Circuite logice cu cuplaj in emitor Eugenie Posdărăscu - CED-C10

aei.geniu.ro

Cursul 10

C03.6 Circuite logice cu cuplaj în emitor – ECL (Emitter Coupled Logic)

03.6.1 Caracteristici generale ale porţii ECL

Au cea mai mare viteză de funcţionare dintre circuitele logice cu TB. Reducerea
timpilor de propagare s-a realizat prin schimbarea filosofiei de abordare a circuitelor logice cu
tranzistoare saturate folosindu-se următoarele metode:

- utilizarea tranzistorilor între RAN şi regiunea de blocare eliminându-se timpii

corespunzători regiunii de saturaţie necesari eliminării sarcinii stocate în bază, altfel ca la TTL
Schottky;
- comanda de deschidere sau de închidere a unui tranzistor nu se mai face prin
comandă directă în tensiune, ci prin comutarea unui curent dintr-un tranzistor în altul;
- micşorarea excursiei de tensiune la ieşire (diferenţa dintre nivelul coborât şi cel
ridicat) conduce la reducerea timpilor de încărcare/descărcare a capacităţilor parazite;
- reducerea constantelor de timp prin micşorarea destul de mult a valorii rezistenţelor
 curenţii ce încarcă diverse capacităţi sunt mai mari  creşte puterea medie disipată pe
poartă (ECL disipă cea mai mare putere pe poartă – 35 mW/poartă).

+Vcc
03.6.2 Structura de bază a porţii ECL
Rc1 Rc2
Structura de bază folosită în construcţia acestei porţi Vc2
este cea de amplificator diferenţial cu rezistenţă de cuplaj între
Vc1
emitoare (fig. 8.1) la care baza unui tranzistor este conectată la
T1 T2 VR
un potenţial fix VR în timp ce semnalul se aplică pe baza
celuilalt tranzistor. Ca mărimi de ieşire se pot folosi V
i
colectoarele celor două tranzistoare. R0
fig. 8.1
Dacă vi << VR  T1 blocat şi curentul care circulă
VC1  VCC
prin R0 se închide prin T2   .
VC 2  VCC   0 I R0 RC 2
Dacă vi >> VR (în practică vi este mai mare decât VR cu 0.3 V)

VC1  VCC   0 I R0 RC1

 T1 în conducţie şi T2 blocat  
VC 2  VCC
Se constată că, din punct de vedere fizic, o variaţie a tensiunii de intrare în jurul valorii
tensiunii de referinţă, curentul prin rezistenţa R0 , practic constant, comută de la un tranzistor
la altul; pe măsură ce creşte tensiunea de la intrare, după deschiderea tranzistorului T1,
tensiunea din colectorul său scade concomitent cu scăderea tensiunii din colectorul
tranzistorului T2 .
-1-
Circuite logice cu cuplaj in emitor Eugenie Posdărăscu - CED-C10
aei.geniu.ro

Evitarea intrării în saturaţie a celor două tranzistoare se face prin utilizarea unor
rezistenţe de colector suficient de mici astfel ca deschiderea tranzistoarelor să se facă numai în
RAN, în orice condiţii şi prin limitarea excursiei de tensiune de la intrare. Rezistenţele trebuie
alese astfel încât RC1  RC 2 .

Tensiunea din colectorul lui T2 are acelaşi nivel ca vi iar cea din colectorul lui T1 are
un nivel complementar.

03.6.3 Poarta ECL standard

Schema electrică a porţii standard ECL cu două ieşiri (pentru funcţia SAU şi SAU-
NU) simplificată este cea din fig. 8.2.

Rc1 Rc2 R1

T4
T3 V”
0
(SAU)
T5
V’0
V”
i D1 (SAU)
T”
1
T’1 T1 T2 VR
simbol
V’i D
2

Vi R0 R3 R2 Re2 Re1
-VEE

fig. 8.2

Valorile tipice ale rezistenţelor din circuit sunt:

Rc1 = 220 Rc12= 245 R1 = 907 R2 = 4,98 k
R3 = 6,1 kR0 = 779 Re1 = Re1 = 1,5 k
VR = -1.175 V.
Dacă vi, vi sau vi sunt la nivel ridicat (o valoare mai mare decât VR)  T1
corespunzător este în conducţie şi T2 este blocat  tensiunea din colectorul tranzistorului de
tip T1 are valoare coborâtă.
T3 este folosit pe post de repetor (T3 şi T4 fiind în permanenţă în RAN).
Potenţialul din emitorul lui T3 are valoare coborâtă. De asemenea tensiunea de ieşire
pe emitorul lui T4 are valoare ridicată.
Dacă toate vi sunt la nivel coborât  toate tranzistoarele de tip T1 sunt blocate şi T2
este în conducţie, deci potenţialul de colector al T1 e ridicat ( v0SAU este la nivel ridicat) iar
potenţialul de colector al T2 e coborât ( v0SAU la nivel coborât).

T3 şi T4 funcţionând ca repetoare au rolul de a adapta nivelele corespunzătoare

semnalelor de ieşire şi de intrare.

-2-
Circuite logice cu cuplaj in emitor Eugenie Posdărăscu - CED-C10
aei.geniu.ro

Alimentarea structurilor numerice ECL se face cu o sursă de alimentare negativă faţă

de masă din următoarele considerente:
- în cazul alimentării cu sursă de tensiune negativă, zgomotele care apar pe sursa de
alimentare nu pot pătrunde prin rezistenţa R0 spre ieşire decât atenuate foarte mult, ca semnale
de mod comun (la un amplificator diferenţial rejecţia surselor de alimentare negative este mai
mare decât rejecţia surselor de alimentare pozitive);
- perturbaţiile nu pot pătrunde direct la ieşire prin repetoarele pe emitor din cauza
impedanţelor foarte mici văzute în emitoarele tranzistoarelor;
- în cazul unui scurtcircuit accidental la ieşire sursa negativă este mai bine protejată.

03.6.4 Caracteristicile statice şi parametrii poarţii ECL

VCC
fig. 8.3 Rc1 Rc2
T3

T4 V”
0 (SAU)

V’0 (SAU)
V” T’1
i T”
1 T1 T2 VR

V’i

Vi I0 Re2 Re1
-VEE

1.Caracteristica de transfer
Considerăm că din cele m intrări, m1 sunt comandate simultan cu o tensiune variabilă
între nivelul coborât şi cel ridicat, iar celelalte m - m1 cu o tensiune de nivel 0.
Ecuaţiile ce descriu funcţionarea unui tranzistor (fig.8.4) în orice regim de lucru
 IE0
vE
0 IC 0
vC

iE  (e  1)  (e  1)
VT VT
vc
 1   0i 1   0i
(Ebers-Moll) sunt :  vE vC
 0 I E 0 IC 0
iC  1    (e  1)  1    (e  1)
VT VT

 0 i 0 i vE

unde : fig. 8.4

kT
- VT  - viteza termică  26 mV la T =300 K
q
- I C 0 - curentul rezidual al joncţiunii colector cu joncţiunea emitor în 0

- I E 0 - curentul rezidual al joncţiunii emitor cu joncţiunea colector în 0

-  0 - factorul de curent

-  i - este  0 când iE devine iC şi invers.

-3-
Circuite logice cu cuplaj in emitor Eugenie Posdărăscu - CED-C10
aei.geniu.ro

vC

Căderea pe joncţiunea colector este negativă în RAN  exponenţiala e << 1 iar  i VT

 I E0
vE vE

iE  (e  1)  I ES (e  1)
VT VT

 1   0i
sensibil mai mic decât  0   vE vE
.
 0 I E 0
iC  1    (e  1)   0 I ES (e  1)   0iE
VT VT

 0 i

Pentru a determina tensiunea de ieşire trebuie aflat curentul prin tranzistoarele aflate în
conducţie. Se scrie legea I a lui Kirchhoff în nodul comun dintre emitoarele tranzistoarelor T1
şi T2:
vE 1 vE 2

I 0  m1iE1  iE 2 , unde iE1  I ES (e VT

 1) şi iE 2  I ES (e VT
 1) .
vi VR
vi VR
I 0  m1 I ES e VT
Dar vE1  vE1  vi  VR  iE1  vi VR
e VT
 vi VR
I0 .
1  m1e VT
1  m1e VT

1
În mod analog rezultă şi iE 2  vi VR
I0 .
1  m1e VT

Valorile tensiunilor de ieşire vor fi:

1
v0SAU  VCC   0 vi VR
I 0 RC 2  VBE
1  m1e VT

vi VR
VT
e
v0SAU  VCC  m1 0 vi VR
I 0 RC1  VBE
1  m1e VT

Dacă RC1  RC 2  RC şi notăm V  0 I 0 RC 

vi VR

V m1e VT
V
v0SAU  VCC  VBE  vi VR
, v0SAU  VCC  VBE  vi VR
.
1  m1e VT
1  m1e VT

V este variaţia de tensiune pe RC1 sau RC 2 când tranzistorul respectiv trece din
RAN în blocare. v0
VOSAU VOSAU
Dacă V R - vi >> VT (de 10 ori în cazul de V
OH
faţă este suficient, şi vi este mai mic cu 0.3 V faţă
de V R ) avem:

v0SAU  VCC  VBE  V  V0 L VOL

vi

v0SAU  VCC  VBE  V0 H Vi’(-1) Vi”(-1)
Vi(0,5) fig. 8.5
Dacă vi - V R >> VT avem:
v0SAU  VCC  VBE  V0 H

v0SAU  VCC  VBE  V  V0 L
-4-
Circuite logice cu cuplaj in emitor Eugenie Posdărăscu - CED-C10
aei.geniu.ro

Pentru compatibiliate V0 L  ViL şi V0 H  ViH .

Notăm cu Vi (0.5) valoarea tensiunii de intrare la care tensiunea la cele două ieşiri este
egală ( v0SAU (Vi (0.5))  v0SAU (Vi (0.5)) )  Vi (0.5)  VR  VT ln m1  VR

Pentru compatibilitate trebuie să fie egală cu cele două tensiuni adică

V
= v0SAU (Vi (0.5))  v0SAU (Vi (0.5))  v0SAU (Vi (0.5))  VCC  VBE  
2
V
VCC  VBE   VR  V  2(VCC  VBE  VR ) .
2
În general VCC = 0 la aceste circuite  V =2(-0.75+1.175)=0.85 V  se limitează
plaja de variaţie a tensiunii de ieşire.
Valoarea de prag logic este intersecţia cu prima bisectoare a caracteristicii de transfer
are valoarea V prL = Vi (0.5) = V R .

Marginile statice de zgomot au valorile MZL  Vi(1)  V0 L şi MZH  V0 H  Vi(1) .

 dv0SAU
 dv  1
 i
 vi VR vi VR v V
 2 i R
dv
 0SAU  m e
VT
(1  e VT
)  m1e VT V
 1
 dvi 1 vi VR
VT
 1  m1e VT

V
Dacă VR  Vi(1)  VT  Vi(1)  VR  VT ln m1
VT
V
Dacă Vi(1)  VR  VT  Vi(1)  VR  VT ln .
m1VT
Cum VCC = 0  V0 L  VBE  V şi V0 H  VBE
V V
 MZL  VR  VT ln m1  VBE  V şi MZH  VBE  VR  VT ln .
VT m1VT
Marginile statice de zgomot depind deci de numărul de intrări comandate simultan.

2. Caracteristica de alimentare
Curentul de alimentare este practic constant pentru valoarile rezistenţelor.
Caracteristica de ieşire este aproape liniară deoarece repetoarele T3 şi T4 funcţionează
permanent în RAN. Rezistenţa de la ieşire este sub 10   încărcare statică şi dinamică mai
mare. Datorită rezistentei de ieşire foarte mică când se calculează regimul tranzitoriu la intrare
trebuie să se ţină seama de rezistenţa distribuită a bazei tranzistorului T1 (de ordinul sutelor de
 ).

În regimul tranzitoriu trebuie să se foloseascătranzistor un model mai precis decât

modelul sarcinii căci timpii de comutare şi de încărcare ai tranzistorului intrinsec sunt
comparabili.

-5-