilo/', de la
1Iluncdor piil/('f la pc?tron , dc la proicct ant la ulili: rrtlJr.
J.ntele!!eN~ a gr,~'i}itnti£ risc'/Irilor dc (fcc ideli tah' $i
imbolllcttire projesiOitah'[. $i /onnaTul unoI' dC,b l i nr7a -i
corate b ved-erea evitclTii 1M s/!nt obl:ective c: cell' or
atingerc se poate, aSl'gllra prilltr-tlil procts CIJ1iIiJl Hl! de
educat'e, -i-Jl.CCput 111(,([ din $coahf.
Pentr/(. insu, i rca!ji aphw1'el.l te1t!ei:lic{J a }/ jlf. ' ,'! I'1'/or
Si 1Zorl'l1elor de p r ot r:cf1'C a 1nltllcii in COlldi!l'ilc Pi' ?Yt' S'U­
lui te/mic acti!I1Z, SU1'7t 'llcceSlJl'C cUllo$tiJ1.te t(outi(' $i
p r acti ce , at dt de ord1'u general, cat ~1 S)?t'c(ficc F ",(Ire i
p rofesiuni .
 Stud ':ul protecfiei n;.un6i treb a!t s,l inceapd prin
problemelor gene rale de ba,c'f, {i):afe pe fac­
CultOCl)'t ere a
forii de risc de accidentare $i imbolndvire profesionala
(d)"C pot seT aparc(. in procesul de rn ttncc'"i $i ~be pn'n ci­

Pdcte /nllsllri de combatere a acestora .

Dupa ·i n su$irea acestor c ~tno$tint e, valabile pentrH
toate conditiile $i loc urite de mtmca, se Val' aborda pro­
ule-m ete specifice unui anltmit sector de activitate , in
capitote di stincte, in cadrul di sciplinelo r tehnologice .

 · '~ sd inceapci prin

.;'.' bW:,I, ({xate pe fac­
~ ' !n(!uil'e profesz'onalii
'- . 1n1 ! I1 Ca ;1 pe princi­
: . ~ ora .
.- .-·n/e, valabile pentrH
:.r , se VOl' abol'da pro­

. :" ~f or de activitate, 1; tJ
I
: ; . ipliJlelor teiznoiogice.
OBIECTLJ.. PROTECTIEI
, MUl\Ol. nIPORTAXTA,
PROTECTJEI
, I\HJ1XCII IN DESF .ASURAREA
,
ACTIVIT .Arn.OR PRODCCTn-E

Din momentul ill care omul a illceput sa de sfa ~oare con~tiel1t 0 acti-'-1
vita te de transformare a elementelor de mediu pentru a-~i asigura exis- I
tenta, dateaz3. ~i primele preocupari d e 1mbunatatire a conditiilor de munca .J~
_ In secolele preindustriale, cercetarile ~ i masurile pentru ameliorarea
conditiilor de munca, diminuarea efolturilor si marirea randarn entelor,
au a ~ut Ull ~ara cter sporadic ~j lo cal. '
Scrierile antice relateaza desp re astfel de actiuni ~i unele masuri e:-;prese
de protectie a lucrarilor, m as1.1ri pentru combaterea saturnismului ~ i a intoxi­
catiei cu merc1.1r in Grecia, la Roma, Alexandria, despre unele di spozitiye
de sigurant~l pentru evitarea accidentelor.
.. In epoca m.oderna, cerceUrile privind diver sele posibilitati de opti­
mizar e a mUllcii sub aspectul cre~ terii ranciamentului, a prod1.1ctivit2-.tii,
dar ~i a eforturilor ~i pericolelor la care este supu s muncitorul, continua,
~aJJ:Jit-- : Spre finele secolului al XIX-l ea ~i il1CCputul secolului al XX-l ea, iau
IMI f1a$ tere ~i incep sa se c1ezvoIte, ca ramuri di stincte, fiziologia I11UllCii, psi­
hologi~ muncii, sociologia mUl1cii, ergonomia, ..12!o~Ja muncii.
In tara noastr3.. I Atanasiu, pl'ofesor de fizio ogie'(13ncurc?ti), poate
fi consid era t fondatorul ~co lii romane$ti de fiziologie experimentalC:., c!ato­
rita studiilor sale de la inceputul secolului, priYind optimizarea perfr;rman­
telol' ncuromotorii .
Profesorul 1. Nitescu (Cluj), s-a orientat sprc inycstigatii preponJere nt
biochimice asnpra efortului muscular.
Cercetarile l'omanului V. Vaschide, la Paris, in laboratoarcl c lui A,
Binet, Toulouse ~i Pieron, in domeniul fundam ent arii biologice a psihologiei
prin m ~lS1.ll"area fenomenelor p sihice, au constituit remarcabile contribu­
iii la pl'ogrcsul invest igatiilor ol'ganisml.l1ui uman in dort fizic ~i psi hic.
Relativ la psihologia muncii, primele contributii apartin lui Fl. '3t efa­
nescu Goanga ~ i C. Radulescu :Motru .
.. In cursul $i din cauza proceselor de munca, omulnu est e S1.1pUS :ll1ma i
unor solicithi fizic e ~i psihice care se pot compensa prin odihna zilnica
si aIt e actiuni similare de refacere a fortei sale de 1111.1nc5.. "Cneori, cl cle'.'ine
~ubiectnl' unor evenim ente n edorite , c~re-i diminueaza pana la indj:;poni­
bilizarea t emporara sau permanenta sau anihileaza capacitatea de !Hundt :
accidentele ~i imbolnavirile profesionale.

7
 Actuab cl'1iindnsirialci a fost insotita., printre altek, d e amplificarea
1<11'8. precedent a dimensiunii ~i gravitaFi acestui fcnomen. In consccinta,
in ansamblul practicilor ~i cercetrlrilor vizanc1 relatia omullli Cll munca
s-a conturat, in decursul timpului ca obiectiv distinct protcjarca lucr;,toru­
lui 111lpotrivQ acciclentelor d e munca ~i bo1ilor profesionale, sub dC!1umirea
cOHycntionali de protcetia muncii,
In tara noastra, ca in majoritatea statelor dezvoltate, proteqia muncii
est e in prezent 0 problemrl de stat, b eneficiind de 0 l egisla!ic corespun­
_ -

~
atoarc. ~
In acceptia cea mai gencrala, t protecNa lli-lf.P.0iJ este un ansamblu de
a.fti uni ~ i masur1 care a[cJ(LQQiect:iv CJ~J:kOCl~tfr(!.i $i inlaturaf~ {l tuturol' ele­
n~c Jltelor care pot a1?area inproCfsul de munca, stfsceptibile sa provoace acci­
cr. c.nf:
---- 3t" 1m bl ~"
,Q .l f a.'1'P'1, ~~ -'7
projestOllae, ~- ,
r - - - T'entrn a-~i pl1tea atinge scapul - securitatea ornnlui rn procestd de
11HtlIC d. , respec ti\' ({sigurarca 1'ntegritii{1:i anatomo-fwNC/ionale f?i saniitii?ii lu­
criltorilor in procesnt Pyoduct i1. , proteqia l11.uncii implica existenta ;;i func­
iionarca unui sistem, multidisc ip1inar fundamentat , de concepte, teoretice,
acrc icg is1ati\'e, masuri ~i mijloace tehni ce, socia1-economice, organizatorice
( it! i g' i en~l S1 medic ina mUl1cii etc,
~ Din acest moti\', se pot des prinde trei.sensuri ale notiunii d e protec­
ti c.. m~lllcii, P_disciplina ~tiill\ific{tI~ ns titutle Jl1ridiCi ~iht ctivitate metoclologi­
h O-;lpl lca 1\,,(. . oc.r '1
ltJ C a disc:>bhn (~ stii /1.t~ric a. , protecft'a mltnC1~' face parte din a 11samh1 ul ~ti­
lI1~cl or mnnCll, a vand ca obut si udt erea lcg't/a{11oJ' jenomcul'lor 11' acndentare
yiimli ol1i ttvircprojesionali'i, prcc'Um :51: (f. mijloacclor )~ i misH/ilor de prevem"r~
u act! 'lo ra ~i apd ftnd 1a m d ode1 e ~ i r ezultatcle tuturor clisciplinelor de baza :
mat'matic·[l, fizidi, biologic, chimic, medicin[l, psihologie, so ciologic, eco­
. n ie etc.

~ Pr o~c:ctit{ In.ltlu1:i c ~ i n Ii-t ItNe .dLdrcP-L!;eprezinta "un ({1,lsamlJln de !tonne

,(ale S o! 'ilnp eratl vt! :wand ca oblect reglementarea relatJtlor sOClale ce Se
form ·' ''~ 7,i 1n legZl tr:r rl e ll organizarea, cUondllccrea ~i re;1iza rc:a procesului
d e mu nc{l, in scopul prev enirii acciclentelor ~i bolilor profesionalc".
~) In calitat e de a{jj'i.!itaiG 11u:todolo{!.ico-aPlZ:C(1.t~:v{t, protecfia m1t1J.ci1: este
~te integc'anta a conc epcrii, organizarii ::;i desta~urarii proceselor de pro­
clu 'li e ~i cuprinde ansamblul d e actiuni ~ i masuri prin care se rcalizeaza
ef..:(: tiv", la niv elul proceselor din lntreprinderi , securitatea muncii .
To t aici Cie includ $i preocuparile pentru stabilirea unor m etodologii
ca:·c s:l. faca leg;ltura 11ltre cele tr ei clemente fundament ale prezclltate:
tt:'oria .-- lcgiferarea t eoriei - aplicarea,
Qrice Clctivitat e economicU,rebuie sa aiba In v edere, In mo d. organic,
p ' l ' ga cerlL1 t ele de rodue tlv i tate $i e cele de secur i tat ea mUllcii, Con­
c1uca t orii :;;i organlzatorii proc esc or pro u d l\'e nl1 freb ul c sa considere ma­
sLlrik de vroteqia muncii ca Ull accesoriu a1 organi zarii pl"oduqiei , ci ca 0
p a "U; int eg ranta a acesteia,
CerceUrile $i stLldiile statistice efectuate asupra implicatiilor in timp
au d monstrat fara echivoc faptul ca ) nsa~i elirninarea accidentelor :;;i im­
boln~t\"iri10r prof e:ti.a " -to uie 0 m asura ' estere a eh Clent ci eco­
Domi cc, Tw ducanc1n-s c prill pi erderi e "ieti, maten a e, economice ~j 1­
uanci arc, <I,tat penhu yictimJ., hmilie, prieteni, dH ~ i pentru lntreprindere
si ~, )C i , tate, conSt'c intele lipsei de securitate III mundi reprezintCt un flagel
~_ c:-L'ui in departare ~ste urmaritii ~i doriUi din Plll1Ct de '"edere umanita:
~l 2con omlC,

8
 l':.trea Pcntru il1§Q;<;irea si a lic , -ea_temeinica a m[\surilor si normclor '~t' ~' :'o­
_"K inta, teqia mllllcii, in ~ond.Jtiif~ progresului t ell11ic actual, snut, necesarc cui:o,:,­
' .1 mUl1ca tinte teoretice ~i practice, atat de ordin general, cat ~i specifiee fic('{,:ei
~ ... :',Horu­ profesi uni,
~:':n llmiIea Stu iqL .Rroteqiei muncii trebuie sa l!2cea )a_prin cllnoa~terea prol)lc·
melor gencr<11e de baza, axate pe factorii de risc de accic1cntare ~ i imhol­
q ia muncii navire profesionala, care pot sa apad in procesul d e munca ~i pc prijjci­
palel e m:tsuri cie combatere a ac es tora ,
Dupa iJ1su!?irect cuno~tintelor valabil e pcntru toatc conditiile ,!i locu r ile
. - . .~: . al1samblu de de ml1J)ca, se pot a1)01'(l01 problemele sp ecifice 1111l1i anumit sector tl e a ct i­
". T.lrtq.JJdu1O}'- ete=­ vitat e,
' ,: ,".I p ro(!oace ace{::

, !! ,' ill procesul de

~ " !,, $i sauiitiitii ht­
. . '. (' xistenta S1 func­ 1.De cand datrazr, primcle preocupr,ri pentnl imbunat{'Tirea co ndi1iikr de !DUllea?

- \.o ncepte, te~retice. 2,

3,
Cc aduee non t'}'oca l11 0derna in d omeniul optimizarii proc(; ~ului de mUll er. )

Cum a fost a b GTd atii- in rara noastra problema protee ji<.:i munci;?

ice, organiz:atorice 4, Ce ~e intele~e r:'in notiunea de protectia munei;?

~. Ce sell S1'! ri a re D n tilln(~a de protectia lTiuncii?

::otiUllii de protec­ 6. Explicati c01';cept1.1i : protectja llluncii - parte integranta i:l organ izttrii prox luctie i.
'::\'itate metodologi­

d 'n ansamf)lul sti­

.. ; t'/r)y de {fc~idcl1t~re
: ~ S :11110; de prevenire
j oc iplinelor de baza :
gil:' , sociologie, eco­

tilis{/m1Jtu de narme
, :a tiil or soeiale ce se
, a l i~area ,Pl'Ocesului
• : . 0f('slOnale _
protcctia mu1tc-ii este
:.:-: ' proceselor cI e pro­
:-:n care se realizeaza

:. ea unor metocloiogii
.:., ~ ntal e prezcntate:

. :ere, in mod organic,

,"J,'ltatea muncii, (on­
J 'le S~t consid ere m3.­
','j productici, ci ca 0

implicatiilor in timp
':"':'1 accidentelor si Im­
:-: ere a efiC1Clltci eeo­
al e, ecoTlorniec si 1 1­
-: pentru intrepril{dere
- reprezinta un Hagel
,:: de vedere llmanitar
 2
ELE1IE:\TE DE TEORIE A PROTECTIEI
, MUNCH -

A~ a cum s-a mai aratat , scopul final al activitatii de protectia muncii

este asigurarea vietii ~i int egritatii anatomo-functionale a omului in pro­
cesul muncii. Factorul uman, elementul principal al oricarei activitati utile,
nu poate fi privit 1nsa 120 ,rup e con ex u,~iilor sa e cu ceilalti
~act~_ ~a ~,:!_y~·~~.e~ul~~___.~,mu~ _ . _' _ treb ~ie ~ na1izat ~i studiat ~n
ll1 rde enaerrtde sale eu sarclmre--.e...e care treDUle_ ~ <L le execute, cu m1J­
loacele e produttietTiaJuwrul carora efec tueaza sarcinile ~i cu mediul
in care le realizeaza. Numai 0 analiza aprofundata a tuturor elementelor
care intervin in procesul de munca, 0 abordare globaHi a relatiilor ~i inter­
conexiunilor care se stabilesc intre ace~tia permit elncidarea fenomenului
accidentarii ~i imbolna virii profesionale, precum ~i gasirea solu tiilor adec­
vate pentru combaterea sa.

2.1. ELEMENTELE PROCESULUI DE :VIUNCA san

$1 1NTERACTIUNEA LOR de
fo::t
R::;ntru sa u~irleot sa..u 0 boala "'3 fi e definite ca profesionale, ele ma:
trebuie sa se produca in tim ul si din cauza executarii unei sarcini de munca. ace
eu alte cuvi:nt;e,a-c-e"t e ' enomene sepc)t mamfesta numarln cadrul unui
proces d e munca, in care omul apare ca executant al unei sarcini de mund.
lndife~nt. d-e natura sa, 1a rea1i~area oricarei a cti::iC,iULtLp.I.Q.Quctive este
n €l.cesar 51 existe si saw re in J;.elai:i.t:....pat ruffieIDent] ): executantul - sarcina
~~nc5. - mi jloacele de productie - mediu! de ~nc1 . -­
A I;L~f,4 uLde munc(! poat e f1 definit ca unitate, ce1ula elementara a pro­
ces:l ~i. de p~oduct1e , reprezentand ~~.? a in tim ~i in ~p~tiu ,a act i­ (f
vltat110r conjugate ~ntulul'~l m1Jloacelor de productIe In sJstemul lui
d~ '> 11unc:t. 1m
Executantul este mnl implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de
mu ,c~tie, elQeste v ictJ ma po tentiaHia otidlrui accident sau hoaLi IDI
profesionala. Far~t prezenta sa, nici un incident, a ccident etc., nu are, con­
form legii, caracter de acci.dent sau boala profesionala.
~) ) 'a i'C1'na de munad. re p~ez~llt~ tot~~itatea aqiunilo;: pe care ~reQJliL.s..a
~ efectueze executantul pr m mt ermeclfu±-mijloaceTOr de roduct~e / _pentru

10

.celIEI MUNCH
::- tii de protectia muncii
. :t:onale a omului in pro­
.7 oricarei activita i utile
= :-ela tiilor sa e cu ceifalti
. ,:"c: analizat si studiat i~
_.t sa 1~ ~xec~te, cu mlj­
sarclilJle 51 cu m ediul
_:a a tuturor' elementelor
,: "!>ala a relatiilor si inter­
: elucidarea' feno~enului
~ : gasirea solutiilor adec-
[ interconectate
DE lVIUNCA
_OR
:: .. . it e ca profesionale ele
...
:-:1 unel sarCInI de m unca
~
...1 nu maFin cadrul unui
L unei sarcini de munca.
vLta..t LpJ,Q.Q.uctive este
: executantul - sarcm-a
unea .
~ , IMEOLNAVIRE PROFESIONALA
:~d ula .e!ement~ra a pro­
:~np ~I In spatlU a acti­
r <: productie in sistem ul
:. realizarea sa rcinii de
~1t~
~-_rui accident sau boala
-:-: jent etc., nu are, con­
~qre t r ebuie s.a
roductie, _12entru
~ba+ea-5copl11ui :i.:tem:.~ bi de
mund ~i a condi~iilor impuse de
realizare a acestora. SlST[M DE MUNCA
'1JI.iiloac.eJe de 1tro{~ re­
prezl11trt ) talH~tea· nill1o,llcelor
if
cLe n unci (nnelte, mijl oa e de PROC[S ' ~"
transport ~ i..s oniunic at~ re ~ p i­ SARUNA
DE )
ente ~i depozit e pentru llast rarea
produ selor et c.) ~ i a obiectelor
Of
MUNCA
NUtvr.A /
muncii (materiilc prime) pe care
oamenii Ie folo scsc ]JJ procesul de
producti e.
S) '- ciliul de mnnca re rezinta
totalita tea con i ·iilor
Fig. L E1emel;telc implicate in r .. ~l i zarea
mlce ~~ol ic ~
procesul ui de muncii ~i relatiiJe
care exec.utanl uL isi d.esfasoara clintre clc.
activitatea; cuprinde medi~ fi­
zic aml5.iant si n;ediul socia ambianta~iala, definita de ~latiile clintre
oameni in lI1treprinderi).
- Pentru ca un proces de IDunca...s}l. e...d~ are, nn este sufici ent ca
aces e e emen t e sft eXlste, de sine statatoare, in spatii ~i la moment e de
timp diferite. Ele trebllie sa. coex iste..~i sa. intre il1 relatii unele cu altele,
tocmai in scopul realizarii procesului de munca.
Ac est e legaturi nu 5unt Intamplatoare (fig. 1). Executantul pe de 0
parte, ~i mijloacele de produqie ~i mediul fizic de mnnca pe de alta parte,
intra in rela tic func~ionala prin intennediul sarcinii de mund. In raport
eu executantul, sarcina ~i mediul de munca actioneaza direct asupra aces­
tuia, in timp ce mijloacele de produqie numai indirect, in baza sarcinii
de munca.
' Av and un scop comun - realizarea procesului de munca - ~j fiind
func ional, se poate spune ca .cele ]latrn element e alcatu­
~
.e un;.sist~1· isl ,e_llulllca.
.Se define~te ~ drept un ansamblu constituit de unul
s a mai mulF_executagti ~i mi jloace de prod~fJje car.\:!, vand un sc. C..Qlll.1Jn
de realfz~t (procesnl de m l.ill.£a) interacti on e~ a p'e baz} unuL~ircuit in­
formational, in anumite conditii,fizice ~i psiho-sociale ale mediului de mUl1ca.
o deficienta, 0 a batere de la starea normali, la nivelul unuia sv.u a
mai multor elemente sau al rela~iilor dintre ele, pot conduce la aparitia
aecidentelor ~i bolilor profesionale .
2.2. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE
SI
Eg£torii de rise de aecidentare si 1mbolnavi'Ye trofesio1~alii sunt ("dQti
(ins1T::ri, stari ..:kroceie~ !Mwmene, com~ ente,i j?ro:j;.rii.J<.lementelor sistcmu­
lurae mundi, ee pot p rovoca in {fJ)~~m~aitii~e.nte de~ san bali
Deoarece se rega.sesc la nivelul fieca.tui element al sistemului de
mund, eel m~i gene.ral criter~~ de cla.sWfijf i'i impart e 1n :
- facton de rI se proprn executantu UI ;
- factori de risc proprii sarcinii de mund\. ;
- factori de rise proprii mijloace19r ?e productie ; _
,.-- _ ~ '_ r;.. (1" <.J..U~ r;fI.I rr (.(,,1 • t4
11
f'l; If
 - factori de rise proprii mediului de mU[)C~t.
Pent!·u ca 0 <l:itfd de delimitare sa fie operational<1, cu aHe cllvinte
p entr i ca divcr~ i f<lctori SZt poata fi identificati !}i 111eadrati intr-una din
grupe, trebuie cunoscute formele lor concrete de manifestare .
• Factorii de rise l)l'oprji cxccntantului. Studiile!}i analizele efcctuate
p r i"illd fe nomenul de accidentare ~i imbolnavilc profesiollant au relevat
incidenta major{l a factorilor de risc proprii executantului. eu foarte pupne
exc ept ii, ei se regasesc implicati in geneza tuturor celorlalti factori de risc,
deoar ece omul este elaboratorul:;;i , totodaUI , cel care verifica ~i poate inter­
veni a:-:upra celorlalte elemente ale sistemlllui de munCrt: mijloacelor de
proc1uqie, mediului ~i sarcinii d e mUDCa.
Indiferent de l"epartitia sarcinilor intre om ~i ma!?inrl, activit <ttea de
mund p e care 0 de sfa~oara cxeclltantlll implica receptionarea unor informa­
tii, ~)r(::lucrarea lor, elaborarea ~i acloptarea unor decizii, executia acestora
s i cor ectarea deci ziilor, cand. este cazuL .
, NIodul in care muncitorul r ealizeaza aceste etape define~t e compor­
tam e nul san de munca - totalitatea faptelor, actelor, reaetiilor (motorii,
v,~ rh a le, af ective), prin care 0 perso'ln~t Tiispunde solicitarilor sarcinii de
mu-:lca.
Din punctlll de vedere (1] s ecurit~ltii muncii , distingem un comporta­
ment norlll;:)l, neri scant, sigur, care nu conduce 1a p eriditarea sanata1i:
sau i ntegriLitii anatomofunction8lc a executCLntului, ~i un comportament
inad ec vat, riscant, care poate favoriza san declan~a un accident sau 0
im bol navire profesiollaLl.
Comportamentul normal presupune doua component e :
- evitarea riscurilor, prin respectarea prescriptiilor t ehnice ~i a regle­
men ta ri10r de protectia muncii referitoare la modul in care trebuie indepli­
nita sarcina de munca;
- neutralizarea situatii10r de risc crea t e, ceea ce implicit sesizarea
rap ida a acestora (chiar anticiparea lor), prelucrarea rapidi a informatiilor,
decizia ~i executia ei prompte ~i rapide.
Comportamentul riscant se manifest a prin conduite nesigure sau ne­
corcs punzatoare situatiilor obi~nuite sau neobi~l1Uite de muncft, const~l11d
intr-o omisiune sau ac#-i1,me gre~1"tti, respectiv intr-o eroare.
E roril e reprezint5. factorii de ri se pToptii exeeutantului.

Astfel, muncitorul poate uita sa monteze aparatori1e d e Pl"Otectie la

o b alleL\. transportoare, inainte de a 0 pune in functiune (omisiune) ; saefec­

tu e-ze g re~it lcgaturile la 0 instabtie electriea, sa stca in zona de actiune
a bratului llnl1i robot, sa porneasc:a 0 macara Inainte ca sarcina Srl fie
legat;"l sigur In dlrlig ~i sa primeasca semnalul operatorulni etc. (actiuni
gre~ite). Toate aceste manifistari pot conduce 1a producerea unoI' accidente
d e munci.
e Factorii de rise proprii SRl'cinii de nnmcii. Exista doua forme de
ma n ifcs tare a factorilor de risc proprii sarcinii qe muncn. :
- eontinnt sau structura necorespul1zatoa-re a sarcinii de rounca, in
ra por ~ eu scopul sistemului de munCa sall ell cerint ele impuse de situatiile
d e r i3c (opera~ii, regu1i, procedee de lueru gre::;it e, ahsenta UDOl' operatii,
metod e de mund necorespunz5.toare) ;
- sub!supradimensionarea cerintelor imp-llse ex ecutantului, respectiv
n cco:-e:-;punzatoare posibilitati1or accstnia. .
.)rima forma are 1a baza 0 illsuficienta cunoa~ ter e a tehnologiilor ~i
met od elor de mnnca adecvate scopului procesului d e munca ~ i determina
erori de execu~i e la nive1ul executantnlui, tara ca acesta sa fie vinovat.

12 .
 (' U alte cl!\'jn te
, ~a ~i intr-una din
- , :a :e.
-: < :: nalizele efeetuate
- ,_ ~: o llalrl au relevat
._..: S~ t~ foarte putine
-:-. ~l tactori de ri se
c-:fic~l ~i poate inter~
, . A doua grupa ~roYinc diu ncluarea in considera re a posibilitaPlor fizice
~l p:;lh lc~e ,~le omul,!!: In co~secinta, di~i~u1tatea ~ i complexitatea sarcinii
provoa ca fie s ubsohcltarea, fle suprasohcltarea orgal1ismului muncitorului.
In a nbele cazun, are loc scaderea capacitatii de munca datorita oboselii
exce::; i\'e ~i, implicit, imposibilitatea executantului de a mai actiona corect
(sub/ ;:;uprasoli~itare m,ai ales p sihica) san alterarea brusca a capacitatii (de
exemplu, 0 Cflza de dlscopatie lombara, in cazul ridicarii unei o-reutati mai
maci dccat in mod normal). b ,

,, :. ' ~l : mijloacelor de
, • Faetorii de rise proprii mijloaeelorde produc~ic. Dupa natura actiu­
mlo r, i actorii de risc proprii mijloacelor de produqie se pot manifesta sub
~ ~ 'a;l, aetivit a tea de

uTma toarele forme :

':':-.a rea unor informa­
F ac.to-ri de -rise /izl:e, respectiv :
. .:i, execnti a aees tma
- factOl'i de risc mecanic, a caror actiune consUi in eliberarea brusca
n~~ontrolata ~i contraindicata, a ' energiei cinetice incorporate i~
- : ~ ddi~~~t e compor­ ml]loacele de productie sau in parti al e acestora (autopornireaunui
-. • eactlllor (motorii rob?t datorita dereglarii circuitelor de comanda, desprinderea ,?i
;ic iUirilor sal~eil1ii d; prolectarea de corpuri metalice la prelucrarea prin frezare, desfa­
cerea sarcinii din carligul unei macarale etc. - mi ~cari periculoase ;
.:: :ing;eo: un comporta­ suprafet e sau contururi periculoase, respectiv taioase, abrazive, ade­
ziv,~; sub/supr~presiunea la care lucreaza anumite utilaje ,?i insta­
p ew:htarea sanitati;
~i un comportame;lt latn, Cum ar h compresoarele, autoclavele, recipientele si buteliile
un a ccident sau 0 de aer comprimat, care pot provoca implozii sau explozii; vibra­
tiile excesive ale sculelor, utilajelor etc., care pot provoca maladii
~ nte: profesionale ,?,a.) ;
- ~.Ilor tehnice ~i a regIe­ - factori de risc termic, in cazul carora riscul este determinat de acti­
, ~ care trebuie indepli­
unea energiei termice incorporate in mijloacele de productie 'l a
contactul sau manipularea acestora de catre executant (obiecte cu
cc implic[J. sesizarea temperaturi excesiv de ridicate sau coborate) ;
ra pidi a iniormatiilor, - factori de rise electric, respectiv curentul electric care actioneaza
sau este vehiculat de mijloacele de productie.
r: l uite nesigure sau ne­ " J.~ac~ori de rise chimie, a caror actinne este determinata de proprieta­
::- de mundt, constand t i le chlmlce, posibil generatoare de boli san accidente, ale substantelor
: .'om'e. f.ltiliz c te in procesele de munci (acizi, substante toxice, inflamabile: ex­
tantului.
plozive).
- :-atorile de protectie Ia
. Faetori de rt:sc biologic, intalniti mai al es in laboratoarele farmaceu­
• ole (omisiunel ; sa'efec­
tIcc, al e institutiilor medicale etc., unde se lucreaza. cu microorganisme,
:;:ea in zona de actiune
care ·'?t provoca de obicei imbolnaviri profesionale. .
::1ainte ca sarcina sa fie
:Subfsup-rasolicitarea executantului, datorita anumitor caracteristici ale
:~ ratorului etc. (aqiuni m ijlo:icelor de productie (de exemplu, 0 preSrl automata al carui tact este
od ucerea unoI' a ccidente m~ t p rea rapid in raport cu posibilitatile operatorului care trebuie sa 0
ahm enteze) .
. Exista doua forme de • Factorii de rise pl'oprii mediului de munca. Mediul fizic ambiant
munca: p:J~t ~. 1?reze~ta factort de risc sub forma de depa~iri ale nivelului sau inten­
a sa.rcinii de m unca, in Sl.t~~ l1 fUllctlOnal.e a parametrilor specifici, precum ,?i de aparitii ale unor con­
~ Je Imp use d e situa tiiJe d l tn de munca l11adccvate .
. a b senta unor oper~tii, , - factOl'i de lisc chi~ic (pulberi si gaze toxice, corosive, inflamabile
prezente in atmosfera de la loc'ul de munca) ;
~:~,:clltantului, respectiv - factori de risc fizic (mecanici - zgomotul excesiv, ultrasunetele,
suprapresiunea in a dancimea apelor etc.; termici - temperatura
~• terea teh noloN'iilor si excesiv de ridicata. sau de 5ca.zuta a a'erului ; electrici - incarcarea
D.
de muncfl ~i det ermina
electrostatic;\. necorespunzatoare a aerul ui) ;
ac est a Sa fie vinovat.
- factorii de risc biologic (prezenta unor spori sau virusuri in atmos­
fera locului de mund) ;

13
 - factori de risc de sub /suprasolicitare psihofiziologica a executa n­
tului (caracterul special, neobi~l1Uit, al mediului an'atic, ext ra­
terestru etc.). f e.. . ­
Medinl social se caracterizeaza prin factori de risc d e natur~l psi hica ,
al caror efect este suprasolicitarea executantului si sunt generati de carac­
teristicile relatiilor interumalle. '
Prin aeti'unea lor in cadrul procesului de munca, jactorii de rise ref;rc­
zinta eau.'te potentiale de aecidentare ~i imbolnavil'e profesionalii. .
in consecinta, problema prevenirii accidentelor ~i bolilor profesio r~al e
se reduce, teoretic, la depistarca ~i elimillarea sau anihilarea actiunii aces­
tora. Deoarece factorii de fisc se rcgasesc la nivelul fiec~ll'ui element a1.
sistemului de munca, masurile preventive vor corespunde la cel putin up-ul
dintre aceste elemente. De exemplu, examenul medical ~i cel psihologic ,
instruirea - masurile specifice de proteetia muncii, au ca scop eliminarea
factoTilor de rise proprii executantului, generati de lipsa unor aptitudini
fizice ~i psihice corespunza toare, lipsa cuno~tin telor profesionale ~i de secu­
ritatea muncii etc.
Exista ~i alte clasificari ale factOl'ilor de risc, care-i Impart dupa 11106u1
in care pot aetiona asupra organismului (factori generatori de accidente ~i
factori generatori de boli sau factori nocivi), dupa modul de manifesta re
in timp a aetiunii lor (variatii sau stari), natura lor sau relatia cu OJ l uI
(factori subiectivi ~i obiectivi etc.).
Important este Insa faptul ca, dad nu se iau ma:::uri corespunzatoa:-e
~i factorii de risc sunt lasati sa apara ~i sa actioneze, in final pot genera
fie un accident, fie 0 boaU profesionala. in aceste condiFi, factorii de risc
se transforma in cauze Teale de accidentare ~i imbolnavire, pe scnrt cauze
de accidentare ~i imbolnavire profesionaHi. Mecanismul prin care are loc.
aceasta prdacere constituie dinamica fenomenelului de accidentare ~i imbol­
navire profesionala.

2.3. MECANISMUL PRODUCERII ACCIDENTELOR

DE MUNCA
Pentrll ca sa aiba loc un accident de mundi., este necesara actiunea
simul~ do' a c ' l!'e risc, din care unul este~ropriu executantului,
ial" eel e- doile~ mi'loaceiOr de I:!.0 ductie sau mecliu Ul Ezin e munca.
Numai astfe! poate avea loc impactUl 1 re victimi ~i agentul material
care ii afecteaza organismul.
De regula, insa, actiunea celor doi factori reprezinta veriga minima a
unor adevarate inlantuiri de manifestari ale diveqiior factori de risc, pre­
zenti intr-un sistem de munca. Fenomenul se desfasoara in mod similar
~i i~ cazul bolilor profesionale, dar din considerente legate de specificul
domeniului medical, metodologia de celcetare a producerii evenimentului
este diferit3..
Cunoasterea acestor lanturi cauzale este necesara, deoarece oferi posi­
bilitati de i~terventie ~i stopa're la timp a producerii vatamarii. Ea se poate
realiza prin identificarea factorilor de risc, proprii unui sistem de mur.ca
sau care pot aparea pe parcursul funqionarii sale, ~i precizarea tuturor impli­
catiilor po~ibile ale prezentei ~i aetiunii lor. Aceasta modalitate de analiza,
numita. an,a li'cl..i?!!.accident, este cea mai eficienta, deoarece permite reali­
zarea secunfat-i:i lll.iJ;."l -I -u cele mai mici eforturi.

14

- -:':a- l:ra psihicJ ,
;]('r ati de ca ra c­
•• _. ~. ,. ~. T •
, - : - ~ ,;, ue nsc rep re­
- .rmald_
-:- ~: ~ olilor profe:o io nal e
~ __ :::l -ea actiunii aus ­
-..:: ~: eca rui element c I
..::-: 1e- la cel putin unul
-,' _: :al ~i cel psihol ogic ,
• - -.: ca scop eliminarea
_>0 ~:rsa Ullor aptitudi ni
c :-of t'sionale ~i de seeu­
__:-::-i impart dupa 1110 ' uI
__ -:-:e:'a tori de accident e 51
:.:.. :nodul de manifest:,ll:e
- ~ : sau relaria cu omnl
- =::_~uri corespunzatoare
-'_~_ e, in final pot gen era
.';: ~o:l ditii, factorii de risc
--: ::Ja vire, pe scurt cauze
-:-:~:mll prin care ar e loc.
- accidentare ~i imbol­
.~ -IDENTELOR
~ :ezinta veriga minima a
i}or factori de risc, pre­
fa~oara in mod similar
_..te legate dc' specificul
~ !'oducerii evenimentului
ra, cleoarece ofera posi­
. yat5.marii. Ea se poate
unui sistem de mucca
precizarea tuturor impli­
i moclalitate de analiza
deoarece permite rea1i~
Pentru intelegerea dinamicii fenomenului acciclentarii, este insa mai
releva m procedeul invers - analiza postaccident, in care se porne;;te de
la u n eyeniment efectiv proQus_ Seai"ege, a St'lel, 0 singura inlantuire de
rna .i fes tari ale factorilor de risc, respectiv aceea care in final s-a conere­
tiza t printr-un accident. tn felul acesta, se poate observa u~or evolutia in
ti mp ~i faptul ca anihilarea chiar a unei singure secvente ar fi condus la
e h area vatamarii.
Se constata astfel ca la un capat allantului se afla 0 cauza initiald,
sit uata cel mai departe in timp de momentul producerii accidentului. La
ceialalt capat gasim cauza .finala, cea datorita careia are loc imp_act,:l.
I nt rc ele se situeaza, de regula, diverse alte cauze, care se inlantUle dm
a}1,onie spre aval. Eliminarea unei verigi, de tipul caHza din aval constihtie
efe ctul cauzei di1~ amonte ~i, la riind~tl ei, cauza ejectului care ii succede in
avat, intrerupe lantul, a~a incat devine imposibila apariria cauzei fi~a~e.
In dinamica producerii a <:cic;le&t~lui. S'e-e-i'St-41'1 ,1 f.az -lill lIe.
(fig- 2) 1:....,-......_
a.za I constituirea situatiei de accident are, care incepe cu cauza
situa ta ce mal departe de momentul producerii leziunii ~i este caracterizata
p rin urmatoarele :
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, asHel incat
pericolul nu poate fi s~sizat. decat ~prin~r-o y!-marire spe~i~l~ ; ~ ,
- apareo situatle penculoasa seslzablla, care este Imt1ata de factorul
Ulnan; . _ . . A
- de reO'ula, se poate intervem pentru prevennea accldentulUl atat de
d t re exec t bAt si de ditre factorii de decizie ;
aza - : desfasnrarea situatiei de accident are, care consta in
klar.tuirea si imbinarea mai multor cauze; generand cauza finala ; caracte­
ristdle faz~i sunt :
- are loc inlantuirea ~i imbinarea mai multor cauze intr-un interval
scurt de timp ;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot
fi agravate;
- exista totu~i posibilita­
teafoartelimitata fat a de
faza anterioara, de a se
interveni pen tru preve­ ~AI~ J f Al /J 0-11-0' FAI ~ 0-/11-0
OfSFI>SI.JRARf~ PROOXff1£4
nirea Eyducerii leziunii CONS TlTUJREJ.
SITUATIEI Of SiTUATfll Of LEIIUNII
fa za a I -a . produce- AWOfNTARf ~([IOf/iTARf
re:l Ie - az 111 care aqi­
O:leazrl cauza finala :
- este faza definitorie a
accidentului;
- are loc impactul omului
cu elemente ale mijloa­
celor de productie sau ale
mediului fizic ambiant,
Fig_ 2. Dinamica produ ce rii accidentului de. m:lUca.
care provoaca Ieziunea ; 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12 - cauze pnnclpa\e
- se produce intr-untimp 67- ca.uze secundare; 1,10 - ca.uze iniliale,
foarte scurt, astfel incat g~nerate de factorul uman; 2 - cauze interme­
singurele posibilitati de a diare' 11 12 - cauze finale; 1" .11 - lantul
cauza'l car~ conduce la cauza finaut proprie mij­
actiona sunt reactiile re­ loacelor d e produclie sau mediului de mundi;
fl~xe de autoaparare ale 10 ... 12 - lantul cauzal ca.re conduce la ca.uza
executantului. fina lil. prop~ie executantului; 13 - le ziunea_
 De$i foartt' grcu de delimi t <i.t,
[- - i ~c sizarea faz ei 1 est e deosebi t ce
\ ~_
'«u-' j
'AZ.o-II-O : 'AI.. 0-111-0
lltiUl pcntrll lu area llnor ma~u : i eu
caracter general !?i de perspec ti\-:i,
2 3 L I ~ in vederea prevenirii accident cl r.
I , ! ~ r>'l: Vom analiz;1., In sensul ce or
I~ :_ 9 prezentate, un caz real de acci dt'l1 ­
I ;~ tare prin electrocutare a unui l e< a­
I
?
._ !:.; 0~ tor de sarcin{l b 0 macara (fig. :'ll .
Fig. 3. Exemplu con c rct de r\inalllica a pro- Procesul de mund ilc(;r1 "t ~-
ducerii unui a ccident: tlli e transportarea unci table ell
1 .. .9 - imbinan"a ~i inliill\uirea cauzc10r po­ ajutorul macaralei.
te.ntia 1e ale a ccidentelo r de muncii.. Sistemul d e mundi est-:~ for­
mat din urmrttoar ele elemente ;
- executanti : legatorul de sarcina, macaragiHl ~i conducatorullocului
de mundi;
- sarcina de munca ;
- legarea sarcinii in c[Hligul ma caralei ;
- transport area sarcinii Cll macaraua;
- snpravegh erea ~i coord on area operatiei;
- mijloace de munca :

- macaraua;

- franghia de l egale a SarClrJll;

- un conductor electric neizolat;

- obiectul muncii : tabla de transportat ;

- mediul de munca : 0 zona in aer liber.

Analiza post accident ne releva urmatoarele :

Faza 1- aparitia cauzei initiale: nesuprav egherca ~i n ecoordon;lx ea

operat1e ide catre conducatorullocului de munca (cauza 7) a permis eO!lsti­
tuirea situatiei de accident are, ~i anume, pozitionarea gre~ita de cahe maca­
ragiu a m a caralei in apropi erea conducatorului electric (cauza 2).
Faza a JJ-a - di!rularea situatiei de accidentare : cauza 2 determill!l
cauza '3 - pozitla incorecta a macaralei ; imbinarea amplasarii contrai:1di­
cate a utilajului, in apropi erea unui conductor electric (cauza 3) cu 0 non:l
manevra gre~ita a macaragiului (cauza 4) genereaza cauza 5 - atinger.:'a
conductorului electric neizolat eu bratul macaralei ; cauza 5 provoaca seurge­
rea curentului electric in tabla de transportat - cauza 6.
Faza a.. JJJ-a - accidentul: tot datorita cauzei 1, legatorul de sar­
cina utilizeaza in locul franghiei de legare 0 bara de fier-beton (cauza 7),
scula neizolata cu care atinge tabla (cauza 8). tn acest moment, aJ e loc
impactul victimei (legatorul de sarcina) cu agentul matelial vatam~\.tor (cu­
rentul electric) , ~i anume prin intersectarea celor doua cauze finale, 6 ~i 8,
producandu-se electroeutarea lega torului - cauza 9. Se observa u~or ca
una dintre ele este proprie executantului (cauza 8), iar cea de-a doua mijlo­
cului de productie (cauza 6).
Urmarind rationamentul, se constata u~or C3. daca cel putin una din
cauzele 1, 2, 3, .5 sau 7 ilU 5-ar fi produ5, accidentul de mund nu ;;tr fi
avut loco

16 .
 ~ , ;...~\. .. de delimit e.
2.4. 5TRUCTURA GENERAL\ A CAUZELOR ACCIDENTELO ~

. 1 .~ "tc d eos ebi ' . ~

;...0 _ . r l~la Ullor lnrl~u ri e1.1
: ..
DE il'!UNCA 51 BOL1LOR PROFE510NALE S1 A

-•.i :;;1 ~J.e p erspec i i\':i , PRINC1P ALELOR MAS"CR1 DE PREVEN1RE

- ' '(' nUll ac cide ntdcL

•. . iza, in sensu] ee ' r
": :-. caz real de acci d 11 ­
-'. : .-oc utare a unui 1 (;l­
- ~ . - la 0 macara (fir". 3).
'-"~ ,le mund. 11 C0I1::.,;­
• ' : , arca un ci tabl e ell
==- 3:-alei.
-:- . ~ll de munc5. estc 10r­
::-:~ Uoarele el emente;
. ::.: ~ i co nduca torullocului
leI ;
A~a enm s-a aratat, 1a producerea accidentelor de mund =?i a bolilor
profesionale concura 0 seri e de cauze, fiecare dintre ele a\'and un rol bi ne
determinat. Deoarece eforturile de prevenire au ca scop depistarea ~i eli­
minarea acestor cauze, se impune sist ematizarea ~i clasifiearea lor, dupa
criterii care :.;\. permita aplicarea ma surilor optime d e proteqie.
o prima d elimitare care trebuie facuta este ac eea care are in vedc~'e
-Ia1.f.z.cle f:.0tenfiale si caw'etc re.ale ale accidentelor de munca ~i ale bolilor
profesiona e,
In analiza preaccident se folose~t e notiunea de cauz8. potentiala sau
factor de risc; dupa producerea evenimentului, in analiza post accident , se
vorbe~te despre cauze reale sau, simplu, de cauze.
lata cate\'a dintre eele mai uzitate clasificari :
• Dupa importanta lor in dmamica accidentelor de mundi., di stingem :
- eauze prineipale, prin a caror suprimare se intrerupe lantul gene­
rator de accidente ~i se evita producerea vaUimarii ;
- cauze secundare (auxiliare), care favorizeaza producerea efectelor
determinate de cauzele principal e ; absenta lor nu constituie 0 garan­
tie a neproducerii efectelor respective.
• Dupa locul pe Care il ocupii in cadrul 1antului generator de accident e.
se deosebesc :

- eauze initiale (inceputu1lantului cauza1) ;

- cauze illtermediare (situate pe pareursul lantului) ;

- cauze finale (sfftr~itullantului cauzei generator de aecidcnte).

, .", b erea ~i n ecoordonarea • Dup5. modul de manifestare in timp ~i natura vaUimarii produ se
- \.u uza ' 7) a permis eonsti­ asupra organismului, eauzele accidentelor de munca $i ale bolilor profe­
"C'a gre0ita de cahe maca­ sionale se r egasesc in procesul de mundi sub formrt de ': ,
-.: .c t ric (cauza 2).
- sHiri, a caror manifestare este de Illnga durata si condue, de rel!ula.
'_~ are : cauza 2 determi n a
la boli profesionale; , u

.:-t-a amplasarii contraindi­

- variatii, respectiv fenomene care se produc in timp seurt, in mod
-'-C ' ric (cauza 3) cu 0 noua imprevizibil, ~i con due exclusiv la accidente de mundi.
-ca:za cauza 5 - atingerea • Cel mai general criteriu de clasifica re ~i cel mai util in stabilirea
- cauza 5 provoaca scurge­ m asurilor de protectia muncii este dependenta lor fata de elementele impli­
. cauza 6.
cate in procesul d e mund. Duprl acest criteriu, distingem urmatoarele cate­
:.·.lzei 1, legatorui de sar­
gorii de € a uze :
~ de fier-beton (cauza 7),
- d ependente de executant;

[n acest moment, ale loc

- dependente de sarcina de munca ;

-dependente de mijloacele de productie ;

.i. matelial vatamator (cu­

- dependente de mediu} de round.

doua ea uze finale 6 si S

Cum s-a aratat il1 subcapitolul referitor la factOl'ii de risc, in virtutea
t 9. Se observa ~lS01: c;
re1atiei binnivoce cauza-masura d e prevenire, se poate stabili 0 corespon­
. iar eea de-a dona'mijl o­ denta clara ~i sistematica intre acestea, pentrn fiecare eJement a1 sistemului
de mune~l.
• dad eel putin una din Se ereeaza astfd premisele necesare, pe de 0 parte, pentru identificarea
Lui de rounca nu ar Ii rapida ~i directrl a tuturor disfunctiilor posibile ale unui sistem de mundl.,
jar , pc de alta parte, pcntru seleet a rea tipului de masuri generiee de pr~
tectia muncii cel mai adecvat.

2 -c. 498 17
 I PROT£CTlA HUN[{I I
I

I ACCIDENTE DE MUN[A 51 L

I
I I
(AUZE DE A[[f[£NTARE 5/1
IMBOLNAVIRE PROFE510NALE
I BOLl PROFE510NALE
!
5/5TEH
J
I MASURI
DE PREVENIRE I
FfU'RI/ EXEC "ANTULUI
, DE S£1£UIA PERSONALULUI Exarnen-rFi2Cical '
- Omislilli HUNCA . Exa men pSIhologl(
• Actiun~re$ite INSTRUlf<EA PERSONALUW7
- e uarea necoresp.;nzatoare a unar operatii
de mtnd
- effctuarea unar operoN fh ataro sarulil de
r EXEWTANT L
I
INFORI1ARE. OOWI1EN TARE , Si:.NSIBILIZARE
(PROPAGANDA)
CONTRa PREVENTN AL STARII DE KOHENT
muncd
- C9munirdrl awdentoqene etc. DOTAR[A CU ECHIPAI1ENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
I I I I
PROPRII SA8C1NII DE I1UNCA .. ORGANIZAREA ERGONOI1ICA A ACT/VITA TIl
- ContiinJfU{ sou structuro necorespunztifOare 5copului - dozorpo corespunz{Jtoaro 0 sarnnil
procesulul de munci) sou sifua,h"ilor de (ISC r _OPARCINA I - coordol1orea optima 0 activltatilor
• atribUfrea lufuror 5ur(lnilor $1 W'0rmatlliar necesare
- Cl'fi~~fub/ s'}f;adlrrenSiOnote ImpU5@ exeo.;t(]IJ/uiui 1 f HUNCA J {J«ltru afmge(f?a dJlectl vulli sfabil
in r t ru osibiliM/ile acestuiJ
. asigurarea concordantel fntre sarCllIJie de {¥,oduCrll/
I I 51 cele de 5ecurtfofe
PRGPRi I1I)WACELOR DF PRWUUIE
- FizlCe
I '1
• Hecanice I mlscdn PefI(ukxJse. 5Uprai@{e sou cantvrur, , (ONCEPT/A UNOR rEfINO~OG/1 N~PERICULOASE
. ~ericuloase. Vlbra{li utlloje, eJl{iozlI, tmpiIJZIJ) lun grad de riSC sc6zu I
- erma
- Elect"ce
· [himl,e (substanlr! toxlce. caustlce, mfJamabiJp ptc)
DE -r HIJ~?/Ob£CTIE :
DOTAREA CU DI5POZITIVE DE PROTE[T!E
COLECTIVA
OHGAN I[AREA ERGDNON![A A LOCULUI DE
- BIOlogic!! (micro' SI macroorganlsme) I1UNCA
-:SUb! suprasoliC! fare Psinoflliclogic{J a executantulu'­
I
PRfJPRII NF, I' fl'f[ nF -1{lNi"ll
I
DOTAREA
I [UiNSTALATil rx
VENTILAR[
I

- hzice (micrrxlima necore;punztJ.foare Qeroializ1re

eXCe5No,eI{e5lUne ,i<'ceSIViJ a aerulUl lfPmo vlbratu
<" INDUSTRIA LA
rxJ.TAREA [U f1 ULOA[E 51 OISPOZITI VE DE
.-
~~rasun e, dumma nemresp,unztJfor.' rOOlatll:
otenflal eleclrostatlc etc , ) , r MEO/U
L (ONBATERE A
· Noxelor chlmlce
· [hinllce £gaze, ,'opori _ aerosoli toxlci coushn,
pulberl I .9~~ens ,I h aer} ,
I DE t1UNCA
I • 71a0motu{ul. vlbra til lor
- Biologiee (mlc,:o Sl macro0'SE.n:sme ) . I I
· adlatl/lor etc.
.DOTAREA CU INSTAL ATIi [)[ lLUNIN4T
- Suprosolleitare p5ihOflZIolOQlctJ a exp.cufanfu ui t
I SE[URITATEA HUNClI: I . _-_. ,

Fig. 4. Relatia biunivodi ca uze de accidcntare ~i imbolnrwi re profesionalil - masuri de prC'fe nin: in sistclIllll de lll lJll:la

n '0 t::. U
 In £igura 4 se- prezinta schema generala a cauzelor accidentelor de
mUllCa. ~i a bolilor profesionale, fie ca se afla in st a diul de factori de risc, fie
i
.,'
in cel de cauze (reale), precum ~i a principalelor masuri de prevenire, cores­
punzatorfiecarui element implicat in procesul de munca.
Independ ent de corespondenta evidentiata, masurile de protectia mun­
)~
n Cll pot fi impartite in doua categorii :
- organizatorice, care vizeaza in special executantul 9i sarcina de
l11undi;
tehnice, referitoare in special la mijloacele de productie 9i med iul
de munca.
o a lt a clasificare se poate realiza in functi e de numarul p ersoanelor
carora 1i se asigura p rot ectia printr-o masura prevent iva
- masuri de protectie individuala;
- masuri de protectie colectiv?i.

Intrebiiri rccapilularive:

1. C8 conditie de baz1t t rebuie se indeplineasca un accident sau 0 boalii, pentru a fi declarate

profesiona] " ?
2. Ce se intelege prin proces de muucii ?
3. Care sunt elcmentcle implicate in procesul de mund.? Defillit i-Ie.
1. Cum se defin estc un sistem de mllnc1i? l

.5. Ce sunt· factorii de rise de accidentare ~i imbolnavire profesionalii?

6. Care este criteriul gelleral de clasificare a factorilor de rise?

v. D e ce factorii d e rise proprii executantului au 0 incidenta major1\. asupra accidentelor ~i
bolilor profesionale?
8. Ce tipuri de compor tament distingem din punctul de vedere al securit1itii muncii ?
9. Care sunt factorii de rise proprii executantului ?
10. Cum se manifesta factorii de rise proprii sarcinii de muncii?
11. Care sunt formele de mani[estare a le factorilor de rise proprii mijloacelor de productie?
12. De cc mediul fizic ambiant poate prezenta factori de ri se?
13. Cum mai pot £i definiti factorii de rise?
11. Ce alte criterii de clasificare a factorilor de risc mai cunoasteti?
1.5. C[md se poate produce un accident de munca? . .
16. Care sunt fazele care interviu in dinamica producerii unui accident de mun di.? Descrieti-Ie.
17. Care sunt criteriile de clasificara a cau zelor ce coneura la producerea accidentelor de mund
~i bolilor profesionale ?
18. Cum se c1asificil. masurile de prevenire ale accidentelor de munca ~i bolil.or p rofesio na!e?
 t 8.: ::­
c' ~3. : :

l~c . -­

ACCIIJE:\TUL DE l\IUNCll

3.1. DEFI1\TfIA ACCIDENTuLuI DE l\1UNCA.

leg~ ;:(.~~:~e,
c::s ~
Conform 1 a-I:a naastra se intelege prin accident t e. : _
d e munca vatanzarea violenttf a organismului, pueum :;i intoxieafia ae~tfci
a ,,-­
pJ' ojesionalif., ea're se prodlte in ti'm pttl proces~tlui de muncif. salt in indeplini­
rea indatori'r ilor de servz'citt ~i care provoaccl incolpacitate tf.1nporarif. de mU11ca
de eel plt{1:n 0 zi, ·invaliditate salt deees.
in sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca dad
a fost suferit de un muncitor in timp ce 19i incleplinea atributiile de servi­
c' n, pe teritOliul in care intreprinderea i~i exercita obiectul activitatii sale.
Se considera accident de mund ~i accidentele survenite inainte de inceperea
:>3.U dupa terminarea lucrului, dad cel accidentat se afla 1a locul acciden­
t ul ui pentIU interese legate de serviciu, precum $i in timpul pauzelor care
•
au loc in desfa~urarea programului de mund ~i in alte situatii specifice,
pr ~ cizate prin lege.
Nu se considerrl accident de munca, accidentul datorat unei actiuni
•
nelegate de procesul de munca (acte de indisciplina).
"rmarile accidentului de muncaasupra victimei. Accidentul de munca
poate provoca victimei incapacitate temporara de munca, invaliditate sau
d eces, care pot surveni imediat dupa accident sau 1a un anumit interval
•
de timp.
Jncapncitate temporara de mnnea. Consecinta cea mai putin grava a
u nui accident de mundi 0 constituie incapacitatea t emporara a victimei
de a-si desHlsura activitatea, ca urmare a tulburarii unei sUu i functionale
(de c~l putin ~ zi de mundt, conform programului unitrltii respective): Apre­
cierea inr:apacitatii temporare de munca 0 face medicul ~i trebuie atestata
rrintr-un certificat. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea
•
unui tratament adecvat, ea dispare.
Invaliditatea ca urmale a unul accident de mundi consUi Intr-o infir­
111itate--peimanenta, care conduce la pierderea totala sau partiala a capaci­
tatii de 111UnC3.. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ,
traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloa­
nei vertebrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasar ea
iragmentelor, arsurile de gradul II ~i III etc.

20

( mU!lca ~lnll are posibilitatea autoservilii (in caz de orbirc, pierderea ambe­
, cap acit an~a c1c munca, dar se poate autoservi ;
• DE AIUNCA
, x intelege prin acciden t
:" : :!in ~i intoxica{£a acutd
" muncd. satt in indepUni­
. •: .lte temporar('l de mUllcd
. ' .sid rat de muncii daca
~ •• nca atributiile de servi­
:: o.biectnl activiUitii sale.
- 'cmte lnainte de in~epeTea
:. :;c a~la la locul acciden­
- ', 111 tImpul pauzelor care
J'l alte situatii specifice,
~ : , t_ul datorat unci actiuni
,a).
inJ('i. Accidentul de munca
.": muneii, invalidltate sau
au la un anumit interval
p~ ~'a
,a cea mai tin g!'a a - accidente chimice;
r ea temporara a vlCbmei
r ii unei stiiI i funetionale
ll~t,atii ~espect!\'e): Apre­
Iedlcul ~l trel)lue atesrata
' eversibil; prin aplicarea
,unc~t COl1sta Intr-o infil'­
rIa s.au. partiala a capaci­
'..lI1UI slJnt, a UllUi organ,
ombare, fracturile coloa­
~ ele soldate cu deplasarea
De remarcat ca nu constitui e invaliditate pierd e rez~ unui organ san Ince­
t 2.,ea functiunii acestuia, daca astfel este afectat doar aspectul estetic, capa­
eicatea de munca ramfmand intacta.
Aprecierea daca accidentul de mundt a prod us invaliditate se face de
ca.tr.:: medicul care acorda asi stenta de urgenta si elibereazrt certificatul
!11.{:, lienl. 1 1 1
Invaliditatea are caract er ireversibil; prin tratamcnt ~i ingrijire medi­
caH, se obtine doar repararea vatrlmarii produse organismului, I1U :;i vinde­
carea tulburaxii funqionale .
In fUl1ctie de gradul de afectare a capacit{ttii de munc~l, existfl urm[t­
t oarele grade de invaliditate :
- gradul 1, caIlel persoana afectata ~i-a pierdut total capacitatea de
lor maini san l'ici.oarc etc. ) ;
- gradul II, cand persoana afectata ~i-a pierdut total san partial
- gradul III, cfmd persoana afectata ~i-a pierdut partial capacitatea
de ro unca, dar i~i poate continua activitatea la acela~i loc de munca, insa
i n condi~iile unui program redus.
Decesul. Spre deosebire de incapacitatea de mnllca ~i invalic1itate, in
cazul decesului este afectata nn numai integritatea organismul'lli ~i capaci­
t2. tea de mundt, ci insasi viata.
Un accident de m~ndt poate fi eonsiderat l11.ortal, chiar dac5. deces'lll
a sUtT enit dupa un interval de timl', cu conditia sa se confirme, in baza
u nn i act medico-legal, C~l aeesta s-a produs drept consecinta a accidentului .
3.2. CLASIFICAREA ACCIDEKTELOR DE MUNCi\
• D llpa numarul persoanelor afectate, accidentele pot fi :
- individual e, cand este afectata. 0 singura persoana.;
- colective, cand sunt afectate eel putin trei persoane.
• D upa. urmrtrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi :
- accidente care produc incapacitatea temporara demunca ;
- accidente care produc invaliditatc ;
- accidente mortale.
• Dupa natura cauzelor directe care provoac[l Vr1.ta.marea exista: .
- accidente mecanice;
- accidente electrice;
- accidente termice;
- accidente prin iradiere ;
- accidcnte complexe (datoratc unor cauze direct e combinate).
• Dupa natura leziunilor provocate asupra organisml1lui, accidentele de
munca se impart in :
- contuzii, plagi;
- intepaturi ;
- t~lieturi ;
- striviri ;
- arsuri ;
- entorse;
- hactl1ri ;
21
 - amput~lli ; {
- lcziuni ale organelor interne;
- intoxicati i acute;
- asJixii; .
- elec trocut ari ;
- i !Isola tii ;
- leziuni multiple .
• Dupa locul leziunii, pot fi accidente :
- la cap;
~ 1a trunchi ;
- Ja m cm b rel e sunerioa re;
- 13. membrele inferioare;
- cu localizari multiple ;
- cu alt e localizari (ca urmare a intoxicatiei, electrocuHirj, a5t !-
XleJ etc.) .
• Dupa momentul in care se resimt efectelc, accidentele de munca se
impart in:

- accidente cn efect imediat ;

- accid ent e Cd efect ulterior.

-- 3.3. PRIKCIPALELE CADZE ALE ACCIDENTELOR

DE MUNCA

In general, accidentele de l11unca au cauze numeroase 9i compl exc, in­

fluentate de toti factorii care intervin in procesul t ehnologic : on1.ul, ma ~inc
conditiile de mund si de viata ale accidentatului.
'Orientativ, ele ' pot fi grupate dupa natura lor in doua mari grupe
tehnice ~i organizatorice. .

Cauze · tchnice :
- starea t ehnica necorespunzatoare a sculelor, utilajelor, instalatiilor
mecanice, sau elcctricc, utilajelor de ridicat ;
- lipsa dispozitivelor de protectie, a aparaturii de control ~i semnali­
zare sau starea lor necorespunzatoare;
- defect e de structura sa u 1ipsuri constructive 1a 1ucrari1e de construc­
tii montaj.

Cauze ol'ganizatol'ice:
- organizarea l1ecor~spunzatoare a locului de mund sau a procesului
de munca, lipsa instructajului de protectia muncii ;
- conditii necor espunzatoare ale mediului de munca (insuficienta '1:0­
lumului ~i a suprafetei locului de munca, iluminat necorespunzator, t empe­
ratura inalta ~au scazuta a aerului, combinata cu 0 umiditate abundent a.
d ega jari de praf, de pulberi toxice, vibratii, zgomot, radiatii etc.) ;
- manipularea necorespunzatoare a materialelol', nerespectarea r egu­
lilor de circulatie, la mijloacele de ridicat, de transport;
~ n erespectarea disci plinei in mundl.. ~ i a normelor d e securitatea
muncH;
- prelungirea zilei de munca , regim nerational de mund" pozitia for­
tata a corpului timp indelungat sau solicitarea excesiva a unor organe etc.

22

_,ca tiei, electroeutar"l' L ~
~a~-t-,. ­
<i. ccidentele de munca ~ e
--\CCIDENTELOR
. ::umeroas~ ~i complexe, in­
~ _ tehnologlC : omul, ma~il a
:-a lor in doua mari gru pe
:ior, utilajelor, instalatiilor
:urii de control 9i semnali­
-:e la luerarile de construc­
~~ munca sa u a proccsului
II ;
e munca (insuficienta vo­
. necore~p.unzator, t~mpe­
Ll 0 uI~ud!~ate abundenta
:, t, radiatu etc.) .
I: 1 ' J
leLor, nerespectarea regu­
i~sport ;
llormelor de securitatea
al ~e~ munca, pozitia for~
:eSlva a unor organe etc.
1p(1'l( TtIV( J - ;.., I
:pn (lIP -1"J
La acestea se pot ad{lUga anumite s t~ll-i al e muncitorului, cum ar fi
vGoseala fizica, nervoasa, starea afectiva necorespunz{ltoare etc., caTe pot
cOl _duee :;;i ele 1a producerea accidentelor de mundi..
o aWi departajar e utila in stabilirea masurilor de protectia muncii
este cea care imparte cauzele accidentelor in directe ~i indirect e, dupa modul
b care ' participa Ia vatamarea organismului .
Cauzele direct e sunt cele care produc efectiv yaLlmarea ; cel e indirecte
co. due Ia aparitia altol cauze, inclusiv a eelor direct e, datorita carora are
ioc lezarea organismului uman.
Clasificand accidentele dupa natura cauzelor directe se pot stabili ~ase
t ipu ri generice (v. § 3.2.), dintre care cele mai frec" ente Ie \-om prezenta
in continuare.
Accidentele mccanice se produc in nrma actiunilor fizice vatamatoare
2.:'=: obiectelor, nneltelor ~i agregatelor utiiizate in procesul d e productie,
SI pot avea unnari usoare sau grave, ill functie de conditiile in care s-an
produs . ' "
In mod obi~nuit, ele se clasifica dupa efectele provocate asupla cor­
pului omenesc, in Oldinea gravitatii : zgarietmi, intepaturi, taieturi, lovituri,
r aE iri, luxatii; striviri, fractmi ~i leziuni interne.
~tatistic:iIe arata c5. accidentele m ecanice sunt printre cele mai frec­
ve , te ~i se produc in toate domeniile de activitate . Ca ~i la celelalte tipuri
d accidente, cele mai importante cauze care Ie pot provoca sunt de natura
t e h nica 9i organizatorica.
Cauzele tehnice se refera la starea necorespunzatoare a sculelor san
"olosirea neindicata a unor scule pentru anumite lucrari , ::;tarea necores­
pc nzatoare a ultilajelor sau nedotarea acestora cu dispozihve, cn api' iratori
de protectie sau eu aparate de control ~i semnalizare.
Cauzele organizatorice privesc depozitarea necorespunz5.toal'e a mate­
riaielor, ineruci~5.ri de operatii in fluxul tehnologic, lipsa instructiunilor
p riyind folosirea utilajelor, lipsa indicatoarelor de securitate, lipsa echipa­
m entului de protectie sau eehipament degradat, metode ineorecte de lucrn
san instructaj insuficient privind manevrarea materialelor etc.
Conditiile in care se pot produce accidente mecanice sunt diferite dupa
Cli.ll se poate eonstata din urmatoarea enumerare suecinta :
- caderea obiectelor de la inaltime san caderea muncitorilor pe par­
doselile murdare de ulei sau din cauza mat erialelor lasate pe jos in dezordine
d i 1 cauza neangradirii ~anturilor etc. ;
- surparile sau alunecarile de teren, prabl1~irea schelelor nesolidari zate,
ct cofrajelor incorect executaJe sau a indepru-tarii premature sau irationale.
a popilor, caderea zidurilor sau a plan$eelor etc. ;
- prindereadefectuoasa a pieselor care se prelucreaza Ia un utilaj,
spargerea pietrei de polizor san ruperea curelei de transmisie a unui utilaj
dac5. aceasta nu a fost prevazut cu aparatori de protectie ;
- folosirea unor piese n ecorespunzatoare sau improvizat e la ma ~ini
san la instalatii ;
- prinderea imbracamintii intre roti dintate san valturi;
- p;lrtile in mi~car e ale ma~inilor-une1t e ~i utilajelor, neprotejate;
- scule manual e necorespunzatoare san defecte;
- parbcule care se desprind in timpul prelucrarii mat erialelor;
- locuri de munca ~i cai de acces neamenajate sau intretinute necores­
punzator. .
23
 AccidclItele tcrmicc :-:e d"torcaz~i a~1I1ii yrl t:im;,l oarc :l tcmrcrar mi j
ridicatc sau ::t tempcrat urii scflzut e aSlIpra org<lllisl11uJui 11111<l11.
Formele principZlk de accidentare termic:'t sllnt : arsnri ic,"oclll ten 1: C
sau caloric $i degeriHnril e.
Arsurile sunt leziuni locale ale tesutnriJor, produsc prill aqiu nea ll !l C:
t empemturi ridicate, in urmCltoarelc condi~ii :
- prill contactul direct al piclii cu suprafete --uprainc;Uzite ak uti­
lajelor: cazalle, cuptoarc, locomobilc, conducte nei;:olatt;' prill Clre circ ul{L
fluid e fierbinti etc. ;
._. prin contactui indirect sa u de b distanFl , r espect i\' clato ri ta ra dia­
tici materialelor fier!.>inti Sd U ii1cancie:-:cente , a piesc:lor fin b inl:i in C Ui'S
de prelucrare, nituri sau sutluri inro~itc, m atcriale topit c (plum!.>, cositOf,
bitum etc.) ;
- prin contactul direct cu lichide sa u \'a pori su prarncalzi ti, sca pari rJ.:~
gaze etc. ;
- datorita suprafete10r inflamd bile aprinse.
~ocul termic consta in SUpr<lillC~llzirea gcneral{l a corplllui, in nrma
actiunii intense a c:J.ldurii din mediul ambiant.
, Organismul omenesc, prin mec<lnismul sau de auto! eglar-e teTl11ica, 1$i
past reaza in timpul mnllcii temperatura constanta de 37°C n1ll11ai lntre
anumite limite de variatie a temperaturii mediului incoujnrator. Daca schim­
bul de calchila intre Olganism ~i mediu este delcglat prin supraincalzire,
organismul llU mai reuseste sa-si mentina echilibrul termic, suferind modifi­
Cal i in functionarea <ll;al:atului' cardi~vascular, a aparatului respira tor etc.,
decbnsandll-se as! fel socul tennie.
I~lsolatia este ~oc·l.U termic care se produce prin expunerea neprotejat {i.
a l11Ui /citorilor la razclt: sobre un timp illdelungat (de exemplu lucrato: li
pavntOl i etc.).
Degeratllril e sHnt accictente care pot avea loc datorittl temperaturii
SC2J.ute, dac~l procesnl t ehnologic I!eC \:~';it8 muncii in exterior iarn a san in
iJ) "talatii frigorifice .
A;-surile , ca ~i deger~iturile, dupa gravitatea lor, pot 1'1 de grad111 I,
II, III.
Accidclltclc chimiee sc produc in urma actiunii v~ltama t oare a subslan­
telo)" chimice (solide, lichid ,"~ ;;i gazoase) asupra organismului
Astfd de accidente ~c pot produce in toate ramurile industriale in care
~ubsta \,te1e chimice "Ufit folosite ca : matelli prime de baza sau auxiliare,
in plOcesul t ehnologi c (de exemplu, compu~i de plumb, mangan ~i clor
in industria minil:rZ'. , chimic;l ~i tex tila) ; produse intermediarc, care apa r
III cUL-,u1 fabricatiei (de exemplu, vapori ~i gaza toxice, oxid de carbon,
0xid de azo t , hidrogen sulfurat) ; produse finite (anilina, acizi, bazc, sarmi
hbricate ill industria chimica) : substante toxice (pigmenti, solntii de lipit ,
emanatii din sapaturi in scctorul construct1i).
Dupa natura actiunilor, sUbstantele vatamatoare pot Ii toxice sau
iritante (agresiYC).
Sl1bstantele toxice patrund in organism prin intermediul aparatului
digesti\', respirator san prin pieIe, provocand intoxicatii.
Ingerarea toxicelor (pii trunderea plin aparatul c1igestiv) poate avea loc
in timp1l1 mesei sau fumatului.
InhalaTea (patrunderea pc caile respirJ.torii) gazelor san a vaporilor
toxici (oxid de carbon, oxid de plumb, clor, bioxid de sulf etc.) genereazl:i.
cele mai periculoase ~i mai frecvente accidente - circa 90 % din numarul

24
 - : :1111 ill oa rc a t em
,,> mului umall.
... : : "r":' l1riic) ~ocul t("rn"!i c
"t: -; ,ci \' <i at o riUI ra li<l­
, - ' l ':' ficorlJinti in
.r ,0- :r e ,'I)]um
\
b,
a co rplllui, in urma
,: .w to : egl a re t ermic 1. ;c;i
. : : d r 37°(. J1 umai 'il'lt:"e
",: :::C() lljuratOl . D a ca schim­
r: ' ~ ![ at prin supra 1n calzire,
,:. t ermic, suferind mod if i­
. para tului respira tor etc.,
• :- .n expun erea n eprotei a
::" (de exemplu lucr~ltor i
' oc d atorit5 t em peratur;j
~ -. in ex t erior ia r n a sa l! in
lor, pot f1 d e b°Ta dul I ,
-~:. i : vatama t onr e a su bsta n­
o"ga nismului
~'am uril e indu stri al e 111 ca r e
-n .':> d e baza sau a u x iliar e
_".: plumb, mallga n 5i cl o;
il1t~nn edi are , ca re apa r
z· toxIce, oXld d e carbo n
al~ilina, acizi, bazc, sanlli
p lgmenti, solutii d e lipi t ,
~. ~ Dare pot fi toxice Sau
::n ~nte:~l1ediul aparatului
::ox lcatll.
'J1 digestiv) poate av ea loc
' . gazelor san a vaporilor
. de sulf etc .) gen e reaz~
- Clrca 90 % din numarul
r L' q
·.C ....
i "11 'j ~
t otal de intoxicatii profe .3 ion~tle. Patrun der ea tox ic dor ca re clil.Olvrl gr5 s ii1~ ile
(:, l vcn~ i i o rg:ll1ici e tc.), sa u a. m ercHrului, prin piel c p ro duce:, d e asen1e nea,
i .~~ to xica tii. r __
Into xiea tiil e profesionale , sp ecifie c unor anumit e ac ti v iUi!i san locuri
<k mllnc;l , se p o t m,wif es ta in fonn;l acutrl sau cronic ~l.
In to xica tiil e ae lt te ::iC pro duc cfmd subs t a n ta toxic3. p a t r u nde in orga ­
ni"m Intr-ul1 timp sc nr t , simptomelc d e otravire manifes Utndll-se imediat.
L : tox icatia aCllta pro f e"' ional~l sc consider;\. acc id ent el e munc;l.
Int ox icatiile croni ce au loc da cit snhstanta toxic~l patrunde in orga­
El.,m in CZllltiUq i mici intr-o p crioad a. m a i lunga d e timp, provod.nd hnbol­
CULS n .': vi r i p!Ofc ~ s i o nal(' .
cO .~. . I' tUl. ' ,
Acti " lt a t ea \';tEtmatoare a subsbllt elor to xice volatil e se a cccntueaza
o da t;. Cll u e~tcr ea t empclatnrii m ediullli in eonjurCl.tor, care I nlesne~te tra n5­
pira ~ i (1 ~ i inten sif ic a rea circnlati ei sallgelui. Subs tant el c tox ice pulveriza t e
dc,i n m a i adiy e c u ca t cre~tl:' gradul d e conc entrati e i n aer ~i umiditat ea
c1 i, s patiul d e lllcrn. .
Sullsta ntele c11imic e ilit a nte (solu t iil C' acide sau alcaline, clOlU1 , blomul
fo»f orul , di verse s;lruri e tc .) au 0 aqiunc caustic~l (corosiv a ), producand
:a r ,'lu i gra \'c ale pielii sau al e ochilor. Grav it a t ea leziun ii d epinde de natura,
<l ~ concentratia suu stantei, pr ecum ~ i d e "llpra fata din corp atins;l. Arsurile
chim ice "Ullt con s; d erate ace id ent e de ll1nn Crl.
Aecid('llte](' electrice se p r oclu c prin actilln ea viol eJlt:L ~ l v a t a miito a re
a c;m.:' l1 tJ!lui 'el ect l ic a :-:npra ol11111p j .
E ip ,,\.' po t imparti in dOLla m a ri categorii :
- e!~'d ro cutrlri ( ~oc lll electric) -- a cciden tf' pro\'ocat e de tr ece rea prin
ta c :T'ul om ell C;:c a 11ll1li Cllr ent electric d e int e n~itat e p ericuloasfl, ca re CO \1­
C'.: l:C, in general, l a vat ~lmar ea organ elor interne sau la moarte.;
-- electr o traumati~me, In ca re se ill cadr cazfl. cdelalte a CClden te el ec­
t (c,:, ca re produc d e ohic e i\ ' ~lt a m a ri ext er n e.
Ast fel :
- a rsura clectrica es te un tr a uma ti :-:m produs d e a ctiun ea unui arc
1<'c t r ic; ea poate ayea loe ] i in cazul eonecElrii gr e~ it e a nl10r Intr erup;l­
t o:t!'e san al Inlocuirii u n or signra nt e, Hi rrt a s e fi rem ediat scurt c ircuitul
di . re t ta;
- ;'.em nelc electr icc apar p rin contactul conductorului el ectric eu p ie­
k , "li b f orm ~l de l ez iuni , umfl iHuri sau p e te m a i putin p eri euloase ;
- el ee tromeializa rca con st a. in acopcrirea un ci p{lrti d in s nprafata
piel !! cn m .tal topit , \'olat ilizat prin ciUdura arcului electr ic.
Su nt cOD:o; iderate el ectrotraumati s m e si :
.. - Y~tt 5m area ochilor da toritrt luminii putcrni cc a a r cnlui el ectrj c , ca re
I oat e p rodll ce or b irea tempora r a sau sl ~Lhir ea d efiniti va a \'e:d erii ;
- c ~lel er ea d e l a inaltim e, ca urmare a p ierelerii echili brului sau C UDO~ ­
ti n\ci i r1 U!"ll1 a Ul1ui ~o c elect ric.
i n afara accid ent eloI mentionate, cur entni el ectric poa t e produ ce :
- - in cenclii cauzat e d e scurt circuit e , d e supra incalzirea ap a r ataj elor
san:l con ductoare1or el ec t rice, desdtrca.ri de electricit at e s t a tic~l in d epozit e ,
in .na t erial e infl a m a bile;
- explozii p r OYOclte in acela~i mod in spatii in ca re se depozit caza
s;w se lu cre:-, za en m a l eriale explozive (ga ze, Yapor i, puJ b erl fin e combus ti­
l ,il,:, ca r e, imprenn a. eu acrnl, form eaza am est ecuri explozive) .
in ca zul elcctrocu trL rii, cnrentul el ectric, str :J.bat an d cmpul om enesc,
a ct ion ea za aO'upr<J, c~ntril o r ner'\"o ~ 1 ~i a mu~chilor 111111111, putimu provoca,
25
in cazuri grave, oprirea 111 i~carilor respiratorii (stop respirator), oprirea ini­
mii (stop. cardiac) ~i rl'loartea.
Situatia este agravata de faptul ca, spre deosebire de procesde in care
utilajele sunt actionate mecanic ~i unde muncitorul poate sesiza vizual sa u
auditiv iminenta producerii unui accident , reu~ind uneori' sa ia masuri
in ultimul moment, in cazul proceselor in care e prezentcurentul electric
organe1e de simt ale omului sunt incapabiJe sa sesizeze pericolul.tn p u s,
daca. victima nu s-a eliberat In primele fraqiuni de secunda, ea nu se ma i
poate desprinde singura de elementul sub tensiune, din cauza convuLij ]or
muscnlare.
Electrocutarea se poate produce aiunci d.nd omul atingc simult an
dourl puncte care au intre ele 0 diferenta de potential mai mare de 40 V.
Gravitatea accidentului este dependenta. de intensitatea curentului ca.re
strabate organismul, influentat{l la ra.ndul ei de rezistenta electrica a cor j)U­
lui. Aceasta depinde de starea stratului superficial al pielii (grosimea ~tra­
tului, curatenia epidermei etc.). Daca pielea este uscata ~i nu prezin ta
vreo rana, rezistenta ei electrica este de 40000 D. ... 100000 D.; (bea nu
scade sub 1 000 n.
Prin unnaTe, gravitatea electrocutarii este determinaEi. de:
--,-- intensitatea curentului care trece prin corpul accidentatului : i:_tre
0,010 ... 0,050 A, in cazul curentului alternativ ~i 0,050 ... 0,090 A, in ( azul
curentului continuu, nu sc produce moal tea, insa acciclenta tul nu se poa e
elibera singur de sub actiunea curentului; dad nu se intervine, r e-zi;:.­
tenta electrica a corpului scadc, ceea ce atrage cre~terea curentuh li;
dac~l intensitatea curentului depa~e~te 0,090 A, in curent continuu s;tu
0,050 A, in curent alternativ, se produce fibrilatia inimii ~i ll10art ea 'ic­
timei;
- traseul urmat de curent prin corpul accidentatului : c~md cUf e:ntul
strabate organele vitale (inima, pl{lmanii, centrii ner\'o~i), electrocut~ rea
este deosebit de pericnloasa;
- dura ta actiunii curentului: in cazul in care cul'Cn t ul trece prin
inima, iar accidentatul r?imine sub aqiunea acestuia mai mult de 0,1 .. , 0,2.5,
accidentul este mortal;
- umezeala mediului de la.locul de munca ~i temperatura: cfmd a ces­
tea sunt ridicate, produc transpiratia pielii, care devine buna conducat oa re
de electricitate; acela!?i este efectul dad l11uncitorul este murdar de rugina
sau are pilitura metalic~\ pe maini;
- marirea suprafetei de contact lntre corpul accidentatului 7i ell'm el!­
tele aflate sub tensiune.
Din punctul de vedere al posibilit~Ltilor cle electrocutare, locuril e de
munca se clasifica astfel :
- Incaperi eu grad mic de pericol - uscate, cu tempera.tura norm "Ja.
fara praf ~i cu pardoseala rea conducatoare de electricitate (izolanta) ;
- inc?iperi periculoase - care prezintrl una sau mai muHe dintre Ca­
racteristicile : pardoseala, neizolant~l, praf bun conducator de electricit a t e,
umiditate relativ~ de 75-97%, temperatura de .25-30°(, mase met ctlice
ocupfl.l1cl 60% din suprafata zonei de lucru ;
- incaperi fonte pel~ iculoas e - care prezinta una dintre caracter i ~t i­
cile: ul11iditate peste 97% , temperatura. peste 30°C, mase metalice p este
60% din suprafata zonei. de lucru, mediu corosiv, gaze sau lichide care
micsoreaza rezistenta electricrt a omului.
, Electrocut[,rilc sllnt proyocate prin atingere direct?i ~an l!rin a:; ngere
indirectzL.

26
 oprirea il1i­ Atingerea d irecta consUl. in atingerea el em entelor metalice nei zolate
,,'[,n izolatia deJectrt ale unei instalatii e1ectr ice aflate in mod normal
. ~~:Dj re de pr~cesele in car e
Cl.l
:il'~) t cns iun e' (Jig. 5). Astfel de situatii apar 1a : '
.' _' poate ~eslZa vi zual san
- atingerca a dourl elemente, din care cel putin unul este In mod nor­
- ~ -1 un'o" e II sa~ la
. m asur i
m al sulJ tens iull c ~i nl! este izolat sa u carcasat ; ,
~ . :.'·czent c~rentul elec'ric
' ,.--l zeze pencolul. -In D \ 1" - de~un.l.barea cumana ncizolata a so clului unui bec dtruia i s·a des­
prins balonul ; a tingerea unor borne (bare) a tablourilor de distributi e sau
'.' ,. un d <1, ea nu se ma~l,
I" sec V
•

. • 1:: .. (Ill) cauza convuhliJor

: ' I . omu] .atinge siin1.lltan
.':".. p al mal mare de 4n V
-. : r :1Slt<l.tea cnrentului C'" •. :
r . t ~lC
. . ~ !::iten,.a ~Jectrica a conu­
. :~.; al.:; ple!ll (grosim ea :/ra­
'. U. cat<l ~l nn prez Jnta
) 00 000 Q; dac[, nu
:.;- rJ et erminata. de :
~ f6)U~ accidentatnluj : j~ .. fe
"": ,0),0. ,. 0,090 A, 1Il cazul
~-; aCC!clen~atul nu se p oat e
. d nu se ll1tervine r ezl'C.­
-~a 0' , - ­
. b~ cre~terea curentu Jui'
0
al e cutitclor unui intrerupator cn parghie 1ara aparatoare; atingere~ unor
conductoare ncizolate ale unei linii electrice aeriene sau a unui conductor
ru1'[ ~i dlzut la pam ant ; atingerea electrodulul sau a c1estell.li de sudura
i:::r-o portiune n eizolata. ; ,
- ating erea unor conductoare scoase de su b tenslune, carc insa au
r ;,mas lllc~lrcat e cu sarc ini electrice, datorita capacitatii lor (de exemplu
conclensatoare care nu a u fost dcsdrcate du pa clecon ectar e) :
- atingerea ullui con ducfltor sau a un ei borne intr-o instala tie, in care,
C::l<Lr duprt intreruper e a ramas il1chis un contact (dac~i. intrerupatoru1 sau
5qaratorul sunt defect e) ; .
- atingerea unor conductoare de joasa tensiune (pentru radioficare,
t ciefon etc.) ale un ei retcle in care a pfltruns 0 ten siun e mai inalta ;
- atingerea u n ni obiect InaIt (brat de macar a, for ezrt etc.), intrat sub
tensiune clatorita apropierii de un conductor aerian de inalUt tensiune;
- folosirea unor unelt e sau lampi portativ e neprotejate sau defecte,
la tensiuni neadmise faFI de gradul de pericol allocului de mund (in inte­

1'1o:nl silo;mrilor, al buncarelor metalice, a1 cazanclor, in Iocuri de lncru

: ' ,111, c,ur~,nt, continuu sa~
. ~<l pa Imma ~l moartca ','ic­
c-.-. pardo:;e;tl:t lmna condud.toare de electricitatc, cu umiditate sau c~tldura
e::<:cc:,i,yCl. in mecliu corosiv etc.),
Atingerea indirect a consta in atingerea unor el em ente metalice ale
o cl
.i. cn tatului : cand curE-31tul
i.n.stalatiilor, clement e care nu fac parte din circuitul electric si deci care
... II nen' O~I), elcctrocuta rea
11'. mod' normal, nu tr ebuie sa fie sub tensiune, dar care, da.toriUL' deteriorarii
-- ,<Lr e ~ur('ll t ul trece Pl']'
i o la tiei. au intrat accidental sub tensiune, .
- mal mu 1t de 0,) , , , 0 , 2s" n
·. "Ia 'Electrocutarile prin a tingere indirecta se pot produce in urmatoarele
Im prejurari (fig, 6);
~ ~ te~:nperatura : cancI aC eS­
- atingerea concomitenta a unni obiect intrat accidental sub tensiune
" _~evlne bunfl conduca t oe re
(carcase ale utilajelor fig. 6, a; cutii metalice ale tablourilor electrice, ingTa­
. .'JI ul es te murdar de HI CTi:Ja
(ll'i metalice. elem ent e d e calorifer
s t ela j e mctalice, conduct e metalice,
,11 accidcntatului ~i ele "le)}_ fig . 6, b; stalpi metalici sau de be­
ton armat etc,) ~i a pamantului
i
'1
: . elec trocntare, locuril e de san a unui obiect in contact cn pa- 0

.-:'!-~_.l...
mfmtu1 (fig, 6, c) ;
" cu, t emp eraturit norm a l§.
- atingerea com.omitenta a +i.....__
....
~ e<:tncltat.e (i zo1anta ) ; .
carcasei unui l.ltilaj defect I1C1'aCor­
K=====~~========
. •1 ..,au m a l multe dintre ca­

conduca tor de electrici t ~ t'"

e 2- 100C
)-J
.<1 e ,
, ma se metal ice
dat la 0 instalatie de protectie ~ i a
u l: ui obiect in contact cu parnantul ,
cil iar dacrt muncitornleste izolat
\- ­ \

b~~~~~
fa ta de pamant :
:~t~ una din tre caracteri5ti_ - atingerea concomit enta a
.~O C, ma sc meta1ice Pest e c1 l:l 1.1tilaje care au doua defecti­
"lV, gaze san lichid e . care

:'e clirectCl .sau p rin ati ng'Ore

u ni diferit e de izolatie (pe faze di­
feri t e), chiar dad mllncitorul este
jzolat de pamant (fig, 6, d) ;
- a tingerea concomitentrt a
......-.------­
Fig. .5. Electrocnt(u-i prill z..ting(·.re Jir(':..: t ~i :
a - 1(1, ati.ngerea. lln(~i faz(: ;
c<J.rca.sei nnul uti1aj intrata accincn- U - la innlan.l'[c-o. l!~10r scu le.

27
 Q
NI VE:lul :>
Pol(cr.i;Glf'iOf
· ~ 9­ c £ IPC! f li: f
.. ~--=.-:-:..---::: : .... ~I Vp ;:. lp Fip

Fig. Ii. P osibiJitari de c>i cctrocutarc prill ::l.tillge re Fig. 7. l~ l ec tro(t1ta rC' p rill ten si nnc .
inctircdii :
(I. b," c - atingerca concomitcllw ;1 lluui obiect
i,ltmt acc idental s ub tensiunt, ~i a pamantului
~a u a u!1l.1i oili(' ct in contact ell pam;ln t lll;
rl - atlngere[l COlH,' omitellta a d o u;, lltila je care
all d d ecj:iulli diferite de iwhl1iC' .

tal sub tt:!nsiune :;.i care nu este.legatrl 1a pamant ~i a carcasei altui ut ilaj
care este legat la pamant ;
:'"' atingerea simultana a doua puncte de pe sol sau de pe pardose J{"
din a propierea unei scurgeri de curenti ~i care se afla la potentiale (i fe­
rite (tcnsiune de pas); astfel de situatii sunt posibile in <tpropierea um i
prize de pamant (fig. 7) sau a unui conductor electric neizblat ca.zut p e
pamant.
Principalele cauze ale accidentelor prin atingerc directfl sunt ur:n{l.­
toarel e .:
-,-det eliorarca instalatiei (lintre conductor si carcaS~l san cftderea unui
conductor pe carcasa unui'utilaj ; ,
- producerea unui arc electric intre Ull element aflat sub ten siu ne
~i o . carr:asa, 0 ingradire, un stdaj ;
- lipsa sau deteriorarea instalati ei de protectie (deteriorarea conduc­
toarelorde legare.la pamant san 1a nul, a prizei de pam ant etc.) ;
-:-legarea gre~ita, in aceea;;i instalatie, a unor utilaj e la priza de pi"'t­
mant, iar a altora la conductorul de nul;
- utilizarea unor sigurantc, supradimensionate care, in cazul un ei
det eriorrtri a izoiatici, nu SepaTa instalatia, dcv enita periculoasa;
- bl()carea san scurtcircuitarea intreruprltoarelor automate, eeta ce
impiedic;l intrarea acestora In fllnctiunc, penhu a dcconecta circu!i. el.:
defede.

3.4. COlVfCi\ICAREA SI
, CERCET.-\RE.-\ _-\CCIDEKTELOR
DE :!.\lUNCA

Legisl atia in vigoClre prevede obligativitatea d eclarflrii, ccrceU" ji si

evid entei tuturor accidentelor de muncrt. Atilt p cntrn conducerile u ni­
tatilor, cat ~i pentru salari ati, exis ta, in acest c\omt'niu, r egleme ntar i
e" pr se.
Oricc an gajat aJ intreprinclerii care a lu at cnllo~tint~1 d e proclllcer t a
unUl accident e" te o'bligat sa In~tiintez e de indata conduc:ltorul proc b r,iuj
 de munca. La randw lui, acesta trebuie sa aduca evenimentul la cU :lO ~­
tinta conducatorwui unitatii. Comunicarea trebuie sa cuprinda:
- numele , prenumele ~i functia accidentatului;
- locul de munca unde s-a produs accidentul ;
- cauzele ~i imprejurarile care se cunosc in legatura cu acciden t1.1l.
Accidentele de munca mortale, urmate de invaliditate sau acci d .. ­
tele colective vor fi comunicate imediat de conducatorul unitfltii sau 11110­
cuitor ul san inspectoratului de stat teritorial pentru protectia munc ii,
precum ~i procuraturii.
Vp: i;1 1<;>
In aceste cazuri, 0 alta obligatie a conducatorilor unitatii 'Ii I' 0 ­
7. Elcctro(utan-' IlI' l'll
ceselor de munca este de a lua toate mrlsurile necesare pentru a nu se
j ' ten si un"' . modifica starea d e fapt care a rezultat ca urmare a produccrii acci dcn­
telor.
Se' admit exceptii at unci dnd mentinerea sUirii rcspective ar da lac
la aIte accidente, ar periclita viata sau sanatatea accidentatilor san secu­
ritatea unitatii. Totusi, este necesar sa se intocmeasCrt sc hite sau fotog rafi i
ale locului unde s-a produs accidentul, care Sa reflect e conditiilc $i co n ,:e­
cintele eycnimentului. ' ,
~i a carcasei altui ut i] :
, aJ , Cercetarea accidentelor de munca se face imediat dupa comunicarea
~ e p e sol sau de pe parclo -e~ ' ," lor ~i are ca scop stabilirea :
.arc se afla la l)otent" ;aI~ ;"dC:-f, d, - cauzelor ~ i Imprejurarilor in care a a vut loc accidentul ;
"b'J ' " e 1 e­ - prevederilor legale de protectia muncii, care IlU au fost re sp ec­
POSl ! e ll1 aproI)ierea U '" '
:)1"1 t · · c ,1 ('l tate;
. e ec nc nelzolat c" - t pe
·azu - persoanelor vinovate de producerea accidentului;
, a tingerc direct:l~ sunt t,:-rna­ - masurilor necesare pentru prevenirea altor accidente similart',
Ccrcetarca accidentelor de munca urmate de incapacitate tempor a r a
: u :' .~ i carcasJ sau ciderea u n ni
de l1lU!1Cfl de eel putin 0 zi se face de catre 0 comisie desemnata de con du ­
cerea unita!ii unde s-a produs accidentul, comisie din care nu pot sa fae rl
1 el ement aflat -"'lib te l1:,·:une
_. parte persoane care aveau obligatia de a organiza, controla ~i condu ~e
procesul de mUl1ca la locul unde a avut loc cyenimentul.
Cercetarea accidentului d e munca cu incapacitat e temporara de nH1:ld'l
,::ot, ectie
" (deteriorarea
, . -J'
cO,}<-uc­ trebuie sa se faca in maximum 48 ore, cu exceptia cazurilor in care ,::un t
~ l, e pam~nt. etc.) ;
a lIlIor utJla]e 1a priza d ~ necesare cxpertize, dnd termenul se prelungqte la 5 zile.
~ l'~ l ­ Cercetarea accidentelor de mund mortale, colective sau cn i!1'l'aJ i­
,.;;ionate ca re hl ca 1 ' ciitate, se efectueazi de catre inspectoratele de stat teritoriale de protecti a
. ." " ZU U D el !TIuneii care controleaza unitatea unde a avut loc accidentul, in maxim um
. III ta penculoasa .

' t oarelor automate', Cf ea'

5 zile de la data acestuia. Daca sunt necesare expertize, term enul se plelun ­
ce gC$te cu aprobarea Departamentului Protectiei Muncii .
.. ~ :'\l a dcconecta circuit ele
In scopul clarificihii tuturor aspectelor semnificative ale evenimen~u,
lui, persoanele desemnat e sa efectneze cercetarea trebuie sa ia declaratii
yictimei, atunci cand este posibil, martOlilor de la locul de munca sau 01':£2.­
ror altor persoane care pot d a informatii utile: sa verifice fi~ele de instrnc­
,-\ ~\.CCIDE .\'TEIOR taj ; sa efectueze experize etc.
Rezultatele cerceUirii se consemneaza Intr-un proces y crbal care cu­
prinde toate elementele esentiale ale accidentului.

-ea drcIararii, cercetilrii si

l.ntrchari rt'{'lI11illllathc :
pentru .conducerile lU {­

domellltt, r cgl ement a r i

1. Care este dcfinitia acc identului d e 11 l11I1 Ca , co nform kg; .- hq:iei exist(,!l tf' in ',ignar.: in ~,t ra
]"l ()a:::;tra. ?
=. _nll1o~tinta d e produc e-r ea
2. Ca re Sllut nnllarile (}ccidcn \. u ni de n1unca asupra ·,l c tinlei?
. . condllc{ltor1l1 T)ro~-- " u1 ..uJ'
'_C._
.J.. 3. (nm se Chbific:;\ ilccidentele de mUller\.)

29
 4. De cate feh1l'i Sllnt cauzele acc idcntelor de muuca ?
S. Ce sunt arcidcnto.:le Jl1ccanicc? Exelllplc.
o. In ce conuitii se pot producc accidcllte mecanice?
7. Cui se datoreaza accidentcle t(>rmice) In ce co nditii $C produc d e )
8. Cum se produc acciclen tele chimiee)
9. De cate feluri sunt substantc1c viiwm,Hoare?
to. Ce SUllt intoxicatiile? '
11. Cui sc datoreaza'accidentele electricc si care slInt accst('a?
12. Cum aqioneaz{L curentu l electric aSllpra orgal1ismului uu)an?
13. Care sunt factorii ce determina gravitCLl('a eIectJ"Oclltari i?
14. Cum se clasifidL Iocurile de munca duprJ. posibiliwtile de ekotrooutarc pe care Ie ofc rn 1
15. In ce consta atingerca directli? '
16. In ce consta atingerea indirecta ~i cn.rc slInt principalele cauze ale accidentelor generate
de a ceastu?
17. Co pre-re de IcgisIatia in ·rigoare eu pri·./ ire la comunicarea accideutelor de InllllCa )
18. Care estc scopuI cercetii rii accidentclor de mun ca)

lQ. Ce at('ibujii 5unt s l'abilit c prin lege, in leglituril. cu cercetarca accidentelor de ITlunc1l.?

 ... ~ elf, )

:. d~ctrocu tare pe care Ie ofn i!.'

.e C<i Ule a le accidelltelor ge nerate

- " c identelor de mUl1 cil ?
4
-: " ",, ; <:a accidentelor de muncil ? BOLILE PROFESIONALE

4.l. DEFINITIA BOLILOR PROFESIONALE

Confonn definitiei date de Organizatia MondiaBi a Sanatatii/ boWe

projesionale constit1,£ie ajecf~'1,£ni ai CarOl' age1* etiologici specijici s1,£nt pl'ezenji
la locul de munca, asociati cu ant[mite opel'atii industl'iale sau c1,£ exel'citarea
unor projesiuni. , .
La noi in tara,fprin boala profesionaUi se intelege ajectiunea ce se pro­
duce ca urmare a exercitiirii unei meserii sau projesii, cauzata de jactori
no civi jizici, chimici sau biologici, caractel'isticile locului de munca, pre cum
~~ suprasohcitareadijeritelol' organe sau sistem e ale organismului in procesul
de 1tf,u1tca.
\ Pentru ca 0 afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profe­
sionala, trebuie deci sa fie indeplinite trei conditii:
- sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii ;
- sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracte­
ristici locului de munca sau de suprasolicita ri;
- actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga du­
rata.
Procesul patologic este lent ~i afecteaza fie starca generala a organis­
mului, fie anumite aparate sau organd In multe cazuri, actiunea este rever­
sibila : prin scoaterea bolnavului din mediul nociv ~i aplicar e~ unui trata­
ment adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet. . '
P cntru ca 0 noxa din mediul de mund sa fie recunoseuta ca factor
etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii
cantitative intre doza noxei respective absorbita de organism ~i efectul pro­
dus asupra acestora. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar
defactori nocivi, impunandu-se limite maxime admise.
)J.;- Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numero~i : unii
dintre ei sunt bine cunoscuti ~i studiati din punct de vedere al actiunii asu­
pra organismului, altii apar 0 data eu dezvoltarea un or noi t ehnologii.

31
 Din considerente practice, lcgislatia din diverse Uri limiteaza in mod
conventional, numarul bolilor consider~te profesional~. Exista trei 'sistcme,
principal diferite, de stabilire a acestora :
- sistemul global;
- sistemul limitativ ;
. - sistemul-mixt.
In sistemul global, pornind de la concept111 de boala profesionala, se
cauta acoperirea tuturor factorilor nocivi, care pot provoca afectiuni, Iasan­
du-se la latitndinea mediului precizarea caracterull1i bolii (p1'ofesionale sau
nu ) .
tn sistemullimitativ se stabileste in mod conventional 0 lista a bolilor
pr ofesionale ~i a meseriilor san profesinnilor in care pot sa apara, fadi ca
me dicul S{l aiba competenta de a modifica aceasta lista. In unele Firi se impun,
·c ascmenca, limite in legatura cu timpul de expunere san cn durata Intre­
r uperii 111crului, peste care boaIa nu mai este recnnoscuta ca fiind profe­
sionala.
In sistcmul combined, se stabile~te un tabel al bolilo1' p1'ofesionale
cun oscute ca atare, care poate sa fie cornpletat de crltrc medic, cu afcctiuni
a carOl" origine poate fi do\'cdita.

4.2. CL SIFICAREA BOLILOR PROrESIO~ALE

In fUl1cti ' de natura factorului noci\' care Ie-a generat, bolile profesio­
n ale se pot clasifica in urmatoarele grupc : .
• intoxicatii, proyocate de inhalarea, ingerarea sau contactul e})ider­
me ! cu substante toxice ; .
• pneum~coniozC' , provocate de inhalarca pulberilor min cralc ne­
toxice;
• boli prin cxpullerc la e11ergie radlant3.;
• boli prin expnnere la t emperaturi inaltL' sau Sdlzutc ;
• boli prin e:s:punere la zgomot ~i vibratii;
_ . bol i prill expunere la prcsinne atrnosferic;l ridieata sau SC~lzut~l;
• alergii profesionale;
• dermatoze profesionale;
• canccrul profesional;
• boli infectioase si parazitare;
• boli prin ~uprasolicitarc ;
• alt e boli (care nu intra in categoriile anterioare).
Dupa tilTIpul de expunere la actiunea factoTUlui nociv, exista :
- boli cronice, provocate, de regula, de doze reIativmici dar care actio­
neaza timp indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de 0 expunere de scurta durata la aqiunca fac­
to'l"ului nociv, dar la doze mario
Dupa modul de actiune a factoIl1lui nociv asupra organismului se pot
d istingc : .
- boli eu actiune generaHi, care afecteaz3. intregul organism;
- boli Cll actiune 10cal<'1, care afectcaza 0 parte a organi~mnJni, un
aparat san un organ.
 r ~(l-ari limiteaz{t, in mod
o aIe. Exista trei sistcm e,
_ : ,' 1 : boala profes ionala, se
- - _ o r l?rov~ea afeejiuni, Hisan­
- : ::ll lUl bohi (profesionale sau
- - mcnjional 0 lista a bolilor
,-, care pot sa apara, Hira. ea
, -~ li s trl. Inunelep,riseimpun,
" unere sau eu durata in tre­
-: - ;' cunoseuta ea fiind profe­
: ab 1 al bolilor profesionale
de cii tre m edi c, eu afectiuni
Pl-(OFESIO:{ALE
11. -a ge n erat, bolile profcsio­
-::: '[ area sau eontaetul cpider­
:- a pulberilor mincnlc n e­
_ .L s au se{lzut ;
.q ii ; j
-;'t:' rica. ridicat a sau se{lzuta;
:1terioare),
; 1---------------------------­
roIuIui noeiv, ex ista :
zt: relativ miei dar care aetio­
_urta duraL'i Ia aqiunea fae­
aSllpra org anismului se pot
ia intregul org anism;
o parte a orgallismllll1i, un
4.3. DECLARAHEA BOLIl_OR PROFESIONALE
In tara noastra., bolile prof esionalc sc declara, se ecreeteaza ~l sc iau in
_ ·idc nta., indifcrent clad sunt sau nu urmat e d e incap a citate de munca.
. In mod obisnuit , cxista dourl e tapc in aetiunea de clcclarare :
- completarea unci fi~e de sesizare d e chtre m edicul unitatii ~i trimi­
t e rea ei, dupa eaz. la inspectoratul sanitar de stat judetean, laboratorul
p 'de miologic sau serviciul de m edieina muneii;
- completarea \111ei fi~e de declarare de catre medieul de mcdieina
mu. neii de la inspeetor a tul sanitar juc1etean, daca, in urma eercetarilor efec­
mate, se confirma. earacterul profesional al bohi sesizate.
Bohle profesionale a caror cleclarare este obligatorie la noi in tara sunt
precizatc in tabelul 1.
Cc ree tarea boWor proicsionale se efectueaza d e catre inspectoratul
sanitar de s tat judctean, laboratorul de epidemiologie sauserviciul de medi­
t ina l11uneii, dupa primirea fi~elor de sesizare urmarindu-se stabilirca cauzelor
ca re Ie-au gellerat ~i modalitatile de inlatnrare a acestora.'
, In lega tura eu d eclararea, ecrcetarea Oii evidenta bolilor proiesionale,
it leg isla tia rom ana., cxista. patru cazuri partieulare : .
- intoxicatiilc acute se declara, cereeteaza ~i inregistrea;>;a atilt ea boli
profesion ale, cat ~i ea aecidente de munca ;
. - bolile transmisibilc se declara. , eeree teaza. ~ i inregistreaza , aUt boli
proCe sionale, cat ~i ca aeeidente de munca :
'" - bolile profesionale depistate cu oeazia cxamenului medicalla 1nea­
c'r<l : e sc cleclarrl, eeree teaza ~i inregistreaza la inspeetoratul sanitar judet ean
p e teritoriul carnia se ana ultima intreprindere un de afost angajata per soana
r csl· eetiva;
-, pel1tru silieoza,diagnostieul clinic se s tabile~te numai de crltre eomi­
si a : C!~ , neumoconioze de pc teritorinl arondat. .
Ta vel" t 1
. . ~ .-
Rolil(, I'rot("j"lIale dt'claJ'ahilt' prt'\'iizll(~ dt' IE-gislalia ciin }\omai-;ia
Cl"
"" I' Ienunllrca
)' uOI"11
,. il _ __ ___ ~_o_xe_l_
e_pro_
prov _oaca
fe SiOna\e
h oala , care
~I 1 1 2
lll\'ox icatii (ac ute, , 1lilacl1te ~i cro llice) 'I Sllbstante cu act iulle toxic1\. cu nosc lltr\
~I cOl1sc() iu\de lor
- -" ­ -l-)l-le-' l-t n-' O
- c-.o-n-io-,-,
e- -(-fi -['-ro-'-C--P-U-l '-U-o n
- a- r-c "-,--
' P-'-l\-b"'-
c-ri--C-Ic--b-i-
O""X'-
id- -C-}(-' si h ciu, silicati,
cau z.atC' ,k pulheri minn aie c um s llnt : azbcs t. ciu- \mne 5i altele in atlT1osIe~'a
~i lico za , azbcstoza , altc silicozc. alll­ l oCll riiof dl" l11unci't
l11 inoza, pre Cllm ~ i fo rme mi xtc ca
silicoa ntracoza . ~i lic osi d('ro/4 s\ alte1cr
simple sall a.soc iatl' c u tube rC llloz~
3- c . 498 33
 Tabelul: l(continuare}

o
I 1 I
--~----------------~~~--~----
2
1·
3 I Imboln{niri [f'spiratodi cauzatc de Pulber i vegetalc tk'xtile (bumOac, ' in,
pullx>rile organ icc (bisinola, bron~ita cancpii ~i altele) ill atmosfera locuriJor
cronidi) d e 11111n ca
II
':I ImbolnC..,iri rt"spiratorii crolllcc cau­ Sllbst.:uqe toxice iritantc (b;oxid de slll£,
zatt' de sllbstan~c toxi ce iritantc (iri­ clor, oxiz; de v.ot ~i altelc) 11l atmosfera
ta1=ia d'tilor ap.ricnc, emfi ze lIllll pulmo­ lo cllrilor de mu Ilea.
nar ~i fibi·o7.a puhnollara COllSCCllti.,c
bro1l9itci cr(Juice).

5 ."stm bron~i c, ril)i (;1 'vasomotorie Substante de natura '/egetalll san ani­
mal" , precllm ~i substante chimicc' en
proprictati alergizantC' (praf de urs()l,
sidef, ricin, ipccac ua.lla ~i :lltele)

6 B ol i infel'ioase parazitare Contact cn bolna'/ii infectiosi sau eu

m a teriale contaminate

Contact Cll animale bolnave sau cu pro­

duse contaminate de origine animftlii

sau 'vegetalii (camc, pielc, lan:1, par,

plante ~i altele)

!- - -!- - - - - - - - - - - - - - - - - ­ -- - - -- - - - - - -- --------1
7 Imbolllr,'/iri datorate comprc::;illnilor ~i Conditii de munca in care i111111citorii
docomp,.c~i.unilor sunt expu~i la compresiune ~1 d ecort1pre­
silllle

s Tumori maligne ale piclii ~ i leziulli Acliuuea radiatiilor ioni~~1.ntc ~i corpn­

precanceroa.sc (hi~erkeratoze, papiloa­ sculare produse de instalatiile Ri:i:ltt::en,
me ~~ al tel e) de acceleratori de particuic elemen t,,,,"t'
sau de materiale radioacti·.te: aqillnea
Jndelungata a radiatiilor ultra·riolet-o.
Contact indelungat in timpul mn'G,ji
Cll, prduse de di stilare a huilei, petrolu­
lui ~i ::;isturilor bituminoase (sI110,,1a,
asfalt, ulei antracenic, derivate de antra­
CC Il, fenalltren, combinatii azoilminice,
gudron, parafina, cot11pu~i ai arsen uJui
~i altcle)

-I TUlllori ale cailor urinare (papiloame,

cancer)
Expuneri. la
ge-lll
compu~ii £11ninici cancer-i­

Cancer pu monar a1 mucoasei SlJlll­ Inhala.rea ga.zelor '»1 pulberilor radio·

su ril or paranazale active, inhalarea "aporilor ~i pul Gerilcr
de compu~i cancerigeni ai cromuilli ~i
nichelului; inhalarea praflllui sau '/apori­
lor din gudroanele de hui![,

.-----/ Cancer pulmo!)ar, mezotclioll1 pleural / Inhala rca pulbcrilor de azbcst

~l peritonea I

)
----------~------------------------~

34
 Tab el u l. l(COllti n uare)
Ta bd;tl l (c olltinua re)

2
o 1 2
---.-----~---

r· .:II)(' ri vegetaJ e tex tile (bumbac . i,l

~n('pa ~ i altele) in atmosfe ra loc;uiJ o; 9 Ne 'ff 01C de c oordonGrc: Ali~cari nll l1lc:rO[l ::;,e ~ i free-rent repe-tate-.
nll1llca. ln cor(\a rea sistc,uat ici't it Illu ~c h'ilor ~i
ligamcll lclor sau presiune pe tendoane

- o'tant " toxice irit<lnte (hioxid cl~ sdf,

,r, 0"'2' de tizot ~ i altcle) in a lm osj('ra 10 Arlroze cron.ice , periartrite, stiloic1itc, P rcsi unea si~t(' matica III regiuHt-.a . ar tl ­
OI ,., Jor de mune[, ncc roze asepti cC':, ostcocoud ilite, 011r5i te, I cll iariil or , s llprainc ordarea ~ i tl'auwati­
epico ndili te ) zarea lor, munca inclel ungata la tempe­
ratura sclizllta ~ i umiditate

., tantc d e natura >/egetaJii SilU an i­

J.JliL P!'ecurn S l slIhstante chimicf> eu

Jpnc1.<ltl alcrgl/.ant(' (praf de " r~,)l,

-;','
d

Boalli de 'r ibratii (angione'll'oz('

fid,ri osteoa rticul are)
~i modi­ Yihrarii ~i trcpicla t ii legate de munca
cu illstrU l1lCnte care vioreazi'\. putern ic

.d , ri Cin , 'pccac-uana ~i a ltere)

12 , 'a rice foar te accen tuate a ll' '-(en pl o r Poziiic or tostat ic[, Ind e]ungata
lllembrelor inferioa re , co mplicatc eu
tulburari tox ice sa.U eu procese iufla ­
:: act c u bolna '/i i infecti osi sau cu
lllatorii (tro m bofkiJi t'l)
.. c ria.le contaminate "
1_ _
.: , tact cu allimale bolnave sau C ll nro­

contaminate de o ri gine a.ni~ /l.Ja

'rcgetaJ i[ (carne, piele, 1{tII:\ , pi',r,

T roml>ollree hi tit de cio rt a m ('m hrtl o r Ii __!:;E_f_o_r_t_c_ll
sllp('rioa uper ioare , _1e_,_ll_le_"_TI_b_I_'e_Io_r_1
_ _n_li_)_C_5_r_i_a_ll_lp_le_,,_
'me ~i «!tele)

Dermite a c ute ~l cronict':o nlccratii . I CO li tact prdung it ell substan1e c himice

lne I an(J~ (e:nnu ~1 I euco( crm ii i r i an
t t ('(1a t;' I ] ri so l 'r( nti ule imi Dlille ­
::Jir ii de 1l1lll1Ca in care mUllcit:orii

11'
cx pu~i la cOlllp resiune ;>1 de compre­
I rale, h ic1rocarburi clorate, compu ~ i ai
arseIlullli, crolnului , ac izi, ba ~£ ~i a Jtcle) ,
Contact c u substan~e sc nsi l)il izante (n;­
eh(>l , u rsol , fluor, comp ll ~i al beriliului,
dlnitroclorbenzen, antibioti{;c, r{l ~in i fo rm­
" :rnea rad,a1,ilo r lOnl zantc 51 corpu­
a ldehidice, formalin,l. compu~i ai mercu­
.liil"<' produse de instalatirie 'H6 !l t~n, ru lui, novoca.infi, colo ranti organici ~I
acce lera t on de jXl.rticule elem~,nt"'Te
altelc),
1 de nmte rialc radioacti',re: actillnea
AC1;iunea cliieritelor mdiat ii ionizuntc
...1ullgat?- a radiati il o r ultra'riolet",
~:..ac t mdelungat in timpul mlll' cii
pr?u se de , distilare a huil ei, petroln­
!­14. Larinsite ctoni ce accent uate, nodulii
1

.In cordarca indelu ngata a coarde lo r 'rocale

~ I \Hstunlor bituminoase (smaaJ;l,
cantiue\ilor in exc reitarea profes iunii
" ulel antrace mc, derivate de a ntra­

fenantren, co m binatii azouminice,

---
' 0 11 , parafll1a, cOl11pu ~ i ai arsenu lni
15 Hipoac ll zie ~l sllrclitatc de pe rcc pt ie Aqiullea p rclungita a zgomotnlui intens
It'le)

IIlcri la COlllpU ~ ii a111inici cn~)ce ri-
:a rca gazelo r ~ i pul berilo r radio­
lllhalarea '/apo rilo r ~i pul berlle r
lTI pU~1 cance rigeni ai cro mului $i
_'Iiui; ill halarea prafului sa u v a pori­
lIn gudroanele de huila
[ 'ea pulbe rilo r de a zbes t
- --
I 16 Astc nopatie aeomodati-,a, agra'rarea I nco rclarea permanenta a 'reclerii In munci
I m iop iei p ree xisten tc c u sol iei tarea aparat ului vizual
!
17 Catara ct[l Act iunea iudclungat:i. ~i in tensi.,;j, a ener­
gjei radian te (racliatii infraro~i i, ra0 i a~i i
ionizante penetrantc , uncle electro mag­
ne tice de !nalt" fre ncn ta)
Aqiullea inclelunga ta a unor sub:; ta nte
toxi cr: (tr in i trotoluen, (\ini t rofenol ~i
altelc)

r~1
Elec t rooftalll1ie
I
A c ~iunea radi a tiil or ultra 'fio lete

35
 Tab ie 1 (C(m t.il,uare}

0
I 1
I 2

19 Conjnllcti"litc ~'i keratoconjllncti'lite Substante t ox ice iritall te ~i pnlii..:ri ir i­

tantc in zoncle de 11111 nc1i ,

~J
B oalit d e iradiatie Ac,iunen radia~iilor . io ni zaJlte

21
I SindroH1 Cl'n.: hroa.~ tt··lli c ~i tlilbuft: ri <it'
tennoreglarc prO"IOcate lIt' ulHIC'ic e kc­
.-\ c ~iul1ea
111ugllctice
prdungita a undel o r !'leciro­
(k ina.!t" fre e-Ten Iii
trollw..gIll"ti('!' (1<, i n:1l t il fn:c'f("lIta

1-,,1 ~ j S til.!!i I J11 S

II
11] corrlarea lndr·lu ngati.:"l. a. apa ra t q]n l Vl­
zllaI in condit ii dcfa:rora ilc d· il tllu inn t

1---1
'
23 I Soc ca lo ri c, colap s cCl loric, c rampc ca- Expullcre la conditii m e teorolog-i ce (k la­
iorice I 'IOrabile care pro 'loaca suprai-nca.lzirea
orga.niSll1111ui
-.­ ~ ..:..,...... .
"
---
24 P SiholJ e -,rOle ingrijire.a intlc hlngatn a bo11l"1'-li lor psi-
I
I I r
I
hiei In unital'i dt' psihiatrie

1. Delilliti conecptul de boala projl,siolIalJ. in cOlliorl1liiute CU O}'·I S ~ i eu legisJatia Fi l~i >,oa.Mre .

2. Ce co ndirii trc buie sa indeplineasca 0 afectiun(' spre a fi caJifi cata dr~pt ·boaH" pnJIc"ium!-lii ?
3. Care sunt sbtem ele de stabilire a bolilo r profesionaJe?
4. Cum se face uecl a rdrea boliIo!" profe sionale, conform Ie.~ 'islatiei in vigoare din 1n-fa noast ra ?
 Ta b Ie 1 (c():n t.iJmaTe~

tl)~ice
2

'iritaJlte ~l punieri l r i-
II
HIde de nHllldt ' -\
5

radia\iilvr ionizant e

f
prc lungit:J.. a llnckl o r t:1f' Cl rO­

PRINCIPII DE OHGANIZARE X ACTIVITATII

, SI
, A LOCUF,UI
cit.' inalt[\ frec··! cnVi
DE MU\CA iN CONIHTII
, DE SECURITATE

a indelun ga tIi.•. a ~ apara 1lllu i. 'I i ­

,nditii.
,
defa'for'a-;._bilc <..k' . iliJr: ~ i l: at
. ht cOllditii lllcte,jrologice <lela­
ca re pr~'/oaca, ' supraj.ncal t.lTt'a.
nlui ,~
, in<lel\ll1gati.l a boln"'"ilor psi­
nitiiri de psihiatrie
II OMS , i ell Jegi slatia li1xii . ,oastrr .
caJificatii Jrcpt ,boaJ;) prof ' ,-· o J) aJ'"?
islatiei in v igoa.re din V1fa !.~on: t r~ ?
.O ·cetinp. importanta a societatii moderne 0 reprezinta realizarca unei
corelatii intre pi-ogresul tehnic, cu solutiile sale constructive, !?i capacitatea
organism,ului uman de a reactiona prompt la primirea informatiilor pe diferite
cai, In'lirilitele sale fiziologice, psihologice, profesionale ~i culturale, astfel
Incat prodllctivitatea muncii sa fie maxima, simultan cu u~urarea dorfurilor
exeCl1 bii1tilor in procesele de ll111udi.
C apacitatea de muned reprezinU'i 0 rezerva potentiala de mUllca mobili­
zata la"un nivel maiscazut sau mai ridicat, in functie ue cerintele indephnirii
sarcin-ii de munca, prin intermediul anumitol' mijloa ce de productie ') i in
anumite conditii de mediu. Ea arc un caracter dinamic, variind de la 1m cxe­
cutant la altulsi c11iar la acelasi individ.
' Diferenteie intre capacidtile de munca individuale si..1l1t conditionate
de factori ca nivclul cuno~tintelor ~i deprinderilor profesionale, in su$iri ~i
capa£ita ti indi viduale . '
Variatiile Gl.pacitatii de mundi individui.tlc sunt dependente de fac torii
de mom ent , C11 aqiune temporarrl : oboseala, boahi, erriotiile, sUrile ck de­
presiune etc,
Necorclarea dintre ccrintcle si conditiile activitatii si al e locului de mun­
d ~i capaciUtile individualc' ale' execut~ntilor poat'e ~onstitui 0 sursa de
erori,.prin insuficienta pregatirc a lucratorului (lipsa de utilaj e, 1.11lelte de
lucru, de timp , formar ca insuficienti etc.), norme de produqie prea mari,
timp insuficient pentru indeplinirea sarcinilor auxiliare ').a.
Constrangerile temporai'e se pot clatora unor metodc grqite de mund,
a atribuirii unor sarcini de m und excesiye etc. ~i pot conduce la graba, a Ilxie­
tate, dC7.0rganizare, favorizand aparitia situatiilor periculoase. A.cela$i ("[c ct
il are descrvirea defectuoasa a locului de l1luncii, amenajarf'a IJccon' ~pllnza­
toare a ac estuia etc.
Una dintre cele mai pericnloase consecint e 0 r epre zinta obos 'ala, a t at
fizid, cat ~i psihiciL Oboseala provoaca blocaje, adica perioacJe , LC oauza
intre mi!?cari, in ca~'e atcntia se reduce crea.ndu-se conditii favorabiJ(, produ­
cerii accidentelor. In conditii de oboseala se anul eaza c1cprinderilc ca~ti ga te
recent !?i pot apare din nou met ode de lucrn vcchi, grc~ite SCl U pcriculoase
ca $i' pierderea controlului in sitllatii critice.
, In conditiilc indu striei contemporane , cu gradul ei lnalt dc com. lc:xi­
tate, suprasolicitand omului mai ales sub raport psilli c, cu gra\'c CO l1;:ecinte

;}7
ale e rorilor sale posibile, studiul muncii devine esential pentru optirnizarea
proc1c'selor de munca, mai ales in acceptia ergonomic8. a organizarii acestora.
Ergollomia are ca scop adaptarea muncii la 0111, respccti \" adaptarca
l ~)Cul11i d e mUl1ca, a ma~inilor ~i ntilajelor, a spatiilor d e munc;:i, a orarului
?l normelor de lucru la cerintcle ~i posibiliUitile organismului uman, astfel
mea t Sa sc obti na 0 producti yi ta te maxima cu solici tarea minima a execu­
tantu[ui.

6.1. ORG:\NIZAREA ACTIVITA.-rlI DE PRODUCflE

La proi cctarcil ~i stabilirca proeeselor tehnologice care vor asigma rea­

lizarea productiei, s<.: \'or a\'ea in \'edcre acele mctode de mundi. ce nu reduc
c;ap~t cit a t ea d e rnunC{1 amuncitorilor ~i nu Ie pericliteazii yiata san sanatatca.
In ace<; t seop sc \"ell' studia proi ectele de E'xecutie de organi zan: etc. si sc ya
alege p roccsl11 tehnologic, cel mai rational ~i ne~'is~ant , folosindu-sc metodc!e
d e Incru, ~clllele, lltj[ajele ~ i di spozitivelc eeIe mai adecvatc .
o organizare :;;tiinPJica a prodllctiei, Llc:H~ d apc! mai ales la ergonomie, , '
pr esu )un c r c;wlva rea unui uumar d e e tape, dintre care trei intercseaza in ca
m od dcoscbit protcqia lTInncii :
eRationaliza rca circulatiei obiectclor muncii : redueerea lungimii tra­ ... ! ..
sed or , climinarca intoarcerilor in flux si a in crucisarilor, r educe rca numa­
rulni ~ i duratci tran sporturilor, c \'jtare~ supraaglo'merarilor unor loeuri d e
mnllC~l ~ i a p e rioadelor d e a ~tcptar e in wdcrea prclncrarii ! a coliziuniidintr.e
san intre ohiecte (rcspecti\' lTIijloace de transport) ~i diferiti cxecutant 1,
.l nio c uirea tran sportului malzual cn eel m ecani zat etc . ;
e All1]>lasarea optima a locurilor de munca, asHel incH sa sc rcali zcze A
u n circuit rational in prelucrarea diferitelor repere, evitarea actiunii factorilor oLe
d e ri se pro}lTii mijloacelor ~i mcdililui de munca d e la un loc de mundt asupra
cxecuta ntilor de la locuri de munca ill\'ecinat e etc. ; .
• Rationalitat ea a cti \·iUl.tiiexeclltantlllui, prin reducerea duratei ciclu­
lui d l:' 111l.lllCa ~i ocupar ea optima a muncitorului . . .
Lc gat de 111 tima ctap{l, ea arc un rol cscntial pcntru al egerea metodelor
d ·_ l11un c{l. 0 sd cqic optima se va baza obliga toriu pc aplicarea . cat mai
fid el{t a pr in cipiiIor ergonomi ce fundamentale ~i snplimentare ale economiei
d e mj~ e ari. .

rl'incipiilc iundamentalr sunt urmatbarel e :

- Simetria, simult a neitatea si continuitatea misdirilor efecttTate eu
m ainile ~i cu bratele . Procesel e de ~und. trebnie sa fi~ cOllcepute iri a9a fel
lncat m ztinile execntantului sa lucre ze simultan 9i simetric, inccpand ~i t er­
minand in acela9i timp gc sturi similare cat m a i continue. Solutiile tehnolo­
gi ee trcoui e sa fie coneepute in a ~ a Jel incat mainile Sa llU fie folosit e ca
dispozitive d e tinere sau d e ghidare 91 pc cat posibil sa fie eliberat e d e orice
sarcina care poate fi facuta muIt mai u90r pnntr-o comanda a piciorului ;
- Misdiril e efectuate de executant trebuie sa fi e cat mai usoare, cat
m al scurte ~i mai rare, evitftndu-se p e cat posibil schimbarile brll~t~ 9i repezi
al e Jireqi ei ges turilor. Ca regula general a, mi$carile sunt Cll atat mai ObOS1­
toa re, m a i lente 9i mai imprecise, cu cat ele angajeazrl mase musculare mai
iml)ortante ~ i cu eftt cre9t e lungimea mi~carii ;

38
 - 1Iiscarile exccutantului trebui c sa fie cfectuate Intr-o succesinne
, pcntru optimizarea
logica, mat~rialele 9[ uneltele vor fi astfeJdispuse in zonele de lucru , beat
urg ani Z;"l rii acestora.
sa pc:\mita 9i sa impuna 0 succesiune logica a mi 9carilor, conditie nec esara
r "'pecti v adaptare<l:
pentru rcspectarea ritmului normal de lucru ;
r J mundt, a oraruhll
- Uneltele si materiale1e trebuie sa aiba loe stabil de fiecar e data la
" .ismului uman, astfel
reluarca ciclului de munca; uneltele si materialele trebuie sa aibi un loc
: .. :'ca minimrt a cxecu-
fix, bine determinat ; di spunerea pre~labil{l a acestora in zonele d e lucru
trebuie realizata a9a II1Cat amplasarea, cat 9i neintrebuintarea lor, sa nu
incurce efectnarca celorlalte mi9cari, iar mi9carile executantului pentru
apncare !?i repun erc sa p ermita 0 actiune u 90ar a, simpla 9i rapid~i, prccum ~i
pastrarca locului dinainte stabilit pentru unelte 9i obiectele muncii ;
PRODDCf[E - Principiul gravitatiei: intotdeauna, cand este posibil, trebui e sa
se foloseasca gravitatia, atat pentru adllcerea materialelor 9i pieselor Ja locul
de intrebuintare, cat ~i pentru evacuarea lor. Da,c a nu 5e impune sa sc ('vite
c ' care "or asigura rea­
cazurile in care gravitatia trebuie invinsa, Mat erialele se vor depun e la l11al­
: de mund! ce nu reduc
timea planului de lucru, eliminandu-se astfel efortul necesar pentru ridicarea ­
a l~l Yia~a sau sanata tea.
coborarea lor;
organizare etc . ~l S8 ya
~ . Principiul gruparii : pe cat posibil, pi esele trebnie fablicate eate 2
., folo sindu- sc ntctodele
sau mai mnIte deodata. Locnl de mundi va fi organizat in a~ fel i:ncat a li­
a lecva t c . ,
mentarea, prelucrarea 9i evacuarea sa se faca dintr-o dat{'l, pentru un numar
.l mai ales la crgollO~I:,
cat mai marc posibil de piese sau produse ;
care tr ei illtercseaza m

- Principiul secllritatii muncii : orice masura de natura tehnic o ~ orga~

: reducerca lUl1g imi i tr~­
.:;,a rilor, reduccrca numa­
"merarilor unor l?~u~'1 de
. crarii, a COlil.iunl l dll1tr~
"( I ~i diferiti exe:cutant ,
l
~5~f~1 incat sa ~'~' rcalizcze
or
'\'itarea actiunll factool
la un loc d e mundt asupra
-il; redncerea durat.ei ciclu­
nizatorica ce vizeaza economisirca mi9carilor trebuie sa condllc[l 1<1. securi­
tat ea muncii .
Principiile slIplimentlll'e sunt urmatoare1e :
- Executantlll trebuie sa poata alterna pozitiile a~ e zat 9i in picioare.
Aceas ta din urma, daca e prelungita, reduce prccizia mi~c a rilor 9i favorizeaza
oboseala;
- L ev icrcle, votantii, manivelele, contactele trebni e sa fie u~cr de
manuit si , usor accesibile ;
- 'Sa s'c elimine n ecesitat ea d e a controla muscular sau m ental anumite
mi ~ca ri, folosind riglele, opritoarele, indreptarcle, ghidajel ;

\)cntru alcgerea metodelo~
oriu pe aplicarca ,cat ill:a~
ouplimentare ale econom1el
' ,a misdtrilor efectllate cu
.<'~a fie concepu t e iri a~a fel
"i simetric, incepftnd 91 t er­
~ontinue. Solutiile t ehnolo­
dlinile sa nu fie foloslte ,ca
,ibil sa fie elib e r~ t, e de or~ce
"-0 comanda a plclorulu l , ,
'_ sa fie cat mai u90~re, ca~
5chimbarilc bru9t e 9~ repezl
L1"ile sunt cu atilt mal ObOS1~
gajeaz~l mase mu sculare mal
--'- Sa sc practice combinarea a 2 sau mai mult e unel te;
- Sa sc imbunatatcasca permanent factorii de ambian1a a mU)1 Cll:
iluminat; culoare, ni\'el de zgomot ~i vibratii, microclimat.
La stabilirea tehnologiilor 9i la organizarea loeului de munca ~e vor
a vea in ve-clere 9i alte aspect e. De exem plu, relatia dintrc zo nele de lucru ale
IDainilor in plan ori7.ontal 9i vertical. 1n zona normala se poate realiza maxi­
mum d epreci zie cu minimum de efort , pe ca,nd In zona ma xim a, precizia este
mai redusa ~i oboseala mai mare (fig. 8, a 9ib).
Mesck de lucru ~i scaunel e trebui e sa asigure inaltimea optim rl a pla­
nului de lucru ~i varierea sa, In functie de specificul mll!1cij 9i inaltim ca fie­
carui executant.
ScnleJe 9i uneltele trebuie sa fi e In buna stare 9i sa corcspunda normelor
ergonomice 9i de protectia muncii : utilajd e folosite yor fi rlotat e Cll dispo­
zitive de protectie, de siguranta, d e semnalizare etc.
o modalitate important5. de realizare a sccuritatji muncii 0 reprczinta
mecanir-.area proceselor tehnologice, respectiv inlocuin:a mUl1cii fiLi e cu
utilaje ~i m a~ ini, car e implica 11155. riscuri specifice.

39
 , F.ig. S. ZO;~_1'.~ !e ~ de- l'llcru : .
a -- 'H l pJa u. o n zon ta l : () - In pIa.1t '.fcrtIca t ;
A -- .'':':O.11n n fH! ~ w la: J~ - zo na· Jlla· x._in ~t_

o J

111 consccint{t, Yor fi adopt ate m~tsul'i core spun~~atoar e , ez,:c· s,· pot im­
p a r ri in doua grupe :
_ . cele care privesc utilajd e ~i care sunt urmaritc 91 r eo;pc-etatc- de d .tre
m e-c anieii r espccti vi ai utilajelor, atat din pUl1ctul de " ederc al eontn)l{nii
sti"trii ~i dotarii en clispozitivele ~ i instalatiile necesa re, dtt :;.i din pUllctul
de ",~dere al modulni de deservire ;;i d e mane narc ;
-- cele care trellUi e l uatc let locul d e lucru, 1n atdic.re, halt:' indl\~triale,
p c ~a ntil'[e, in timpul executarii lucra rilor de catre ceilalti muncitori::oj H'hni­
cic ni c,.\.re conlucrea<:i la d csfa~urarc a procesului t ehnolog ic (lndre;\tori,
leg.Hori (Ic 5arcini, montatori, bC'toni ~ ti, l11uncitori aux iliaTi etc.).
Pornin:a, conduce-rea ;;i oprirea ublajelor se vor efeetua num ai de eft tre
m ecanicul caruia i s-a il1credintat utilajul respecti\" . Cur~ltirc a , ung"l' ITa,
r e para rea , demontarea sau lucrariledc intretinere ;iC yor rE'ali za Jwr:nai dl nd
fu nctionarca m a::;inilor cste oprita, inst::tlandu-se ~ i pUicilc ;tvcrtizoa rc de
ill terziccre a puneri i in fUllctiune, in timplllill care se d ectueaza accste opna tii.
l)ispozibvek de comanda .ale ntilajclor trebuie sa fieampl,,~atc as tfcl
Incat m anevrarca sa se faea ll~or ~i tara peri col, sa p ermit a oprin:a jincd-iata
a fUJ"lqionarii l11a~inilor ~isa impiedice pornirea intampHitoare.
In afara acestora, ut ilaj ele trebuie sa fie prevazute ~ i eu dispcizitiye de
p rote ctic, care, p E'ntru a Ii ·diciente, trebuie S[t indeplin eascii urmrttoarcle
conditii : sa. fie s il11pl e, u~or de manuit ~ i sigure ; sa nu introd1.ld pericole
snplimcntarc ck accidentare ; sa nu lase posibilitatca de accidentare, in cazul
c
dd'.:ctarii lor; S;l rczi s tc conditiilor din timpul proceslllui de productie-;-sa nu
in comodeic procesul de prodnctie ; sa aiba durata de functionare cat l11qimare
si cost\ll cat mai redus.
, Dill punct de yede re al SCOPUllli, dispozitivelc de protectie sc Vot .brupa,
in ge ner al, in : . ..
- p e rmanen·te (carcase, ecrane transparen te, para\·anc d e protcctie.
izolantc) cu care se doteaza, in sp ecia.l, utilajcle din atcliere. Ell' au r()lu1 de a
protej'l muncitorii de org-anele in mi~c'lre ale util'ljelor, de particulele de
m aterial carl' ;ie cksprindin timpll1 procesului de prelu crare, de radi<i.\"ii etc. ;
- dE' signranp., care intra in fllnctiune num ai in caz de pericol de acci­
clent arE' (de cxcmplu, limitatoarele de cursa sau de inaltim c 1a macarale,
supapele de siguranFt etc.), eliminand automat p eri colul, san care impiediea
pUllerca in innctiune a utilajului (limitatoarele de sarcin~t la macar'llc, dispo­
zitiyclc de blocare la presc, ghilotine etc .) ;
- dispoziti\'ck de hlocare automata impicdica punerea in func~illJ1e a
ma~itlilor;;i insta1atiilor atllnci canct exista nn peri col, dcblocarca puHll1du-se
face Hum'li dupa inlaturarE'a pcricolului ;

40
 de semnalizare acustid., optidi sau combinati'i, care indica pcrieolul
farasa-l Inlllture (sonerii, clopote, sirene, claxoane, semnale luminoasc ) ~i
care se fo}osesc, In speci al, la utilajele de transport pe orizontala sau p c verti­
cala.
Ma~inilc de ridicat trebuie sa fie prevazute cu limitatoare, care sunt
dispozitive ce nu permit actionarea mai d cparte atunci cand m ccanio-me le
au ajulls intr-o pozi!ie limita sau la sarcina maxima limitata prin construct ic .
Dupa tipul utilajului de ridicat, limitatoarele sunt de mai multe feluri :
- limitatoarc de sarcina, care impiedica function area utilajului (1;::Ca
sarcina agalata la dl.r1igcste m ai mare decat capacitatea dc ridicare a utila­
jului respec t iv (san in iunctie de de schiderea bratului acestuia) ;
2. - limitatoare de cursa pentru translatia maearalei sau a carueiorului ;
b - limitatoare de inaltime p entru ridicarea ~i coborarea carligului ~a u
pentru inclin area bratului;
!.a toarc, care se pot im­ :....- limitatoare d e cursa pentru rotirea macaralei sau a bratului;
- divcrse dispozitive de blocare elec tridi intre eomenzile diferitelor
~L' si respect ate de c~trt; mi~diri ale utilajului ;
1, '\'cdcrc a1 cOfitrolaru - tampoan e 1a maGna ~i capetele caii sau la carucior sau dispoz itive
" Ctlt
:-- 'd lC, <
si
;
din punctul de calare ;
- dispoz- itive de semn aliz are acustidi, optica etc.
, ~di(;rc , hale ln~lu~trial~, Mai ~ trii trebuie sa se ingrijeasea de existenta ~i buna function arc a
· iiaiti munciton ~ I tc1ml,­ acestora si sa instruiasd muneitorii in ceea ce priveste raza ~ i modul de fUI1C­
· tdl ;10l og ic (lndrdton, tionare a'utilajului, semnalizarea acustidi ~i optidi.' '
'lUxlliari etc,) ,
.'efectua numai de dHre
I •

'~ i\', Curatirca, un~~TI~ea , 5.2. AMPLASAREA UTILAJELOR

:t: y(Jr reali za nUm«1 ca nd
~i pHicile ClyertlZoa re ~e Utilajele folo site pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului, a
~ fc c tl1ca z-a aceste opel a~lI. m etalelor etc.) sau utilaj e ~i mecanisme de ~allti e r, deplasabile sau molJile ,
: i(' S~t fic amp1asa,t e' as,tf e: necesare exeeutarii mecanizate a lucrarilor de constructii, hidrotehnice, de
permita oprirea lmClllata extractie, forestier e etc. . '
}t~llnplatoarc . . . .' . .. Masurile de prevenire a accidentelor de mund care ar putea fi provo­
':~lzute 5i cu <lt SpOZltl' c de cate d e diferite utilaj,e, ma~ini, mecanisme, instalatii etc., trebuie sa fie cun o­
: ndeplil~easdl unpato~rcl: scute, iar aplicarea lor unnarita ~i de d.tre eonducatorii locurilor de munca,
.~
~d
introduca pClIcol
. 11U e
1
chiar dad ace~tia nu sunt mecanici sau speciali~ti in utilaj e.
l.' .
.
,~ de accidcntarc, rn cazU
u v
o prima masura de protectie a mnneii consta in amenaj area atelierelor,
:esul ui de prod,:ct1e.:: sa n astfel ineat utilajele sa fi e amplasate in functie de fluxul tehnologic eel mai
.,.' function
, are cat ma.l mare rational, sa se asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pieselor
de prelucrat, evitandu-se Incruci~arile; de asemenea, la transporturi trebuie
, de protectic sc po t .g rupa! sa se pastreze distantelc minime admise intre gabaritele de functionare. intre
utilaje 9i pere!i, stiUpi etc. Aceasta se rezolva prin proieete ~i planuri de orga­
ltc, l)araya~ e de ~,rot('cti e nizare, care se intocmese in eonformitate cu prevederilc normelor de protectia
11 a teliel'c. l~Je au lolul de a muncii, precum ~ i cu instruqiunile de utilizare ale ma~inilor.
~iIajelor, de parti.cu~,~~le d~ La amplasarea utilajelor de ridicat pe ~antierele de eonstructii-m ontaj
Drelncrare, de r~lha~I,l c:.c'.' se va tine seama de consistenta terenului, respectandu-se distant ele fati'i de
·al. 'I n caz de pencol de. a",CI­ ~anturi deschise, cai de comunicatie, linii de transport al energiei elect,ice,
1
..f' (Ll" l11 ~ltim e la maca ra e, de cladirile existente etc.
cl , " d'v

," . uco
,' luI " s·.."·u care lITlI) IE'
. . Ica
'sarcina la m acarale, (lispo­ 5.3 . ORGANIZAREA SPATIULUI DE LCCRU
Jic5. punerca in funcyune a Organizarea loeului de munca depinde, in cea mai mare masura de COll­
1 debl ocarea putandu-s e
.'ICO., ducatorul direc t al procesului de productie, adiea d e maistrul respectiv, dar
trebuie verificata ~i controlata de ~cful ierarhic respectiv.
 -"Hsurilc de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului de
mal ctl constau in: pregat irea locului de munca; curatenia ; depozitarearatio­
nala a 111 aterialelor 9i a sculelor in ordinea indicata de desf5. 9urarca procesului
tehnoiogic; impiedicarea caderilor de la inaltime etc. ; in·stalarea de indica­ Dl
toarc de securitate la locurile periculoase de munca $i la incruci$arile clrumu­ tal
rilor ~i, eventual, imprejmuirea zone i periculoase de lucrl1, instalarea balu5­
tradclor ~ i podetelor peste 9anturi; acoperirea golurilor. Atat pc ~an tier,
cat $i in ateliere, locurile de munca se yor amenaja astfel incat S~l asigure
mUl1citorilor pozitii comode 9i sigure de lucru.
La parasirea lucruIni, sc vor Iua masurile de asigurare a lucr~u·i1or execu­
tate a materialelor depoz.itate ; sc va curata locul de munca, acccsulla locul
ell' munca etc. In cazul executarii lucrarilor in mai mlllte schimburi, se va
preda locul de munca, atragandu- se atentia schimbului care preia, asnpra
eve . tualelor greutati, defectiuni ale utilajelor, r eparati i etc.
Pentru a se preintampina provocarea de accidente de ca.tre clementele
cn care se lucreaza, masurile de protectia muncii prevad 9i separarea, adica
introdllcerea intre om ~i element (acesta putand fi utilaj, la lo c de lucrLl, ma9i­
na , material et c.) a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa
directa a acelui element. Aceste mijloace pot fi :
- imprejmuiri, ingradiri, plase de sarma, copertine etc., in special la
lucrarile de constructii;
- paravane, platiorme de 111cru, co\·oare izolan te etc., la lucr5.rile de
instalatii electrice·
~ carcase, aparatori fixe sau mobile, para van e, dispozitive din care
unele impiedica accesul mun ci torului in paqile periculoase ale unei m~ini
sau ~~1 zona de actiune a acelei ma~ini, iar altele ii feresc pe m unci tori de peri­
colel c prezentate de materiale, ~pan uri, pietre de polizor sau piese deterio­
r ate etc. , care sar in timpul prelucrarii ;
- izolarea acustid a utilajelor (capsulare an tifonica, carcase fono~zo­
l ant~, ecranare etc.) sau izolarea operatorilor respec tivi in cabine fonOlZO­
lanL· ;
- ermetizarea (prin inchiderc in spatii perfect e tan~ e 9i cn izolatii spe­
ciale) pruceselor tehnologice care ntilizeaza materiale, procedee etc., ce co n­
stituie Sl1rse de radiatii ionizante sau de alta natura·
- echipamente' individuale de protectie care ~e folosesc in toa te ac ti­
vitati lc de execntie, productie si exploata~e dupa natura operatiilor res-
pecti'.:e . ' ' 7 J ,

5.4. CAl DE ACCES SI

, CIRCULATIE
,
Caile de acces la obiectivele economice trebuie Drevazute inca din taza
de oroiectarc. .
.' Caile de circnlatie in in teriorul intreprinderilor se amplaseaza. ~i se ame­
naJeaZrl astfel Indt sa se evite pe cat posibil incrucisarile 'intre ele si incru ci­
~5.ri~e cu liniile de nle ferata.'Dadl-aCest lu~ru nu este posibil se ""\~r instal a
? an c.t e, semnalizari vizibilc ziua ]i noaptea etc. Reteaua de drumuri din
lI1tcnorul intrepri:l.derii trebuie sa formeze, de regula, un circuit inchis ~i sa
asigufe accesul ut ilaj elor mobile de stingere a incendiilor, lara. obstacole ] i
pe distanta cea mai scurt5., catn: to ate constructiile din incinta uniUitii.
. Gii le de circulatie nu se vor bloca cn materiale sau cn utilC'.je ]i se VOl'
llum ina acolo uncle se lucreaza sau se fac transporturi ~i noaptea. Ele se VOr
intretine in bUI1~t stare iar iarna se vor curftta de zrtpada si gheata. Santurile prin IT.
de scnrge re a apelor de precipitatie nu trebui; sa1mpiedice circulatia ;';on~ala.
42

11 organiz.ar~i locului de
.: ;1 ia ; depObltareco. ratlO~
dc sfasurarea procesulUl
. instalarea de indlca­
'l~ incruci~arile .drumu­
lucru, instalarea ~alu3­
.:lor . Atat pc santlcr,
HI , .
~ astfcl inca t sa aSlg ure
urare a lucraxilor execu­
· munca, accesul ~a locul
multe schimbun, se va
bului care prela, asupra
)aratii etc. 1
lent~ de catre elemen~ ~ i~
red.d si separarea, aCllC~
~laj, la'loc de 1ucr~, ma~l:
l de actiunea p encul
oasa
pe rtine etc., in special la
1ante etc., la lucrari1e de
· ane, dispozitive din c~r~
- . aslnl
' l'icu1o ase ale un~1 m , .
,nesc pe munc.l't on de pen­
" _
· sau plese detello
)0 1lZor
. ~ carcase fonoizo­
at!'f ODJca,. . mum 60 m ~i pana la diferenta de nivel de maximum 4 m. Tral1sportlll ell
;)cctivi in cabJl1e fonol ZO ­
ct etan~e ~i cu izolat ii spe­
ia1e, procedee etc., ce con­
ra' t'
.~ , fo1osesc in to ate ac I­
t: se t"l res
cpa, natura opera,u or ­
CULATIE
nie pre\'3.zute inca din faza
lor se amplaseaz8. ~~ ;e am~­
ucisarile intre ele ~1 l~cruCl­
'te posl'bil sc YOI' IllS tala
lU es ' d'
Reteaua de dnun~n . l~
~~uEi.: un circui t inchls ~l s<l:
[i~e ndiilor, fara. 0bst ac?l,e .~1
,,,,--1."1 ° din inClnta Ulutat ll .
11 \J
1..-........... .'
riaie sau cn utila]ey se vo:
orturi ~i noaptca~ Elc sc ~o:
·,. Z·)~ p~"da~ - .si ghcata.
ullk
" Sant l'
, nple
.". d'ce 1
'circnlatia
• ,
norma
5.5. TRANSPOHT INTERN
In incinta intreprinderilor sau a ~antierelor, transportarea diferitclor
materiale, a prefabricatelor, utilajelor etc., se poate realiza atat pe orizon­
tala,cat ~i pe vertica1a cu mij10ace de transport foarte variate. .
'l'ransporturi manua}e. Manipulm'ea ~i depozitarea materialelol'. Pentru
obtil1crea unui proces de transport optim in incinta intreprinderii, este necesar
sa se aiba in vedere :
- stabilirea cdor mai scurte trasee la locurilc de munca ~i la depozitcle
de ill atcri-ale ;, . . . .
- adoptarea celormai · adecvate mijloace de transport;
- mecanizarea ~i automatizarea transporturiler interne;
- degajarea imediata a locurilor de mundi de materiale prelucrate, de
rebuturi, dqeuri, moloz etc.
rn locurile de munca in care nu se po ate rea1iza transportul m ecanizat,
trebuie. create masuri tehnico-organizatorice pentru efectuarea operatiilor
de mal1lpulare ~ i transport manuale, fara ca ele sa irnplice peri cole de acciden­
tare 5i eforturi mario
'Frontul de 1ucru al operatiilor de incarcare ~i descarcare trebuie sa asi­
gure deplasarea ~i sta1ionarea mijloacelor de transport, pre cum ~i manipularca
materia1e1or, tara a se crea situatii periculoase.
Tercl1l1rilecare sunt destinate in mod temporar sau p ermanent p entru
efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare ~i depozitare, precum ~i caile
de acccsla accste locuri, \'Or fiamenajate pentru scurgerea apdor ~i dotate
eu in stalatii necesare, pre cum ~i cu instalatii1e ~i uneltele impu5e de normele
de paza contra incendiilor. Ele vor Ii pavate sau podite, iluminatc in timplll
noptii, prevazute cu marcaje, semne de circulatie, ingradiri e tc ., iar ian:.a
vor fi curatate de zapada.
Transportu1 manual cu targa se admite numai pana la distanta de m axi­
roaba se permite pana 1a distanta de maximum 75 m. Transportui cu vagoncte
impinse manual sau cu tractiune animala se folose~te foarte rar. Sarcin ije
maxime admise in normele generale de protectia muncii sunt in functi e de
varsta ~i sexu1 muncitori1or, precum ~i daca activitatea este pennancllUi
sau cu intreruperi. Operatii1e de manipulare ~i transport manual pot fi u~urC\te
prin l1tilizarea micii mecaniza.ri, adica unor mij10ace auxiliare ~i dispoziti've
simple (parghii, scripeti, roabe, targi, carucioare manuale sau cu p1atforma
mobi1a etc.).
rncarcarea si descarcarea materialelor, in si din diverse vehicule se
in cepe numai dupi ce vehicule1e au fost trase 1a 10cul1or, la rampa de descar­
care ~i dupa ce au fost oprite ~i blocate cu saboti.
Manipularea materiale10r vo1uminoase, lungi (tuburi, conducte etc.) a
celor speciale, a buteliilor cu gaze comprimate se realizeaza, in general, cu
mijloace mecanizate, cu dispozitive ~i carucioare speciale etc.
Pentru materialele toxice, abrazive, inflamabile, explozive etc. se y a
acorda 0 deosebita atentie masurilor speciale de manipulare ~i d epozitare a
lor (echipamente, dispozitive de reducere, masuri PSI etc.).
Materialele se descarca ~i se d epoziteaza, dupa specificu1 fiecarui a , in
rafturi, rastele, stive sau gramezi, care sa aiba stabilitate si formele si dimen­
siuni1e indicate in normele respective. "
Operatiile d e a~ezare in stive mai inalte de 1,50 m se vor efectua numai
prin mijloace mecanizate. Sprijinirea materiale10r de orice natura de garduri,
a·
43
d e perf.' }ii cOl1 s tructiilof, d e stalpii Te telelor electrice a erien e etc. este
in t e rz ;S{l.

Transport uri meeauizate pe orizontahi. in cazul transporturilor m e ca­

niz ate, circulatia se va reglcmenta prin tablite avertizoare cu semnc de circu­
lati c, indicandu-sc viteza de circulatie maxima admisa, re s trictiil ~ de circu­
latie ~ i zonc1e pcriculoase care, pe timpul noptii, vor fi semnalizate ctlIumini
ro~ii . .
La conducerea mijloacelor de transport vor fi admi~i llumaiangajati
av-a nd d .rsta de peste 18 ani, care au fo st supu~i unui exame n medical special,
ce 3C va repeta periodic, dupa instructiunile Ministerului SanflUitii. .
P entru personalul de serviciu se va prevedea de-a lnngul instalatiilor
d e tran .' port, cel putin pe 0 parte, un spatin de treeere, avand 0 inftltime de
eel putin 1 m, iar in jurul m eeanismelor de actionare, 0 Hitime de cel putin
1,20 - i ,50 m. .
La transportoarele cu banda, in timpul fUllctionarii lor, este interzisa
curatarea benzii, a rolelor si a rotilor dintate sau modifiearea inciinfu-ii benzii.
Rotile de aetionare si de intind~re trebuie sa fie previzute en dispozitive de
pro'tect ie . ' ,
Ca nd transportoarcle cu banda se utilizeaza la manipularea materiale­
lor in b ucati, pe marginile lor se prevad parapete, ad.nd inn;\.ltimea egala cu
cd p u tin jumatate din dimensiunea eea mai mare a bueatilor transportate.
In cazul transportului pe linii de cai ferate (ingnste sau normale), se vor
resp ccta instructiunile aprobate de condueerea intreprinderii, in conformi­
tat e c~ regulamentul de exploatare tehnica in vigoare pentru liniile respective.
In afara de mecanie ~i de ajutorul sau, urearea altor persoane pe loeo­
m ob va de cale ferata ingnsta este interzisa.
Pe ntru manevrarea vagoanelor pe liniile de garaj in ineinta intreprin­
derii, rnuncitorii respectivi vor fi admi~i la lucru numai dupa ce an faeut un
il1 3tructaj special de protectia muncii.
Caile ferate ~i materiaJul rulant trebuie bine intretinute, iar schimbruile
de cale, semnalizarile, pa5ajele de nivel hcbuie controlate periodic ~i intl'e­
tinlltc c~:mform normelor tehnice ale SNCFR-ului . Vagoanele deeuplate se
vor asigura cu saboti a~ e zati pc linie sau se vor frana.
lVlanevrarea eu ajutorul loeomotivelol', a vagoanelor ~i a garniturilor,
se fac e sub supravegherea personalului SNCFR.
L a transportul au to, eonducatorul este datol' sa con troleze starea, bema
fUl1ctionare ~i dotarea vehiculului, pre cum ~i a remorcii acestuia, conforman­
du-se Regulamentului privind cireulatia pe drumuril e publice, precum ~i
normelol' de circulatie in incin ta intreprinderilor.
Autovehiculele vor fi amenaj ate astfel incat sa corespunda asezarii 51
transportarii mater ialelor sau persoanelor, conform prescriptiilor' speciaie
r espective.

Transportlll'i mecanizate p~ vel'ticaUi. Transporturile pe verticala se

execuUl cu ajutorul instalatiilor de ridicat : maearale, boburi, eie vatoare,
drag-li ne, ascensoare de materiale sau de persoane etc.
La instalarea, exploatarea, deplasarea ~i verificarea periodica a bune i
funetion a ri a mecanismelor de ridicat se respeeta "Instruqiunile tehnicc
pentru construirea, exploatarea ~i controlul mecanismelor de ridicat ~i a
dispozitivelor auxiliare", c1aborate de institutia de speeialitate, aplican­
du-sc masurile d e protectia muncii sp eeifice ficcarui utilaj.

44

_:-icc aeriene etc . este
; tran s porturilor. l~€Ca­
..)are cu scmnc de CI[CU­
( rcstrictiile de circu­
:-t~emnali~ate cll1umini
aclm lsi numaiai1gaj at i
.. xa111~n medical special,
-dui Sanatatii. .
d e-a lungul instal.atiilor
:re, avand 0 inaltlme ~e
c, 0 latime de cel P?-t m
onarii lor, este interzi~~
,ificarea inclinflrii benzll.
Y[lzute cu dispozitive de
l manipular.ea mater~ale­
f" and innaltlme a egala cu
a bucatilm transportate.
~'·u s te s~u normale), se vor
~.l' prinder~i, . .in confoT~i­
e pentru hnule respccb\ e.
a altor' persoane pe loco­
' araj in incinta in!reprin­
.:mai dupa ce au faeut un
cltretinute, i~r s~hif!1?arile
ntrolate penodlc ~l mtre­
. Vagoanele decuplate se
~na. . .
goanelor ~i a garDltunlo r ,
sa controleze starea, bL~na
orcii acestuia , conforman~
~urile publice, preeum ~l
: sa corespunda a~ezari.i 9i
trm prescriptiilor speciale
lsporturile pe verticala se
carale, boburi, elevatoare,
i e etc.
. di ~a a b U1: e l
r ificarea peno v
ta "Instructlunl.le. tehn~ce
canismelor de ndlcat . ~! a
~ de spccialitate, apltcan­
.rui utilaj .
Fiecare m c canism are 0 carte tehnica. Cll date cons tructive si ins trllctillni
ce exploatare si intretinere. ' ,
Dese rvirc~rne ca~ismelor de ridicat, precl1m ~ i legarea ~i fixare a s arci­
!~i o r d E' carlig, semnalizare a manevrelor de ridicare si rotire, se vor ef ectua
n Ll.T a i d c ciHre 111 unci torii instruiti 9i au toriza ti legai.
P entru cablurile 9i lanturile de suspcndare 9i leg-are a sarcinilor trebuie
::;;'_ exis te certific~te d e calitate, precum 9i placute d e marcare, pe care sunt
im p rimate sarcinile m aximepentru care pot fi folosite. Sarcina maxima
pc care 0 poate ridica un utilaj se va afi~a in mod vizibil.
Se va urmari in permanenta buna ~i continua functionare a dispozi­
t ive o r de siguranta ~i de semnalizare, pre cum ~i starea dispozitivelor de
leg-a re ~i prindere, acordandu-se atentie mai ales partilor expuse la eforturi
eosebite si 1a uzura ; cablurile cu un anumit numar de fire sau toroane rupte
Sf:': vor 1nlbcui conform normelor.
Automacarale1e care lucreaza in zone in care sunt linii electrice aeriene,
v I r fi dotate cu dispozitive tranzistorizate de semnalizare sonora, care aver­
t ize.a za daca bratul macaralei intra in campul de influenta electrica alliniilor
a ~ [[ e ne.
Se vor eontrola in permanenta fundatiile, modul de asigurare impotriva
ac~ iunii vantului ~i ealea de rulare a instalatiilor de ridicat, pentru a se pre­
:intampina perieolul de rastumare a utilajulni respectiv.
Se va urmari ca, in timpul operatiilor de ridicare 9i transport, sa nn se
a. inga instalatiile sau liniile electrice de inal ta tensiune sau sa nu se .10veasc~
alte obiecte existente in zona. tn caz de furtuna sau vant cn intensltate mal
m are de gradu16 (viteza mai mare de 1 i mjs), macaralele se vor opri ~i ancora,
pozitia bratului fiind orientata ~i fixata pe directia in care bate vantul.
'lntrebiiri rccapilulativc :
i . Explieati eontinutul no tiunii de capacitate de m uncii.
'\ Ca re sunt principiile fundamentalc ale- economiei de m.i.~cari?
4 . Ca re sunt prineipiile s uplimentare ale economiei de mi~cli.ri ?
j . Ca re sunt ee rintele une i bune amplasari a utilaj elor?
Ii . CU Ill trehuic organiza,t un spatiu de lueru din pun etul d e vederc al proteetiei mUlleii)
7. Ce masuri de pre-,enire a aeeidentelor de munca tre buie luate, III leg1\.turii eu proiectarea
:;;i am enajarea cailo r d e a eees ~i eireulatie?
S. Com se rcalizc:l.zu transportol intern?
9 . Ca re sunt ma s Ulile d e pre're nire a aeeidentelor d e mund l. ee trehuic adoptatc , in lcgr,tura
"" transportul mallua l, manipularea !?i depozitarea materialelor)
lO . \,.'::Ire sunt ce rintcle de seeuritate ee trebuie respee tate la transportnl mccanizat pe o(izon­
tali ?
i l. Care sunt cerintelc de seeuritate ce trebuie respce tatc la tran sportul mecaniz~ t pe 're rtica.la ?
.
 6
a
NOTIUNI DE IGIENA A MUNCU ~I COMBATEREA
~.

NOXELOR INDUSTRIALE
c_

h:

Factorii de rise care genereazrl, de regula, boli profesion ale se mai nu­
mesc in mod uzual ~i f a ctori nocivi, agenti nocivi sau noxe. i-­
Prin urmare, noxcle industriale sunt agenti fizici, chimici sa u biologici
ca re apar in procesele de munca din intreprinderi:;;i care, atun ci d.nd concen­
hati a sau intcnsit atea ~ i durata lor de actiune depa~ es c anumite limite, au
efect dauniitor asupra omului. IT! :
Consecintele asupra lucratorilor sunt v a riat e : de la reducerea capaci­ at
tatilor de munca, slabirea rezi5tentei organismului, pana la boli proiesion ak, d -'­
in unel e conditii,
, noxele pot provoca si, v a tamari acut e: socuri
, t ermice, into­
b s.:
xicati, asfixii, lipotimii etc.
Cunoa~ terea factorilor nocivi ~i a conditiilor in care actioneaza, d eter­ Yi \.: .
minarea lor cantitativ3. si calitativa, st abilirea concentratiilor si nivelurilor
limita admise reprezinta: probleme studiate de igiena m~ncii ~i constituie
elemente esentialc pentru combaterea noxelor industriale.
Tot igiena muncii elaboreaza ~i masurile specifice, ig ienico-sanitare,
adecvate pentru climinarea sau impiedicarea actiunii factorilor nocivi di n 1. 1.:
intreprinderi, ca parte componenta a masurilor de prcvenire a accident elor se ~

de munca ~ i bolilor profesionale corespunzatoa re . C2. •

Agen}ii n ocivi sunt proprii mediului fizic de m1.111Ca ~i pot fi grupa ti in S lL

uffi1a:10 arele cat eg orn principale : rea
- noxe chimice; i'U.. 1

- pulberi industriale;
- zgomot si vibratii;
- radiatii ;' , cu
- factori de microclimat necorespunzator: calitate a aerului, t em­ cr ­
p eratura , umiditate ;
- iluminat n eadecvat. 11 ~
Conducatorullocului d e munca trebuic sa cunoas ca 51 sa ur mareasca (2 _
aplicarea masurilor d e igiena ~i tehnico-org anizatorice pentru eliminarea pt
lor, asHel inca t sa se re ali zeze 0 ambianta de lucru fa vorabil ii sana tatii ~i t i. . : ~_

securita tii 1ucratorilor.

46
 6 :1. ELEl\IE)iTE GENERALE DE IGIE:i'\A

Igicnu IOClllui dc mundi. Conducatorii at elierelor vor urmari mentine­

rea curateniei pardoselilor (murdarirea cu uleiuri, de~euri etc. pot provoca
a ccident area muncitorilor prin alunecare, impiedicare etc.), curatirea de praf
a peretilor, a utilajelor, a bancurilor de lucru, spalarea ge amurilor.
D e ~eurile , gunoiul, carpele !,?i bumbacul cu care s-au ~ters utilajele se
vor culege ~i indeparta de la locurile de mundi., atat de la cele aflate in incinte.
cat $i in aer liber. Acestea din urma vor fi curatate in timpul iernii, de zap ada
~ i gh eata, ~i se vor presara cu nisip contra alunedi.rii.
De~euril e toxice se vOr indeparta cu grija, iar, la t erminarea progra­
:n u ui, resturile de uleiuri, vopsele, lubrefianti etc. se vor culege in recipiente
adecyate. Nu se vor lasa la locurile de lucru cutii, capace etc. cu asemenea
~MnATEREA s ub::itant e.
De asemenea, se va atrage atentia asupra stingerii chibriturilor ~i tiga­
Tilo r, mergand p a na la interzicerea totala a fumatului in anumite locuri de
m unca (ateliere de vopsitorie, garaje, depozite de materiale, la folosirea
lubrefiantilor, prena dezului etc.) .
Igiena indiyidualii consUi in:
~rofesionale se mai nu­ Igiena imbriicamintei ~i inciilJc'i'l1~intei. Imbracfunintea trebuie sa vin~'t
m noxe .
III aj utorul functiei de t ermoreglare a organismului, adica sa mentina. tem­
i, chimici sau biologic i
peratura norinala a corpului de 36,5 ... 37°C. Pentru aceasta, muncitorii
or: atunci cand concen­
vor fi indrnmati, dupa felul activitatii la locul de mundi., anotimp, sex etc.,
,," ~c anumite limite, au
ce obiecte de imbracaminte sa nu foloseasca in timpul efectuarii unor anu­
m ite procese t ehnologice, deoarece ar putea impiedica mi~di.ril e pro\·ocand
~: cla reducerea capaci­
a ccidente. In locurile de munca in care exista pericol de incendiu, Wicari
d eschi se, nu se vor purta haine din fibr e sintetice.
na la boli profesionalc,
De asemenea, se vor face recomandari pentru curatarea, p entru schim­
t : ~ocnri t ermice, in t o­ harea imbracamintei de lucru la t erminarea programului, mai ales in cazul
a.l i.lmitor procese tehnologice (lucrari de vopsitorie, repararea sau intreti­
:are action eaza, det er­ ne rea instalatiilor sanitare etc.).
:ltratiilor 5i nivelurilor Incaltamintea trebuie sa corespunda configuratiei anatomice a picio­
a m~ncii si constituie rnlui , sa asigTue a erisirea lui, sa fie adecvata proceselor tehnologice ~i locului
d ~ munca, sa fie zilnic curatata.
° ,

triale.
ifice, igienico-sanit are,
ii factorilor nocivi din
,oeYenire a accidentelor
• ca ~ i impotriva razelor ultraviolete. De asem enea, prin activitatea glandelor
nea ~i pot fi grupati in
=alitatea aerului, tem-
i):'..Sca si sa urmareasca
'rice p~ntru elimin~~e ~
fa vorabila sanata tll ~l
I giena corporalii are 0 mare importanta in m cntinerca sanatatii organis­
mului, prin pastrarea integritatii function ale a pielii. Printre rolurile acesteia
se numara a cela de aparare a organismului impo t riva p atrunderii microbilor,
sudoripare, contribuie la eliminarea diverselor toxine din corp, la mentine­
rea caldurii ~ i la t ermoreglare a organismului. P entru a putea indeplini aceste
fu nctii, in primul rand, pielea trebuie sa fic mentinuta curata.
In timpul zil ei, dupa folo sirea grupurilor sanitare, la parasirea lucrului
~ i inainte de luarea mesei, m uncitorii trebui e Indrumati sa se spele pe maini
cu apa ~i sapun, explicandu-li-se problemele ~i situatiile n eplacute care se
creeaza din cauza lipsei de igiena corporala .
De asemenea, muncitorilor trebuie sa Ii se arate necesitatea b ailor ge­
n erale : du~uri cu apa rece (15 ... 20°C) la circa 3 ore dupamasa, cu apa calda
(20 .. . 38°C), bai cu abur etc. 5e vor scoate in evident a efectele nesanatoase
p e care Ie poate avea spalarea cu benzina a mainilor pentru cura tarea de
,,;J.eiuri, vopsele etc. , deoarece benzina are un efect nociv asupra pielii (degrc­
3eaza pielea, produce eczem e etc.).
 Dqi masurile de igiena sunt foarte importantc, ele nu sunt suficicntc
pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Atcntia principalii se va ir.­
drcpta, pentru aceasta, catre masuri1e tehnico-organizatorice capabile sa
elimine factorii nocivi.

6.2. ~OXE CHIMICE

Un important factor de rise care apare in mediul fizic amhiant il consti­
tuie noxele chimice, reprezentatc de substantele nocive can: sc degaja in
atmosfera locurilor de munca : gaze, vapori, acrosoli, pulbcri.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: !ntoxicatiile,
arsurile chi mice ~i exploziile. In functie de ele, se dcoscbc5c urmatoarele
categorii de agenti nocivi chimici: substante toxice, canstice, inflamabile
~i explozivc.
Substan~ele toxice sunt acelea care, patrunzand in organism, ii afec­
teaza functiunile, provocand intoxicatii acute sau cronice. Intoxicatia acut ii
are loc atunci cand organismul prjme~te 0 doza mare din substania Inti-un
interval scurt de timp ; intoxicatia cronic a are loc at unci dnd c10za cste rniC<l,
dar pe un interval mare de timp.
Agentii toxici pot patrunde in or anisrn pe calc respiratorie (inhalar<:),
prin piele (cutanat) sa prrn tubul digestiv (ingerare).
Ingerarea este rar intalnita ~i se produce, de obicei, din neglijenta.
Penetrarea prin piele se intalne~te, in special, cand se 1ucreazi:'l en su b­
stante toxice licl1ide : benzina, toluen, xilen etc.
Patrunderea toxice1or in organism prin inhalare este cazul cel mai frec­
vent in industrie (circa 90% din intoxicatii) ~i cu consecintele cele mai grayc,
datorita transportarii lor rapide de catre sange 1a difcrite organe.
Actiunea toxice1or poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de
exemplu, bcnzenul afecteaza sistemul nervos), sau generala atacand toate
tesuturile !?i organele (exemplu : acidill cianhidric, sulfuric).
In functie de efectullor asupra organismului, toxicele pot fi neuropara­
litice, asfixiante, iritante, narcotice etc.
Pentru prevenirea pericolului de intoxicare, legislatia romana prevcdc
prin normele generale de igiena muncii limitele maxime admise in atmosfer a
locurilor de mund pentru majoritatea substantelor toxice.
Substantele caustice sunt cele care in contact cu organismul pro\'oaca 0'1
arsuri (cloruI, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric etc.).
Dupa localizarea lor, arsurile chimice pot fi : .­
- cutanate;
- oculare;
- arsuri ale cailor respiratorii;
- arsuri ale tubului digestiv ;
- arsuri ale altor organc.
Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele rna; grave, arsurile
cailor respiratorii ,?i ale tubului digestiv.
In functie de intensi.tatea ~i profunzimea leziunii, arsurile cutanate
se clasifica asHel :
- arsuri de gradul I (eritem), caracterizate prin apnritia unoI' zone
eritematoase, sensibila, durcroasa, situata pe 0 zona de edem ;
arsuri de gradul II (flictena), caracterizate prin aparitii pe tegumcnte
a unci zone eritematoase situaU pe 0 baza de edem masiy, acoperita d
cu flictene cu continut serocitrin; r ;

48
de l1U sunt suficicDtc
a principaHi se va i;:­
nizatorice capabile sa
fizic ambiant 'il consti­
rive care se degaja b
pulberi. . ..
ce sunt : intoxicatllle,
dcosebcsG urmatoarele
, canstice, int1amabile
d in organism, ii afec­
mice. Intoxicatia (Iwt /i
~ din substanta intr-un
lci dU1d doza este mica,
rcspiratorie (inhalan· ),
i.'). . .. ~ formare de cantititti mari de gaze. Num eroase substante, in contact cu aerul,
oicei, dm neghJent a .
and se lucreaza cu sub­
cste cazul cel mai fr 'c­
;ecintele cele mai graye,
fcrit~ organe.
ra anumitor organe (de
uenerala a tad.nd toa te
Jfuric) .
)xicele pot £i neuropara­
~islatia romana prcn-de
~n e admise in atmosfer a
toxice.
eu organismul proYoaca
.ul percloric etc.).
r celc mai grave, arsurile
dU]]jl~ arsunJe cutana te
prin aparitia unor zone
;Je 0 zona de edem;
:j;l aparitii pe tegumente
c edem masiv, acoperita
- arsuri de gradul III (escara), care afectcaza intreaga grosime a tegu­
mentului, uneori ~i tesuturile subtegumentare : mu~chi, vase, nervi;
zona arsa se prezinta. indurata, cu aspect cartonat, insensibila la
Palpare;
- arsuri de gradul IV caracterizate prin carbonizarea t esuturilor.
Cele mai grave sunt arsurile de gradul III ~i IV; daca ele afec teaza peste
50% din suprafata corpului, ~ansele de supravictuire sunt minime.
Suhst3nlele inflamahile. Inflamarea este 0 ardere de scurta durata a
unui amestcc 'de vapori ai unui lichid combustibil (care poate arde) cu oxi­
genul din aer ~i se produce in urma cre~terii locale a temperaturii, datorita
unci sursc ext erne de caldura.
Caracteristic fenomenului de inflamare este faptul ca arderea se pro­
duce ~i inceteaza brusc, deoarece caldura degaj ata nu este suficienta pentru
incalzirea intrcgii cantitati de lichid care sa asigure formarea in continuare
a vaporilor.
Pericolul pe care il prezinta substantele inflamabile este cel de incendiu,
daca intalnesc conditii prielnice.
Substanlele explozive. Exploziile de natura, chimica sunt rezultatul
unor reactii chimice foarte rapide, cand, intr-un timp foarte scmt, rezulta
produ~i noi, cu degaj are de calduriL
Substantele explozive se descompun sub actiunea temperaturii, cu
produe amestecuri explozive : benzina, ·toluenl.ll, acetona, acidul etilie etc.
Amestecurile explozive prezinta limite de explozie superioare ~i inferi­
oare: cantitatea maxima, respectiv minima, din substanta, in procente, ee
forineaza cu aerul un amestee exploziv. Aeest e limite sunt influent ate mai
ales de temperatura ~i presiunea la care amestecul es te supus.
In eazul amestecurilor explozive praf-aer, pericolul de explozie este
eonditionat de omogenitatea suspensiei, gradul de dispersie al particulelor
de pr~f, compozitia chimica a acestuia, de compozitia, temperatura ~i umi­
ditatea aerului.
In industrie sllnt frecvent e accidentele datorate incompatibilitatii unor
substante. La contactul dintre ele, pot sa aiba loc explozii, incendii sau sa se
formcze eompu~i. eu ae~iune daunatoare organismului umal1. Astfel, explozii
sc pot produce la contactul acidului azotie sau azotatului de amoniu cu sub­
stante organiee, sau la contactul acetonei cu peroxizi. Eterul etilic, fosforul
galben, acidul acetic, pulberea de carbune !?i substantele oxidante sau pul­
berile m etalice (zinc, aluminiu, magneziu), in contact cu aerul, pot provoea
ineendii.
Cde doua mari eategorii de masuri de prevenire - tehnice ~i organiza­
_Ol·ice - se caracterizeaza in cazul noxelor chimiee prin :
- masuri tehnice : mecanizarea ~i ermetizarea proceselor tehnologice,
- · r .. alizarea proceselor de productie prin inlocuirea substantelor toxice
. ~ ,ltele netoxice sau mai putin toxice, inlocuirea unor m etode cu altele
nepericuloase (de exemplu: inlocuirea sablajului cu nisip, prin curatare eu
alice san prin curatare hidraulica etc.), inlocuirea unor procedee uscate prin
procedee umede, ventilarC'<l. industriala, folosirea echipamentului de pro­
t eetie adecvat etc.;
- masuri organizatorice: cxamen medical la angaj are ~ i periodic,
depozitarea ~i manipularea cores pullziitoare a substantelor, curatarea atelie­
rclor, alimentajia de protectie, instrllctajul muncitori,lor ~. a.
4-c. 498 49
 6.3. PULBERILE I~DUSTRIALE

Praful indu::i trial (pulberile) apare in cursul desfa~urarri unor procese

de lucru, datorit5. diferitelor utilaje ~i instalatii (concasoare, ma~ini de ascu­
tit, polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.).
Din punctul de vedere al dimensiunilor, pulberile se impart in : praf
propriu-zi s (particule mai mari de Iflm), ceap. sau nori (particule de
1-0,1 ;.Lm) ~ i fum (particulesub 0,01 flm).
. Pulberile actioneaza asupra organismului pe cale mecanica sau chimid.
Pulberile care constituie noxe chimice au fost prezentate in subcapitolul
or.; ceden t.
- Actiunea mecanica a prafului industrial asupra organismului se mani­
festa sub forma cle iritari ale pielii (eczeme), ale ochilor (conjunctivite), ~i, -'
in special, ale cailor respiratorii (pneumoconioze). Pneumoconiozele sun t
cauzate de pulberi de naturi diferi te: azbest (azbestoza), carbune (antra­
coz5.), siderit (sideroza) ciment (silicatoza), pulberi de siliciu (silicoza), care
este cea mai frecventa ~i care prezinta ca simptome fibrilizarea ~i scleroza­
rea plamanilor, asociindu-se deseori cu tuberculoza.
Imbolnavirea este dependenta de agresivitatea substantei respective
de concentratia sa in atmosfera' zonei de munca (pentru care sunt stabilite
limite prin normele de igiena a muncii), de dimensiunea (diametrul sau lun­
gimea) particulelor inhalate, de perioada de timp in care s-a inhalat praful
respectiv.
Unele pulberi, cum este cea de azbest, pe langa efectul fibrinogen , sllnt
~~ cancerigene ; de asemenea ele pot afecta l1U numai functia respiratorie, ci
~i mlIna. a .
p~ .

6.4. FACTOR I DE :JIlCROCLDIAT (CALITATEA AERULUI,

TE:'vIPERATCRA, Ul\IIDITATEA) NECORESPlNZATORI

:1Iicroclimatul industrial este detenninat de conditiile atmosferice (tem­ c;:':'

peratura, umiditatea, prcsiul1ea atmosferica 9i intcnsitatea curentilor atmo s­
rerici) caracteristice unui loc de mUl1ca, rcspectiv unci incinte in care se desfa­
~oara procese de productie.
Factorii de microclimat pot deveni factori de risc de accidcntare ~i im­ r1-. -­ .
bolnavire profesionala. Actiunea lor periculoasa se traduce fie printr-un an­ r.-: .
samblu de transformari termochimice, care se produc la nivelul mijloacelor
de produqie, perturbftndu-le function area nonnala, fie prin transfonnari ~~- :
Ge '.
fiziologice ale organismului executantului. na:.
Temperatura ael'ului in mediul industrial este influentata de proccsul
tchnologic care are loc in a cel mediu, astfel ca este 0 rezultant5. Intre cal­ gr a
dura d egajata de o:nrscle de cal dura ::;i de suprafetele incalzite ale utilajelor, t a:
c;ddnra degajata de oameni ~i caldura solara, pe de 0 parte, ::;i pier de rile de di:: :.
caldura datorita u~ilor, fercstrelor ~i prin sistemul de ventilare, pe de alta 11 "_
parte.
Radiatiilc termice, constand din racliatiile infraro ~ ii emanate de supra­ li n::
fete puternic incalzite (cazane, sobe), de metale topite sau incandescente, (m ..
produc 0 incalzire directa locala a tegumentelor (piehi) ~i, uneori, chiar crq­ ti,':~
terea temperaturii generale a corpnlui.

50

fasurarii unor proces e
lsoare, ma~ini de ascu­
'i1e se lmpart in : praf
a.u nori (particu1e de
, mecanica sau chimid.
~cntate in subcapito1ul
l oro'anismu1ui se mani­
c . .t )
lilor (conjun~tlVI e , ~I,
Pneumocomozele sunt
stoza), dlf~~ne (antra­
:le siliciu (sillcoza), care
~ fibrilizarea ~i scleroza­
~ a substantei respective
;ntru care ~unt stabihte
llnea (diametru1 sau lu.n­
n care s-a inha1at praiu1
:i. efeetul fibrinogen, .sun~
1i functia respiratone, CI
ITATEA AERULUl,
~CORESPUNZATORI
)nditii1e atmosferice (tem­
nsit~tea curentilor atm o:­
ne i incinte in care se desfa­
~ risc de accident are ~i im­
: traduce fie printr-un an­
;duc la nive1u1 mij1?ace~0~
a.1-a, fie prin transforman
itc influentata de, proces_ul
-te 0 rezultanta mtre cal­
~~le incalzite ale utilajelor,
~le 0 parte, :;,i pierdenle d:
.al de venti1a1'(" pe de alta
nfraro ~ ii ema~ate de supra­
~ topite sau Il1~and~scel:te,
pielii) ~i, uneon, chlar Clq-
Organismul omu1ui, prin 'mecanismu1 sau de autorcg1arc teunica, i~i
p~lstreaza in till\.pul muncii temperatura constan.t a, atata timp <;at limitele
de minoclimat, p~'c\:izu'te in normelc de igieI~a" nu· sun t 'depa~il:e,' iar' omul
este sanatos.. · ·· . .. .
Sub influentaunei temperaturi ridicate, un muncitor poate e1imi11a
printr-O transpiratie abundenta 6-81 de apa in 8 ore, precum ~i 0 cantitate
importanta de saruri necesare bunei functionari a organi:::mului,
poate duce la seadereagreutatii corporale cu 0,.5-4 kg in 8 ore, ceea ce
tn cazul in car.e capacitatea de termoreglare este dcpa~ita, rnuncitoru1
este expus accidentelor termice ~i imbolnavirilor. Seinnele de afectiune sun.t
sHibirea generala, dureri de cap, ameteli, gura uscata, zgoillote in urcchl,
ridicarea temperaturii pana la 40°C, pierderea cuno~tintei etc.
Activitatea profesionala este clasificata in functie de degaj area calorica
determinata de intensitatea efortului fizic, si anume : activit ate usoara, acti­
vitate medie si activit ate grea. Pentru compensarea pierderilor calorice,
s-au stabilit~onditii1e de microclimat (temperatura aerului, umidit~tea
re1ativa, viteza de mi~care a aerului) necesare pentru cele trei categoril de
munca menrionate, atat pentru perioada rece a anului (temperatura exte­
rioara de cel mult + }DoC), cat ~i pentru perioada calda (temperatura exte~
rioara de cel putin + 18°C), in functie de caraeteristicile incaperilor (incapen
caracterizate prin degajarea de ca.ldura de convectie, de caldura. radianta,
umiditate mare etc.).
Daca. temperatura din incaperile de lucru (de exemplu; atelier-forja etc.)
depa~e~te +25°C, se vor lua masuri pentru a se realiza 0 mi~care a aerului
de cel putin 0,3 m/s indiferent de intensitatea efortului fizic. .
In excavatiile subterane (de exemplu in mine, la executia tunelurilor,
a canalelor colectoare) se va asigura 0 mi~care a aerului de 0,2 mis, la 0 tem­
peratura de +20°C, iar acolo unde sunt instalate compresoare, temperatura
aerului nu va depa~i + 35°C.
In ceea ce prive~te temperatura suprafetelor incalzite ale .utilajelor la
locurile de munca, norrnele de igiena stabilesc ca limita. maXIma +SSOC.
Cnrentii de aer in industrie se produc in mod special in atelierele cu
surse puternice de caldura (forje, turnatorii, cuptoare etc.), datorita patrun­
derii aerului din exterior prin diferite orificii, ferestre sau luminatoare sparte,
crapaturi, instalatii de ventilare defecte etc. Ei sunt periculo~i in cazul unei
diferente mari intre t emperaturile aerului din interior ~i exterior (in special,
iama).
Cercetarile efectuate arata ca organism1.1l omului poate suporta fara
pericol curen!ii de aer cu viteze chiar de 3-4 mis, daca temperatura lor
n1.1 este prea scazuta . In orice caz, pericol mai mare de imbolnavire prezinta
oprirea de ca tre unii lucratori a instalatiilor de ventilare, deoarece aceasta
determinii noxe care pot produce in toxicatii acute sau imbo1naviri profesio­
nale.
Umiditatea. Natura procesului tehnologic ~i alte conditii determina
grade de umiditate foarte variate. Prin nmiditate absoluta se intelege canti­
tatea de vapori d e apa care se gase~te intr-un metru cub de aer. Raportu1
dintre umiditatea absoluta ~j cea maxima posibila 1a temperatura data se
nume:;,tc umiditate r elativ{f :;,i sc exprima in procente .
Umiditatea rclativa nOl:mala variaza. intre 3~ ~i 70%. In afara acestGr
limite, aerul se considera uscat, respectiv umed. In unele 10curi de munca
(mine, tuneluri, unele sectii din indu~tria hxtiHi ~i ctimica) , umiditatea rela­
ti\·a. poate ajunge la 90% ~i chiar mai mult. .
Cmiditatea ridicatii produce perturbarca proccsului de termoreglare.
51
 Presilmea atmosfel'ica normaHi es te de 760 mmHg, iar varia~iil e filci nu
sunt resimtite de organismul omului. Sunt insa annmite situatii in care mun­
citorii trebuie sa lncreze la presi'uni muIt mai mici sau muIt mai inari .
La presiunc crescuta sunt expu~i cei care lucrea za la fundatii ~i poduri,
la lucrari submarine etc. Trecerea brusca de la presiunea crescuta din chcson
l2.. presiunea atmosfcrica normala de la suprafata (decompresiunc brusca)
poate produce boala de cheson, care se manifes ta prin : dureri de articulat ii ,
at 111u$cl1ilor, dureri in piept, imbolnavirea pielii, greutate in respiratie etc .
Pentru prevenirea bolii de cheson, masurile de protectia muIicii pre\'ad
mai intai antrenarea muncitorului in trei etape, ~i anume : ridicarea presiunii,
mentinerea muncitorului, incepand cu un timp scurt pana la timjml normal
de lucru, la acea presiune ~i apoi decompresiunea in etape pana la presiun ea
110rmala.
La presiune scazuta sunt expu~i cei care lucreaza la altitudini m~ri
(pe munti inalti). In aceste cazuri, se impune, uneori, ca ma sma de precautle,
folosirea ma~tii de oxigen.
Prevenirca accidentelor ~ i imbolnavirilor profesionale datorate factori­
lor de microc1imat se realizeaza prin masurile tehnicc-organizatorice adecvate
situatiei respective, $i anumc:
- modificarea procesului tehnologic sau a utilajului;

- ventilarea generala, partiala, locala sau combinata ;

- izolarea spatiului de lucru ~i arnenaj area de spatii speciale pentru

r epaus in conditii climatice normale;

- du~ uri de apa, de aer, perdele de apa, racirea pardoselilor cu aer sau

Cll apa etc. ;

- prevederea unei instalatii de aliment are cu apa carbogazoasa, cu

apa u$or sarata alternata cu apa dulce;

- rcgim rational de lucru cu intrerupere periodica a lucrarilor ;

- echipamente de protectie ~i de lucru adecvate etc.
Printre principalele masuri de protectia muncii, ata t in cazul noxelor
chimice, a pulberilor, cat ~i a factorilor de microclimat necorespunzatori,
s(: inscriu \"E'lltilarea illcilperilor ~i cOllditionarea ael'ului.
Cl5.dirile industrialc, atelierele, laboratoarele, depozitele etc., se prevad
cu ventilare naturala san mecanica, prin carc se asigura schimbul de acr din
incintele respective, indepartandu-se in acela~i timp sul>stantele nocive din
atmosfera.
Ventilarea naturalif. se obtine datorita diferentelor de presiune bazate pe
diferenta dintrc temperatura aerului exterior S1 a celui interior sau datonta
actiunii vantului. '
Schimbul de aer prin ventilare naturala se poate realiza :
.- prin aerare, adica prin realizarea unui scbimb de aer organizat ~i
dirijat prin ferestre, luminatoare, guri de aerisire prev5.zute cu dispozitive
' e reglare a debitelor de aer ~i a~ezate astfe! incat, pe de 0 parte, sa intre
aerul proaspat, iar pe de alta parte, sa iasa aerului viciat, obtinandu-se 0
circulatie continua a aerului fara a se produce curenti prea putemici ;
- prin filtrare, care consta in realizarea unui schimb de aer neorgani­
zat, datorita neetan~eitatii feres trelor, tocorilor u~ ilor etc.
Ventilarea mecanicii se obtine cu ajutorul unui ventilator - exhaus t~r
sau un alt tip de ventilator. Dupa modul de fUl1ctionare , instalatia poate
introduce aer proaspa t lncalzit la t emperatura ceruta sau poate aspira aerul
vidat.

52
;. iar variatiilernici nu
t: situatii in care mun­
i mult {nai mario
a la fundatii~i poduri,
ea crescuta 'din cheson
lceompresiune hrusd)
: dureri de articulatii,
utate in respiratie etc.
rotectia m uncii preyad
rle : ridicarea presiunii,
pan a la timpul n~rmal
tape pana la preslUnea
~aza la altitudini mari
. fl' 1
~a maSllra de precautie,
l.;:.lor etc.); un dlSPOZlhv eflcace este dlSpozlhvul polizorului; -1 - tubulatura
ionale datorate factori­
alc ~ltuit din: tubulatura de absorbtie racordata la
I)up:"t ~ spatiul ve11tilat, ventilarea mccal11ca
p o a te fi: gen erala, cand intregul spatiu al inca­
pc ri i estc ventilat: partiaL'i, cand sc ventileaza
n a m ai 0 part e a incaperii ; 10eaHi cand S8 \Tntileaza
Eu u ai loeul de munc{l unde se produc degaj~ri
HOClve .
Pen tru ven tilarea local~l, se folos esc diferi tc
t ip u ri de dispozitive, 5,i anume:
- dispozitive de aspiratie locala deschise (hote
h > )r j {l , la mese de sudura, de lacorator etc.) : Fio·. 9. Di'po{.iti-r pcntru
- dispozitiYe de aspiratie locala semiinchise ab~orbtia prafului de la
(ho re cu pereti laterali, nise, dispozitive care im- polizaI':.. ~'i
braea. partial scula de lucr{l - de exemplu, pentru ; - agregat cleo fl~tTare;
1 1 . - - carcasa de r·,rotectle a
r ey nerea J,ra u Ul. a ~r~ ucr~rea lemnu u~, a I?:ta- polizorului; 3 _ sup~rtul
pe ntru absorbirea prafului de la polizor (fig. 9), de absorbt ic ­

Jrganizatorice aden'ate
earea.' a proteetoare a polizorului ~i 'agregat de filtrare, p1'evazut cu dou~

ra co rduri Cll flans,e (unul de intrare s,i altul de ie~ire) La pornirea polizoruhu,

ilajului;
il1~ ra simultan in functiune s,i dispozitivul de absorbtie ;

nbinata;
- dispozitive de aspiratie locala inchise (carcase care inchid complet
~ spat ii speciale pcntru
sursa de degaj are a factorului nociv) ;
- perdele de aer, realizate prin emiterea unui jet de aer cald sub un
. pardoselilor cu aer sau
a ::umit unghi fata de planul us,ilor din halele care trebuie sa stea in perma­
nenta deschise, din cauza operatiilor de transportare a materialelor.
1 apa carbogazoasa, cu In afara de sistemele de ventilare mentionate, in intreprinderile indus­
tr iale cu mare degaj are de pulberi, se folosese separatoare de praf (cicloane sau
fil t re din tes{l turi, filtre electrice care opresc particulele fine de pulberi ~ .a.).
Jdica a lucrarilor;
Un asemenea separator (eiclon) este cel ar~Hat in figura 10, dispozitiv car~,
ate etc.
i ll fUl1etie de debitul de aer care urmeaza a fi desprafuit, se folose~te fie 1l1dl­
ii a13.t in cazul noxelor
v idual, -fie in baterie.
li~at necorespUIlzrltori,
Conditionarea aerului consUi in realizarea si mentinerea unui micro­
rului.
climat artificial, neeesar intr-un anumit spatiu lin;itat. p'entru aceasta, sunt
lepozitele etc., se prev;l.d
n eecsare : enratarea aerului de impuritati, incalzirea ~i umidifiearea aerului

r
:TUfa schimbul de aer dm

substantele nocive din

in anotimpul 1'ceC', raeirea, umidifiearca sau usearea aerului in anotimpurile

c;5J duroase, astfel incat sa se obtina nn microclimat constant in tot timpul
anului. '
'lor de Dresiune bazate pe
Instalatiile de conditionare sunt utilizate pentru : .
~lui interior sau datorita
- asigurarea unor eonditii igienico-sanitare in incaper i eu diferite desh­
!l J.tii (administrative, industriale, saJi de spectaeole, spitale, muzee etc.) ;
ete realiza :
- asigurarca conditiilor de microclimat neeesare unor anumite procese
.limb de aer organizat s,i
t eimologiee (de exemplu, ateliere de meeanica fina, laboratoare chimice etc.) .
prev3.zute eu disp?z~tiv e

::, pe de 0 parte, sa mtre

6 5. ZGOMOTUL ~I VIERATIlLE
ui vieiat, obtinandu-se 0

en ti prea pH ternici ; .

i sehimb de aer neorgaDl­

Sunetele, respectiv zgomotele, ca ~i vibra tiile sunt efectc ale oscilatiilor
solide, lichide sau gazoase.
silor etc.

ui ventilator - exhaust~r
Suuetele sunt produse de oseilatii regulate, earacterizate prin :
ctionare instalatia poate
- intensitate aeustica (taria auditiva), respeetiv cat de puternic sau
:lta sau po ate aspira aerul
d e slab este auzit sunetul. Intensitatea depinde de amplitudinea (marirnea)
oscilatiilor ~i se exprima in foni ;

53
 Tubul de I'vawar('
\;. " Q aqru/ui [.)f'O f
.~~~-:.:
In!rweo__ ~--1~
aervl(j/ Verte}

{Ul'ffi! ~dFalct
exterior

[urmf splra/af
' inter/(}/'

Oft[iul d" 2V:xuare

a oFafului
a
b
ig. 10, Se!"a rQtor <it' pra£ (ciclo n) :
a - cidonul propriu-zis; b - cll n: ntii spiraJi intr-ull ciclon.

- nivelul intcnsit;i~ii sonore, care este t8.ria sursei sunetului ~l se

m;boara in dccibeli (dB) ;
- inaltimea, care arata cat de ascutit saugros este sunetul ~i se exprima
prin frecventa oscilatiilor, rnasurate in Hz (nurnarul de oscilatii pe secunda).
eu cat frecventa·este mai mare, eu atat sunetul este mai ascutit·
- timbn{, care depinde de natura corpului care emite vibl:atia sonora ~
- durata, care arata timpul de actionare a sunetului. '
Urccl1ea omeneasca pcrcepe numai sunete cu frecvente cuprinse intre 16
~i 20 000 Hz. Oscilatiile peste 20 000 Hz produc ultrasunete, care nu sunt
auzite de 0111, iar sub 16 Hz sunt resimtite sub forma de vibratii.
Pentru ca un sunet :03. poata fi clefinit ~i perceput de ~atre ureche~
trebuie sa pl'imeasca uncle sonore cel putin timp de 1/100 s. Dad durata este
mai mica, urechea percepe vibratia sub forma de pocnet.
Zgomotul este 0 oscilatie neregulata, aperiodica , acatuita dintr-unu
sau mai multe sunete de intensitatc si £rec\'enta diferite, intr-o succesiune
dezordonata ~i intamplatoare. ' , a
Sursele producatoare de zgornot iau na~tere prin :
- actiune mecanica : ciocnirea sau frecarea corpurilor;
- actiune aerodinarnica ; trecerea aerului prin orificii cu sectiuni mici
(evacuarea gazelor arse etc.) ; ,
- actiune electrornagnetica (datorita fort e1or cu caracter periodic care .. :
L. _
~

apar in rotor ~i in stator) :

- actiune t errnica (turbionii din foC'are in procesele de ardere, cand s '
tirajul este necorespunza tor) ;
- turbuienta lichidelor (lovituri de berbec la instalatii de apa etc.).
Eiectele noclve ale zgornotului sunt :
- efectul de acoperire a sunetelor mai slabe de catre un sunet mai
intens ~i care poate fac e neinteligibila vorbirea, poate irnpiedica perceperea

54
 Tubul de ;:''1acuore sem naielor sonore, ascultarea functionarii ma~inilor, inlesnind astfel produ­
o oIJrului urat Ce 'ea de accidente;
- oboseala auditiva, care produce 0 oboseala generaIrt, 0 i ncetinjre a
Varfej r e ...q iilor psihice, diminuarea atentiei, insomnie, excitabilitate crescuta,
i e uce rea capacita!ii de munca ; .
- surditatea profesionala, care estc caracterizata prin leziuni ale
[Uf'f!flt !:j)I{alcf u rce ii interne, provocate de munca desfa~urat5. timp indelungat in condi­
exterior
F de intensitate ridicat~l a zgomotului (slabirea progresiva a auzului, sur­
ira te a total5. bilateraHi. putand aparea dupa 10 -20 de ani) ;
/' ~u;en! SpI;rJlaf - actiunea rnecanidi traumatizanta a presiunii aerului, provocata
,r.,error
de exp10zii sau zgornote foarte puternice, care produce sparge rea timpanului
sau. alte traumatisrne ale organelor din urechea interna.
Yibl'aliile sunt efecte ale unor oscilatii produsc in corpuri solide, dato­
r ita unor operatii tehnice. .
Din punctul de vedere al actiunii nocive asupra organisIDului vibratiile
po t proyoca : afectiuui ale articulatiilor, tulburari vasculare la maini sau la
picio a~-e, IDodificari osteo-articularc ~i rnusculare (la cot, 1a oasele mainii,
sd.~r oze etc.).
111 fnnetie de sursa care Ie genereaza, "ibratiilc pot actiona direct
<:.:O,upra organismu1ui exeeutantului (vibratii produse de autovehicule, utilaje
y ibrante-yibratoare, perforatoare, utilaje de nituit etc.) sau indirect, prin
i n [ '~rmediul plan~e e lor (in eazul motoarelor, concasoare1or ~.a.).
~ icl o n.
~\Iijloace de comhatel'c a zgomotelor ~i vihl'atiilor pot fi tehnice ~i or­
g ct: izatorice ~i sc aleg in functie de utilaj, de procesul tehnologic, de distan~a
sursei sunetului ~l se
d ·::.tre sursa de zgomot ~i incaperile in care arice zgomot impiedica activita­
Ie sunetul ~i se exprima tea respectid. etc.
.~ oscilatii pe secund~t). 111ijloacde te/mice constau in :
. mai ascutit ; - inlocuire a proceselor tehnologice san a utilajelor zgomotoase cu
cmite vibratia sonora} alt::le si1entioasc (de cxemplu, nitnirea pneumatica cu sudarea) ; a mecanis­
~ tului . melar cu miscari rectilinie cu mecanisme Cll rnisca re de rotatic; a actionarii
:vent e cuprinse intre 16
" l~{:anice prin aqionare hidraulidi, acolo unde cste posibil ; ~ rotilor dintate
rasunete, care nu sunt
eu Jinti drepti cu roti eu dinti elicoidali; a rotilor dintate mctalice cu roti
{, de vibra t ii .
d in~ ate din materiale plasticc; echilibrarea eorecta a organelor m~inilor
~cput de catre ureche~
etc ..
100 s. Daca dmata este
- evitarea presiunilor ridicate in instalatii; "­
ccnet.
- atenuarea propagarii zgomotului de la sursa prin ecrane de protectie j
ca, acatuita dil.1tr-unul
- intretincrea in buna stare a utilajelor;
critc, in tr-o succesiune
- izolarea acustica a utilajelor (capsulare antifonica, carcase fonoizo­
lante, ecranare e tc.) ; manevrarea prin tclecomanda (automatizare) ;
rin :
- amplasarca rationala a surse10r de zgomot in cladiri sau incaperi
'rpnrilor; .. . .
sep arate; insonorizarea p1atformelor, a pardoselilor, a peretilor ;
orificii cu sectlUlll IDlC}
- izolarea operatorilor utilajelor in cabine fonoizolante ;
- izolarea iWldatiilor ma~inilor generatoare de vibratii (izolatii elas­
'u caracter periodic care
t ice, arcuri etc.) ;
- utilizarea echipamentelor individualc de proteetie (antifoane inten{e
ocesele de ardere, dnd
S<l'.1 externe, ma nu~i vibroizolante, incalp.minte vibroizolanta).
J11 asu1'ite organizatolice principalc constau in: examenul m edical al
instalatii de apa etc.).
munCltorilor 1a angaj,are ~i periodic ~i neadmiterea la lucru a celor cu afeetiuni
<'-I e org-anelor auditive, ale cailor respiratorii ale sistemului nervos, articular
de catre un sunet mai etc . ; schimbarea dupa anumite illtcryal e de: timp a 1ucratorilor de la utilajele
.2impiedica perccperea care produc vibratii, instruirea personalului.

55
 6.0. HADIATI I

In curnsl activita!ilor industrialc, Sllnt prczentc adcsea anumitc radia­

tii. Uncle sunt produse intenrionat de diverse aparate din ratiuni precise
tehnologice san de control. Altele apar accidental, datorita unoI' pcrturba~ii
In desfa~urarc a proceselor de munca.
H.adiatiile, in fllnctie de natura, intensitatea, frecvcnta !?i durata actiu­
nii lor, ~ot avea diverse infiuente nocive aS11pra organismului, ~i anume :
arsuri, oboscala, somnolenta, lesin, soeuri calorice, afectiuni ocuJare, pigmcn­
tarca pielii, diderea parului, turbura'ri ale sfll1gelui, boli de iradicre, leucemie
etc.
Principalele masuri de pre venire SU11t izolarea surselor de radiatii ­
dupa natura ~i gradul de periculozitate - prin ecranare, e tan~are, ermetizare
~i automatizare, telecomanda, echipamente de proteqie, control dozimetric
al surse!or, examinarea medicaHi periodica a muncitorilor etc.
In mod special, in cazul folosirii unor aparate cu radiatii ionizante (raze
Rontgen, raze aHa, beta sau gama (care au putere marc de penetrare) sau ir~
cazul prezentei pe !?antiere a unoI' vehicule folosind asemenea aparate pentru
controlul calitativ allucrarilor, toti muncitorii care nu au atributii in efec­
tuarea operatiilor respective vor fi indepartati, crca.ndu-se zone interzise
acces111ui prin imprejurimi, semnalizatoare de securitate etc.

6.7. ILDjiINAT l\'ECORESPUl\IZATOR

I1mninatul11atunll, rcalizat prin patrunderea razelor solan~, prin fercstre

practicate in pere~ii exteriori, prin luminatoare sau prin sistcm.e mixte, are
a vantajul cil 1111 obose~te vederea, insa prezinta incoveniente in ceea ee
prive~tc repartizarca unifon11a a fluxului luminos, variatia intensitiitii in
CUI' suI zilei, fenomene de orbire provocate de razelc solare directe etc.
Ilmninatul artiiicial. In ateliercle san spatiile inchisc ale constructiilor
sau pentru lucrul in timpul noptii, este necesar sa se asigurc iluminatul arti­
ficial. In multe cazuri, accidcntele se datoreaza nivelului prea scawt de ilu­
minare a locului de munca, orbirii directe sau rcflectate, umo1'elor intune­
cate, distributiei necorcspunzatoare a stralucirilor, adaptarii lente a ochiului
ca.nd muncitornl i!?i schimbrt directia privirii, dinspre spatiul puternic lumi­
nat spre alta parte mai putin luminata a indiperii.
Un iluminat nccore -punzator produce oboseala oculara :?i nefVOaSa a
muneitorilor. .
Iluminatul artificial igienic trebuie sa incleplineasca urmiitoarele con­
ditii : sa asigure un Ilivel suficient de iluminare; sa creeze 0 repartizare uni­
forma a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire, spectrul trebuind sa fie
cat mai apropat de spectrulluminii naturale; sa nu impurifice :;;i sa nu Indil­
zeasca aerul din incapere .
Orbirea directa se evita prin: prevederea unor inaltimi optime de sus­
pendare a corpurilor de iluminare, anumite unghiuri de proiectie in campul
vizual, annmite straluciri maxime pentru iluminare.
Dupa destinatie, iluminatul poate fi de lucru, de proteq:ie, de paza.
(pentru evacuarea in caz ele ayarii).
In normele de protectia muneii sunt prevazute in mod detaliat condi­
File obligatorii pentru asigurarca, printr-un ilumiuat natural sau artificial,

56

.,dcsea anumitc radia­
~e din ratiuni precise
orita uno!" p e rturba~ii
:\"cnta si durata actiu­
anis~u'lui, si aJlU~H.' :
tiuni oculare, pigmcn­
i de iradiere, lcucemie
;urselor de radiatii ­
~, etansare, elmetizare
:ie, cont rol dozimetric
~ ilor etc.
-adiatii ionizante (raze
-c de p enctr are) san in
m enea aparate p ent ru
~1 au a tribu1ii in efec­
indu-se zo ne jnt erzise
ate etc_
~TOR
lor solare , prin ferestre
rin sist eme mixt e, are
:ovcniente in ceea cc
:ariatia int en sitatii in
[are directe etc. '
"hise ale constructiilor
Is igurc ilumin a tul 'a rti­
lui prea scaz ut de ilu­
:ate, umbrelor intunc­
"-ptarii lente a ochiului
spatiu1 putemic lumi­
oculara ~i nervoasa a
asca urmatoarele con­
eeze 0 repartizare nni­
Dectrul trebuind sa fie
Gurifice 5i sa nu incal­
, '
!1a1timi optim e de sus­
tie proiectie in campul
de prot ect~, de pazi
In mod detaliat conc1i­
natural sau artificial,
-
C'. t: l1c i acuitH.i viz-uale optime 5i a unui co nfort vi zual adcc vat III diver3e
bc:t pe ri de h{cru , locnri de mun~a , peJ1tru difcritc catcgorii dt' lucr:1ri etc.
{:nuuatiea lu Joclll de 1l1lmea. Cercetarile asupra culorilor funqionale
constituic 0 parte interesant a a tehnicii iluminatulni. Ccrcetarile ~ i expe ri en­
t elL- au ar[ltat c1 imbinarile de culo ri pot influ enta p5ibicul omulni_
Asupra culorilor S- ;1U faeul urma toarele constat a ri gcneralc :
- culoarea est<:: cu atat mai caIda, cu cat Sc apropic cle ro~u ~i cu attl t
r -ai rect', ell cat cstc m a i dominant albastra;
- c\dorile inchisc au efect dcpres iv, clcscurajant, llegativ ~ j clan senza­
ti a elL' a pasare .:
- culoril e prt~ a ,-ii :sunt oLositoarc; .
- c ulo rilc desehise a u efcct s timulant, vesel, pozitiv.
Cercctarile ergonomi ce a u analizat in detaliu dectele fiziologi ce, n'euro­
p si] ice ale eulorilor spcctrului , precnm ~ i ale diferitelor combinatii de cul o_r i.
S-a u putnt astfd Tccomanda anumit c culori eu care sa sc vopseasca. atehe­
rele , snprafetele mari ale utilajelor mecanice fixe, ale util aj elor mobile, ale
unor parti ale di\"e rsdor inca peri de lu cru , ale conductdor. Dc asemen,,:a , s-a
Gl'mo n<:t rat nc ccsitatc a acorclrtrii . i -t emului de iluminat cu cnlorile functlOnale
( i mpilc in C<llldcsccntc cu culorile caldc, cde flu orescente cu culori l'eci.ctc.).
Cnlor ilc se mai folose sc s i ca inclicat oarc dc securitate pentru eVlt area
tili ztl_rii cronate a unor dispo zitive (vopsirca cu 0 culoare de intcrzicere a
u no:- or~anc cle masinicarl' sunt ill mi scare, ehiar si eft.nd s-a yjciica t carcasa
de prot~' ct i("l, in';(,I~lIIar('a cu inel in CUIOl-i CO l1\ To'tionak a recipientelor cu
_z~· cO!l1 ,')r(m ak, H)p:;irC' a Cll anumitc culori de idcnt ifi ca re a condu ctelor
1>-;,1 carl' ';L' tran,;porta :Inumitc £Iuiclc calclE' sa u reci, a cablnrilo r ele ctri ce
_,:; tcn,;iUllC etc.
l. C UIl I p"'l fi ~r\lp,qi age ,qii no~i'/i ?
~':..' t ll ~l .s uri d (~ igit'll[l l r ei) ui (' respec.t-Ittl,' la lorul de llltill U ~
( 11111 ;:\f.' fl:aliz(-'[p'lt 0 b Ull: t ig ie na incli"ficiuaHl ?
. . CUll"! i~('r i l . ql('a lc1. snhstalltf'/{:'- t()xi c('?
._. Ce l'!"t' c t ' ~nt !'llbstan~('l(' l~a l1 ;-; t kt' as upra ()rgalliS!l1 1tll.1i ?
(., L-I c C' i.."o:l.... Ui pericul oz ilatl'H su hstarq(-lor iIlflaInahil(~ ~
7 t·.~, rntl ~ t.r j dc' pn"'(,llil'c' jll~PllllC pn..' zc llra ~lIb~ tant C'tor ~xplr)):i'f(' ~
:'. ~f' ~U: l t ptil!)t'ril{· indll:--:trial<-?
0. C3.:·f· ~n llt ('f(~ct(' J c p llll~ cr jJ ()r ind ustriale a~ \Ip ra orgall l;.;tllu lnl ?
1 ,. 'to LU:.t(,ri dc' nti c.roc lillla t ct1 Tloa~t e ,i ?
1 1 ..,. l-kct au lempcratllrik ridical,·)
11 . C~t!\.· ('~tc Jinlita d( ~· :..nportahilita t e a GlJrcn\itnr I.it.' aer de ('atn·~· orgH ttisln ?
L:·. ('a:'{' ( ' :-'!{' '/aLnan'a c()!1siderata p O l'nl~."dfi a Ulllid ita tii fl'lati :/t; a. a{"f.nlui in 111ethul Ut~ nlullcil?
14. ( '-::, ~· f(,(" t(' ' p(~al(' a'/ ::a a~ltpra (Hg-a nis IIIUll1L pr("~iun~a crcsc u Ui din ITIedi lll de Intli!.ca?
15. 'F::Ul! I '(~ !:(~~: ~l descr i('\ i si ~tc'ln(' de '/en ti1an' lltilil"t1te ill intre p rindt..~r i .
1(., (: tr:..' Sltot l'c.d irfitil(' ~ t:II('t('l()r ?
1/. ( .··'.l!"l· '"l!t dec tcio J1( ' i-/e ak zgomo tl.llui ?
13. C,· aft' t.:tiuni pot prO '/Ol..Al ',ibn1lii'J(' ?
1. _ C:lr,' Stllll IIlijl oa.:e le de cu mhatcre a zgo lll oll' lo!· ~i -/ihratii lol"?
20 . \, '(, ('f(~ch' pot produee radiatiilc asupra o rgaIli slIlulu l?
2. ! . :..,.;U.;:.. ... u nl' 1.·(,!1rlit-iil(; pc ~1. rc trehui o s~i Ie indeplineasca un. iLulllina,t a r ti fi "': lil1 igtt' n ic?
~2 . l :. -:.;·C' (:;;t c c'fe c tl1i t:ronKltieii l ocul\li ~k nlun d'l aSllpra n n1,ulni?
 7

l\UJLOACE INDIVIlHJiUJ HE PROTECTn~

,

1ncadrulmasurilor de pre"enire a accidentelor de munca ~i imbo .na­

virilor profesionaic, un rol important il ocupa protecjia individuala, respec­
tiv dotarea personalului cu mijloace individuale de proteqie (NIIP).
Acestea constau in obiecte de imbracaminte si inc5.ltaminte, precum
~i diverse accesorii, dispozitivc, care se aplica pe corpulluc~atorului, pen ru
a-I proteja impotriva factorilor de risc, de accident are ~i imbolnavire proie­
sionala. Elc au numai rolul de ecran, interpunandu-se intre organism ~i f ac­
torul de risc, impiedicand astfe! aqiunea acestuia.
Totalitatea mijloacelor individuale de proteqie cu care este dotat mun­
citorul in timpul lucrului in scopul prevenirii accidentelor de mundi $1 a
imbolnavirilor profesionale alcatuiesc echipamentul sau de protcctie il1d i­
viduala.
Caractcristicile de protectie ale unui JIIP sun t de term in ate in princip al
de materialele din care este rcalizat, iar caracteristicile de confort de mod el.
Ambele tipuri de caracteristici Sllnt stabilite prill norme $i reglemenLiri pen­
tru fiecare categorie de lIIP. .

7.1. CLASIFICAREA ~lIJLOACELOR INDIVlDUALE

DE Pl~OTECTIE

Mijloacele individuale de protcctie sc clasificrl dllpa mai muite criter ii :

1n hinqie de partea organismului pe care 0 protejeazii deosebim :
- MIP pentru protcctia capului (ca~ti ; glugi; cagule; capj~oane ; bo­
nete) ;
- }IIP pentru proteqia ochilor ~i fetei (ochleari ; vizierc) ;
- MIP pentrll protectia urechii (antifoane) ;
- AUP pentru protectia cailor r espiratorii (ma~ti) ;
- '-lIP pentru protectia corpului (costume; combinezoane; man t alc i
pelerine; ~orturi) ;
- MIP pentru protectia mainilor (palm are ; cotie re; degc tare) ;
- MIP pentru protectia picioarclor (bocanci; cizme ; galo~i; jambicre;
genunchicrc) ;
- ~np pcntru proteqia epid ermei (creme, ungucnte) ;
- ~np pcntru protectia intregului organism (costume e tan0e ; ccntu r i
de signrantii; centuri de sal\'are etc.). .
 . Jj upa. nat ura factorului d e rise impotriva caruia est e protejat mun­
C1 t o~ul, cxista mijloace indi \'iduale d e prot ectiE' im potri va curentnlui electric,
ri "ctlriJor mecani ce.
D upa j)1'1: nu'piul de p;'otec(1:e care s t ~\ la baza rea1iz8.rii ntilizal ii1o.r, mij­
10acel(; individuale de: protectie se pot clasifica in tr ei cattgorii : iwlante,
reflectante, filt ra ntE'. .
Dllpa natura operatiei pe care 0 executa purtatorul, deosebim MIP
pe:,lrll operatii curente ~i MIP pentru inlcrvcntii.

:CTIE
,
7.2 . TIPl;H.I PRI::\CIPALE DE ~UJLOACE INDIVIDlJALE
DE PI~OTECTIE
si imbo na­
, 111tll1Ca
:TldividuaUi, resnee­ Proteclia ca}mlui. Ca~ti de IH'Olt'('!i{'. Echipamentul pentnl protectia
r )tect ie (NIlP). L ca p ului consUL din dt~ti de protectie, capi~ane, gl l1gi, ibonet e, basma1eo
ncaWiminte, precum Crl~tile de protectie S~ folo sesc in marea majoritate a acti\ritati1or de
luC!:u.torului, pen tru p 0 ~antiere, in ateli cre, in fabrici e tc., ele trehl1ind sa fie rezistente 1a ~ocuri
, i imbolnavire p rofe­ (ca deri d e obiectc- de la inaltime, cact erea muncitoru1ni e tc .), iar un eo li sa
I ~ tre orga.nism ~i f ac­ ai 0;', ~i propriet~l1) electroizolan te.
Gl:,?t il e .de prot ec tic sunt de diferite tipUl i : pentru constrncpi, p~ntru
care este dotat m "'J1­ kCl'zu-i llIilliere, pE'lltrll lucrari forestiere etc. ~ i ::i1.1llt fal)[icate din tex tolit,
telor de munca ~i a ln at l' riale plastic e etc., aya nd in interior 0 cal) tn~ ea t'j special;\" a morti zoare,
i u de protectie in ' i­ :;;: un ;si srem de ad aptare dupa conformatia capu1ui .
Im1,o triya frigului ~i a curentilor r eci de ae r se foloses c, 1l11preuna cu
:crminatc in princip al ca "ca de protectie, capif;>oane, glugi et c. ; femeilE' utilizeaza, d e a sem enea,
I de confort de m odel. ba smale :;;i bonete care impiedica prind erea p{l rului ~i antrenarea capului de
f! ~i Ieglementari pen­ din'fsch: meca nisme In mi~care ale uti1ajelor. .
Impotrin focului sau a stropilor de materia le incandescente, in indus­
t ri ." ~e fol ose~ te gluga de azbest pre\"5.zuta CLl yizoar e; ea se execuU din tesa­
tu:·~\ din hbr e de azbest dnblata ell 0 t esatur:\ d easa ig nifugata ~i tu 0 captu­
~ ~ J. ;\ din pflllZrl. .'
. In industri a chimica, se m a i folo sesc glugi din mat eri ale plastic_e, panza
)].\'1 DUALE ClllCil1caEI etc., c!up;t natura prociuctiei ~i emanatiilor r cspecti" c.
Pl'ot.e(o!ia ochilor ~i ie!-.ei. OelwlaI"i, viziere. Echipamentul pentru pro­
t ectia ochilor COllStft din ochelari de diferite tipuri :
pa mai multe crited i : - . pentrlllocurile d e munc i in care sal' particulc (del em n, pi atrfl , meta­
w:ii deosebim : lice etc.), care pot produce leziuni , se fol0 5e:,;{; ochelari Cll apar~\t01i laterale,
agu1e ; capif;>oClne ; b o­ en co::;n1etc , eli g rile m etal ice etc. ;
- pentrll1ncr5.ri de 5udare, se folosesc ochelari C1.l filtr e impotriva ra di­
ri; vizierc) ; "tiilor ultrn'iolcte si infrarosii emi se III timpul s nd~ui i . pot fi cu vizoare sau
c:::' p1ilci rabatabile 'sau fixe 'e t c. ; ,
~ ti) ;
- - 1l11potri\'a prafului sau a~chiilO1, care sc produc 1a prelucrarea lem­
nbinezoane; m ant ale I
nu.ui se folo sesc oche1ari cu co~u1ete 1atera1 e de tricot care Impi ed ica int rarea
prafului pe marginile ochela rilor;
~icrc; degetarc) ;
- 1l11potri\'a vaporilor ~ i a gaze10r 110cive se folosesc ochelari etan~i,
~Ille ; galo~ i ; jambiere ;
pr c\'azuti ell foit e sp eciale contra a buririi ;
- impotriYa radiatiilor de 1a cuptoarc se folosesc ochelari cu sticli
J.1cnte) ;
c::;),;;..lt, vizicre basculante aplicate 1a casca de protE'qie etc .
)stum e e tan::;e ; ccnhni
Protpclia eailOl' lOeSl)it-atol'ii. 11asti de }Jl'oteetie. D aC;l este necesar a se
proteja at5. t'ochii, cat ~i fat a sa u c{tile respira toriL <lcol0 und e snnt dega iali

59
 puternice ode ehldura, gaze noei ve, praf abundent ·etc., .se folosesc dife::-ite
tipuri; dcma~ti:
- masca impotriva prafului aplicata pe gura ~i pe na s,avarid fi 1t rt~
care l-e,t in ,praful (fara .a asigura insa protectia contra gazelor 11Ocive) ; se
folo se~te III inclustria materialelor de constructii, in ateliere de sablaj . 1n
industria metalurgiea, chimica (unde nu sunt emanatii nocive) ;
. --:-, :masca de carton acoperi tcu aluminiu, impotriva radiaFilor cal rice
din industria metalurgica ~i din industria ehimica ;
- ma se5. eu caputa, cu vizoare ~i cu supape de inspirare ~i expirare lm r o
triva gazelor, vaporilor noeivi, eetei, fumului etc. , executat ;t din cauciuc eu
cutie filtranta ata~at;t la eorpul ma~tii sau cucutie fiHranta separaUi, }-eb ;-, t~i.
1a corpul m;l~tii printr-un tub;
- masca cu a spirare libera a aerului din exterior pentru protectia impo­
triva unor emana tii mari de gaze sau yapori nocivi a caror origin e, ntfii nd
bine cunoscutr\, nu se poat e precizrt natura materialului filtrant . In c~ zul
1 folosirii.acestui tip de ma~ ti, muncitorul est e alimentat cnaer Care .se a(~Uce

t printr-\.m tub lung de lao distant;l de circa 15 - 20 m, unde l11ediul .nu e st~
viciat. Acest tip de masca se f010se~te la curatarea rezervo;;trelor, a tanc w ·· 0 1
petroliere, rt. canalelor cu ape reziduale etc.; . .... . .

t - masca eu aductie de aer, racordata la 0 instalatiede.aer co.nditi ona t

(de exemplu, in industria de prelucrare a produselor d e siliciu i de . az' c::.t ,
a plllmbului etc.). . .. . .'
Orice m asca deprot ectie trebuie sa. fi e aiustata pe fata san -pe cap ul
muncitol:ului, s5, nu prezinte fisuri, gauri etc. lnainte de folo sire , se,veri fica
daca materialul filtrant din cutia respectiya. corespunde mat erialuJui indi cat
pentrq a,rihilarea actiuniinocive a gazului sau vaporilor ~i etan~eitatea mr~~,-
tii. P entru aceasta, se astupa cu podul palmeiorificiulll1 care se va ill~ur u TJa
cutia filtranta, purH\.torul trebuind in consecinta sa simt:ilipsa d e aer. Se
procedcazalafel dupa in!?urubarea cutiei filtrant e, astupandu-se Cll degetul -'
orificiulde intrare a aerului in cutia filtranta. sau, in cazul ma.!)tii eu tub c:e
legatura indoindu-se tubul. in final, se verifica. inca. 0 data ansamblul m ~,. ~ti i
(tub filtrant ~i cutie filtranta.).
Pl'otec!ia allzlIluL Antifoall~. P entru protectia p ersonalului expus 1a
niveluri ridicate d e zgomot, impotriva efectelor nociv e ale acestuia, se ut ili­
zeazi ca mijloace individuale de prot ectie antifoane1e, care pot fi :
-:-e-dc tip intern , sub forma de dopuri sau tampoanecare se intro(t C 1n
canalul auditiv ;
- de .tip extern, sub forma. de ca ~ ti care acoper;], pa"ilionul Uf E-chii.
Realizarea antifoanelor pune probleme complexe, deoarece ele trebu ie
sa prezinte urm;ltoarele calitati :
~. saasigure 0 izolare ]a zgomot ca.t mai buna , d eci 0 atei1uare fo! id.
de valoarecat mai mare, aspect esential in proiectarea ~i alcgerea <'lntiioJ1u' ui :
- sa asigure un grad de confort cat mai ridicat ;
- <l nu aiba efecte asupra pielii;
~ Sa asigure inteligibilitatea vorbirii ;
- sa. fie usor d e manu it si intretinut ;
- sa fie d u r a b i l . · ·
Pcntru a indeplini aceste conditii, la proiectarea ~ i alegerea antifoaJ: c_or
trebuiesa se tinrl seama de 0 serie de factori ca : atenuarea £onica. , presit .n ea
exercitata asupra pielii, greutatea antifol1ului, t emperatura ambial1ta, t ox j ­
citatea mat eri alului, grauul de confort 111 cazul purtarii un timp mai ind d u n­
gat . .

60
 C., se folosesc dif e;·: te
:: pc nas,avan d fihr e
:'a gazelor notive } ; se
atelicre d e sabl a j 111
·ii nocive) ;
-;\';1 radiatiilor cal ori ee
ipirare ~i expirare im r: o
.t'cutata din cauciu _ eu
'ra nta scpara ta, 1- gat:.
pentru protectia im po­
· dlror origine, ndi ind
lului filtrant . in cazul
.It eu acr care .se aCLuc e
1, un~le medinl Jlu· eSh~
t'rYoarelo[., a ta Il cu riior
latiede.a er conditir::.na t
"~'l e siliciu, de . a~be:,t ,
~l pe fap. sa.u pe capul
f:: de folosirc, severi fic a
de materialului ind ic.at
~ or si etansei ta tea mas­
U in' care-se va in~ur nba
i. simt:'t.lipsa ti e aer. :
ktupandu-se eu degetul
cazulm~lstii en tub Je
I data ans~mblul mrt~l ii
pcrsonalului expti':: l a
'c ale acest uia , se u jii­
, care pot fi :
)an e care se introd uc in
)(;r;, pa.\'iliot1ul ur echii.
.;,e, deoa recc ele trebui e
· cicci 0 at CJ1uar e io. id
::;i a1cgcrea an tiJonuiui :
at;
)i alegerea antiioa ne or
uarea fonica, pre:::i u.n ea
~ ratura ambianta, toxi­
i' ii un timp mai indelun-
Presiunea exercitata de un antifon asupra pielii este cealllai frecv enta
cauza tie disconfort. Dacaest.e puternica $i continua, prov0aeain timp dUi'eri
insuportabile. .' . . . '
. La alegerea materialelor din, care se realizeaza antifoanele, trebui e sa
se aib5. in vedere conditia de netoxieitat e a acestora. Se VOl' utiliza nu mai
materiale neutre din punct de \'edere chimic pentru pielc .
Deoarece majoritatea antifoanelor mm eaza a fi ·intrebuintatc de m ai
mult e ori, este necesar sa existe posibilitatea de a fi curatate nu nllmai eu
a pa $i Sapun, ci $i cu antiseptice. :0.1 unci torii vor fi instl u1 ti sa nu . i ntr ounca
nicioda ta antifoanele interne in urechi cu mainile nespalate, murclare de
grfl:::imi, u1eiuri etc. De asemenea, acest tip de antifon est e .un mijloc de p:'o­
t ectie, de folosinFt strict persoilala ; ele nu vor fi imprurnutate de 1a un lucr:l.­
tor la altuI.
Protf'ctia cOl·pulni. [ostulllC de proteetif'. Principalii factori derisc im ­
potrjva C;trora este necesadi protectia corpului cu ajutorul costumelor de
prot ectie sunt liildur a, frigul, noxele chimice $i Ulll idi ta tea. .
Pyotec{-iafmpotriva caldurii. Atunci cind temperatura mediului ambiant
estc superioara temperaturii cutanate $i organismul va primi caldma J1
;poncipalprin convectie, pentru a impiedica transferul·se utilizeaza costume
!:ermoizolante, confectionate din materiale eu conductibilitate termica scl­
zuta ca: lana, piele, polimeri sintetici expandati etc.
Dad temperatura sursei de caldurii este foarte ridica ta, cieci tran smit e­
. rea ca.ldm ii catre organism se face in principal prin radiatie, echipamer.tul
de protectie va trebui sa 0 reflecteze. Costumele vor fi acop erite cu placi met a­
lice artiCI)late, stJatmidemetal cu coeficient de reflexie lidicat (de exem plu,
duminiu).
· In t.lnele cazuri, se urmareste nu numai evitareatransmiterii dJdurii
d e la mecliula orga nism, dar ~ i eliminare~ ca.ldurii excedentare produsa de
acestadin urm ;l. Solutia 0 cOlls'tituie preluarea exc~sului de dildura de catre
un fluid circulant. Costumul de protectie este prevazut ; in acest caz, en un
sistem de r5.cire prin circuit de fluide (aer, apa, sau mixt) .
. Daca la locul de mund exista ~i pericolul de aprindere (foe , stropi inca,1­
tI escenti), echipamentul, respectiv costumul de protectie trebuie sil. fie uu
numai iy,olant 'Ii reflectant, dar $i neinflamabil sau ignifugat.
Protectia impotriva jrig-ului. in cazul temperaturilor scrtzute, scopul
nrmarit prin folosirea costumelor de protectie este impiedicarea tral1sferului
de ca.ldurrl dinspre organism spre mediul inconjurator.
Pentru aceasta, se intrebuinteaza costume din materiale termoizolante.
l.Jneo:·i, este necesar sa se asigure un aport de dldura prin int ermediul
echipamentuJui individual , caz in care se folosesc costume de protectie
ca re au'inglobat e surse de c5.1dura .
Protecfia f·/'11.potriva noxelor cMm·i ce. Protectia corpului impotriva lloxe­
lor cllimice se realizeaza cu ajutorul costumelor ~i ~orturilor care izoleaza Im­
bracamintea de lucru ~ i, implicit, partea anatomic5. vizata, de contactul cu
agentii nocivi .
, La alegerea mijlocului de protectie, se va tine 'seama de tipul noxei exis­
tente in mediul de munca· $i materialul de eonfeqic, ~i anume de urmatorii
factori: ~
- actiunea chimica a substantei nocive (dad ataca sau nn mat eri al ul) ;
. ~ difuziunea substantei nocive (pentru gaze
~ . caliUlti1e de solvent ale substantei nocive
61
 - timplll de protectie;
- calitatile de confort pe care Ie asiguri MIP-ul.
Printre materialele care asigura un timp de protectie mare, se nU11l{lrJ
ca uciucurile butilic, natnral, ni trilic, policloroprenic, polietilena, policlo­
rura de yini1.
In functie de noxele carora Ie sunt destinate, se folosesc costuhle de pro­
tectie antiacid, impotriva solYentilor, impotriva substantelor callstice etc.
Protatia impotriva ~tmezelii ~i a a pei se realizeaz{t prin utilizare de cos­
tume impermeabile, confectionate in special din mase plastice : polietilena,
polidorurfl de vinil $.a.
Protee!ia mainilor. M~nu~i de IH'oteelie, Echi pal11t'ntul pentru pfutectia
mainilor consUi din numeroase feluri de manu~i din bumbac, caucinc, piele,
materi al plastic, lana ~i palmare, degetare. .
Materialele din care se confectioneaza manu~ile pot avea diverse carac­
t eristici, in funetie de £actorul de risc de care protejeaza, De exempln, mal1u ~i
termoizolante, manu~i antiacide, manu~i de protectie impotriva uleiurilor,
solventilor organici, manu~i cafe a sigura protejarea mainilor impotriva rani­
ri lor etc.
Protect·iu Ilicioarelol'. IlwalFhninte de proteclie, Echipamentul pentru
protectia picioarelor consUi din : . ..
- bocanci cu talpa din piele sa u din caucinc, in cazullocuri1or-dcmHnc~l
cn cantit5:ti mari de praf, lncrari subterane miniere etc. ; .
-:- bocanci Cll bombeuri metalice, in cazul manipularii unor materi<J.le
gr ele;
- bocanci cu talpa din lemn de fag aburit ~i uscat , in cazul ateiierelor
de forja, topitorii etc. ;
- cizme de cauciuc hidroizolante scurte, pentrll :o:apiHuri in tcrenuri
. umed e san pe timp de ploaie, sau lungi, pentru lucrari de canaliul'i ;
- ghete, jambiere din piele sau din material plastic hnpoti·i\"a stropirii
picioarelor cu diverse substante etc. .
Unglll'ute de lll'oteetie. Pentru asigurarea protectiei pielii cafe vine in
contact cu substante nocive, se utilizeaza compozitiile de protectie (solutii,
sU5pensii, emulsii, creme, unguente). Ele se apliea pe maini , pe fata ~i gat,
realizand 0 bariera care se interpune intre tegument $i agentul noeiv.
Compoiitiile de protectie trebuie sa fie impermeabile la substant ele impo­
trin. c;nora trebllic sa protejeze pielea, sa nu irite pielea ~i sa nu 0 sensibili­
zeze, sr. fie u~or de aplicat, sa nu aiba miros, sa fie stabile, aderente ~i cu
reactie neutra S8U n~or 8cida., sa se inlature u ~or eu mijloacele de cnratare
adec\'atc, sa nu se altereze in contactul cn aerul. Ele poseda trei proprietati,
dintre care primele doua snnt esentiale : faciliteaza curatarea pieJii; prote­
jen.a. pie1ea contra substantelor nocive , exercitand 0 actiune de prevenire a
8lteratiilor cutanate provocate de agentii iritanti ~i 0 ac tiune de pl'evenire a
:e~l s i1?i~¥izarii pielii; modi fica substanta nociv3., transformand-o intr-.YJla
,,",odln,l. /
In general, compozitii1e de protectie pcntru prevenirea derryy.{tozelor
profesionale se impart in: hidrofile ~i hidrofobe ; cu efect de bariel'{l; neutra­
lizante; cu aIte proprietati necesare 10cu1ui de munca ~i procesy1i.(i tehnologic
ce se desfasoara. . /'
Pl'ote~tia intl'l'guJui organism. Penb-u a pTev eni accidentele gra ve ce pot
interveni in situatii speciale, in care riscurile sunt deosebit de ma ri (avarii
la conc1ucte cu gaze toxice, manipulari de substante toxice ~i radioacti'·e,
8. vaT ii 1a cuptoare termice etc.), este necesara utilizarea unoI' mijloace indivi­

62

~\Il P-ui.
0 ' pr~tectie mare, se Jlull1 ;h 5.
-oprel1lc, polietilena, polic1o­
[: ' se folosese cos tume de pro­
\ a. substantelor ca i.ls tice etc.
alJzeaza prin utilizare de cos­
o mase plastice : po1.ietil ena ,
t hipamentul pentru protectia
I: dID bumbac, caucil1C, piele,
: u~ile pot a vea diHTse cara c­
I teJea~ao pc
exe.mplu, manu"i
otectle Impotnva uleiuriJor
.rea maini.lor impotriva rani~
teerie:. Echipamentul pentru
: : in cazullocurilor-d e m Ul1ca
~ lere etc. ;
manipuHirii UnoI' materi ale
~i uscat, in ("a zul ateHerdor
pentru <ipaturi in t e-renuri
lucrari de canaliz~uj .
al plastic impotJ~i\'a stropirii
.)r?~~ctjei pielii care vine in
~~Itllle dA e. J:rotecVe (svlutii,
t a pe n:a1l11 , pe tap ~i gat,
mcnt ~I agentul noei\'.
nca.bile la,s-ubstantcle impo­
e plelea ~I sa nu 0 sensibili­
. fl e stabile , aderente si eu
r ell mijloacele de cur~ tare
Ele .p oseda trei proprieta ti
lZ;l curatarea pielii ; prot'e~
11<;I 0 act.mne de prevenire a
~l 0 actmne de prevenire a
transform a nd-o intr-una
Llpreve'n irea d ermatozelor
11efeet de bariera ; neutra­
lea ~i procesultii tehnologi c
:ni aecid~nte]e gra ve ce pot
t deoseblt de mari {avarii
ll1te to xiee ::;i radioact i\' e,
:area unor mijloace indi vi­
duale .de protectie complexe, care sa prot ejeze intregul organism. In acest
caz, risc-nl fiind cunoseut ~i timpul de interventie scurt, principala ceri,lt :t
impUS;1 cGhipamentului este eficacitatea , confortul situandu-sepe un pian
,;ecundaL
De obicei, MIP pentru interventii sunt echipamente etan ~ e, pre\'azute
cu dispozi ti\'e respira torii, care asigura izolarea total5.. a opera torului de mediu
nociv : costnm de interventie in medii de amoniac si oxi zi de azot , in med iul
d e a eizi ~i va pori toxiei, in medii eu radiatii termi~e ~i i1acari etc.
Pentru executarea unor lUCrali curente, muncitorul trebuie sa:f61ose;ts­
ca, de r eguLl, un an samblu de MIP care, a~a cum s-a aratat, eonstituie echi­
pamentul saU de protectie individuala .
Datorita frecventei ~ i gravitatii riscurilor eombatute este importar.ta.
cunoa~terea dotarii obligatorii, 111 cazul lucrului la inaltime ~i in instal at ii
electrice _~i a conditiilor de utilizare. -­
EcMpa-merrtnl contra ciderilor de.: la iniltime const a· dintr-o (cntura de
siguranta, alcatuita dintr-o chinga din fibre textile cu apl'icatii din piek
la e ~ue sunt prinse doua curele de legare ~i doua belciuge. La eentUla se at a­
$eazfl 0 fr a nghie rezistenta d e circa 5 m lungime. .
. en alt tip d e centura est e centura de SigUlanta cu bretele ~i scaun san
cu dublu scaun, pentru lucrati de constlUctii la inaltime sau in cari ere, ~ i
centura eli seaun $i rezema,toale pentru montatori.
Pentru a se feri muncitorul de accidentare, in cazul cad eril, clatOlita
oprilii bru~te dupa 0 prabu~ire de 5 01, cat este lungimea franghiei (oprilea
brusca poate provoea leziuni ale coloanei vertebrale sau ale organelor interne) ,
sc folo::lE:':;;tc un dispozitiv de siguranta. Acesta consta dintr-un tambur pc
care se aila lnfasurat un cablu din sanna de ote1. Mecanismul din interior­
alcatnit dil1 c1icheti , inc! opritor, discuri de f~anare eu arc, zavor cu arc ­
aetioneaza in cazul eaderii muncitorului In gol, a stfellncat d esfa~urarea eablu­
lui este oplita dupa 0 ddere de numai 50-60 Col.
Centura de siguranta se verifica periodic, pentru a se scoate din uz cen­
turile rupte, eu partile din piele rascoapte de umezeaJa ~i clldura, Cll CU S:I­
turile desfa cut e, franghiiJe rupte !?i innodate, piesele metaliee turtit e sau
ruginite. Ma istrul trebuie sa verifiee centura care se incredinteaza munei­
torulni p entru folosire .
EcJripa'/nentul con/ra, electrocutari1:. Electricienii care executa lucrari 1a ­
instalatii electrice de joasa tensiune, precum ~i electricienii care manevreaz3.
aparatcle de inalta tensiune, folo sesc, dupa caz , in afara de diverse dispozi­
ti\'C speciale, ~ i urrn:Horul eehipament de proteqie, corespunza tor ten siu nii
ins talatiei :
~ echipament clectroizolant : manu~i, cizme, galo~ i de cauciuc, in buna
s tare, fara erapaturi, gauri sau incluziuni metalic e, a v and inscriptionat a
tensiunea pentru care sunt eficace;
- oehelari de protectie la inloeuirea sigurantelor ;
- eascii de prot ectie ~i centura de siguranta , in cazull ucrului.~A1ial tim e
E chipamen t ul eleetroizolant (manu~i , cizme, galo ~ i) treb .re verifica t'
zilni c , inainte de a fi folosit ; nu este perrnisa utilizarea nic' unni echipa­
ment avand eea mai mica fisUl·a. De asemenea, este interzi v intrebuintarea
echipam entului p entru joasa tensiun e, la lucrarile -de inalt " ensiune, deoarec e
este inefi cac e. De asemenea, nu trebuie folosit echipal. ntul pentru t cnsiune
lnalta la lucrari sub tensiune joasa, d eoarece se uzeaza in mod inutil.
La sudarca d e pozitie pe carcase metalice autoportante, in afara d e echi­
pam e-ntu} de protectie pentru lucrarile de sudare , sudorul va purta 0 casca
63
 s~}eciaLi de cauclUC, electroizolantrl, pentru protec~ia prlqii poste rloa t' c a
c·apului.
Echipamentul electroizolant din cauciuc se verific~i, in mod · periodic,
<.hea, prin nzura, nu ~i - a pierdut propri..etatilc c1 cctroizolante.

I. Cu m se clasificii lI1ijloacc ie indi'ridualc de protec ti, ."?

2. De cate feluri sunt mijloace le carc as igura protecti,. cap ".l ui I
3. Cc: tipuri.de oc he lari de proteqie Cl1noa~tet i ? Sf" folosesc in Hlediul indus trial? .

" Cc ma~\ i de .protectie ?

5. Care , unt cerintele pe care trebuie sr. Ie prezinte antifoll.ll cIe I
r.. Ct· tipuri de costume d e protec \i c so lltilizeaza illlpotri·.ra d ectll!ui 110('11 a l C ~Ut!t!l·ii · ) Dar
11l1potri'/a frig-HIni I .. . _
7. Care slint crit('riile ill fun c~i(' de carl! se face alegerea mijl oac('l or d e 1'cotc c\ i(" inlpot ri'/Cl
,... Hoxelo,. ell illlicc ?
Ei. Ce mijloa cc de prot eqie se lIrili zl"az{l impot ri'la lllllezdii !

9 Cum pot fi protejatc mainii e ~ i picioarele itllpotri-ra a c tiH"ii agc.t1\ilor l1 "c i'r[1

10. G'1. rc e s te rotul l1ngu c lllcl or d(' protect ie?

I I. CUlll $(- poate realiza pi'otl'ctia intregnlni orgnnbnl?

12. III ce C()lls t rt ("chipalllentul co ntra diclerilor (Ie la iniiitinl("
IJ. C", t"chipanwllt St' utilizeaza corni-a t' lectrocutiiri l '

f
,'.'
. -: .
~qia partii posterioai.c a

ycrifidl , In mod "periodic,

troizolan te,

tlui ~
ill J1Ie diuJ i ndus tri;:,l i
8
1(' , ISSTl1UCLlJe-L DE PBOTJ~qT\ MV:\ClI
('fectuiui nor i'F a l cald ln-ii-? "Dar

Prin i J L~truir e in dom cIliu1 prot ectiei muncii se l!1tel ege un an samblu
i? de a ctivit ;\ ti orga nizate, prin ca re se nrmar e~te in s u~irca cun o~tintel or ~i
n ii a gt'l1 ~ ilo r Hoc i'fl. ? fo "DJa r ea d eprinderilor de securitat ea mun cii, car e fac e parte intcgnl11Ut din
pregCttlrc a profc sionaHi. Formele prin care se rcaliz eaza sllnt :
- in v atamantul tc11l1ic profes ion a l (liceal ~ i superi or) ;
- il1\'{lta m antul superior de sp ec;ialitate ;
-- instructajul de prot ectia muncii.
l :ltim a forma est e destinata p r egatirii pcrsonalului din nnita t ile socia1­
."r ._ ,
c nof!1ic e ,?i este consi dera ta una din cde mai importa nte ll1asuri de prot ectia
I u un Cil.
"Instru ctajul person alului din lntreprindcri in domeniul prot ectiei mlll'. cii
cu prinde trei faz e: .
- in struct a j ul introductiv general;
- instructajulla lowl de munc{\ ;
- instructa jul p eriodic. ________
Instructajul intl'oducliv HeuCl'al se efectueaz~ nfor m regl em entrujlor
l egal e in vigoare, 110ilor incadrati in munca , eelor tran~~ d e 1a 0 unitate
la alt a, celor v eniti in unitate c ~ uet a~ ati , precnm ~i uc eniciloT, el e\'ilor ~i
stacientilor ca re efectueaza pra ctica prof cs ion ala.
Scopul instructajului introclucti v gen eral est e cunoa~ t erea specifi cnlui
a et ivi t atij intr epri n d erij , a fa ctorilor d e rise principali de aecidentare in
m u n C{l ~i d e imbohl ~lvire profesionala, precmn ~i a mrlsur ilor general e de
prote qia muncii . " -p~~ "
" Conti nutul ac estui tip de instruct a j este a xat pe urm atoareic problem e :
- legisla ti a- munci i, eu accent pe a sp ectele pl ivind protectia muneii ;
- ]3rin ei alii' fa ttor! d e r ise_ de a ccid entare 1]1 mu nc1\. si imbQlnfn:ire
p rot esiona a, c efalca ti pe sect ll ~l a teliere san activit5.ti;
- Jll~lsuri gCl1iIal e ® 12I.eY..~nire a a~ccidentelo r de IUlln.cL'ii ' mbolnflvi­
r Dor profes iol) <y ej~uni d e el eetroseeurita te, venti1a ~ie, comlJate­
r ea -zgom otulni ~ i vibratiilor, igi ena mnJ1 cii, protectia individnal a ) ;
- masuri de prevcnir e ~ i stinger e a incendiilor (manipularea materi a­
lelor inHam abil e ~i cxploziY e, moclnl de interventie in ca z d e in cen­
diu, material e ~i dispozitive de sting cre) ;
- a cordarea primUlui a jutor i n caz cJ e a ccident ar e, cn accent p e modul
d e exeeuta r e a respira ti ei artificiale.
LIns-tl'llctll '1l1 In IOCHl de In . n .ij. e ef ectu eaz{l aH1t celor noi ine a drati,
cat ~i celm ca re ::ie tra n~ cr {l d e l a 1111 loc de munca 1a altul in ca ,l r ul ac eleia~i

5 - c. ,198 65
 uniHiti, de catre eondueatorul procesului de mundi unde isi va de fasura
activ'tatea persoana instruita. "
Instruc1a'u el'lO 1 are rolul de a cOl11pleta ~i aprofunda cuno ~ t' n ~e1 e
specifice e protectla muncii ~i se €fectueaza tuturor angajatilor, 1a in t ervale
de timp stabilite prin norme sau instructiuni in fUl1ctie de gravita t ea riscu­
rilor proprii activiUitii desfa~urate. Instructajul periodic se mai realizea zi).
~i in urmatoarele situatii :
- :@!evenirea in productie dupa 0 a bsenta mai mare de 30 zile, inclusiv,
consecutiva unel lI1capacitati temporare ele munca, datorate un ei a ccid ent3Ti
sau unei imbolnaviri profesionale;
- cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca , se intro­
duc utilaj e sau t eJii1oTogli no~
i .-- -­
Joate cele trei faze a le instructcD J:llui se ineheie prin t esta rea euno~tin­
telor asim ilat e
Pentru predarea 2~fl o9 tintelor specifiee, instructorii de protectia m uncii
folo sesc mijloace de i,nstruire : aparate audiovizuale (magnetofon , ca set ofon ,
radioreceptor, te1evizor, video etc.) ; materiale didactice (tabla, plan,'e, pli­
ante 9.a.) ~i demonstrative (machete, dispozitive, mijloace indi viduale de pro­
tectie etc.).
Plintre materialele didactice utilizate, rolul principal 11 detin Jegile,
nonnele ~i instructiunile de protectia muncii, manual ele, lectiile ~i testele
in domeniu, diapozitivel e, di afilmele, panourile grafice, filmele.
Procesul de instruire a personalului din intreprinderi mai cuprind e .i aJte
forme, respectiv: . J t:t
- pr~gatirea instyuctorilor care efectueaza dl\ ac.
taJe; f:
- autoinstruirea persoa nelor cn functii de conducere ;
- conferinte, . Oformari, filme etc. in cazul producerii unor accid ente
de munca. a necesitatii reliefarii unor probleme d eosebite de protec­
tia munc'l s.a. L ' ,
To~te acti yitatile de instruire dintr-o nnitate sunt cOOl'donat e m et odo­
logic de cabinetul de prot ectia muncii. U :. ":'
f-_
c. ­
In(rciJ,lri recnpillLJatin>.:

1. Ce se intelege prin inshuirea in domeniul protec\iei Illlll1cii)

2. Care sunt fazel e instructajului. d e protectia muneii?
3. Care sunt scopul ) i co ntinutul illstructajului introdndi·I ge neral ?
F
4. Ce materiale didacti ce se p ot utiliza in cadml lectiilor d e in st ruire ?
e:
D. Ce alte form e de instruire cunoa~t e ti ? a.l: '

Lo

L- _

5""__
mea unde i~i va ded a ~nra

t ~i aprofunda cuno$tin' ele

:-or angajatilor, la in t rvale
i.nctie de gravitatea r iscu­
p er;odic se mai real izeaza

.ai mare de 30 ziie, indusiv ,

l, datorate unei accidenta r i

-_ditiile ele munca, se intro­ 9

~ .ie prill testarea cuno$tin­
MAsURI ML,\IM.ALE DE PROTECTIA MUNCU

ructorii de protectia muncii

SPECIFICE U~OR ACTHTiATI

,
lIe (magnetofon , casetofon,

rlactice (tabla, plan $e, pli­

11ijloace individuale de pro­
9_1. IVIAsURI DE PROTECPA },IUKCII I:\" ACTIVIT.~TI
tl principal n detin l egile,
cue 1 'ELTE }IANUA.LE
anualele, lectiile ~i testde

~ rafice, filmele_ .

~ rinderi mai cuprind e ~ i a] te

Fn mare mlm ~n ue accident e e mundl au drept cauza utilizarea unor
un el te de mana necorespunzatoare_ ~ aceasta categorie intr5., in special,
d iversele tipuri ele instrue­ acci entele mecanicc de gravitate mica \~i mijlocie, cum sunt : loviri, striviri,
fr 2C clri, intepaturi, t~lieri etc. Pentru e,\tarea lor, trebuie resp ectate 0 serie
onducere; d e ;n~l snri referitoare la alegerea, utilizarea, intretincrea ~i pastrarea uneltelor
produccrii un or accid ente ma nuale.
)'oleme deosebite d e protec­ In primnl rand, uneltele ele mana. trebuie sa. fie confectionate din mate­
r iaL corespunzatoare operatiilor ce se executa.
:e sunt COOl-donat e m et odo­ !nocazul activit~ltii in atmosfer~l eu pericol de explozie, se vor folosi
u n el tl'; confectionate din materiale care nu produc scantei prin lovire sau
f reca rc. sau care, in contact Cll atmosfera respectiv;l, nu produc comptl~i
cart! a r pl1tea initia explozii (de exemplu, acetilura de cupru etc.).
l~ lleltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa. fie pre­
va Zl .re cu elispozitiye ele fixare a sculei ~i cn dispoziti,-e care sa in1.pi edice
!i ? fU tiqioaarea lor necomandata. Dad\. aceste unelte sunt dotate cu scule ce
p rezint :l pericol de auidentare (pietre de polizor, pame de fierastrau, burghie
f ll l'l'al ? etc.) , acestea vor £i protejate Impotri"a atingerii aceidentale ell mana sau
~ :1s truire ?
al t::;' parte a corpulni.
Cneltele de man~l rotatiye cu actionare pneumatidl vor fi dotate cu
lim itat oare de turatie. Tuburilc fl exibile de aer comprimat (pentru action area
p ue nm<ttica) trebuie sa corespunda debitului ~i p1'-esiunii de lucru_ Fixarea
lor ' ~ racordul uneltei se ya face cu ajutorul unor coliere metalice.
l~ n eltele de percutie din otel (cioca nele, daltile, dornurile, capuitoarele
~i al.. d e similare) trebuie sa corespunda standard elor In vigoare, sa fie execu­
t a t e din oteluri corespunzatoare tratate termic, incat, in timpul utilizarii,
Sd ll U .::.e cleformeze sau fisnreze_ Folo~ irea uneltelor cu suprafete deformate,
fi surate. ~tirbite etc. sau a unelt elor imprO\-izat e este strict interzisa.
Cozile ~i manerel e uneltelor trebuie sa fi e netede, bine fixate ~i de dim en­
siun ' ca r e S~l permiG prinderea lor sigura ~i comoda. In cazul folosirii cozi­
lor ~1 m \ nc relcll din l emn, acesta trebuie sa fie de esenta tare, far5. noduri,

67
erap5turi ~i a~ehii desprinse. Pentru fixarea cozilor )i manerelor in scule
se vor folosi p ene metaliee.
Unel t ele de mana prCV;lzute cu a rticulatii (foa rfeci. cle~ti, ch ei et c.)
l1U trebuie sa aib;i joe in articulatie; bratele de actionare ale acestora /Yor fi
astfel exccuto.te iDcat la inchidel:e sa di~al1a un ~patiu suficient Int re d e,
pentru a pre,oeni prinderea degetelor.
Uneltele de mana prevazute cu articulatii (foarfeci, cle$ti chci etc. ) yor
fi a~czatc astfel incat sa aiba orientata spre exterior partea. de prindere . ren­
tru a :xcIu~c .con!;-u:tu.l cu prutile ascntite sau tai~toare. ~;tunci cand se d ec­
tueaza lucran la ll1altll11e, uneltele manuale se pastreaza .In gent1 reZl st cnt e
~i bin~ fixate de corp, pentru a {i asigurate impotriva cadlerii.
III timpul t ransportul ui, partile pel iCllloase ale ul'1eltelor de :n,' na
("~\ifuri, ta.i,?uri. ; n1llchii) trebuie protejate cu ~cc! sau ~l~~rator! ad t'cY z.tc.
Pentru entarca accld entdor, uneltele de mana trebUie I\l1tretll1ute c ore:~­
pum.rltor; la Inccputlll fiecarui schimD cle Jucru se vor v ~rific~ cu at en ti
atat dp mUl1citori, cat ~i de maistru. l.~neltel e care nu corespulld condit :jJor
normale de lucru C-'unt deteriorate , improyizate etc.) sc \"orl inlocui en "' .t el e
corespllnz:tt'O<ll c.

9.2. l\IASUIU DE PROTECPA MUNCII 11\ ACTIVIT.~:fl LE

CD AIASINI-UXELTE

La operatii1e de prelucrare a materialelor cu ajutorul ma~ inilor-l1 n _lt e

(strnnjire, frezare, debitare, rcctificare, ambutisarc etc.), accidenr eje de
l1lunca se datoreaza In principal riscurilor mecanice generate de:
- organele de ma~ini in mi~care, care pot pro\"oca accidente, da torita
antrenarii, strivirii, forfecarii, ta.ierii, prinderii etc.:
- proiectarea de corpuri san particu] e ;
- spatiile pericllloase din constructia ~i amplasarca ma~inilor ca:'e uu
permit efectuarea operatiilor de deser\"ire, intrctinere ~i reparati i 1n
conditii de secmitat e.
:M uncitorii care desen-esc ma$inile-unelte (strunguri, freze, rabo t eze,
prese, ma~ini de g~tllloit ~i alezat, ll1a~ini de clebitat, ma~ini de rectificat H C.)
trebuie illstruiti cu pre\'ederile normale specifice de protectia mnl1c ;j la
aceste ma$ini.
Principalele m~lsnri gen erale de protectia l11uncii (are vor fi respec a t e
ill acti\OiUitile ell masini-unelt c sunt:
- op;-irea Illa~il{ilor-ullelte la schimharea dispozitivelor, la fixarea ~i
scoaterea pieselor, la repararea, curatirea, ungcrea ~i inl~lturarea a~c h iilor
sau let plecarea de langa . ma$in{l ;
0­ folosirea ecranelor dispoziti"elor de protectie, ochelarilo; ~i a alt or
mijloace individuale de protectie ;
- intrepnerea ma~inii, locului d e munca. ~i · a sculelor in perfecta.
stare tchnica $i dc curatenie ;
- verificarea st~ll: ii tehnice a m8.~inii, utilajuiui, sculelor ~ i di::pozi ti­
\"elor, ::ttat inainte, cat ~i dupa incetarea lucrului ~i anuntarea la preda rea
schimbului a tuturor d fectiunilor constatate.
De asemenea. operatorii trehuie sa-si in S llsea~c:l masnrile sp ecifi e de o
protectia. muncii p~nti'u fiecare categoric de ma~ini-undte.

68
ilor ~i mtlnerelor In c.cule
(foarfeci, cl('~ti, ci1<." i e_c .)
-tionare ale acestora \' I fi
s patiu c.uficient Intrc ",I e,
)arfeci, clc:;;ti chei etc. ) y or
or part ca dc prine! cre, p ]1­
toare. Atunci cinc! ;:.e efec­
lstreaza in gcnti rezi 5tcnte
triva caderii.
, c ale uneltelor de :n: n 5..
ci san aparfltori a d ec\'a::e,
lrL trebuie intretinute cor e;:.­
::;e VOl' "erifica Cn a t t"~ ~ ie
e nu corespund concl iiiilo r
rc.) sc "or inlocni en 'llt el e
iN ACTIVITA -~, ILE
E - Fix a rea pieselor pe ma sa ma~inii se \'a face cu ajutorul dispoziti 'clor
l ajutorul ma~inilor- u l1 lt e
:are etc.), accidenr eie d e
.cc generate de :
rovoca accident E', d a t o li nl
.rinderii etc. :
plasa re<L ma~inilor ca re 11 11
'. intretinere ~i repara (i ill
strunguri, freze, rabo teze,
t, l11a~ini de rectificat et -.)
ce de protectia muncj 1a
,lllcii r are v or fi resp ec.i e. t e
lispozit iv elor, la fixa] _a ~i
"a 9i inl:lturarea 'qch iilor
~ cFe, och elarilo;- ~i a altor
~i . a sculelor in p erf ect ~l
',1lui, sculelor :ji di spoziti­
::;i anuntarea la pr d area
.,:'c:1. m:'t suril ' sp ecifiee de
i-undte.
In continuare, se prezinLi principalele masuri, pentru st rnl1 gl '1 , ma~li ll
de fr ez.at, "ma$ini de rabotat, ma$ini de ga.urit ~i alezat, prese ~i JUn. ; ) l i de
SIl'ungn";, 1
cJ ebitat ~i unelte ab:azive.
- Toate p itj'>ele ca re se rotesc trebuie Sa fie asigurat e, ecra n;,;.t, d:::.dl
posedrt pro cmin entc etc.;
- )l;miplki.rile ~i prinderile trebui e afectuate numai cu chei :'peciale
care S ( ]lun qbligatoriu la locmile indicate inainte de pornirea m ~~inii;
- Opril:ca ~i fran a rea m<L.';iinii nu se \'or face cu mfllla pe uni\"t' r~ a l sau
pe plan$aib~l, iar ;1\;a115area cu\itului se "a fac e treptat :;;i cOl1tinuu, l' t'ntTu J.
ou ri;:,ea smulgerea piese i din universal;
-Pie;;cle in mi::;care de rotatie sc \."or cchilib:';} in :;itua1ia prin s i ii d'is­
poz£ht;
- )\ ~ chiile, i ll sp ecial cele n esfarfnnatc, nu se vor inl[ltura decat ' U c ar­
lio-c, p e r ii ctc. ~i in nici lIll caz cu mana libcrrl ;
- He~p el tarca intocma i a cara ct eri sticilor functionale, turati e grosime
a$chii, ava.l1. uri ale l1la$inii $i SClllelor eu care se lucreaza, in stricUl conform.i­
tate u dimensiunile ~i earae t eristicile mecanice ale pieselor de prelu cra t.
. l(a~inj Ill' frezat:
adecvate ~i 1a di ' tant c d.t mai mari de SCULl;
- Frezele, ln special cel e ell dinti clemont;}bili, se ,"or \"erif ica sub
toat e aS1)ectek, iar cozile lor , ca ~ i loca ~ uril e de fixar c, vor fi p erfect currl­
tate inaillt c dt> mOl1 ta j ; .
- Ascntir ea ::.c ul elor se \';} face numa i de c~tre personalul insLr lit spe­
cialll1:<lcest se n,;. p ' ntlu a:'it:' evita deteriora r ea sculei ~i pericolul d e acci­
dentarc ;
-- ~.J;,~ uri lc:, efcctu e,lI,;\ numai dupa oprirea ma~inii, iar ill t: mpuJ
prelucrfuii t reb ,i, ~ [l :'c c\'it e regimurilc d e lucru care produc vibra1: ii .:.au
tr c pidatii;
. .-:. O pcra tia Ut.: a ~chi e r" s ' va inc<::pe pr in pornirea frezei, ur lata de
8.\'ansul de apropie::L, cupl;uca a";}IL ului automat, ;l\'ansarea pi es, i ,pre
frez;l Utdll dll-: f{ r[\ ax, ia r la oprire , se \'0. opri 111tfti J.\'allsul ~i apoi a xul
m a~ inii.
Ma"ini ell' rahotat:
- Ac ci ca:-:: i "ccomand;tri de fixar e si n :riJieare ca si la masinil e d e fre /..a t :
o at entie .peciaia·e va acorda \,erific[ll.'ii cor espollden'tci sculei rl.in pu Jet de
ved ere al ca ract eri t ieilor ma t eri;) lului prelllcra t si al ' regimnlui d e 1u cru ales;
- Ace('5111 b pie,;.el e 1Tlontate pe m a$inil c n~ari tr:-b :Jie :::{l se fac ; lltl nl oi
cu sC-lri - p C' Ci~ll' fi~.; e ~ i, dupa CJ,Z, prey;\zur e e ll balustrade.
M;,~ini dr' !Ialu·it ~i nle.zat
- S in t l"zi c.c tjn erea Vi ::odor , !n difer cn t de formJ. ,?i m {t rim ca ) 0 ' , e u
mana sau n c hei, cJe~t i etc. b operatiile de ga urit ~i ai ez:1t ; fix ar ea sc fa ce
obli gatoriu in m engll in;l sau in d ispoziti \'e spec iale;
- - Hur;zbi ',j vor fi bine fix:ate ;:;1 centratc in mandr ille " Zlll por \-., ': ule ,
ill gen eral m~'t11 c i d u p:i. curatir ea \Oi 'erificar ea cozilo:- ciJindrice sa 1 eun ic e;
G9
 - Sculel e st' ~c o t li n suporturi numai dupa oprir ca -ma~iIlii 5', dupa
fra narea m eeanie:, a ac e:=;tnia;
- Este int erzi:=; lucrnl 13. ma~inile de gaurit !?i alezat, f~ll'{l acop('nrea
capui ui ~:lU princierea p{uului s ub basc, legatura de cap etc,

PI'{'S~ ~i ma~illi de dehitat:

- Toate partile ma~iI1ii se curaFi" se ~terg de unsoare san ulei ~i se decon­

g e5t i oneaz~l de piesele $i materialele din jur, pentru a n11 cia na~tere la acci­
deN e;
- :\Ia~inil e \'01 fi preV~lzute obli6~Ltoriu cu dispoziti\'e de pTOtectie
p cn tru ambele m~lini.
- lVIatritel e $i ~tantcle se vor monta numai in timpul cat ma~ina este
opriHl, l>erbecul sau pa:tca mobila fiind blocate In partea superioara a cnrsei
deschisc;
-,- Corectitudin a monEnii matritelor se 'va verifica prin actionarea
manu alil a ma~inii, inainte de pLlllerea' ~ i in functiune; ,
- Dt' cate ori e umbl;l in regiune,,- de aqionare a pres ei, di~pozitivele
d e cOtn,andft \'or fi bloc-at e ~i asigurate contra eventuale10r atingC'ri iHvolun­
t are ;
- ~ u sc tai ,1lU ,;e ~ta nteaza ~ i n11 se preseaza materialele tratate teI­
m ic (imhlln~ltrltit t!, cem en tate etc.) '~i nici aite materiale casante;
- Toate llla ~ itLik de c1e!) itat 'v or avea 0 inseriptie vizibi1{l cn illdicatii
p ri"i l ( gro:- imile maxim alc materialelor etc prelucrat ;
- Foarf ec-ele y or ii preY:lznte ell 001.1rl dispozitive de proteqic, unul
al~t (' :'!O;', pentrn prot ejarca mainii in emsa de apropiere de cutit h , opcratia
de tf.t!ert.:. ~i altul it! spate. d eas llpra eutitului, pelltru a impiedica proicc-tarea
di '~ ma~in{l a pi eselor mic1 ; ,
- Toate ma"in il ' \'01' fi prevazute eu apflratoar e de protectie pcntru
p:,qil e p er icnloase .

t;"ll(']II' ahl'ClZh'(, :

L'.luul cn un cltel'2 a lJrazi\"e es te foarte muIt folosit in scu1{uii si ","ctii

de a n toutilare. pe ntr u car motiv trebuie S~l i se acorde 0 atentic de~sebit~l,
ell <Lt i~ mai mult ell dx seulele respective sunt casallte ~i gen era toare de
pul b e:'i. til aeest scor : .,
- transporlul. cl poz itarea, inCaTCarea, montarea ~i exploatareabTO­
~dr)!' ,: i a corp llrilor akazi \'e 'e VOl' face cu respectarea s tricta a standardelor
clI.:o' i' 'oi ii . ..
- toat e corpurile abraziy e vor fi supuse verificarilor ~i incercarilor
~o nforn. ;:tandarde1ol: (N!rific a~'ea la synet pentru .~escop?rirea fisuri1or,
lllce;'C;h c a rezl ;; tC!ltcll,.l r otlr-{: ~l uetermmarea dezec1uhbruhu etc.) ;
- 1l1ontarea di .-curilor iliazi\-e la masini se va face numai de cfttre
Lll.nr~cit,ol".i ill;;trni~i ,,!i ,e u eXJ?erierit~uficienh in acest .sens, dUprl montare
flr :lc.1 oDllgatorre \'enftcarca centdnGperfec te a bro~eL;
- wate c1! scuril e abr<Lzive cn diametre de peste 150 mm ~ i yiteza perife­
ricd (1" p e,3t e 15 m is, se v erifica la rezistenta pe aparate speciale de incercat,
tim p de 5 - 10 min., Ia vitez e J e incercare depa ~ ind 50% din viteza de regim ;
- montarea oiscu1'i1or abrazi\' e se face astfel inc3,t sa se excluda Ilosi­
bilit atea cleplasarii pe ax, III timpu1 ~i din cauza rotirii ;
- co rpurile abraz ive trebuie protejate 'in timpul exploatarii ell carcase
d e p 'ot eetie; acestea tlebuie sa acopere, p e cat posibill11treaga portiunenelu­

,0

I;;' opnr ea ma~lIlU ~l d u pa
:,;i al ezat, f;u'a acop'l' ri rea
de cap etc.
U!1s0are sau ulci si s(' d econ­
ru a nu da na!?tc'rc 1a acci­
u dispoziti\-e de protectie
I 1,1 timpul dlt ma~in a este
n partea su perioarzl a cursei
a verifica prin actionarea
\iune;
:lafC a presei , (hspozitivele
'ntualelor atingeri involun­
aza materialel e trat a te t er­
;1ateriale casant e;
ocriptie vizibil rl eu indicatii
iucrat ;
Dozitive d e protect ie, unw
~'opiere de en ti t 1a OpeT:l tia
.tru a impiedica proiectarea
:ltoare de prot ec ti e p eTltru
.t folosit in scul arii i3i ;)t:ct ii
acorde 0 atentic deoscbitil,
casante ~i gencratoare de
)ntarea !?i exploatarra bTo­
tarca stricta a standa
. , rdelor
verifidtrilor si incercarilor
1tru desco p er'i r ea fisurilor,
~zec11ilibrului e t c. ) ;
5e \'a fac e n uma i de ca tre
! acest sen s, dupr, montare
bro~e i ; . u n ealta nn "a fi purtata tinandu-se d e a ces t cablu;
?3 te 1SO mm ~ i \' it ezrLperife­
parate speciale d e lncercat,
d 50% din v ite za de r egim ;
iel incat SJ. se exclu cEl posi­
3. rotirii ;
mpul exploat ~u:.i i Cll encase
~ibil intreaga portiunc nelu­
cr a toare a corpului abraziv, capatul a rboreJui, piulita de strangere ~i f:a!:~ ,:-l,~
de fix a re, permip.nd inlocuirea u~oar;l a corpului abraziv; grosimea p e:'c1;iJor
carcaseJor cle protectie ~i tipuril.e de ca rcase trelmie sr\. corespllnda ~tar!da r­
delor.
9.3. l\.fAS'l1U DE PROTECTIA :\lC~CII L\ UTILIZAREA
l?--JSTAL\TIILOR
, SI ECHIPAl\IE~TELOR ELECTRI CE
)
.
Pentru cyitarea aecidenteJor prin el ec trocutare , es te neeesara. eli miml.rea
posibiliUi.tii de t r ecere a unui curent periculo:; prin corpul omuJui.
l\Usurile, am enaj aril e ~i mijloaeeJe de protectie tr ebuie sa fie Cll!10S(ut e
de dtre tot personalul muncitor din toate uomeniile de activitatc.
Prihcipalele m rlsuri d e pre"enire a eleetroeutarii h 10curiJe d e m u nca
sunt:
• Asignrarca t"naccesibilitift1:i clem entclor care f,u parle din Cl')'c1utele
electrice ~i care se rea) izea za prin :
- amplasarea conduct elor eJectrice, chiar izolate, precum ~i a unor
echipamcnte el ect ri ce, 1a 0 lnaltim e inaccesibila pentru om. Astfel , no rme~e
prevad ca in{lltimea minim ~l l a care se pozeaza ori ee fel de conductor eleetnc
sa fi e de 4 In, let tra ver "area p artilor carosaLile de 6 m, ia r acolo un cle se
manipuleazrl mat eri a le sa u piese ~ u un gabarit mai mare, ae east {\ ;n~il~ime
sa dep;-J~ea"c{l eu 2 - 2,5 ill ga bari t eJe r especti\-e ;
- izolarea electcica a conductoarelOI ;
-- fol osirca earca selor de protectie legate la p:lmant ; .
- 1Ilg r;'t cJir ea cu plase m etalie e sau eu t{lolii p erforat e, resp ectand u-se
d istanta impu <l P £ll1{l la element eJe ~ub ten siune.
• F ulusirea tensilln ilor red lise ( de 12. 24 :?£ 30 V) pe Iltr It ZI'{mpi le si scu­
Iele electriC(' portati'i.'e, Sc ul ele!,?i lam p il e portati" e care fun ct ioneaza la tcnsi une
redu~a sc aJiment caz{tla un tra nsformator coborator. D coarece e~is t a Dcrico­
luI illv er<trii hornelor e' t e b in e ea attit dist ~nta picioru ~elor fi~eJor 'de 12,
24 ~i 36 \ , dtt ~ i g r o:-: im ea ace :::t or picioru~e, S ~l fie mai m a ri deeth cele ale
fi::; elor obi:)i1Uit c ue 120 , 220;;:i 380 \ ' , p entru a se e"ita posibilitat ea im' e r~ar ii
lor.' .
La utili zar ea un eltelor ;:;i l~lmpiJor portatiYe a lim ent a t e el ec tric, sunt
obligatorii : .
- v ( rificarea atentrt a un cltei a izolati el " j a {ixa rii sculei il1c'.lnte de
IncepeFea lu c[Ului ; ' , .
- evit a r ea r ;:!.;;ueirii sa u a ineoliicirii eau iului de a lim cntar e in timpul
iucrului ~ i a de pla"arii mun citorului, pentru mentin er ca b un ei sUi ri a izo­
la tiei ;
- m c naj a rea eabJului de leg{Ltura in t impul mu Uiri i un elte i dinb -un
loc de mun c;'\. in altul , pentru a nu fi solicitat prill int ind erc ~au rasucire;
- cvitar ea tr ecerji cabluJui d e aJim entare nest e d rumuril e de acces
~i in locurile d e depozitare a materiaJeJor; tlaca ace~t lucru IlU poat e fi e"itat,
cabJul va fi prot eja t prin lngropare, acop erire Cll sd.nduri sa u "n spe noai e;
- int erzicerea Jepararii sau remedierii d efectelor in timpul fun t ionarii
motorului sa u I~lsar ea farrl suprav eghere a 1..1n elt ei conectate 1a r et ea a elec­
tric r!.
71
 e r ,l osire' ,[ mij/fJ.!c d or indi" idn«!. cit />r ,> (,, [ :",; ,'1' )JlijioQ cdo" de (17,' ('1'11:­
l

':!trt: ,"',lljl 'Ylce!1:' d ,~ pr01 ,,'ti e in d i,'jd ll ,d a ~ (' i nt r~blliJl\ eaz;1 de' ca t ]'(~ eiect J ici cni
1 e.~ ru r " 'e ni ,'eJ ek t roc ltii r ii prin a t il1ger e d irccC\ :;;i r ot f.i impfl l'ti t e in
dOli '-' C ~ t '...'go l' ;i: p i!1 ei pai e ~ i a u\:iliare,
J iij1(l()ccic pr i; ;o } d c de Pl ('. i cc! il' CO!l st au din: tij c l'l cctroi w hmt c , c1 es ti
izo an,i ,~ i :-;c \11e ell 11:l!1 cre i zolante, Izohtia acestol 111ijloacl! :;nl~o(t{, t c n~i­
u e;! Cit : ' ' girll a in 'itabti ei in cOllditii sigurc; ell aj ut orul lor c;.; t c rClJ'ni sa
at lllgerea pZlr!;ilor eOlluuefltoa re elf' CLlrent a fl a tc ::,lllJ t ensillllC',
J/ ,' i/o(( cci,', (Tilxi/1'a !'c de 'b;-ot" c{ie con:-;tan dill: echipalllC'lil d e l' fo tectie
(111 - H ,) i.- e izme, gal o::; i elcp"roilOl~nti ) , ro\'()r; l ~e de c:mciuc, pbl'oll1l e ' ~i
ora ah' ell picioru ~c el ectroiznbnt d in portelan et c. A c 'i t e mijloa ce nn pot
nali z;: ln sa singur e sccu rit a tt'a imp ot ri,'a d e trocllt ;:\ril 01. ,
lntotd eauna e~ t t' n ecesara folo~ i1' ea simnl ta n rl cd p1.~til! J mmi rnijloe
V,- illcijlal ~i a l1!1uia clu x ili ar.
.l1(jlu(fcele dt' .i l '.: rti~m't: constau din plaei avertl/,oart: , in Ulcat\1 <tre de
r ,L'CLlr i, ar e (:-; tabilit e prill ~ ta n rl a rJc ~i care contin indicatii de aten tionare),
i nl!Titdiri PWViWI i t p re \';lzut e "i cn pL'IC1.1te etc, Ac estea llU izole,ni'l, ci fo10­
" e,~c 1;:'I\11([i pentru d \'t.'rtizare<l mUllcitorilor,:;all <L p e r~oandor care:-;e arropie
,.Ie p ll r\ nde d e lucru p ericlIl oase,
• J),'cunt! c/i7rl~ <I fl llt Olll (( t (i in ca ::: ltl apari!.-i c1: UI1 (i lensilfJii de al1'ilgcre
j> c'ri<" ii,}C!s l' ,: au a un o I' sCllrgeri dl' Cllrent pcricllJoa:-;c, S e «pIicet mai al(\~ la i.n­
.- r:I1 :: \ iil e elcctrie C' CiJ' e tu nqion c;lz fl ell punctnl n entru ;:1 :-;u1':;ci de ~dirnen­
t ; I"c: izalar fat~l d e p{\I11fl,nt ,
:-;ch'll1 a llu ui l!l tre rLl pflt or a utO:n <lt Cll pro c:cti e 1;1 curellji de d e,{ect
(,-\, P,C.1 ),T ,! , d es tin ;! i. p re,' 'nirii clec t rOC ut ~lrii pri n a tillger> inclirccUt, _ste
a r{tt:l t ;l in figur 2, 11,
}Ielltjonill1d faptul crt \In curent d e dd ec t de 300 - 500 A poat e- d c veni
i n an umite conJjf,ii , Ull L, c. eo1' p ro\'ocatOl' d e il1 cemlii, apa ratul pn:zcntat
<l-=ig a: ;l protecria ~i ill1potri,'a a ce:,tui pe1'ieoL
1ntl'er\1patornl cOo te p rC\';Ii'.ll t CLI carea se izolant(' , ~i b le echipat ell de­
ci a~~::a to a r e tcrmi cc , el ectromagnetic e ~ i rel et: d e protectie 1a curcn~i de
d('fect. .
• S:'/'J<i}"!;'<' !1 de ,"roilxt1:c :;c realizeaza CLl ajutorul LlJ1ui tralls[onnator
de ,,'- pa ~'a tic, Prin a r ca:-;t a , :3 urm~lr e=? t c cre:Hea unui circuitiwl;: t fa ~ a de
p a m ~u [, 1JCntrll ::lim 1( <, '{' (l echipam en teio1' clectrice la care tr~hllie inlrttu­
I'c r ~ ~'; ,.-~)l ll l ue ei t't:t!' Cu t ~l r e , jli cazul unui defect, 'i ntensitatea curentul u i

r\!.~ . 1 L S ..-h(": l" L( 11 l' x1u nilo l' la a par~l r\ll d i. ' pro tC'c1: ip l ln p0tri".ra
c :<"" lI \ ilo r d e dell' c t, e ll t l' 1l 1;)() "i za r(', 'ip ,\Ye D'r,
 { ; . i 'I ni1 l I)(J ccto:r elf i77 ertl'­
~ il l \ e ;\l~\ tJ'C d \tr(· eied , il'icni
-cct:'t ~ i pot fi impZtl- t itc iu
-_: tij e ('l ectroi w lant (: , cJe~ti
:'t O t 111ijloace SllPOlt:t tells i­
-l aj uto l" ui lor (' st e: rClInisa
c stll) t e nsiUll C.
:1 : echipaJ11l'll t d(' p l otect ie
; ,~ d e (<lucille, plaform G ~i
-t c. Acest t' mijloace nn 1)ot
_,Gl t 3,;-ilor.
I nrI eel ]11! t i 11 a unnl mi jloc
;t \'er tizoarc , ill (~icato;',rc de
n i ndicatii de ate:ntionare),
-\ces tea IlU iwleaz;l, ci folo­
persoandor care ,;e <lrropie
-i 'l!Il(i t (Il SiUll i de atill£>:cre
" c. Seanli c;\ mai <t1c:;< l ,;in­
~ clltru ;:1 s nl"se i de ;:; lilll en­
l~ ': 'Ctic 1:i CU:-C'llti de defect
-,;-il1 ' <1 tingc r ~ in~lirect~l, este
Ie 300 - 500 A poat e (kveni
lcellliii, aparatul prt,zo::ntat
ante, ~i cstc eclli[l3t cn de­
tle proteqic la cure nli de
d utorul unul transfonnator
-1ll11li circui L i ZObl fa t:l de
q ice la care trehuie illl ftt u­
~·ct, 'intensitatea curentului
,-Oll'ct ic illl polri'/a
- ~i' XPClH.
care St inchid 1'1'i;1 om cs te foarte mica, deoarec e tr f \)uic: <1 treac~l pr i 1 izo--­
latia cue a r 0 rC7.ist flJ ti fO;lr te mare.
Con d iti-il e priDcipale ca r trebui e incieplinite de 0 prot e-qie prill sep<,ra re
sunt :
- la un transi:ormator d e separatie sa nu sc pO:1ta conecta deca un
singur llt-il Rj :
- i7.o1 a ~ia concluctorului d e abmentare sa fi e Intotdeal1na in sta rt" hllnil ,
pentru a fi cxclusJ. posibilitat ea apariti ei llnUt cur ent d e pun ere 1a p[lma1l.t
de \"aloare m a r e.
• Izolarea :,; Ii pl1"1itental'/i de protectie consta in ex ecutctrea un ci iw!{! ri
suplime nLlrc faFl d e izola.rea ol)i~nuit5. de lu cru, dar care nu tr ebuie S ~t rC ':\lC Yt
calitatil c mccanicc si dectrice impuse iwlarii de lucI'u,
i zolarca supli~entara de proteqie se poat e r ealiza prin :
- aplicarea unci izolari supliment a re intre izolatia obi~nuita de It!cu
~i elementele hune conduc5toare de e1ectricitate al e utilajului ;
- aplica!C'a un ei izolatii exterioare p e carca sa util a iului e]ectr~c;
- i7.0larca cunplasamentului mun citorului fata de p 5manL
• Protcc/-ia jHin lcgare la pam/in! c::;te foJosita pentru a sigurarea. p Ei"SO­
nalului contra eiectrocutarii prin atingerea ecbiparnentelor ~i instala ~iJ· r
care nu fac parte din circuit Ie de lucru, dar care pot intra accidental :o ub
tensiun e , din ca uza l1nui d efect de izolatie, El em entele care se leag2: 1a
pamant sunt Ul"m ~l to a rele: carca sele ~i pos tamentele uti lajelor, ma~jnilo r ::;i __Ie
aparatelor electric e, :'. cheletel e metalice ca re su stin instalatiile el ect r :ce
de distributi e, carc"'sele t ab lourilor de distri1mt ie ~ i ale tablourilor de co­
mand~\, corpurile man~oan elor de cabluri ~i m a nt a lele eledricc ale cablurilor,
condnctoarelc de protectie ~ll e liniilol' electrice de transport etc. In;;; t alat ia
de l egare la p~lmaJ1t consta din condu ctoarele de l egare b pamant ~ i },'i za
de pamant, f~ r ma t a di ll el ectrozi. Priz ele de p2mtmt (fig. 12) v erL( a i~
Ts Sf J! r
"~3ru
1
< '­
f e¢
10
-I
/
~ill <:rill
Fig. 12. Proteqia prill le g-are la pil.mil,nt :
Ts - inH1.~urarea sccunda ra a
transto rm at orului de tllimenta re ; I J[ - lntre ru p~'tt o r n~a~~ '-1 :. 1;
Sf - sigu;ar;t3 fuzi biHl : _R.S. T. - fazele retelei d e a lime ntare ; 1--1 - lntrerupator aut(,n] i' ;
tI - boma en defect de iwla1;iE:; tm - IcgAtura 1a masa; tp - leg:l. tura la prizQ. de p~tnl ,; n t
de proteqie; IiT= priza de ' piimant de cxploa-tare ; 'itt - cure nt d e ddect; ip - (: u(": 1. : \11
care trccc prin p riza de pa mant de protec1ic; ih -curentul de trccere prill on ; G-p - , ~,-
si unea. de pas.
73
 san orizontale se rea1izeaza astfe! incat diferenta de potential la care ar
put ea 1'i expu~ mUllciwrul prin atingere direct a sa nu fie mai mare de 40 V.
In general, pentru a se r ealiza 0 priza buna, cu rezistenta mica, elemen­
tele ei metalice se vor lngropa la 0 adancime de peste 1 m, in paman t nl bun
conduca tor de electricitate, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separat~L pentru fiecare utilaj pre­
zinta urm[ltoarele clezayantaje : este costisitor (cantiElti mari de materiale
~i manoper5.) ; unele utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare
etc.) se muta frecv'ent dintr-un loc in altul ; legatura este de mnlte ori inco­
rect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei .
• Protectia pl'in legare la nul se realizeaza prin constrnirea unei retele
generale de proteqie care Insote~te in permanenta reteaua de alimentare cu
energie e1ectrica a u tilaj elor.
Reteana de proteqie are rolul unui conductor principal de legare la
pamant, legat la prize de pam ant cn rezistenta. suficient de mica (fig. 13).
Sistemul prezinta 0 selie de avantaje :
- utilajele electrice pot fi legate 1a 0 instalatie de legare 1a pamant eli
o rczi stenta suficient de mica ;
- este economic, deoarcce la instalatii1e provizorii pentru ~antiere,
materialele folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte.
- este u~or de realizat, putand fi folosite prizele de pamfmt natmale,
constituite chiar din constructiile de beton annat;
- permite sa se execute'legaturi sigure de exploatare, deoalece are
prize stabile Cli durata mare de functionare;
- toate utilaje1e electrice pot fi racordate cu u~urinta 1a reteaua de
plOteqie;

Ts Sf '.

~ /I
IG
. 1M
~.
i
In lUll, C

.~ II: -\
L-rTf,1,m
1
i
.
1
tp ·lL (t(
- r ..., \ \ I
_., )
I ! ~:.J_
~'RT ~Rps
rig. 13. Protec.tia p ri u l::.:gare 1<1, nul:
T s ­ inYa~tI rarea sec lludara a transfonna toru lui de alimentare; Sj ­ siguranta fuzil)ila;
R.S. T. - fa zele retel ei de alim!"ntare ; N - cond uctor de ud; IJI ­ intrcrupiHor r!.o.anll8.1;
lA - lI,;t:-clLH)a tor a.utomat; a - bOl"lla e ll d -( ct de izolat ie ; in - le;iltu ra. 1a lnn.·.sfi. ; in­
Iegatura la !1~;l; IP - kgB.tura la pr iza de p tt miint ; R sp '- p ri zit d e pamant de proi:eci ie ;
RT ­ prizl de pi'l min t de exploatan:; id - curentul de d e fect.
 .. ~a de potential la care ar
::,i nu fie mai mare de 40 Y
, cu rezi st enta mica., elcmen~
peste 1 m, in pamantul bu.:}
a t{l pel~tru fiec.are uti 1a j pre­
rare, utilajel c rZllnanand protejate si- •
(cantltatl man de materiale
gur de celelalte prize. Pentru cazul
. 5udura, benzi transportoare ·
unei intre..ruperi accidentale a legatu..;
~ tura este de multe ori inco­
tal in!:italatiei.
prin constl:uirea unei retele
.t{l reteaua de alimentare' cu
lctor principal de legare 12.
~nficient de mica (fig. 13).
.at ie de legare la pamfmt cu
provizorii pentru santiere
.i mare part e. ' ,
prizele de pam ant natmale
,nat; ,
le exploatare, deomece are
t~ I a reteaua de
.I cu .
u~urJn ,a
l:
."1[e; Sf - sig'l1.ranta fllZilJilii'
1; I111 - intrenlpator ffi3nllal:
"~l - lega tul'a.La lna sa ; i n ~
? flZ{t de p!i.mant de prot ect ie;
'= :1 t ul de d efect. . ranta, caI)ace de protectie, membrane de siguranta) ;
- se poatc executa in mod iacil
un control al instalatiei de legarc la
pamfmt, c1eoarecel egaturile sunt sim­
ple ~i vizibile, jar prizele de pamant =
pot fi separate pe rand pentru masu­
rii la nul se preved e, ca 0 m asura su..; ~~,....L=:::;"'--IL-l.......c.=:wlu.J,:L_~
plimentara , un numar de p rize de Fig.H. Proiec ia p rin 'galizarE'a poh' !l ialdor.
pamant .
. 1n ac ee a~i instalatie nu este permi S~l prot ejarea unol' utilaje electrice
prin legare la pamfll~t, iar a altora prin l egare la nul. Instalatia de protec­
tie nu poate fi modificata. in timpul exploatarii, fad un proiect ~i Htr{t d is­
pozitia ~efului uniU1tii respective.
Conductoarele de legare la pamant ~i la nul nu se vor folo si pentrn
alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a pl'izelor monofazate etc.).
Conductoarele circuitelor electJice plin care circula curentul de lucru (con­
ductoarel e de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept condl1ctoare de protec­
tie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vop­
sesc in culoarea ro~ie (sau se folosesc conductoare cu izolatie ro~ie ), iar
cele de lucru 'in culoare alba.-cenusie.
• Pl'otecf,ia prin egalizarea potenfialelol' este un mijloc secundaI' de
protectie ~i consta in efeduarea unor legaturi, prin conductoare, in toate
partile m etalice ale diverselor instala tii ~i ale constructiilor, care in mod
accidental ar put ea intra sub tensiune ~i ar fi atinse de catre un mUl1ci­
tor ce lncreazfl sau de catre 0 persoana care trece prin acelloc (fig. 14).
Prin intermediul legaturilor se realizeaza 0 reducere a diferentelor de
potential dintre diferitele obiecte metalice sau chiar 0 anulare a ac estor
dif~rente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor ~i deci eliminarea
pericolu}ui de electrocutare. De precizat insa ca reteaua de egalizare tr eb'nie
conectot~\ia de Iega" 10 pamant san Ia nul.
9.4. MAsURI DE PROTECTIA MUNCII LA INSTALATIIlE
l\IEC.AKICE SUB PRESIUNE
La utilizarea instalatiilor mecanice sub presiune, ri~cul principal este
eel al exploziilor ~i proiectarii de obiecte, datorita suprapresiunii de lueru.
Pericolele sporesc in cazul recipientelor sub presiune care con~in suli:::rante
nocive (toxice, canstice, inflamabile, explozive), d eoarece exista posiLL­
tatea aparitiei unoI' neetan~eitati ~i a raspandirii noxelor in atmosfer5.
Principalele cauze ale accidentelor de munca la lucrul eu instalatii m (;­
canice sub presiune sunt:
- dimensionarea necorespunzatoare a utilajelor in l'aFort cu conclitiile
de lucru ale acestora;
- lipsa aparatelor de masurrl ~i control al presiunii ~i temperCl tmii
(manometre, termometr e) ;
- lipsa dispozitivelor de siguranta (discuri de ('xplozie, supape de sigu­
 - ~tarea d efec ta a reuuctoarelor de presiune ;
- tmgcl'\Oa v entil elor ~i a manometrelor de la r ec il)i .'llt ii : au eonductde
ee O ::~iIl oxigen eu uleiuri sau gra si mi.
Da torita pericoldor cleosebitc pe care Ie prezi nUl, instalatiile m cca­
ni ce 5U r ) presinne trebuie sa a iba a utorizatii d e flll1ctionare, care sa ateste
C;l ele corespund nOi"ll1elor, emi . e de institutiile d e prohl.
l -rilajele sub presiune trebuie sa fie pr eva zut e Cll ui ,; pozitiVt: c c s ig u­
ran n :;;i aparatura de l11J.sura (manometre) in lmn fl stare de function a re.
Manometrele trebuie "erificate, sigilate ]i marcat e pc D uran ell rosu, 1a
val oarea maxil11 f, aclmisa a presiunii ~i Cn "erue la v aloarea presiUJ1ii de
r egim. Amplasa rea acestor utilaje, in special a cdor care lucrcaz{, la pre­
siuni (oarte 1nalte, se ya face il1tr-o incapere separata , unde nu sc cfectueaza
alt c lucrari. Inainte d e montaj,ul un ci instalatii care va luna sub presiune;
tr ebuic yerificat eu atentie fi ecare aparat, iar in cazul vaselor d e inalta
presiune, se va face proba hidraulid. P entlU fiecare r ecipient, trebuie detcl­
min ata presillnea maxima de regim ~i temperatura corespunz~lt()are, care
vor fi r espectate cu strictet e .
.-\utoc1a,'ele carc ",e utili7.cazr\ in sectii si lalJoratoare trebuie S~l fie alese
In fUl1qi e de natura sllhstantei care inter~-il;e in reaqie, precum 'ji in raport
cu presiunea la care se presupune ca se "a ajunge ,cu un coeficient de sigu­
ranFl acoperitor pentru eventualele cre9teri necontrolate ale celol' dui para­
me t ri, . •v • • "'- •

P entrll a se enta supraancalzmle locale , aut~lavele trebmc pre\'azute

CU s ist eme de agitare etan:;;e, care yor fi verificat e'i ,t inte de fi e cart~ uti­
~izar e, Dad a&"itare~ se face pI'in .bar?otarea al11~s.tecului d~' E'a ctie cn gaz
m er t, e:;te obhgatonu controhl 111'5CI oXlgenulm In gazul iner-r..
111 cazul reactiilor puternic cxoterm e, autoclavele VOl' fi r{,cite printr-o
ma nt a c:\:terioara sau serpentine interioare, prin care circul~l un ag ent de
raci re.
Co.. 0 mrlsura d e sigmanta, autoclayele nn se "or umple niciodata mal
mult de jllmatate din ,'olumul lor, pentru a asigura suficient spatiu in
cazul dilatarii continutului, ca urmar e a cre~t e rii tempera turii yi prcsiunii
peste limitele pre\·:lzute.
Pentrn controlul })ermanent al prcsiullii, autoclavele trebuie preVdzute
cn do n ~l manom etrc $i dona di spozitive d e siguranta (su:)ape, membrane de
s igura n ~ a, di5curi d e explozie). Discurile de explozie trebuie sa fie carcasate
p entru a se eyita accidente1e in cazul ruperii lor. Dad se lucreaza cu subs­
t a nt e wx ice sau inflamabile, conductele de aduqic de la dispozitiyele de
sigurai1~~L trebnie 5f, fie di,ijate in exterior san spre imtalatii de capt are
5i I1 E:uti'alizare,
- 111a1nte de a se deschide au tocla\'C1., dUprl terminalea reacti ei, trebuie
Srt se verifice mai. intai dad e xista presiune remanenta, care trebuie sa se
elimi 1 (' (prin actionarea manuala a supapei).
R ecipientii ~i buteliile p entrn gaze comprimate trebl1ie verificate cu
a tent: inainte d e utiJizare. Fiecare recipient trebuie sa aiba cal'ace de
sigur"ilta ~i inel e d e caucinc, iar suprafata sa e:\:terioara llU trclmie Sa pre­
zinte f isuri sau clefoTmatii. Recipientii se yerifi dt in ceea ce prive~te starea
fizic5. :J. ventilelor ~i d a ta ultil11ei incercari 1a p.- es iune; d ad'.. termenul de
incerc a';'e i a presiUJ1e a fost depa~it. se interzice exploa tarea lor.
L? amplasal ea r ecipientilor ~i buteliilor sub pT esiun e este int erzis~l, in
gen eral, apropierea lor de surse de caldura san d e locuri cn expunel C la
actiunea puternici a agentilor corosivi. Daca din motive legate de utilizare,
lucrul nn este posibil, se va asigura 0 protect!e Cll parcn'ane a decvat e (din

i6
·C: .
: cc i picll}ii sau co nc!uctele
ezin COl, ins talatiiie m cca­
!nqionare, car~ si ateste
profil.
d e J,,, fecbLine .
:c ~ u dispozitive de. sigu­
Pe~tl u transportul buteliiJor, normele prev:'ld folosirea numai a unor
ai stare d e functionar e,
e pc c l dran eu l'OSU, la
la valoarea presiL1l;ii de
lor care lucrt"az~l 1a pre­
ca, unde IlU se eiectlleaza.
e \'a luera s ub pr es iune;
cazul vaselor de inalta
recipient, trebuie dete r­
'a corespul1zatoare, care
,toare trebuic s{t fie alese
qie, precum ~i in raport
cu un coeficient de s igu­
'olate ale eelol' doi para-
la vele trebuie prevazu te
. inainte de fiecare uti­
ecului de reaqie Cll gaz
1 gazu1 in ert,
ele VOl' fi r{tcite printr-o
'l. re circu1rl un agent de
'or umple l1iciodata mai
ura suficient spatiu in
<'mperaturii ~i presiunii
.<1 \'c1e trebui e prev;).zute
(supape, membra ne do::
~rcbuie sa fie carcasate
ca se lucreaza cu subs­
, de la dispozitivele de
'-c' ins talatii de captare
.i nal ea reactiei trebuie
rnt;t , care t~eb~ie Srt se
te trebnie verificat e cu
~lje sa aib;). capace de
nr{l nu trebuie'Srl pre­
ceca ce prive :~te sbrea
ne ; c1 a ca t ermcl1ul de
102. tarea lor.
:::iune
, . est e intcrzisa , in
- Manipubrea ~i transportul manual al rnaterialelor se efectueaza in spe­
_OCClrl cu expunele la
' ive legate de-utilizare"
ki ravane aJecvatc (din
az be:-: t ;;au cauciu' ), Dc ,hemenea, trebuic sa se c\' it e pastrarea in ac eca~i
i Qca pf're a buteliilor care contin substante incompatibilc, Eccipientii :;i
huteiiile cu gaze toxice sub pre;iune se mo~teaza in afara caJdurii, in ~patli
<l:t'ri~ ite, ~l trebuie s;:J. fi e previzute eu bazine eLl neutralizare rapida In caz
rni jloace adecvate (c~lfucioare) ~i cu capacul de probrt in~urubat. La trans­
port se "Or evita lovirea, rasturnarea, vibratii1e ~au manipularile brutaie:
:i n timpul a~ezarii lor in pozitie verticala., pentru a se evita rasttirnare,
l;u teliile trebuie ancorate cu cOliere ,
La golirea recipientilor ~i buteliilor, nu este pcrmis~t gra birea evacuarii
cor:tinutului prin incalzire cu flacara direct a ; accelerarea se poate face prin
a~ez area buteliilor intT-un vas cu apa calduta (maximum 40°C). Deschi­
de cca ,'enitului 1a butehi trebuie sa se faca lent, fara smucituri, Cand se
i \ r oduc gaze comprimate din butelie in vase de sticHi sau butelii ce lu­
uea d la presiuni mai mici, este necesar sa se monteze intre cele dona butehi
u n yas de siguranta 0i un reductOl de presiune. Reductorul trebuie sa fie
d o_a t Cll doua. manometre, unul de intrare si altul de iesi , are se vor
nt iliza intotdeauna pentru un singnr fel de' gaz. ' absolut interzisa
fol ')s irea la buteliile de oxigen a reductoarelo~e au fost intrebuintate
pent': u alte gaze,
Pentru recipientii :?i butcliile sub presiune care contin oxigen lichefiat,
d a r !'ita peIicolului marc de explozie, trebuie luate nrmatoarele masuri de
p orectie ;
- ...:... buteliile se \'or monta in dulapuri metalice protejate impotriva
a g-entilor fizici sau chimici, loviturilor, rastnrnarilor etc, ;
~. ' - deschiclerea ,-entilului buteliilor se va face numai cu scule din cupru
(p -Aru a se evita forma rea scanteilor) ;
- tubulatura de alimentare cn oxigen de la butelie se va construi din
cup u,
Yasele din sticlii care lucreaza la presiune trebuie Sa fie prev3.zute cn
~paratori, astfel incat, daca, se sparg, in special cand sunt indilzite continu­
t ull or sa nu produca accidente, Tuburile din sticHl. utilizate la presinni inalte
st.: \'or manipula cn multa atentie, in conditiile folosirii p a ra vanelor, a ochelari­
lor sa u viziere101' ~ i a nanu,?ilor de protectie.
"\L~SURI DE Pf{OTECPA MUNClI LA MANIPULAREA
SI
, TRANSPORTUL MAN AL AL lVIATERIALELOR
o serie de accidente de natura mecanica au drcpt cauza manipularea
t rans portul manual sau depozitarea incorecta a materialelor (mat e1ii prime,
p roduse intermediare, produse finite), Cele mai frecvente 1ezinni care se pro­
duc sunt taieturile, strivirile, 10viIl1e, fracturile etc, la nivelul mainilor,
(la degete In special) san al picioarelor, dar au loc ~i accidente mai grave
(fractura coloanei vertebrale sau hernie).
cial in operatiile de incarcare-descarcare ~i d epozitare, Cunoa~terea masurilor
minimale de protectia muncii la executarea acestora este indispensabila
pentru securitatea muncii,
 Operatiile de IncaIcare. deschcare, tran sport manu al ~ i depozilar e tre­
buie sa se efectueze sub supra\'cgh erea ~ efului fonnati ei de lucru, ele ca tre
personal bine instruit in acest scop ~ i ca r e a re varsta d e pest e 16 ani.
Daca materialele manipulate sunt foarte periculoase (toxice, explozi\"e,
cancerigene etc.), vaxsta minima p entru manipulatori este de 18 ani.
Locuri1e in care se efectueaza op eratii d e inc[trca re-descarcare ~i depot~ i­
tare, precum ~i caile de acces, tr ebui e sa fie nivelat e ~i amenajate p entru
scurgerea apelor. De regula, e1 e vor fi pa \'a t e sau podite. lama trebui E" cu r:l­
tate de zapad{t ~i acoperite cu nisip sau ~ are p entru prevenirea alm~ecJ.l ii.
1n cazul operatiilor de incarcare-d esca rcare a \'efHcule1or la rampa, ilytre
aceasta ~i vehicul se a~aza un poelet el e trecer e pentru preluarca eleniYeHJ.l i­
lor existente,
r
Sarcinile maxime aclmise p entru manipulat (purtat ~i ridicat), in r 0.) "ort
cu varsta, sunt prezentate in t abelul 2.

Ta1.J elul 2

Sarcini maxirue ill cawl Dlani[luliiJ'ii manna I!' a grcutiililor

I

Grupa d e varsta. Grnpa. de "l i:1 r:Sd'i.

:\fasa :>IIasa
feme ; Mrbat i
[kgl [kg]
(an ,] Ia ni}
I

,
16-18
5
16- lR 12 i

18- 2 1
i\ 18 - 2 1
25 r
..
21-40
12
21-45
'0

10-50

peste 50

10
45 -55
30

20
I

S peste 55

L I
, I
I

Distantele de tran sport manual nu pot dcpa~i 60 m, iar diferentele

de nivel trebuie sa fie de maximum 4 m (scari, schele), rnaltimea maxima
Ia care se pot ridica manual pe \'erticala sarcinile maxi m admise este de
1,5 111,

La incerc area, descarcarea !?i transportul sarcinilor ce depa~esc valorile

din tabelul de mai sus, precum ~i pentru cazurile- in c() re diferenta de ni\'('1
este mai mar e de -4 111, este obligatoriu sa. se lucreze mcanizat sau in echipe,
Transportarea manuala a greutatilorpe planuri inclinate trebuie limi­
tata la unnrltoarele valori :
- pentru barbati: 25 kg fara intreruperi ~i 50 kg cu intreruperi;
- pentrn femei: 12 kg cn int reruperi,

lutrehari I'('capi(ula(,,,!':

1. Ce m5.su ri de prot e,: \in 111 nl1 c;, trehr. ic ;l '! opiate i . fi-eii'l ira t i1e e u u ne lte ma nuale?
2 . Care sun t p r in cipaleJe risenri 111<?cal! icc la opc ra riile c:e pr~ ll1 e rare a m a terialdor eu aju t.o­
n,l m a$ill il or u l1e.lte t
3. Ce m5.suri generaJe de p r ·, en; re a a cci,.k;ltelor de Nam e" trebu ie n:spectate la prelucrarile
e li aj utor ul m~in il or 'u nelte ?

78

manual ~i depozit are tre­ 1. Care sun ' cc rin tcle dC' sCL uritatca mUlleii spceif iee di'/ersc]o r eatcg-o rii de masin i-uneJte
(stru nguri , rna~i;li de freza t , nla~ini de rabotat, 11la!)ini de ga urit ~i ~lezatJ prese' ~i lna~ini
11:1 ti ei
de luefu, de catre de cleoi tar, unelte a bl'uzi'/c) )
ta de pest e 16 ani. S. Care sllnt principalek m[l:;,; ri de pre'Jeni l'e a e1ectrocutal'ii 1a Ioc uriie de munea?

ul o:1se (toxiee, exploziv e, -6. Ce rn ijloace d e protectie illdi'/idualii se utilizeaza pentru pre'venirea electrocutilrii?

ori este de 18 ani . 7, Cum 5(; rea1izeaza. sepa rarea de protect ie?

8. C'~m se realizeaw legarca la pam[lat'

caro.e-descareare ~i d epozi­ 9, Cum se r eali zeazii legarea Ia nul)

,ate ~i amenajate pentru 10. C" ll<lsuri de proteetia muncii cunoa5te ti Ia instaiat ii1e rnecanice sub presiune?
Jdite. lama hebui e curi''t­ 11. C:u-e 5U [lt miisuri1e de protectia roundi ce trebuie rcspectate in a cti'/it[u,:ile de manipulam
~i ti:-v'nsport lnanual a.1 materialelor?
rn prevenirea a lu n ecr~ri i.
-.ieulelor 1a Tam pa, l!1t re
tru preluarea deni\'el' r i­

urtat )i ridieat), in rctport

Ta. beld 2
~ u !ll'eulii~i1()r

; -.'flrst.a.
)'Ia~
,ati
[ kg ]
i1

18 12

::: I 2.5

55 30
55 20

~si 60 m, iar difereateJe

lele). tnaltimea maxima
~ maxim admise este de

~ilor ee depa~esc valori1e

~ co re diferenta de nive}
m canizat sa~ in echipe.
::: inclinate trebuie limi ­

l 50 kg eu intreruperi;

• eu llnelte rnanuale?

:~:l rc a matcrialclor ell ajuto­

l'uie respectate Ia pl'elu eriirile

 ,/

EJ~EMENTE
10
HE LEGISLATIE A PROTECTIEI
MUXCII IN ROM1\,L\ '
!
10.1. PRIKCIPALELE ACTE NORMATIVE CA.RE
RE GLE}IE::\TEAZA ACTIVITATEA DE
PROTECTIA :'IIUNCII
Legis1atia a ct uala cu privire 1a protectia muncii in l<omania asigu: a
cadrul unitar, cO!llplet ~i coerent, de desfrl!?urare a a ctivi ta tii in domen iu.
Structnra reglement arilor poa te fi reprezentaEl gra i ic sub forma unei pi ra­
mide (fig. 15) : in pa:'t ea sup erioar~l se situea zi actel e legislativ e cn sfE'r:L
de actiune narional a ; let uaza ::ie si t ueazii regl emenUi.rile specifice activi F t ii
agentilor economici.
in varfnl piramid ei se ana Constitutia Rom,lni ei, care reglement ea za
dreptul salariatilor la p rotectia social{l ~i sfera de aqiune a masurilor de
protectie ("articolnl 38 - (2): sal ari a tii au dreptui Ia protectia sociai{l Zl.
muncii ; m//wl'ile de protecfi e privesc secui'itatea ;).£ igiena 11l uncii , regimul (i.e
munca al femeilor ~i a1 tinerilor, in:;tituirea ullui salariu minim pe economi e.
repausu1 saptam anal. concedilll de odihna platit , presta r ea mUllcii in condi­
tii grele, precum )i alte situatii specifice").
Derivat5. din Constit utie. Iegislatia in domeniu1 protectiei muncii sta­
bile~te principii1e ~ i regulile general valabi1e la nive1ul economiei natio­
nal e.
Legea protecfiei l1w ncii contine principiile care stau la baza organi­
zarii 8.ctivit5.tii si a masurilor de nrevenir e a accidentelor de munci ~i a
imbolnavirilo~ p'rofesionale. stabiliilcl in principal:
- clom eniul de aplicare ;
- organele a dmini;;trati ei de stat implicate in rea1izar ea proteqiei
muncii;
- atributii1e ac est or organe :;.i r elatii1e d.intre eTe;
- obligatii1e ~ ~ r{lspu;-:dc!'ile conducatori1or proceselor de mundi. ~l
al e execut a ntilor ;
- definirea accidentu1ui de munci ~i a bolii profesionale;
- sistemu1 de regl ementrui ~i continutu1 - ca dru al celorlalte a cte
ca re coastituie l egisi ati a d e prot ecti a. muncii ;
- sistemul d e instrni re in dom eni1..l1 protectiei muncii;

80
 NORM NOR/1£ NCRI1ATIV
[)HOTECTIEI GENERALE METODO­ [ADRU
DE tOGJCE DE
PROTECTJA ACOROARE 1111PS­ STAN­
HW[J] A - OPN DARDE
EOfIPAHEN- RONANE
DE STAT
TUWI DE (STANOAROE
\TIVE CARE PROTfCTIE Of SECURJ­
TArEA NUNC!! J
TEA DE
!NSTRUCTJUNJ SPWF1CE, RfGULAHENTE. STANDARDf S; A.

11 'ii in. . Romania asi b<7ll:a Fig- . 15 . Si s t ~ 111 Ul regleme ntftrilo r de protccr ia 111uncii .
_ " •
t actlvliarJl 111 domeniu.
f ie sub form?- unei pira­ - obligatiile produdtorilor de echipamente tehnice privind caliUitile
:de leglslatrve cu :::fu;1 de proteqie ale produselor;
:trile speeifice activit:, tii - procednrile ~i autoritati1e pentru ate.starea calitatilor de protectie
a echipamentelor tehnice etc.
:;.:-i, care reglementea za. Hoh"il'r17ite f!.Hvern ullti ~unt actele normative care reglementeaza anu­
actiune ~. masurilor ci e mite aspecte de interes national din domeniul protectiei muncii.
b protectia sociaL>. :1.
~·ell. a 11Luncii, regimul de CeIelalte reglem ent5.ri legislative detaliaz[t prevederile l egii protectiei
triu minim. pe economie. muncii din pUl1cr de "\' edere al rolului participantilor la procesul muncii ~i
:starea muncii in co di­ stabilesc exprcs cerintele pc care trebuie sa Ie indeplineasca conditiile de
munca ~i echipamentele tehnic e (lin punet de vedere a1 securitatii muncii.
.1 protectiei muncii sta­ Ele eonstau din : Horme generale ;;i specifice de protectia m uncii, norme
i':elul economiei natio­ metodologice ~ i standard e.
XOl'mele de J"!rotcct1:(f, 1nHl1cii.stabilesc m5.surile minimale obligatOlii de
e stau 1a baza organi­ protectie, organizatoriee $i tehnice, en grade diferite cIe generalitate, deta­
entelor de munca ~i a liind principiile stabilite prin lege, precum ~ i cerintele caracteristice mij­
Ioacelor de produqie ~i mediului de mnnca , prin care sa se asigure condi­
tii de munca neperieuloa. e ~i prevenirea accidentelor ~i bolilor profesionale.
11 realizarea proteqici Functiile normelor de protectia muncii Sl1nt deosebit de importante
ill realizarea securitatii muncii, $i anumc :
~ cie;
- normele cowtituie unul din principalele cliterii de fundamentare a
L"Oceselor de mundi ~I
politicii generale $i a programelor de protectia muncii la nivel national ~i
b niYellll agentilor cconomici ;
)roiesionale;
- normele repreZii1Ul priJ1cipalul instrument in realizar ea instruirii in
.elm al celorlalte aete
domeniul protectiei muncii;
- alaturi de standarde , ele sunt 1.1111.11 din in:;trumentde de baza in
muncii; cercetarea accidentelor de munca, la stabilirea cauzelor producerii acestora ;

6- c. 493 81
 - normele, impreuna cu standardele, sant instrumentele de baza pen­
tm controlul de protectia muncii;
- normele reprezinta unul din principalele acte juridice in functie
de ca re se stabilesc ~i se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei mUIl­
cil.
Structura normelor de protectia muncii cuprinde :
- ~ ormele generale de protectia muncii, care traseaZ~l directiile gen e­
r8 ' e a le activitatii de prennire, stabtlind masuri organizatorice ~i tehnice
de pre,"enire comune tuturor activitatilor, precum ~i masuri proprii unor
act" v' tati, restranse ca numar, cu caracter deosebit. Ele fac abstractie de
asp ectel~ tehnico-organizatorice concrete ~i de modaliHitile practice d~ apli­
car r a masurilor, stabilindu-le pe acestea din urma numai in mod generic,
ca eee-inte de securitate,
- -:;-ormele specifice sunt structurate pe tipuri de activitati ~i cuprind
m as uri de protectia muncii concrete (nu generice), pentru combaterea act i­
unii factorilor de risc proprii fiecarei-activitati din economia national a .
La nivelul agentilor economici se elaboreaza instructiuni specifice, regu­
la m e, te, standarde cu nivel inferior de aprobare a celor nationale; ele an
car ct r obligatorin doar pentru agentul economic existent.
S tandardele de protectia muncii constituie baza normativa pentru atesta­
rea p roduselor din punct de vedere al securitatii muncii. Ele stabilesc concret
cerintele pe care trebuie sa Ie indeplineasca conditiile de mund ~i echi­
pamentele tehnice din punct de vedere al securitatii muncii ~i trebuie res­
pectate in documentatiile de investitii, standardele de produs, controlul
conditiilor de mundi, atestare etc.
Un rol deosebit 11 au standardele generale, CU ajutorul carora se\ definesc
~i delimiteaza notiuni de baza utilizate in domeniul protectiei l11uncii : stan­
da rde de terminologie, clasificarea factorilor de risc, a mijloacelor individuale
de rotectie etc.
_Yormele metodotog£ce au ca scop reglementarea procedurilor de apli­
care llnitara. a unor principii prevazute in legislatia fundamentaHi cum
ar fi :
- declararea , cercetarea si evidenta accidentelor de mund si imbol­
n i virilor profesionale; " ,
.~ autorizarea fUllctiol1arii unitatilor din punct de yedere al protectiei
munCll;
- acordarea echipamentului indiyidual de protectie etc.

10.2.0BLIGATII SI RA.SPUNDERI PRIVIND REALIZAREA

MASURILOR DE PROTECTIA
, MUNCH
Pre\"ederile legii cu privire la protectia muncii se aplica tuturor unita­
t lior din sectoarele public, privat ~i cooperatist, in care activitatea se desfa­
~oar{J. pe baza de contract de munca sau in alte conditii prevazute de lege,
precum ~i ucenicilor, eleyilor ~i studentilor in perioada efectuarii practicii
profesional e.
Obliga tia ~i raspunderea privind asigurarea masurilor de protectia
muncii pentru anga jati revin in totalitate conducatorilor de unitati din
sectorul public, privat ~i cooperatist.
Pentru aplicarea unitara a legislatiei in acest domeniu, Ministerul Mun­
cii ~i Protectiei Sociale elaboreaza norme generale de protectia muncii, care

82
 \.

mentcle de baza pen- :;unt obligatorii pentru toate unitatile din sectoarele public, privat ~i COOpt>
ratist, inclusi\' la emiterea de normatiyc , standarde sau alte reglcmell tiri
e juridice in functie cu implica~ii in domeniul protecti ei munc.ii.
leniul prote€tiei mun­ Regiile a utonome ~i socieUtile eomerciale elaboreaza, sub coordonarea
si eu a vizul l\Iinisterului Muncii si Protectiei Sociale - Departamentu] Pro­
teetiei ~fnncii ~i cu consultarea sindicatelor, norme de protectia muneli
lseaza directii1e gene­ specifiee ramurilor de produqie, care sunt obligatorii pentru toate unit5tj,'C!
anizatorice ~i tehnice in care se regasesc aceste acti vi ta ti.
masuri proprii un or {:nit5.ti1e din sectoarele public, privat ~i eooperatist, pot function a nu­
Ele fac abstractie de mai pe baza antorizatiei emisa de inspectoratul de stat teritorial pentru pro­
tectia muneii.
atile practice de ap~i­
umai in mod genenc, , La incheierea contractelor eolecti,-e si a contractelor individuale de
munca, a contractelor de scolarizare, a c~nventiilor civile, precum 5i in
statutele ~i regulamentele de organizare ~i functi~nare proprii, trebuie 'pre­
e activitati ~i cuprind
vizute obligatoriu clauze ~i dispozitii a CarOl' aplicare sa asigure prevenirea
ntru combaterea act i ­
economia na tionala. accidentelor de munca ~i imbolvavirilor profesionale, stabilindu-se ~i raspun­
uctiuni specifice, regu­ derea parti1or.
Acelea~i pre"ederi se aplica ~i in cazul contractelor ext erne incheiate
~lor nationale; ele au
intre persoane juridice romane ~i straine.
xistent. Angajatii, precum ~i studentii ~i elevii in perioada efectuarii activiEl­
rmativa pentru atesta­ ~ilor practice, au dreptul, in raport cu riscurile profesionale ~i conilltiile 111.
i. Ele stabilesc concret care se desfa~oara activitatea, la echipament ~i materiale de protectie indi­
.ile de mund ~i echi­ yiduala, gratuite.
muncii si trebuie res­ . C onducerile ltnitdtilor rrtspund pentru asigurarea masurilor de protectia
, de produs, controlul muncii si au urm{ltoarele obligatii :
.. sa stabileasca, pentru angajatii unitatii, sarcinile ~i obligatiile in
torul C3xora se definesc domeniul protectiei muncii, corespunzator functiei ~i atributiilor ce Ie
rotectiei m nncii : stan­ revin·
mijlo~celor individuale ' . sa organizeze compartimente specializate care sa urmareasca apli­
carea prevederilor legislative in domeniul protectiei muncii, dimensionate
l procedurilor de a pli­ corespunz{ltor gradului de complexitate al unitatii, baza criteriilor elaborate
)a fundamentala cum de Departamentul Protectiei I\Iuncii;
• Sa ia masuri de cunoa~tere ~i respectare a prevederilor actelor norma­
lor de mund ~i imbol­ ti,-e ~i altor reglemenCiri in domeniul protectiei muncii, de catre toti anga­
jatii unitatii;
de vedere al protcctiei , • s~ asigure pregatirea profesionalft ~i instruirea personalului in dome­
niul protectiei mnncii, eorespunzator sarcinii de mund ce Ii revine;
lrotectie etc. • sa adopte, din faza de cercetare, proiectare ~i omologare, solutii con­
form normel01" in yigoare, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile
~D REALIZAREA de accidentare ~i imbo1niiYi,'e profesionala;
• sa asigure dotarea instalatiiJor, ma~inilor ~i utilajelor din producti.a
~IUNCII interna ~i import cu dispozitive de protectie, aparatura de masura ~i control
al parametrilor teb:1010gici, precum ~i de a vertizare a starilor de pericol
~e aolica tuturor unita­ ~i mentinerea in permanenta stare de functionare a acestora;
~re ~ci.ivitatea se desfa­ • sa asigure dotarea angajatilor precum ~i a persoanelor care au acces
ditii prevazute de le~~~ in uniUiti, en mijloace de protectie incliyiduaia, corespunzator conditiilor
,ada efectuarii practlcll specifice locului de munca;
• S{l asigure fUl1ctionarea permanenta a instalatiilor ~i sistemelor de
masurilor de protectia capta1'e, retinere ~i neutralizare a substante10r nocive degajate in desfa~u­
atorilor de unitati din rarea proceselor t ehnologice ;
• sa angajeze ~i sa admita la lucm numai persoanele care, in urma
Imeniu, Ministerul Mun­ controlului medical ~i a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund
e prciteqia muncii, care sarcinilor de munca ce urrneaza sa 0 execute;

83
 • ;;ri asignre salariatilor controlnl medical periodic ~i ,;2-. ia masnri, la
rec!)mandarea organelor medicale de specialitate, de schimbarea locu ~ ui de
T:l UllCa, in cazul ill care s tarea de saMltate a salariatnlni impune acest lucrn ;
• S;t prezime docnmentele ~i Sa dea relatiile necesar e la solicitarea orga­
r.t:l0i: de control ale Ministerull1i }Iuncii ~i Protectiei Socialc - Departamen­
t ul Protectiei ?l1uDCii ~i sa duca la indeplinire mzburile dispu::.e de catre
2.C J,:stea ~
• la ccrerca inspectorilor pentrn protectia mnncii, S~l plln~l la dispozi­
t ie " peciali~tii solicitati pentru efectuarea unor expertize, precum ~i pentru
el ucidarea problemelor ce apar Cll prilejul cercetarii unor accidente de mundl,
accid nte tehnice sau a \"arii.
AlIgajati-i sunt obligati :
• Srt-SI insuseasca 5i sa respecte r gulile ~i instruqiunile de protectia
rr.u ncii. specifice ~lctivititii prestate;
• sa se prezinte la sen"iciu in deplina capacitate de munca, incat sa
n '\ eXpl111rl la pericol persoana proprie, ca.t ~i pe ceilalti luCrrltori ;
• sa adllc{l, deindat{l, la cuno~tinta conducatorului locului de munca
o:'ice nereg111~l, defectiune, anomaliesau alta sitnatie de natura sa consti­
celie pericol, pc care Ie cOl1stata, precul1l ~i orice indllcare a normelor de
r' tectia mnncii ;
• S{l utilizeze mijloacele de protectie individuala din clotare, corespun­
z_i. ~or scopului pentru care aU fost acordate.
incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage
r " spunderca clisciplinara, admlnistrati\"a, materiala sau penal~tl dupa. caz, ....,,/
potri\"it legii.

iUlrellllri r(,l'api(ula(in~:

1. Ca re sunt [,rincip:l!x-·lc ~('rc j! 0rrrlati"lt, care reglcmen teaz<1 acti"/i tatea de protectia mUIlcii
in H.omania ?
1. E'recizati scopu! , fuw-; ,iilc ~i cO lqiuutnl ace stor ac te norulati're.
j. tare ::-;llnt p!"incipalcie obliga~ii ~i raspunderi ce rC',in cOllduditorilor de uJJita,i , pc linia

asigurarti masl1.rilor <1<; protL'c~ia IflULlCii?

4. Ce olJ liga\ii rnin n nga juiiior in ';cderca rcspecta.rii masurilor de protec\ia muncii?
 si sa ia mrtsnri, la
i~barea locului de
mpune acest lucru;
~ la solicitarea orga­
,lI e - Departamen­
e dispus e de dttre

sa punrl la dispozi­
~,precum ~i pentl~u
lccidente de munca,
n

: ~iLlnile de protect ia 1'lillVENIREA INCE.\TDIILOR SI A EXPLOZlILOR

-'
de mundt, l!1cat sa Prevenirea incendiilor ~i a exploziilor, de~i beneficiaza de 0 reglemen­
1tlcrfttori ; t a L juridica ~i norme de sine statatoare, este 0 problem[\ strans legata de
lui locului de mund\. p rotectia muncii, deoarece ambele fenomene constituie, de regulrt, cauza
Ie naturrl sa consti­ u no . grave accidente de mundi..
lcare a normelor de

lin dotare, corespun­

11.1. CA"C"ZELE 1NCEKDIILOR $1 EXPLOZIILOR
ectia muncii atrage
'u penati, dupa caz,
Materialul, in g~neral de _1"0 reuienta- orga nic.a, prin a carui ardere in
aer: re dezvoltrl caldud se numeste material combustibil.
Combustibilitatea unui ele~ent de constructie este determinat~l de
na t l~ !'a materiallllui din
care este executat, precnm ~i de structura con­
s~ r :.lctiv{l a elcl1lentului.
Elementele de constructie sunt caracterizate, in ceea ce pri\'e~te Com­
;~atea de protcc~ia muncii .o;·tarea lor in cazul unui incendiu, prin categoria lor de combustibilitate
si min limit" rezistentei la foc.
, . Din punctul de ~'edere al combustibilitatii, materialele se clasifica in:
,o l" ilor de uI1ita~i, pc linia
i!':':;olTlbustlbile, semicolllbustibile ~i combustibile.
proteetia muneii I Incombnshbilele sunt materialele care nu arc! , de exemplu : piatra, b e­
to'ml, mortarelc, stida, metalele.
• Semicombustibilele (gren combustibile) sunt materi.alel e care se aprind
gren, ard f8.r~l flacara sau numai se carbonizeaza in prezenta unei surse
: xt erne 5le caldur[t. Daca sursa este indepartata, arderea san carbonizarea
!!!ccteaza.
CombustlNlele sunt materjale care se pot aprinde ~i continua sa arcla
eli sa n farfl fladn3., chiar dad sursa de cal dura a fost indeparta ta ; de ex em­
pin: lemnul, cart onul, bitumul, hartia etc.
- Lilllita de rezistenta la foc a unui element de constructie este perioada
de timp, in ore, in care elementul respectiv rezista. actiunii unei t emperaturi
c" cre~te, a~a cum se intampla in cazul unui incendiu. Dupfl trecerea acestei
lie,'joade de timp , elementele portante i~i pierd capacitat ea portanta sau
j stabili tatea.
Gradul de rc;:isten{c'f al unei constructii r eprezinta capacitatea constTuc­
tiei de a rezista la solicitrtrile terlllice ~i la cele mecanice pl'Oduse in timpul
~ i din cauza incendiului (arderea materialului, caderea unor elemente p este
altele etc.).

85
 In fUJ1ctie de cater.;o ria de combustibilitate si d e limita de r t'i:i' t .;' ·/ ~i
la foc, constr~ctiile se ~iasifica in cinci grade de ~ezistema la foe. A.~ es: ~a
se stabilesc in functie de elem ent ul p rincipal al constru~riei care are eel
mai mic grad de rezistcnta la foe.
• Arderea estl" 0 reactie chimica de' combustie a unei sub ~tal1tl" ell ox i­
gcnul . insot1Ui de dezvoltarea de caJclura ~i, un eori, de lumina (fl~lC~,: - i ).
Substantele eombustibil e sunt de mai multe ca tegorii : •
- substante a C8xor ardere se produc.e prin inca ndesc en',rl, adic{t a rd
f{tr:l flac~n~l : substan t c minerale, substante vegetale din care au fo,;t ll! ' :_­
part;cti in mod a(tifici2! compu~ii vola tili (de exemplu, manganul, cocsul etc.) ;
- substante a c{nor arde re est e intretinutrL de flac~ll'~ : gazele, lich i­
dele, unele snbstante so li de;
- substante a' caror a rderl" se produce prin incandescenta insot1t:; ~~
de fladra : lemn e, huiUi, mat eliale plastic e etc.
Aprindel'ea este provocarea un ei areleri prin ridi earea tempera turii
unui amestec de m a t erial com bustibil (carbura ntul) cu un corp care con ~ he
oxigen (comburantul) ~ i care asigura a rder ea care, oelata inceputa, se in ne­
tine :,?i se propaga sin gura ..'Se apreciaza ca, in general, pentru ca 0 aprinelere
sa. aiba loc, trelmie S~l existe trei factori : rnaterialul combustibil, substa nta
comburanta. (oxigellul din aer) ~ i sursa de caldura (rielicarea temperat1.1;-j; ).
111 cazul lipsei unllia elintre ei, de reguLl, aprinderea nu are loc (except aEd
cazul de :lutoaprindere, care va fi expus in contilluare)_
Innam~ll'ea este 0 a rd ere rapida, care se produce intr-un timp foc: rte
scurt, a ul1ui amest ec de \-apori (substant e volatile) provcnind dint r-:>
substanta combustibiH, amestec format deas1.1pra acelei substante ~i intrat
in contact eu 0 surs{t extern;>. de aprind ere (scanteie, fladira etc.)_
AutoiniJamarl'a est e fenomenul de aprindere a vaporilor unui l ich:d
combustibil in prezenta aerului , fara int en-enria unei surse exterioa~- e de
aprinciele.
AutoHllrinderen es te un fenomen care apare de foarte multe ori la
substantcle combustibiJe cu tendinta de autoincalzire, datorita unor procese
de natura fi zico-chimid sa u biologica, fara interventia unei surse exterioare
de calclnra ,(de exempla, c[tl-banii dintr-o halda :;;1 chiar sterilnl a~ezat in
ha]d e amcstcrat Cll dc~euri de lemn pe care a plouat; d.rpe de bum ,j,·_C
impregnat e cu ul ei etc .) .
. Explozia est e 0 reactie fizico-chimica rapid5. in care se produce 0 cal1t1­
tat e mar·.: de gazl:~ il1 ~o tiU de degajare de caldura :;,i de energie. Fcnom enul
se caracterizeaz2. p rin degajarea brn~ca a gazelor, fie ca acestea au exist at,
in prealabil, in spat iu1l" E'sp ecti\-, fie ca 5-au format in timpul exploziei. D aca
d cgajar ea are loc intr-un spatin inch is produce 0 presiune f0 3 rte m ar e 3SU­
pra con~ trnqi e i, deteriorand-o_ Cauzele exploziilor pot fi fizice (cre:;;terea
exce;::ivzl a presinnii va porilor sau a 1.1nor gaze incalzite in reeipient e inchise)
san chimice ( transform~ri chimlce rapide ale unoI' substante, gaze, pulber-i,
sub actiu!1ea dife'ritilor factori). Pen t ru ca explozia vaporilor, a gazelor san
a pulberilor sa poata avea loc, trebuie ca amestecul a cest ora cu aerul
sa a iba 0 "n umita cO:1Centratie si sa existe un impuls initial, sub actiunea
carui,t sa inc eapa descompu~ere'a exploziya.. ' ,
Substctl1t ele cxploz~ Sl!nt substante sa u amestecuri care se des com­
pun foarte r epede, producar..d cantita ti mari de gaze, la t emperaturi Inalte. ,
C ildura care se degaja in momentul exploziei produce incalzirea gazelo r de
desc ompun ere, det enninand ~i cre:;,t erea brusca a p resiunii.
Un amestec exploziv are 0 limita de concentrati e illferioa ra ~i una supe­
rioara, in afara carora explozia TIU poat e avea loc.

86
::mita de r(';:i ~t t. : ; \ i
eLta la foe. _\Cbte;1
-u~tiei care are cel
- ,
tei ~ubstante Cll 0:-::­
de Imnina ({la c~,:-i ) . •
on I:
I1 d es~e nt~t, a(1ic~, :lYd
in car e an fo st ;n (.":­
2. nganul, cocsul etc);
la c~tl-a : gazele, liu )l­
:tlicarea tempera t l.r J1
un corp care con\i~e
Lta inceputa, se l:nn e­
pentru ca 0 aprinder e
ombustibil, substant a
:ica rea ternperah.E-ii).
1m arc loc (exc epUmd
:~ intr-un timp fo~' rt e
e) provenind dinu-·J
:lei substante ~i intrat
,aeara etc.).
vaporilor un~li lic1-1: ~1
ei smse extenoare de
le foart e mnlte or:' Ia
datorita unor proc~ se
~ unei sursc exterioare
hiar sterilul a!'iezat in
iat; carpe de bum [j ac
arc se produce 0 canti~
ie energie. Fenome-nu l
C~t acestea au existat,
;:impul exploziei. D ad.
5iune fo 4 rte mare 3.SU­
oot fi fizice (cre~terea
-e in recipiente il1chise)
.bstant e, gaze, pulberi,
'aporilor, a gazelor san
cuI acestora cn aeru_
J;:; initial sub actiunea
..... t I l - proiectarea construqiilor, pe cat posibil, din materiale adecvate ~i
;tecuri care se descom­
, la temperatnri inalt~. ,
:e inc5.lzirea gazelor ae
,:-esi unii.
~ inferioara ~i una supe-
In intreprinderile industriale, unde se produc pulberi sau emanatii
de gaze sau de \'apori inflamabi1i, pericolul de explozie depinde de natura
S' b,; ta n~ ei , de finetea pulberilor, de concentratia io aer a pulberilor sau
a gc. zelor, de compozitia ~i temperatura aerului, de existenta ~i durata aqiu­
nli sn rselor de caldura etc.
Pentru depozitarea diferi telor materiale folosite in indllstrie, iVormele
gena( /Ie de protecfia mUllcii prevad opt grupe de substante (explozive; capa­
b ile de a forma amestecuri explozive; gaze lichefiate ~i comprimate; in£1a­
I:-~3.bl t e prin autoaprindere in contact cu apa ~i aerul; u~or inflarnabile; otra­
v : :vJ. ~e ~i toxice CLl aqiune puternica; substante care pot provoca aprin­
d=f t a ; u~or combllstibile), indicandu-se pentru fiecare grupa cu ce a-He
g r u )"; . de substante nu se pot pastra in comun.
In cazul In care corpurile incarcate c% electricitate staticcl sunt izolate
sa n ele insele sunt corpuri izolante, se formeaza 0 diferenta de potential
I
p er :culoasa. .
Operatiile 1a care apar mai frecvent sarcini electrostatice sunt : coo­
casa rea ~i macinarea materialelor, transportul materialelor prin jgheaburi
sau conducte (transport pneumatic) , incarcarea aerului cu pulberi etc. (in­
d -· s tria materialelor de constructii, industria alimentara; industria chimica,
industria miniera etc.).
Datorit5. electricitatii stat ice, pot aparea in medinl de lucru scantei
C(H e pot provoca explozii.
11.2. MASL"RI ~I MI]LOACE DE PREVENIRE A
INCENDIILOR SI, EXPLOZIILOR
_ :Uijloace1e de prevenire a incendiilor, a intinderii ~i a propagarii lor,
tre uule Ittafe 111 considerare de 1a prOlectarea ~i amplasarea construqiilor
paQa 1a executia ~i exploatarea 101' ~i anume:
- in1aturarea eventua1elor cauze de provocare a incendiilor si a explo­
ziilor, prin proiectarea procesului tehnologic;' '
- evitarea formarii in halele de productie a amestecurilor explozive,
a fo rmarii de pulberi fine, a aruncarii de la inalFme mare sau turbionarii
lor; p entru aceasta, se recomanda curatarea in mod periodic a prafului de
pe ut ilaje !?i de pe toate partile indrcate cu electricitate statica ;
- marirea umiditatii relative a aerului, aco10 unde plOdusele permit;
. - proiectarea insta1a~iilor e1ectrice tinand seama d e gl adul pericolu1ui
d e ~llcendiu pe care i1 prezinta constructia, datOlita materialului din cale
est e executata ~i a procesului tehnologic care are loc in acea constructie;
- prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive elcc­
tronice in caz de avalii etc. ;
eventual necombustibile, in funqie de procesul tehnologic, de aglomeratia
de muncitori, vizitatori etc. ; .
- amplasarea rationala a cladirilor ~i a anexelor lor, conform pre­
y ederilor ~i normelor in vigoaTe, tin~mdu-se seama de dist a ntele minime de
siguranta intre constructii1e industriale, constructiile ci vile (in funqie de
procescle tehnologice ~i de materialele din care sunt construite), de distan­
tel e Intre acestea ~i depozite1e de materiale combustibile;
87
 - preycd erea In depozitdc d e mat eri;.,l c combusti idc a i Jl~L b t l':r 1
sp eciale de dcclan ~ arc aut om a t:l a ::.tropirii eu ap:}, in l110!1lentnl ridi c::r;t
t empera t urii din ca U7.a izbuc nirii unui ineendi ll , in acela :::i limp ~emn <.1 i-
zandu-se !?i chemarecL formatiei de pompieri. ; .
- limi tar ea po;"ibilitarilor de Iminli ere a inc endiu1ui , prin eompc.. !:. i­
m ent a rea cladirilor si int rodueerea de pei'et i desp~trtiLOri oji pl ai1~et.: r zislt~w e
1a foe;
• '-- amcna jarea Ullor spatii pcntru funut, in inein tE'ie un d e £lun::!
nu este pennis ;
- asigur:nea l1nei b un e e"aeu zlri a oam enilor ~i a bunurilor J in d:, dir:=;-­
in eaz de inc cndi u ; .
• - instalarea de seCll'i d e ineendiu, guri de aptl., eu utilajul neeesar
(furtun eu lance, pomp e etc. ) ;
- ignifugarea materialelor combustibilc folosit e in constructii;
- m[lsuri cIe siguran Fl, care eonstau din indicatoare P.S.I, (marcarea
zonelor periculoase, a m ediilor explozi,'c, a cailor de evacuare din cladi r.:}
~i asigurarea unor bune concl itii p entru inten'entia rapidS. la sti11gerca incer.:­
diiloy.
~Ia snrile o ~'ga-;1 i zato ric e J e eombat ere a incendii lor constau in :
orgal1lzarea cIe fO[m a~ ll de pompieri "oluntari ~ i special a ngaj? ~ : ;
- prelucra:-ea normelor ::;i a prescriptiilor referitoa re la p r en.nirea in­
cendiilor, interzicerea folosirii fl :t C;:ll'ii d esehisc, a fumatului etc., in diferi re
m ed ii periculoa:'c;
- stabilirea u nor sa rcil1i precise pri"ind pre"eIlirea ~i eombat erea il1­
eencl iilor si a;:igur~nea prelucr[lri i 5i a a£isa rii lo r ;
- iJ~strutrea murieitorilor ~i ' raspan'direa Ci.ll1o:;;t intelor tehni cc refer:­
toarc la cauzcle ~i pr e,' enirea inccncli ilor;
- dotarea en utilaje ~i mareriale tehniee cle combat ere a incendiilor,:
~i anumc : utilaj manu al de pri m:l in t en' entie (lopeti, pompe de mana.), stin­
gfltoare manuale (eu ap:l, en spuma chimica , eu snbstan1 e chimice solubil e
sub forma de prafuri, ell bioxi i d e ca rbo n , eu gaz e inerte, eu spurna ac1'O­
m eea nici etc.):
~ motopom pe, au topompe (la lntreprind.eri mari, pe pla t form e in d us­
tri :11e etc.): .
- in stala-tii eu re ~ e l e cn a p (l, instalatii fixe a utomat e .
. lL:1 tc rialele care se pot foJosi ia_§Iingerea incendiilor sunt d pendent e
d e mat erialul comDustibii, d e instalatiile ~ i de procesul tehnologic care se
desfa ~oar~l in ;ceea cOn3trnqie . ('e u tila jul de sting- .re de C:1 re se d ispune.
Cele m a i treC\'ent folositc su nt :
- nisipul, ca mij loc imediat de inabu~ire a fccarnlni de :nccndju ;
- apa sub form;, de jeturi compacte, la stingerea mat eri al elor con;­
bustibile solicie (lem,:. t extil e, hartie etc,). a li chidelor in::olu b ile in apr:,
cand sunt in straturi C',l grosirni mici (petrollam pant, uleiuri etc. ), a gaze­
lor etc. ;
- apa d ispersat2. in picatnri;
- a p3. sub forrn3. e ceara sau sub form~t de ab ur p en tn st ingerea
m a t e:'ialelor soli cie, li cLi ue sa u gazoase, in c<lntitati mai m a rl, ori in spatii
in chise ;
- div erse sub:: tante chimice, p raiuri , t et radorura de carbon, zapada
ca rbon ica et c.
L a sting-erea inc endiilor ca re au loe in instalatiile electrice (transforma­
to are , inst ala.1ii elecuice de inalUt iensiune etc.), se il1terzice folosire a mate­

88
 t ii ,ilc a iJ !::',! al a(;:l. !
! 11l om entul ridic :, ~ ii
'c:la}i t ill1p SC l11C eji­
I !lui, p r1n co mp~,:'~ i ­
j ) i p1an~ ee r ezist 11 ':::'
;~ltel e uncle fum atul
C Ll utilajul ncceS<lr
in con structi i ;
)are p, S, L (ma,rca;'E:a
evacuare din dadi~:i )
l d~l 1a stillgerca inceI'.­
or constau in :
:i si special angaja ti ;
oa~'e la pr eVc.nirc3 in­
atului etc" in diferit e
irea ~i combaterea 1l1­
;nte1or tehnicc reiC'r':­
11ba t ere a incenciiilor ,:
rompe d e m2.na), stin­
h nt e chimice s.olub! le
Il erte, cu s pnma ae, o-
i, pe platforme indus­
om ate,
iii lor sunt d ependent"
'~u l tehno1ogic care se
~ de Gn e s~ dispun e,
Gcarnlui de incendiu;
'rea mat erialelor con>
dor in:301ubile in ap2. ,
~ , uleimi et c.) , a gaze­
:c bur p entru s tingerea
~nai ma ri, ori in spa tii
Ira de carl)on, zapada
t' elect rice (transforma­
atcrzice fo1osirea rna te­
r i'l clor de s r ing.: r.:.' l ichi de sl' amante et c' . Acest c ill :" ta.b. tii treuui e preV~lZl\te
CL, i:lz i dt' ni .3 il'. te t r a clorur;l d ' C:I] bo n etc.
11.3 . OBI.I(~.\TlI $I RA:;FCKDERI
/
Condu c:'\tor il unitatilor ~u nt obligati sa lZi ma O' mi p entrn :
- constituirea 5i fllnction a re:\ comi "ii1or t eh!lice de pn:\Tllire ~i :or-jn­
t) ;- 'c a incciltliilor ~i ; form~;~iilor ciyiI C' de pompif'ri ;
- c!o cHca Jlltrl'prin d eril or ell mijIoace tehnice d es tinate prcvenini
=? l :-: l ingcrii i!lcend ii 101', ad ec\'a te produqici ~ i act iy i t:ltii Intl" epri nc1el .!lor res­
pecti \"t~ ;
- stabilirl'J sarcinilor CJ :' C r~' \'jn p erson al u1ui ell' la Iocl1rile de nlLlllca
_. b masilJi, utilaje, apar;\t ·, inst alatii tehnologice ateliere, ~antiere ~i a:oi­
g '.::':n ea i;ls trnirii -;i co ntrolului intreguIl1i per50n;11.
Comi siile tellllice ell' pre\'enirc ~i "tingere a incl'nc\ii1or sunt constituite
<.l i :, cadre cu functii de conducert', Sptc'ciali!'!ti ~ i t ehniciC'l1i.
Ob1igatiilc 1'ri11ci1'a1 e all' comi sii1or t elll1ic e sunt:
-- ir~ t oem irea planll1 ui d e a parare con t ra i nccncliilor ;
- acorclarea Ie ::; prijin ~ efilor cl e comparlimente ;;i cdorlalte , cadre
to':, er n ill,, ( ruirc:1 pel'~onall1ll1i ~i orga l1izarea neti \'j ta tilor de prcYenire ~j
s': i ! t~ cl ' (' ;\ i:l ce ndiiJor;
~ - l'lLc tuarc:a Ii propuncri pel1trn ill1:lllnarca cl l1zelor care P()t In1e;;ni
1 r()~ l u ' (; 'C:l. unor in(cnc!ij ;
- \· '.·r dic<llCa mocllLlui d e intretinctc s i el l' fUl1qi o nare a in s tabtii10r
d e :--clnll aliza r l~ ) ;:; ti nge re a in cc ndii]or:
- a s ig llrar C<l pn:ga tirii tl'hnic c a formatii!or c i\'il e de pompieri.
F ormatiilc ci\' il e se orgallizeaza ell sprijillltl unit {l ti1or miEtare de pom­
p ' ': ' i, C{l l'ur,l Ie SlIi1t subordonat e din pUlIctlll de " l'cle re a1 misiunii ; din pun<-:t
e I' t'd c'r,_' a <imini s trati\' ::;U l1t -;llbordonat e cOllcluccrJIor care le-au eOl1stl­
F r l11;~1ia ci \'il rl d 110m pieri E':;t e clobt:l Cll echipament de protectie,
d, .. :a ~o;.\r ~. actj\' ita Il'Ll de pr e\'cnirt. iuten'in c 1a ~ ting crca incendiijor, 5a l­
\ <1/.:\ oam c nii si bnnurile mater ial e .
P' , \'ocan:a d t' in cen(\ ill san nelnar ea m:i ;:;uri1or pre\';\7.l1te de lege pcn­
t f e i nt"t turarc:t pe ri coln!ui (k in ct'ndiu se -;a Eetion eaz;l diseiplin a r, eontra­
\'- ;: 1;~o!lal ,;a ll illf n qional, dl1P;l g ra\'itatea cazull1l.
L . :. ,,:i-ul' t df~ ~·f· nt' r;:1. ic..' !rehull." Cl1 t1 C.;.;c u{(.' , in rttp<>rt: CU i2.nrnl )u s t ibilitah'a. lllat(-rta l. 'in r ?
2. l ,r(;." ~,t1n t prin cipalde prnct:' f' geIl eratoul"(' <it.:- illn: lldii !jl C' xplozii:
,., C<~ : l1 ~-t sur i _. i 111'jio\!I" !' d c~ pre'lenirc a lll c('.nd iil ul' ~i ex ploziilor c un" a~tcti?
4. t ohli:~" . \j ::-,1 raspll lldt' ri no Cll I1d uc''tto rii ul!itfqi ln r. cOlni:-.ii lt.· tchniCl'r fo rn1~1.~ iite ci'/l1e de
p .it , p i ~' ri I.: t" • !U ",eop, d pre-/C' 1l: rii i llcl:nd iil or ~ t (' -xplf,J/·i i l "r.~
 12
PHIllCI. A.J'lTOn Jx L\Z DE _-\CCIDEXTARE

12.1. TRCS_-\. DE PEDL-\.JCTOR

Prill I11a suri de prim-ajutor se inteleg primele ingrijiri urgem e care se

dau unlli ac(icientat, inaint e d e a sosi organele san itare, care urm eaza sa
acorde a~istcnta rnedicalii calificata.
Eficaciratea m;lsurilor de prim-ajutor depinde de rapiditatea l: care
se aplica, de corecta lor aplicare ~i de prezen ta de spirit a pcrsoanelor din
imedi-ata apropiere a aecid entatului ; ele hebuie sa fi e cunoscute de i'1tr egul
personal.
Prirnul ajntor se \'a aeorda la lo cnl unde sc giise~t accidentatuJ, actio­
nanclu-se rapid dupa urm;ltoarele reguli;
- examinarea cxterioara completa a aecidentatulu i, avand grija de
a nu agra"a starea sa prill actiuni bru~te sau gre~ite;
- respeetarea unei asepsii perfecte;
- aeordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul u nni acci­
d ent eolectiy, daca nu sunt ~ ufiei e nte persoane p entru a se ajuta ,-j nu.t an
aecicl en tatii, ~i anume.
• extrema urgenp - hemoragiil e (la cap, ga t , subsuoara . eO?l.psa).
b emoragiiJ e interne, rilnitii in zona toraeelui, eei eu arsuri mari, cei en
mai multe ra ni grave;
• prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, raniti ell m em­
brele zclrobite;
• a doua urgenta - fracturile (de cranin, de eoloa:1a yert ebral{l, frac­
turile deschise. r{mile adanci) ;
• a treia urgenta - fraeturile mici lncbise, ra.nil e putin adfll:ci et-:.
Unitatile economico-sociale trebl1ie sa fie dotat e cu trnse contin and
mate ria l e sanitare, sub stante adec'-ate luarii de m asl1ri urgente, cor espnn ­
zatoare uno r accidente posibile In procesele tehnologice respective, aura
caz; chiar aparate pentru respiratie artificiala, butelii de oxigen, di" poz:iri-l
cu masci'i. tip Drager etc., dad pot aparea asfixieri , sineope resFi ra, orii,
electrocuU,ri etc.

90

E\TARE
)R
:rijiri urg~nt e care se
n e, care urnk aza sa
': rapiditat ea ell caTe
rit a pcrsoan tclor din
:UI1oscute de int regul
t' Zl ceidcntatnJ, aqio-
Lllui, avi'm cJ grij a de
11, in cazul 11 l1 Ui a cCl­
a se ajuta :;imult an
'Ou bsuoara, eOrt psa),
arsuri mari, cei cu
:\nge, raniti ell rn em­
)a;la vertebral.:i , ir a.c­
ilt> putin a cl anci et c.
:: cu truse con \in-' n d
ri urgente, corespuD­
:i ce respective, auptl.
de oxigen, di :::poziti-"
"ll1cope resp irawrii,
.,
12.2. l\IASURI DE PRDI-AJUTOR
i );'jmul aiu t or ill caz d e raniri hemoragii fracturi arsuri degeraturi,
l e~iL . intoxicatii, asfixiere, sufocar'e, electroc;ltare, se' acordi dUp{l cum
urm eaZ;l:
R,llIin1e. Se e\H~lFl pielea din jurul ranii, prin spalare (de preferat eu
a p{, fi ar t rl si l'aeiUl) si se dezinfecteaza eu alcool tinctnra de ioel del'
b et, z\n:" l 'r~l110cet, apa oxigenata (la sangerare ab~mdeI1t[l) ; se va r~spect;
c i,'eq ia dinsprc marginea plagii in afara. Spalarea r{mii proprill-zi ~ e cu
a pj. sau cn alte substante, p resararea prafurilor, ungerea cu alifii etc., ca ~i
in I"p :, rt ;:n ea cheagurilor de sange snnt inteTZise. Se va da atcntie deosebita
r;l:< lo[ murdare de pamant, a celor cauzate de materia1e metalice l"uginite,
d eD a r ~ce prezinta pericolul imbolnavirii de tetanos.
In cazul UDor raniri n~oare, se face spaL"itura cu 0 solutie slab antisep­
t iC;l (ri\'anol, apa oxigenaUl etc.), dupa care se procedeaza la aplicarca
p:J_!1,:;amentu1ui (dou5.-trci comprese sterile peste carc- se pune 'vata ~i se
ex (:c utft in-£a~area in tiioIl). D npa pansare, acciclentatnl va fi transporta t
h c,oa mai apropiatrl unitate medicalft.
Corpuri1e str5.ine care prltrund sub pleoape se indeparteaza u~or, cu
u r, a!npol1 d e "aUt sau tifol1 san plil1 spalarea ochiului cu un jet de acid
tJOti c :'a-u de apa Cm::lt{l, fiart{t anterior, jet indreptat clinspre coltul de la
tim!h ~tl ochiu1ui spre coltul interior (spre nas ). Dac~l asHel nu se reu~e~te
1 l;" u;':l i -;t co r1'\\lni, acciclentatul va fi transportat imecliat la mec1icnl oftal­
u'. ;:l10e".
~f-fc~iW)i',! ; iilc . Dup{t fclnl yasului sanguin care s;\ngereaza, pot fi 11emo­
Ll.5:;!i ex tc rn L:, interne s au exteriorizate (curgerea sangelui din nas).
l:I t'1110ragia extern{\ mat eriaL\ (sangele cle culoare rO$ic deschis ta~ne~te
in r irm ul blt5.ilor inimii) ~i h emoragia externa venoasa (sangele de cnloare
ro:?: - ;nc hi~ ~l curge continuu) se opresc pri o c0111pre3ie digitala cleasupra (la
Ul t c 'c ; ,.:au ,.:u1> ranCl (la \"ene ), prin incloirea membrelor din incheieturi ~i,
m a; :.d r :; prin aplicarea garoului. 1u a cest din unnJ. caz, 1a 0 bemoragie
pr <: ci u 5:l la un m embru , s e \"a procecla astfel :
- garoul se a plic~l pc un tiion san 0 bucata de panza, 11lai sus sau
Ola ; ,i n ; de plag:l, dupa cum hemoragia este arterial a sau venoas{\ ;
- s trangerea garou1ui se face pana cand pielea mem brulni respectiv
deY: ,1:e pali d{l, iar pn1sul arterial la ni\'elu1 lui nu se mai simpte ;
- p entru a 1lU se produce gangrenarea membrului, garoul sc mentine
1,5 - :2. ore, apoi se clesfac e pen tru putin timp ~i se leaga din nou ;
- in apropi cr ca garoului se prinde un bilet pe care sc indica ora ~i
wi ne ul c{md ::;-a a plica t, pen tru a fi cunoscut deorganele sanitare.
La h moragiile de abdomen, torace, cap, unde nu se poate a1'lica ga­
rOlL . se \'or folo si pansamente compresi"e (bandaje puternic stranse).
H emoragia interna, care se m a nifesta atat prin dureri localizate, cat
o; i 1): l L' "l.;\r eCl ge\icral~l graYJ., impune de extrema urgenp. transport area bol­
!E', Vlllu i , inf~l~urat in paturi, la eel mai apropiat spital.
l'rart !trilt: :;i tll xatiili:. Fracturile pot fi 'inchise (pielea ~i mu~chii neva­
t ar,1a ~ i ' sau clesch_isc (i nsotite de rani). Se interzice r~\l1itului orice mi$care a
m emb m hli traumatizat, care va fi imob ilizat cu ajutornl unor atele Imbra­
ca l P in \·at{t. Atd clc se aplicrl astfel incH sa nu apese pe fractura, ci nnmai
S~, Lr. piec1ice progrcsarca ei ; ele "or dep~l~i cele dour\. articulatii \' ecine frac­
t m 'i i, Ii :-': 2c t'c! U-sc ell ffl~ii de tifon de panza. In cazul Ul1ui membru superior
fracturat - acesta se poate lega de cel sanatos; indrcptarea fracturii ~1
tragerea membru1ui sunt interzise.
In cazul unor fracturi deschise, se va aplica imobilizarea cu a: .:>1 2,
dupa ce s-au 1uat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau 11 e111o­
ragll ..
In cazul fracturii coloanei v ertebrale, accidentatul va fi culcat p e
spat e pe a scandur;l dreapta $i ya fi transportat imediat la spital. :;-\"u , e ;h
folosi a targa de p~l11Za p entru a nu 11Jentine accidentatul in pozitic cur L a ~a .
A..r snrilc. Dupa gravitatea lor. acest ca sc impart in:
- a rsuri d c, gradul I , care se prezinta sub forma unci inro~iri a p :eJii,
f~l r;L flict ene (lJa$ici) sau plagi ;
- arsur!le de gradul II, dnd sunt afectate derm.a $i epidcnna, prez,'n­
tandu- ,;e sub forma de flicten e pline cu lichid $i durcri mari ;
- arsuri de gradul III. carl' se prezinta sub forma distrngerii t es\1 Ln i­
lor in profunz.im e (piel ea, mu~ chii, nervii, v asde). Din cau/.a distru gerii r: -.'f­
vilor, ace'S te arsuri sunt mai putin dureroase decat c('le de gradul II , i : ~-:i
mai p eri eu10ase. (; ravitatea accidentului este In Sunetic nu numai d e gra .
arsuri, ci $i de suprafata a fectat~l , d e arsura (dac rt arsurile se intind p c 3(1 %
din suprafat a piclii, ele pot fi mortale), precum ~i de durata de :.:qi o.la.r e
a agentului care a provocat-o.
1'1'inn11 ajutor in cal, de arsuri consU't in :
- ;:;coaterea hain elor si a 1l1ca1tamintei - preferabil Drill taiert J. . or
cu JoarfcccJe - de pe ~uprafata arsa 'a corpului ; in cazul a;·surii. cu bitum
topit san Cll aIt material car e s-a lipit, a cesta nu se jupoaic ;
- aplicarea de comprese sterile f;tra a se sparge ba~icile, san, 1n <; ~;: 11
unor arsuri intinse, infa~urar ea accidentatului in cear~afuri curate ;
- inYelirea accidentatului cu p;\turi, cear~afuri, cUmdu-i sa bea u :a i
calel, dulce;
- transportarea de urgenta la spital.
Ar~uril e proyoc a te de substantc c11imic e se \'or s p~Ja cu un jet pur er j i C
de apa, tim}) de 10 - 15 minute ~i apoi se "or trata, dupa cal., cele prc­
vocate de acizi, cu a solutie d e ;:;Od:l, iar cele prov oca t e de baze, eu a O'o ;u ­
tie slal1{\ de otet ~ au acid boric. In C1Z ca arsura est e pe un mel;lbru, aCts t a
se "a afunda intr-un recipient cu ap~t cU.rata. Cngerea a1'surilo1' ell ~" ifi i ,
uleiuri, "aselina cste contraindicata.
Ar-urile ochi10r prO\'ocate de un arc el ectri c se trat caz:'t in prim {~ '1r­
genta eu compresl: reei de acid boric, duprt care accidentatu1 estc dus in1C' :la t
1a medicul of talmolog.
Degerc'itllrile . .\cestea pot aparea din ca uza 1ucrului p e timpul ic rn ii h
temperaturfl foarte sdlzuta, sub QCe, eu m~linile neprotejate de m ;tl1u.si,
cu extremitati1e membrdor superjoare sau inkrioare umed E', <lacrt ~e ma n: pu ­
1eaza mat eriale metal ic e etc.
~u ,;e recOlJland[l ma sarea san friqiollar ea zonei d egemte Cll Zrll)u C m,
ci \'a fi prot ejat:t dc n-aumatism ,.i inf cqii ~i ue e:,;pun ere b 0 SU I'S :;'" d e
ealJurzi .
Pri111ul ajutor recomandat estt' transportarea ac cidcntatu1ui intr-o C" ­
merrl , cufllndarea mel1lhrului, cl egerat int r-ul1 recipi ent cu a pa ,wand t em r e­
ratura camerei , 1a care :.;e aclaug~' cate putina apa mai caldet, pf\l1;\ sc ajl\:~ -e
la temp eratura d e 37°(, a corpului. Acca sta operatie se face eu condi ti,. ca
membrul asHel inc:dzi t s;t 1111 mai fi e expu s - in timpul transportarii .... ('c~­
d cntatului la -pita1 - ]"a un non in gh et, c ~, rc ar ayca rezult a t e foartf ~ra Vt: .
:!rcptarea fractur ii ,1 E ste de pref erat ca accid entatul sa fie transportat imcdiat ~i repede la co it21
fara a i se face in prealabil dezghetarea membrului degerat.
mobilizarea Ctl af E'}e, Le~inul (lipotimia) este provoca t de cauze diverse, ca : tempera ' 1~ '. i
iltru raniri san h en:o­ ridicate, degaj{tri de gaze etc. Primul ajutor consta in a~ezarea accidentatulll 1
culcat cu capul mai jos oecat trunchiul )i e\ entual cu picioarele pU1in ridi­
atul ya Ii culcat pe cate, spre a favoril.a afluxul simgelui spre creier ; se illl5.tnra gulerul cray a ta ,
at la spita l": ::\u se \Ia centnra etc. c\ccidentatul trehuie indcpirtat de zona in care actionea za
tul in pozitie curha:';.a. agentii nociyi ; in jurullui se ya crea un spatiu libcr cat mai ventilat.
"t in : Se procedeaza a poi la di ver se operatii care pot produce exci ta tia l f~­
unci inro)iri ::L p ielii, flexa a ccntrilor respiratori ~i circulatori : se pleznesc fa~a ~i membrelc cu p.1­
melt' sau cu un prosop lld; se frictioneaza energic tot corpul: se aprop ie
1 ::;i epiderma, p r el.cn­
de n~ni amoniac, eter, otet, iar daca incepe sa-)i revina, i se da pacientul ui
"ri mJ.ri;
caf ea, ceai eald etc.
,1 clistrugerii tesut l~:i ­
Dad re\'enirea din starea d e lc~in intarzie, se va face re:> piratie a t i­
cauza dist r ugcrii :- er­
ficiaHi ~i se va apela la interventia medicala.
t-Ie d e gradul II, i .. -:1
!1I-toxicaf1:ile. Primul ajutor in cazul intoxicatiilor prin ingerare ,! e
(' nu numai d > 1:;r;.Oul
substante eon sta in a provoca accidentatului vomitari, p1'in int1'oduct:r ea
nile se intind p~ ,~O %
unui deget ill gat, dupa ce i s-a dat sa b ea apa calda. in care s-a dizol va t
c durata de :lqi o:iar e
sare sau mustar. In cazurile de intoxicatii 111 industri e - daca, se cunoast e
precis natura substantei toxice - se v~ proceda cum se indica in t '~ sa
sanitara, administrandu-se antidotul respectiv,
Tabil Drin t ;lieu,;;a lor In cazul intoxicatiilor cu oxid de carbon, care au loc cand se folos-esc
azul a~'stuii Cll bi Uill in mod imprudent sobe cu carbuni, aparate de incalzit sau de ilumin2 ~
!po:uc; cu gaze etc., primul ajutor consta din scoaterea accidentatului Ia aer cu ra r ,
palmuirea fetei, friqinni energetice, a spiratie de amoniac; respiratie a r ;ii­
ba~iciI e , sau, 1n f .' -: zul
cial~l, iar dadl i~i re\'ine - pan a la sosirea asistentei medicale - i se d;:i sa
'::;afuri curate; bea cafea fi erbinte sau ceai concentrat.
, cH\.ndu-i sa b ca cea i In toate cazurile de intoxicatii accide ntatul va fi trimi s imediat la
unitatea medieaVt, dupa acordarea 'primului ajutor.
A s/ixia $1 s1ljoca.rea.. Linele substante toxice folosite sau produse in j ! ­
,:,Ja cu un jet pu e'n~; c ctl1 stri e pot provoca asfixia, care este 0 stare de tulburare a organismului ::in
dupa caz, cel e !, w ­ lipsa oxige nului , Ea poate ayea urmatoarele cauze :
te de bazt , Cll 0 ::,.h.­
- proportie redusrt de oxigen in atmosfera mediului inconjurator ;
1(' un m,enl bru, :,c - t a

'e<'l arsurilor en ~:jfi i,
trat eazrl. in prim :l u r­
tatnl cstc dus im . cw t
lui pc timpul iern :i ]a
~)H)tejate de m an u ~.i,
Il eo e , (lac~\ " C ma Lipu -
I d egerate cu z;, pa u ;l,
pun ere la 0 ';11 1'''; de
'idclltatului Intr-o C<l ­
eu a pa ,n<lDd t cm pe­
[ aIda, pfll1~1 St: a j l ~_e
'c' face cu condi ~ i a ca
ul transportarii a~ c i­
_/. ultate foart _ gr:Jvl;-.
,
- obturarea cailor respiratorii, inflamarea pl{\lnanilor, paralizia D1U,, ­
chilor r espiratorii etc.
Sufocarea se manifesUt printr-o res piratie grabita, ingreuiat~, D.,c',
substanta care a l1rodus sufocar ea este iritanti (dol', bioxid de sylf e:c.
accid entatul prezint~t u sturimi in piept, dureri, tuse puternicrl. In p :':::' ..
urgenp se administreadl oxigen, iar pentru potolirea tusei ~i dur eril ­
aplica comprese calde pe piept ~i pe gat ~i se dau inghitituri mici
fierbint e,
' nui acciJ entat care se sufodt ~i respira des ~i violellt, IlU ~'rtC
imediat rcspiratia artificialfl, ci numai dupa c e respiratia de\'in c lleh!:"l: : . , : ' I
sa,u se opre~te cu totul. 1n cazul unui asemenea accident, se \':\ npeb !a
interv entia mccliGda. .
Electmciltarea, In toate cazurile , rapiditatea in interv enti c ::;i in apiira­
rea primull1i ajutor este hotad,toare in reu$ita actiunii de r canimare a acci­
dentatilor prin el ectrocutare, .
S-a apreciat ca ~ansel e de salvare sunt de 95% cla.c:1 1)rimul aju t or
se acorda in primul minut dupa intreruperea respitatiei, de 50% in prim Je,
4 minute, oe J % 1a p este 6 minute :;;i l1uJe dupa 8 minute, In cOll oeci ntit,
in ca zul eleetrocntarii l1U trebllie a~teptata sosirea personalului mcJical,
-c. trel;uie efectuata imediat respiratia artificiala, care poate fi salvatoarc.
In primul rand trebuie intrerupta actiunea curelltului electric asupra
vic til11ei, scoti!mdu-se de sub tensiune partea de instalatie electrica eu care
e3. se gase9te in contact. Cand aceasta manevra nu se poate face suficient
de repede, se va proceda imediat la deconectarea fortata a instala tiei cu
mij10ace ce se pot improviza de 1a caz 1a caz, jns~l cn' precautiile n~cesare
ca nu cumva insu9i sah'atoru1 sa devina, la randul sau, victima elcctrocll­
t ~l r ii .
Astfel, se tai e conductoarele elect rice sau se inlatura obiectul metalic
sub t.:: nsiunc care vine in contact cn accidentatul, dar numai cu unelte
en l11anere izolate 11lstalatii1e aeriene cu conductoare neizolate se pot scoate
fortat de sub tensiune prin scurtcircuitarea 9i punerea la pamant,dupa care
nu se va atinge cablul sau priza de pamant.
DaCrl accidentatu1 a fost surprins 1ucrandla inaltil11e (pc sHUpi, scarfl,
schelrl etc,), pentru a se preveni agra varea \'5, tamruii prin ddere se va a~eza
u n a:;;t ernut din materiale Doi (paturi, plase, saltele, paie etc.), in a~a Eel
illcilt sCt sc poa t;l amortin ~oe lll proc1u :> prin pra bu~irea victimei.

12.3. EESPIR}l. TL-\ ARTIFICIALi\

III cazllrile in care r espiratia \'ictim ei s-a oprit, cazuri de a9a-zisa moar­
te 3.p, renUI, 51:'. incepc il11ediat respiratia artificial a, daca e posibi1 ehiar b
lo" ui acciclcntului, en urmatoarel e pregatiri (dupa ce s-au luat toate maSU'
r ile pentru protcjarea accidentatului lmpotri\'a agentului care a afectat-o) :
- "e intillcle pC'rsoalla accidentata pe un a~ternut uscat, i se scoate
ltaina, ia r c1aea are rrllli "au fracturi , se taie hainele, se de5fac gulerul ~i
era v<,. ta, ~ircturile de la indtlt[lminte;
- i 5C deschide gllra 5i i se 5coate limba sa nu se sufoce, se scoate
pro , eza denta 1'a, i ,;e uelibel~eaz~l caile respi ra torii superioare de corpurile
:>t r(line, i 5e panseaz~l llasul;
- sc inlatur~t p ersoanele de prisos ~i'se asigUla 0 buna ventilare in
£.01:. ;
- dac;t cstc posibil, far~l a se produce intarzieri, i se lncalzesc picioa­
rele :;i eorpul en sticle eu aprt calda sau c{lramizi incalzite.
. In cazul aplicfll-ii metodelor manuale de respiratie artificiala (Silvester,
Schaft el', Howard - Thomson, Konig, Holger-~ilsen etc.) se a~aza acci­
den tatnl, dUP;l caz, ell fata in su ~ :iau cu fata in jos ~i se tidica memb1'ele
:mperioare, sail in caz d acest ea sunt ranite se apasa toracele, intr-un
at u mit ritm, c:ol1stitnind timpii de inspiratie ~i timpii de expiratie. Pentru
foio "irea accstOi m etocle sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava
sta r a \'ictimei; eea mai eficace ~i mai intrebnintata este metoda gura la
g u.n,i 3au g lll'ti la !las, care se invata ~ i se aplica u~or.
Jletoda gurd la gunJ san ~lf.ra la nas permite sa se insufle victimei
a erul necesar reanimarii sale, direct in aparatul respirator. Pentru acea sta,
i se drl capul cat mai mult Ina poi spre ceafa. Peste gura accidentatului se
a ~zCl 0 batistrl san se folose~te 0 piPZl speciala. Este indicat sa se foloseasca
bat1:sta salvatorului care este special confeqionata, djn matelial plastic
avand forma drepttlnghiular~l, iar in mijloc un tub de materia1aplatizat ~ i
lung de 2,5 em, ca:-e SI':' introduce Intre maxilarele accidentatului.Salvatorul se

94
Dersonalului medical, a$aza cu genunchli lateral fata de victima, trage mult aer in piept $i 11 sumi
in gura accidentatului, Intr-un ritm d e 16-18 ori pe minut, tinanciu-se
~ poate fi salvatoare.
narile com prim ate intre degete. Dupa insuflare, sal vatorul se indepar;: ·: aza
:ltulni electric asupra
de gura accidentatului, lasand sa se produca expi ratia.
atie electrica cu care
~ poate face suficient In cazul incetirii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul extern ~tl inimii, cu ajutorul un ei aIte pel ­
nata a instalatiei cu
soa ne. Acesta consta in comprimarea succesiya. a ste rnului cu palma, con; pri­
l' precauti:ire n~cesare
m ari care trebuie .s{l alterneze cu insuflari.
l u, victima electrocu­
Indifercnt de metoda aplicata. respiratia artificiala nu se intrerupe
nici in t impul tran sportalii victimei la punctul sanitar; ea trebuie cOlit i­
.tura obiectnl metalic
nuat r\. panr\. cand yictima este in afara de pericol sau pana caml estc pr td ata
ar numai cu unelte
organelor sanitare.
leizolate se pot scoa t e
.-\plicarea respiratiei artificiale peate dura, uneori, destul de mult
la pamant, dupa care
(5-6 ore, chiar pfll12. la 8 ore) ~ i nu se intrerupe dedit cand accid e ' a tul
i~i recap;tUl respiratia normaLl sau cand apar semnele caracteri stice ale
rime (pe stalpi, scar{l,
mortii reale, care po at e fi constatatrl numai de catre un medic.
'in cadere se va aseza
paie etc.), in a~a fel
b u ~irea vi-ctimei.
in tr~h;iri r~('a"ilulatin :

1. Cc illiisuri generale de prim-ajutor trelJuic acordate lIIlui accidentat)

zuri de asa-zisa moar­
2. Cum se acordi primul-ajutor in ca.Z de ranire)
3. CUlll se act ioDe"u za in caz de hemorag ii?
'\. Ce illgrijiri imediate se acorda accidentatului in ca z d e fracturi ~ i lllxatii )
5. Cum sc proceclt'azCL la acordarea primului-ajuto r in caz de arsllri '
n. in cc cOllsiJ primul-ajlltor in caz de deg-eratllri)

Olea e po'sibil chiar b '. Cllill se a c1.ioncaza de llrgenj1i. in caz de Iq in)

,,-au luat toate masu­ s. C,· mih uri de prim-ajutor se iau in caz de intoxicatii?
9. I n cc con sta. intcnentia rarida i n -redt>rea inliHurarii sUirii dt> asfixie ~i snfoca re)
uni care a afectat-o) : 10. Cc Alasuri ric prim-ajutor se apliC<1 in caz dt> cle ctroclltare)

nut uscat, i se scoate IL Cc masllri i:n ediate se impun in cazul in ceta rii respir<q iei)

~ , se de;;fac gulerul ~i 12. Ce metode de t:fectuare a respira~iei artificiaJe cllnoa~ teti'

I se sufoce. "e scoate

Iperioare de corpurile

'c 0 bunrl ventilare in

, i se Incalzesc picioa­
alzite.
II? artificiala (Silvester,
!1 etc.) se a~aza acci­
si se lidicrt m em brele
pasa toracele, intr-un
.1 de expira tie. Pentru
:iale, altfel pot agrava
1 este m etoda gurr'i fa

,,5. se insufle victimei

.:-a tor. Pentru acea sta, Plan : 21506/1996
~nra accic1entatului se Bun de bpar : 10.1V.1996
Format: 16170 x 100
~dicat sa se foloseasca (oli de tipar: 6
din matel ial pla~tic
e materialaplatizat ~i Tiparit Ja "S.C L'ni-rerslII S.A," sub c. '\ 98
en tat'ului.Salvatorul se
l~-~:-:-t" manu al e" tc p ropri eta te,.L ~Iini,;t t:rlLhli l\l\,~lt~\lnfL!1tulni '0'

I ~': :,:~:;::::::l , colac ol jn de!nln; Imuni,; pinln;

l~lIlualltl 111'.

,
i\nmel e rl e yului care
IinAnul
cale
Starea manualului
A nu 1 ,l primit manualnl s-a
folosi t la pri111ire la returnar e
I
1- ·
I I
I
i
1 I

.
,~

L
, .
,J.

.) !
1- , -
I I
r.

- --
5
I .­ .
I I
I

• P rofc-;orii tr c L,ui e s:\ con t ml eze cla c~l Ilurnele el el'ulni este COlect
SC ( L .

• El(:'yii C~lro r a Ie este d b tina t manualul nu treLJUi e S{l £aca 11ici un fel
de notatii 11e pagini. H. lIg~lln ea manualele S~l fi e p~l s trate cat mai ingrijit.
• Srart'a manualului (la pril11ire ~i la retumare) se va inserie folosind
tt:rmenii: !lOUrl, 1H1lli" iucrri j irfl, n e sati 3f5crlto~l r e } p roa s ta.

* Se eOOlplNeaz ~1 llU\llal pe nt rn ex emplar d di.. rrilmit e gratuit.

 · .

..

IISBN 973-30-42S1-X

Lei 1 400