1/4/2018

ri/i
CUPRINS

1. Programarea vizuală.
II. Interfeţe utilizator grafice - GUI. Arhitectura MVC.

(JAVA)
1. GUI

2. Arhitectura MVC (Model (M); View (V); Controller (C))

aduse prin implementarea

3. Implementare

4. Avantajele/dezavantaje arhitecturii

MVC.
I l/x.
k \ ^ ___________________________ __________________________ £_
J Caracteristici:
I. Programarea vizuală.
Vizual -> acel atribut al unui obiect cc il Tace destinat percepţiei folosind simţul văzului.
Programarea vizuala: "Utilizarea de reprezentări grafice cu o anumita semnificaţie in procesul de programare” (Shu, 1988).
• Alternativa la reprezentările grafice sunt reprezentările textuale. Diferenţa esenţiala intre ele este ca primele sunt destinate văzului iar cele textuale auzului.
La ora actuală este la modă termenul de expresie vizuală in procesul de programare în loc de reprezentare geometrică sau topologică. Expresiile vizuale sunt manipulate cu
ajutorul unui mediu de programare vizuala.
• Se refera la utilizarea de tehnici grafice, diagramatice. vizuale pentru a realiza programarea.
= ° Limbajele vizuale manipulează expresii vizuale pentru
a realiza ceea ce în mod normal se realizează cu expresiile textuale din limbajele de programare tradiţionale;
91
U . . . .
“ • Otera suport pentru interacţiune vizuala.
£
fi.
0
Se refera la folosirea de tehnologii vizuale.
o Un loc special il ocupa construirea de interfeţe grafice pentru limbajele de programare textuale.
° permite manipularea de informaţii vizuale;
□ interfeţelor grafice respectă look- and-feel-ul Windows (sintagmă ce se referă la două aspecte importante ale interfeţei):
1. caracteristicile vizuale ale interfeţei
2. comportamentul interfeţei ca răspuns la acţiunea utilizatorului.
> Aceste două caracteristici sunt puternic intercondiţionate, unde acţiunile utilizatorului sunt dictate de aspectul vizual al interfeţei, iar acţiunile similare sunt reprezentate

vizual în aceeaşi manieră.

Programarea vizuală. Obiective
» Obiectivul central ale programării vizuale
constă în creşterea nivelului de înţelegere al programelor şi
simplificarea procesului de programare.

1
 1/4/2018
_ Definiţie tehnica:
“m
3

,H Programarea vizuala se refera la metodologia de

| dezvoltare a programelor in cadrul careta folosirea
5 notaţiilor grafice si manipularea interactiva de
ol
jEi componente software sunt sursele principale de a defini si
■o compune programe noi. Obiectivele centrale ale unei
]2 astfel de metodologii sunt creşterea nivelului de intelegere
trai programelor si simplificarea procesului de
programare.
Medii de programare vizuala
Un mediu de programare vizuala trebuie sa susţină utilizatorul in realizarea următoarelor activitati:
□ Vizualizarea programului si a execuţiei acestuia
• Manipularea convenabila a structurii programului (arborele de sintaxa)
• Vizualizarea convenabila a execuţiei programului in vederea urmăririi si depanării execuţiei sale.
□ Vizualizarea datelor
• Vizualizarea/manipularea convenabila a tabelelor şi interogărilor, dacă programul prelucrează baze de date.
• Manipularea convenabila a resurselor pentru construirea interfeţelor grafice.
□ Vizualizarea proiectului programului
• Vizualizarea/Manipularea convenabila a diagramelor de proiectare a programului.
• Vizualizarea/Manipularea documentaţiei programului._______
Limbaje vizuale
<• Limbajele vizuale permit manipularea de reprezentări grafice ale informaţiei.

^ Limbajele vizuale asigură suport pentru interacţiunea vizuală (limbajul poate fi textual).

- Limbaje vizuale pure folosesc numai expresii vizuale in procesul de programare.

Arhitectura aplicaţiilor cu interfaţa grafica
> Conţine o parte de interfaţa grafica si o parte de prelucrare.
'r Comenzile utilizatorului generează evenimente către interfaţa grafica.
r Tratarea evenimentelor presupune apelul unor funcţii din partea de prelucrare.
> Efectuarea prelucrărilor intoarce rezultate către interfaţa grafica.
> Aceste rezultate sunt prezentate utilizatorului sub forma de răspunsuri.
> Se apreciaza ca in construirea unei aplicaţii cu interfaţa grafica efortul se imparte astfel: 40% interfaţa grafica, 40% partea de prelucrare, 20% integrarea.
> Este bine sa se păstreze o oarecare independenta intre partea de interfaţa grafica si partea de prelucrare.
Arhitectura aplicaţiilor cu interfaţa grafica

comen/.i apeluri

Parte de
preluerare:
Interfaţa date si
grafica algoritmi

răspunsuri rezultate

A
GUI
Arhitectura W3. (JAVA)
cui
2. Arhitectura MVC
2.1. Model
2.2. View
2.3. Controller
3. Implementare
4. Avantajele/ dezavantajele aduse prin implementarea arhitecturii MVC.
Arhitectura unui program (Software Arclntecture)
> Este recomandat ca arhitectura I generală a unui program să tic I modulară, fiecare componentă fiind responsabilă de aspecte diferite ale funcţionalităţii programului.
r Se consideră că proiectarea la nivel arhitectural este o etapă separată şi obligatorie in I dezvoltarea unui program, ca I trebuind să preceadă etapa de I proiectare detaliată a
programului.

Interfeţe GUI
«- Interfeţele grafice, au un rol important în comunicarea dintre utilizator şi computer.
- Diferenţa între interfeţele coinmand-Iine şi interfeţele grafice constă în faptul că interfaţa grafică interacţionează în mod direct cu utilizatorul şi creează astfel un mediu
"user- ftiendly”.
- Orice aplicaţie software ce implică interacţiunea cu un utilizator (se consideră cazul cel mai defavorabil - utilizatorului lără experienţă în domeniu IT ) trebuie să folosească
o interfaţă grafică (GUI - Graphic User Interface) deoarece aceasta este mult mai uşor de învăţat chiar şi pentru utilizatorii neexperimentaţi in domeniul programului
respectiv.

2
 1/4/2018
> Clasa Component, tot din Java, conţine în mare parte clase ale obiectelor graficc(subclase).
• reprezintă si defineşte generic componenta grafică ce poate sa intcracţionczc cu utilizatorul. Meniurile din clasa MenuContponent reprezintă obiecte grafice ce nu derivă din
clasa Component.
> Un obiect ce poate să fie afişat pe ecran, are o reprezentare grafică si are proprictarea de a interacţiona cu utilizatorul reprezintă o componentă grafică. Componentele
definite sunt definite folosind clase proprii din java.awt. Superclasa Abstractă a acestor clase este Clasa Component.
> Exemplu de componente grafice: butoane, ferestre.
1. GUI - GraphicaI User hiteiface
> se bazează pe un ansamblu ce foloseşte elemente grafice
> sistem afisaj grafic-vizual
> oferă indicatori vizuali
r realizează o legătură între dispozitive electronice şi utilizator
> în cadru! procesului de a realiza interfaţa cu utilizatorul. Java se foloseşte de diferite clase care au rolul in implementarea funcţionalităţi lor interfeţelor grafice.

> în timpul evoluţiei si trecerii de la un JDK ca altul, pachetul de clase java.awt (oferă servicii grafice) a fost cea mai des modificată si revizuită bibliotecă prin adăugarea de
noi component grafice. AWT provine de Abstract VVindow Toolkit.
r Pentru a realiza o aplicaţie grafică trebuie să ţinem cont dc următorii paşi:
■ Trebuie creat suprafaţa de afişare: toate componentele grafice care au rolul de a realiza legătura cu utlizatorul se plasează pe această suprafaţă. După ce a fost creată
suprafaţa de afişate, se creează elementele grafice care se plasează in această suprafaţă. Pentru a te face vizibile, componentele trebuiesc setate din cod să devină
vizibile.
• Următorul pas constă in definirea unor acţiuni pe butoane. Mai clar, atunci când utilizatorul interacţionează cu aceste componente, elementele trebuie să execute
comenzile primite de Ui utilizator.
> Obiectele grafice si afişarea lor pe ferestre trebuie să se facă manual, deoarece nu se generează automat. La început sunt create si apoi trebuiesc plasate de suprafeţe de
afişare (ferestre. Applet). Pentru a face elementele grafice vizibile este necesar ca fereastra să se facă vizibilă.
> Suprafeţele de afişare se numesc containere deoarece suprafeţele în care se plasează obiectele sunt instaţelc unei clase ce se obţine din clasa Container prin extensie. Clasa
Container reprezintă o subclasă a clasei Component care este superclasa suprafeţelor de afişare Java.
> Un obiect cu reprezentare grafică pe fereastra de afişare si interacţionează cu utilizatorul se numeşte componentă. Acestea sunt definite dc clase proprii. Clasele se găsesc in
pachetul jartumt. Superclasa abstractă a claselor se numeşte Component.
Ierarhia claselor
> Containerele reprezintă un spaţiu în care se pot adăuga componente. Ordinea de traversare front-to-baek este realizată de poziţiile componentelor care sunt aşezate in
container şi sunt memorate intr-o listă. Atunci când se adaugă componente, ele sunt adăugate la sfârşitul listei. Situaţia se poate schimba dacă specificăm indexi la
adăugarea componentelor.

UML. Limbaj vizual

□ UML (Unified Modelling Language); un limbaj vizual de modelare (nu şi de programare) util pentru dezvoltarea programelor. El se foloseşte atât în faza de analiză,
pentru specificarea cerinţelor, cât şi în faza de proiectare, pentru specificarea subsistemelor, componentelor, interfeţelor, etc.
□ In standardul UML, versiunea 1.4 sunt definite următoarele diagrame:
> pentru descrierea structurală: Class Diagram; Object Diagram; Component Diagram', Deploymenl Diagram.
> pentru descrierea comportamentală: Use Casc Diagram; Activity Diagram; Statechart Diagram; Sequence Diagram; Coltaboration Diagram.
UML. Limbaj vizual
r Diagrama de clase = diagrama de structură statică pentru reprezentarea claselor unui program.
> O clasă este caracterizată de: numele, atributele, operaţiile aferente şi asocierile cu alte clase.
■ Opţional se pot specifica
tipurile şi lizibilităţile atributelor,respectiv
semnăturile şi lizibilităţile operaţiilor.
UML Class Diagram

Limbajul Java
- Java este un limbaj de programare orientat - obiect (la fel C++). La proiectarea Java s-a dorit eliminarea elementelor problematice din C++: moştenire multiplă, pointeri,
supraîncărcarea operatorilor, destructori, etc.
* Java a aparut în ideea de a dezvolta aplicaţii pentru Internet. Ulterior el a devenit un limbaj de programare de uz general.
- Structurile de control sunt cele din C/C++.
«- Fiecare fişier sursă (are extensia .java) conţine o singură clasa publică. Numele său trebuie să fie identic cu numele fişierului.
Limbajul Java
- Nu există moştenire multiplă. In schimb există interfeţe. O interfaţă conţine o mulţime de prototipuri de metode şi o mulţime de constante. O clasă poate moşteni de la o
singură altă clasă de bază dar poate extinde oricâte interfeţe.
Clasele sunt organizate în pachete. Pachetele sunt structurate pe directoare în sistemul de fişiere.
»• Un program Java se compilează într-un cod intermediar numit bytecode. Acest cod se poate executa pc orice calculator cu condiţia existenţei unui interpretor numit şi
maşina virtuala Java.
> Bibliotecile de cod obiect pot fi arhivate într-un format special jar.
2. Arhitectura MVC (Model-View-Controller)
MVC este un model architectural care poate să izoleze logica de business de interfaţa cu utilizatorul (UI). Aplicaţia care rezultă are proprietatea ce constă în uşurinţa

3
 1/4/2018
modificării asupra aspectului vizual şi asupra nivelelelor inferioare ale regulilor de business. Astfel alte nivele a aplicaţiei nu sunt modificate.

Arhitectura MVC (în engl. Model-Vicvv-Controller|

> Arhitectura MVC a fost propusă pentru prima oară la sfârşitul anilor ’70 pentru limbajul Smalltalk drept model de design pentru aplicaţiile vizuale.
r Componentele arhitecturii MVC sunt:
/. Modelul, ce reprezintă datele aplicaţiei.
2. View-ul (Vederea), reprezintă partea vizuală a datelor aplicaţiei.
3. Controlorul, care preia intrările utilizatorului (efectuate prin intermediul vederii) şi le transformă în schimbări asupra modelului (a datelor).
> Adoptarea acestui model a condus la o proiectare mai uşoară şi mai ordonată a aplicaţiilor vizuale.

Componenta Model (M)

- este creat prin identificarea entităţilor din lumea reală, operaţiile si regulile ce există in industria sau activitatea pe care aplicaţia trebuie să o suporte.
<• este structura sau baza de date care păstrează toate datele care reprezintă starea unei componente sau poate reprezenta mulţimea entităţilor din domeniul problemei. De
exemplu: starea de apăsare/eliberare a unui buton, caracterele dintr-o componenta text şi modul lor de structurare.
- este responsabil pentru comunicarea cu componentele C şi V.
Modelul comunică indirect cu aceste componente, deci el nu cunoaşte componentele C şi V (nu păstrează referinţe Ia ele). El difuzează mesaje (engl. hroadeast) care sunt
apoi interceptate de IMV _______________________________________
Componenta Vedere (V)
- Aceasta componenta este responsabila cu prezentarea vizuala într- o interfaţă grafică a diverselor aspecte ale componentei M (rendering — redarea componentei M). Se
spune că reprezintă look-ul componentei M.

> Spre exemplu, V indică culoarea componentei, fontul sau indicarea vizuală a stării de apasarc /eliberare a unui buton.
> Componenta V este responsabilă cu menţinerea actualizata a reprezentării vizuale a componentei M. Pentru aceasta primeşte indirect mesaje de la componenta M şi

direct dc la componenta C.
Arhitectura User lnterface
> Este una dintre cele mai uzuale modele de design . Cei mai mulţi programatori au folosit acest pattem in dezvoltarea aplicaţiilor cel puţin o dată.
Structura unui astfel de pattern este următoarea
Request
Response

----- ► FbGsteiux
(tstalty Io a rchtmal -< fata Inse)
Componenta Controlor (C)
- Componenta C este responsabilă cu comportamentul reactiv la evenimente.
- Componenta C determină dacă un anumit eveniment de intrare a fost adresat într-adevar unei anumite componente: cum este un clic pe un buton (acest lucru poate cere
o cooperare cu componenta V). in caz afirmativ informează componenta M. Componenta M transmite apoi mesajul prin difuzare, către celelalte componente V.
Acestea actualizează modul de prezentare vizuală a stării componentei. în felul acesta toate componentele V asociate componentei îşi vor putea actualiza aspectul
vizual în concordanţă cu starea componentei.

4
 1/4/2018

V în implementarea MVC, Controlorii sunt clase de obicei derivate din Clasa System.Web.Mvc.Controiler (in cazul ASP.NET). Fiecare metodă publică
derivata din Controlor se numeşte action method. Atunci când o cerere este trimis la URL-asociat cu o metodă de acţiune, metodele din clasa
Controlerului sunt executate pentru a efectua operaţiile necesare.

- Arhitectura cu model separabil

■ Dezavantajul arhitecturii MVC a fost eliminat în moHP I Java/Swing rezultând astfel o arhitectura cu model separabil.

I *U Principiile de baza ale arhitecturii Java/Swing:

> gruparea componentelor View şi Controller, deoarece sunt strâns cuplate

> Crearea unei componente responsabile de comportamentul şi aspectul vizual - componenta delegat pentru interfaţa grafica (în cngl. user interface delegate).
Avantaje:
r Permite configurarea dinamica a aspectului si comportamentului IG.
I r Facilitează programarea bazata pe model.
Sriţ Cctr.poierr
!_UI de lepre
Există mai multe metode de dezvoltare a interfeţelor grafice* Java:
• crearea de appleturi folosind pachetul java.awt
• crearea de aplicaţii stand-alone cu pachetul java.swing
Swing este platforma java prin care se face interacţiunea între utilizator şi calculator. Swing implementează totodată şi pattem-ul de dezvoltare MVC (Model
View Controller), prin care se separă modelul interfeţei de modelul aplicaţiei.
Swing permite crearea de interfeţe modeme, fiind o librărie vastă, care cuprinde diverse nivele de complexitate.
Arhitectura cu model separat

Modele ale componentelor Java Swing Exista două tipuri de modele:

* Modele ale stării IG: definesc starea aspectului vizual al componentelor. Exemple: buton apăsat/clibcrat, selecţiile dintr-o listă, dacă un nod al unui arbore
este sau nu expandat, etc. Aceste modele sunt de obicei relevante doar în contextul
IG.

' Modele ale datelor aplicaţiei: reprezintă date care au semnificaţie doar în contextul aplicaţiei. Aceste modele sunt importante în aplicaţiile care separă datele

aplicaţiei de IG.
maura

Interacţiunea componentă - model

□ In aplicaţiile Java Swing există două metode de infori componentelor interesate despre actualizarea valorilor lor:
1) Se înştiinţează ascultătorii despre schimbările valorilor din model. Drept răspuns ascultătorii vor trebui să interogheze modelul pentru a afla detalii
despre schimbările ce au avut loc în model.
2) Ascultătorii sunt înştiinţaţi atât de apariţia unei schimbări în model, cât şi de tipul şi parametrii acestor schimbări. Pentru aceasta ei vor trebui să
interogheze obiectul eveniment pri
Java GUI/ Swing
> Pentru a crea o interfaţa grafica se poate folosi clasa JFrame care descrie un obiect de tip fereastră. O fereastră este de asemenea un container, ceea ce înseamnă că poate
susţine alte componente.
Fereastra este princialul obiect de tip container folosit pentru crearea unei interfeţe grafice pentru o aplicaţie software.
Majoritatea aplicaţiilor Swing sunt construite în interiorul clasei JFrame, care ere a/a o fereastră în orice tip de sistem de operare folosit.

5
 1/4/2018

Java GUI/ Swing

Caracteristicile bibliotecii Java/Swing:
. Furnizează clase pentru implementarea obiectelor grafice: JFrame, JPane l, JKenuBar, JMenu, JDia log, JList. Icon, etc.
. Tipul standard de interfaţa grafica consta dintr-o fereastra cadru principala (engl./rame window), meniuri cazatoare (engl.pull-down menu) si ferestre de dialog
(eng\.popup dialog window).
- JFrame - clasa ce reprezintă fereastra principala a aplicaţiei. Celelalte elemente grafice sunt componente directe sau indirecte ale acestei clase.
^ .'Panel clasa ce reprezintă zona din interfaţa grafică unde se prezintă sau se editează principalele informaţii vizuale: grafice, diagrame, text, etc
^ JMenuBar clasa cc reprezintă bara dc meniu a aplicaţiei. Bara dc meniu conţine meniurile de opţiuni/funcţii ale aplicaţiei implementate prin clasa JMenu.
r JDialog — clasa folosita pentru introducerea/editarea de informaţii ca parte a funcţionalităţii aplicaţiei;

Controale Swing
Se observă că partea superioară a ierarhiei controalelor grafice Swing se bazează pc AWT. controalele Swing moştnind din
JComponent.
Componente primitive Swing:
> JButton: are în plus faţă dc clasa Button suport pentru pictograme şi acceleratori (tastatura).
> JCheckBox: are în plus faţă de CheckBox suport pentru pictograme.
> JComboBox: selecţiile pot fi şi pictograme. r Jlabei: eticheta poate fi şi o pictogramâ.
> JList: elementele pot fi şi pictograme.
Aspecte vizuale diferite în Sisteme de Operare diferite
' ------------------ H s II B ll
I Frame 1 ca
03 Ifrl Frame 2 □ II O || B |1
03 03 Frame 3 Tâlăi
03 os. nanve: Uindovs Visca
os.version: 6.1

O n rs Frame 1
f,am 3
'
“•’oi nirm Mac OS X os.version 10.5.8

ps.name: Linux os.version: 2.6.32-33-generic

Swin
în general, crearea unei aplicaţii Swing presupune parcurgSM următorilor paşi:
> Se importă pachetele Swing necesare: javax.swing, j ava. awt, j ava. awt. event.
> Orice aplicaţie Swing conţine o fereastră rădăcină. în majoritatea cazurilor acesta este un obiect JFrame, JDialog sau JApplet. Containerele rădăcină conţin
suportul necesar pentru desenarea şi tratarea evenimentelor pentru obiectele componente.
> Se crează componentele grafice ale aplicaţiei: butoane, etichete, etc.
> Se adaugă componentele grafice la containerul ferestrei rădăcină. Acest container se obţine cu metoda getContentPane (). Este recomandabil ca obiectele grafice
să nu se adauge direct, ci să se grupeze în prealabil în containere JPanel. Acest lucru va uşura structurarea aspectului vizual al interfeţei.
> Se scrie codul de tratare a evenimentelor şi se adaugă obiectele
^ascultătoare la obiectele generatoare de evenimente.

6
 1/4/2018

Interacţiunea om-calculator prin evenimente

- Programarea eficace a interacţiunii dintre utilizator şi program se bazează pe folosirea evenimentelor. Utilizatorul crează evenimente prin acţiunile sale: evenimente de
moiise. evenimente de tastatură, etc.
r Comportamentul reactiv al unui program este dat capabilitatea sistemului de a răspunde la evenimentele generate de interacţiunea cu utilizatorul.
> Componentele care au recepţionat iniţial evenimentele îşi pot, opţional, schimba aspectul vizual. Se spune ca ele reacţionează la evenimente.
r Obiectele din program care recepţionează în final evenimentele execută codul de tratare a acestor evenimente.
- Această tehnică de difuzare a evenimentelor se numeşte tehnica apelurilor inverse (în engl. callback).
Modelul evenimentelor in Java/Swing

Mediul Java detectează aceste evenimente, identifică componentele legate de aceste evenimente (de exemplu, când se face un clic cu mouse-ul se detectează dacă cursorul mouse-
ului se afla deasupra unui buton) şi generează evenimente noi conţinând reprezentări de nivel înalt ale acestora către obiectele din program înregistrate să le primească.

Transmiterea evenimentelor in Java Swing

Comportament reactiv al interfeţelor

r O mare parte din tratarea evenimentelor este deja implementată de platforma Java. Spre exemplu, comportamentul unei bare de derulare, apasarea unui buton, etc., sunt deja
programate. Alte aspecte trebuie însă gestionate explicit, cum este cazul implementării operaţiei actionPerformed ().
- In Java/Swing există obiecte generatoare de evenimente şi obiecte ascultătoare. Un obiect ascultător trebuie să se înregistreze ca obiect receptor pentru primirea evenimentelor.
Astfel, când se generează un eveniment de către un obiect generator, el va fi trimis obiectelor ascultătoare. Trimiterea se face prin apelul unei metode care primeşte ca
parametru un obiect de tip eveniment ce conţine informaţii despre tipul evenimentului şi obiectul generator.
T ipuri de evenimente în Swing
Pachetele java.awt.event şi javax. swing.event.
Un eveniment este un obiect care identifică sursa evenimentului. Uneori acest obiect mai poate conţine
i) date suplimentare specifice tipului
ii) date despre starea sursei înainte şi după generarea evenimentului.

Cel mai adesea sursele evenimentelor sunt componentele Swing sau modelele acestora.
Obiectele eveniment sunt instanţe ale claselor <Nume>Kvent.
Swin

Tipuri evenimente în Java Swing

Exemplu java. awt. event:
>ActionEvent: eveniment de natură semantică ce indică raptul ca a avut loc o acţiune dclinită de o componentă (ex. apasarea unui buton).

MouseEvent: eveniment ce indică o acţiune a mowse-ului. Exemplu j avax. swing. event:

>ChangeEvent: eveniment ce indică faptul că starea sursei s-a modificat

7
 1/4/2018

>ListSelectionEvent: eveniment ce indică schimbarea selecţiilor din obiectul sursă.

Ascultătorii
.■ Pentru a putea recepţiona evenimente, un obiect ţintă trebuie să dispună de ascultători. Un ascultător (în engl. listener) este un obiect capabil să recepţioneze evenimente de un
anumit tip.
Ev«flt-Sourc«
(Buttcn)
%

Ascultătorii in Swing Kfl Ascultători. Exemplu

" Un ascultător trebuie să implementeze o interfaţă standard de tipul Clasa JButton suporta instalarea tmor ascultători de tipul
ActionListener:
<Numc>Listener, unde <Nume> identifief tipul
evenimentului.
JButton myButton = new JButtonf);
<- Aceste interfeţe sunt definite în pachetele Actionl.istener act • new
java . awt .event, j avax. swing. event şi respectiv ActionListener!) (
java .beans. public void
O astfel de interfaţă va conţine cel puţin o metodă care primeşte ca
parametru un eveniment, adica un obiect de tipul actionPerformed(ActionEvent e) (
System.out.prinţIn("Swing-ul este puternic!!");
<Nume>Event.
)
- Un obiect ţintă capabil dc a primi notificări prin evenimente va );
dispune de o interfaţă pentru înregistrarea ascultătorilor dar şi myButton.addActionListener(act);
pentru eliminarea ascultătorilor prin metodele content.add(myButton);
add<Nume>Listener (), respectiv remove<Nume>Listener(). myButton.setOpague(false);

Paşii de tratare a evenimentelor în Java/Swing

Se identifica ce evenimente trebuie tratate in cadrul aplicaţiei.
2 Se declara clasele ascultător ce implementează interfeţele de tipul ActionListener. In cadrul acestor clase se implementează metodele de tratare a evenimentelor ca de
exemplu, metoda actionPerformed (ActionEvent e);
3. Se creaza instanţe ale componentelor ca surse ale evenimentelor, de exemplu:
JMenuItem saveMI — new JMenuItem("Salveaza");
-l. Se creaza instanţe ale ascultătorilor si se înregistrează ascultătorii la obiectele la care asculta.
' Este posibil ca un ascultător sa se Înregistreze la mai multe surse de evenimente si mai mulţi ascultători sa se inregistreze la aceeaşi sursa de evenimente.
Trei tehnici de ascultare a evenimentelor
1. this ca ascultător — se face ascultător al propriilor evenimente. Este o metoda eleganta dpdv al orientării pe obiect, insa conduce la instrucţiuni de decizie cu multe ramuri
in codul de tratare a evenimentelor.
2. Clase interne (membre) - se defineşte o clasa interioara in clasa care conţine obiectele generatoare de evenimente. In constructorul acestei clase se creaza ascultătorii si se
inregistreaza la obiectele generatoare de evenimente.
3. Clase interne anonime - daca ascultătorii sunt mici se poate defini o clasa interioara anonima atunci când se transmite parametrul funcţiei de inregistrare a obiectului
ascultător. Astfel obiectul ascultător este creat “din mers” fara a se defini separat o clasa pentru el.
Evenimente, Surse şi Ascultători
EVENTS SOURCE LISTENERS

Act ion Event Button, ActionListener

Ust.Menutfem Text
fieta
Component Event Component Component
Uttener
Focus Event Component FocusListener

Hem Event Checktoox itemListener

CheckboxMen
ultem.
Choice List
Key Event when mput is KeyListener
received from key
boare
Text Event Text Component TextListener

Winoow Event Wmdow WmdowListener

Mouse Event Mouse reiated event MouseListener

http Messons2all.com/java_events.php

8
 1/4/2018

> Această mini-aplicaţic este contruită pe baza arhitecturii MVC si reprezintă un panou în care utilizatorul poate să deseneze. Pentru fiecare componentă MVC avem 3 clase
> DemoController - care reprezintă controllerul r DemoView- reprezintă interfaţa cu utilizatorul
> Demo Model- reprezintă modelul
> Rolul unui Controller constă în responsabilitatea primirii cererilor de la client. După cc sunt primite cererile, ele trebuiesc să fie mapate la o clasă controller. Aceasta trebuie
să retumeze la un utilizator un view sau trebuie să redirecteze spre un alt controller. In mod nonnal, numele unui controller este de tipul: numeController.
'*• Acţiunile unui controller. O acţiune este o metodă în clasa controller-ului care este apelată ahinci când utilizatorul introduce un URL in bara de adresa a browscr-ului.
-
-
Exemplu:

VHellej Wcrrld!

>- Utilizatorul face o cerere pentru URL-ul:

> Asta se traduce prin faptul că metoda Indexţ) din Clasa ProductControlIcr este apelată.
> Intr-un Controller o acţiune trebuie să fie publică. Regula se explică prin faptul că oricine poate apela doar prin scrierea URL-ului corespunzător în bara de adrese a
browser-ului.
r Modelul MVC este important deoarece conţine logicii business a aplicaţiei şi accesul Iu baza tic date.

Kxemplificare. Agendă telefonică

Intrările acestei aplicaţii sunt de forma:
>nume şi prenume ^-adresa şi/sau e-mail >numar de telefon.
Aplicaţia trebuie să permită efectuarea unor operaţii de tipul: >crearea de noi înregistrări,
>căutarea de inregistrări după anumite criterii de căutare
Aplicaţia trebuie să includă interfaţă grafică de intrare/ieşire.
Agenda telefonică.
Proiectarea aplicaţiei
Iu Acest tip de analiză urmăreşte separarea responsabilităţilor între nivelele aplicaţiei. Aplicaţia va conţine trei clase:
z-Clasa Interogare pentru implementarea căutărilor.
VCIasa înregistrare pentru reprezentarea, adăugarea, modificarea şi ştergerea tutoror înregistrărilor din agenda.
>Clasa AgendaTelefonica pentru construirea interfeţei
X’lasa AgendaTelefonica extinde (moşteneşte) clasa JFrame şi reprezintă containerul de obiecte grafice de nivel cel mai înalt (cngl. top-level) al aplicaţiei, gestionând
acţiunile utilizatorului.

9
 1/4/2018

Avantaje
'r Arhitectura MVC in cazul interacţiunii cu serverul nu utilizează modelul în web forms de post-back. Pentru testarea cu uşurinţă si pentru separarea elementelor în program,
modelul se înlocuieşte cu direcţionarea interacţiunii utilizatorului la o clasă Controller.
y Asigură separarea responsabilităţilor componentelor unei aplicaţii vizuale.
> proiectarea sa, poale să fie uşor de înlocuit sau personalizat.
y Suportă injectare de dependenţe ( dependenez injection).
>> Suportă modele de containere IOC (Nhibemate, Spring.Net).
> Permite ca unui aceluiaşi model să i se asocieze mai multe vederi.
V Pennite schimbarea dinamică a comportamentului unei vederi.
Dezavantaje:
> Necesită o legătură strânsă între controlor şi vedere. încă din faza de proiectare trebuie să se cunoască detalii despre particularităţile vederilor cu care interacţionează
controlorul.
f

MVC

1. Adam Freeman and Steven Sanderson - "Pro ASP.NET MVC 4", Fourth Edition
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Model%E2%80%93view%E2%80%93controller
3. Curs P00 (Telecom Academy)
4. ht tD //www c\.utsa.edu/~ci>3443/mvc-exarm)!p.html
5. http://www.asp.net/mvc

/"T

10