astereognozie - Pierdere a capacitații de recunoaștere a obiectelor prin pipăit

ataxie - Tulburare de coordonare a mișcărilor voluntare

afazie - Pierdere totală sau parțială a facultății de a vorbi și de a înțelege limbajul articulat
asinergie - Lipsa de coordonare a mișcărilor simultane
adiadococinezia - imposibilitatea de a executa mișcări repezi, succesive
disartrie - articulare defectuoasă a cuvintelor cauzată de o paralizie sau o ataxie a centrilor
nervoși
anosmie – diminuarea sau lipsa mirosului
abulie - simptom caracterizat prin slăbirea voinței
anhilognozie – incapacitatea de a recunoaște materialul din care este făcut un obiect
asomatognozie – neglijarea unei parți a corpului
apraxie - incapacitatea de a efectua un act motor în condițiile în care sistemul motor si statusul
mental nu sunt afectate
dispraxie – apraxie + agnozie
agnozie - Pierdere a funcțiilor intelectuale de recunoaștere a informațiilor primite prin simțuri.
agrafie - afecțiune patologică manifestată prin pierderea capacității de redare a ideilor prin scris
acalculie - incapacitatea de a utiliza cifrele, de a efectua calcule
alexie/dislexie - Incapacitate de a înțelege limbajul scris; cecitate verbală
anomie – incapacitatea de a-și găsi cuvintele
prosopagnosia - nu recunoaște fețe

afazie receptivă non-fluentă – vorbire telegrafică

afazie receptivă fluentă – salata de cuvinte
afazie expresivă – tono-tono, nu găsește cuvintele (frontal)
EXAMEN CLINIC NEUROLOGIC

Echilibru static: proba Romberg [în sdr vestibular si sdr pseudotabetic; în sdr. Cerebelos nu se
face, aceleași semne cu ochii deschiși cât și închiși]]
Echilibrul dinamic: examenul mersului (normal / patologic: de care tip [[cosit, tarat, stepat,
talonat, dansant, ebrios])
-
Activitate voluntare: probele Barré, Mingazzini, Vasilescu, Fisher. Descriem amplitudinea, viteza
si forța musculara si tipul de deficit motor:
[ - daca are hemiplegie - tipul central(corticala, capsulara[90%], trunchi, spinala[deasupra C5,
unilateral])
- daca are paraplegie - tipul central(cerebral: ats, tumori, boala little; spinal[sub T2, bilateral]) /
periferica(polio, polinevrite, radiculite, sdr. coada de cal)
- daca are tetraplegie - tipul central(cerebral: rar; trunchi, spinala[deasupra C5, bilateral]) /
periferica (polinevrite, poliradiculonevrite)
- daca are monoplegie - tipul periferic(polio, polinevrite, nevrite, plexuri) / central(cerebral,
rare; spinal pentru picior[sub T2, unilateral]) ]

Coordonarea mișcărilor (Diagnostic Ataxie cerebeloasă)

- proba indice-nas, proba calcai-genunchi (cu ochii deschiși apoi închiși – la fel în ataxia
cerebeloasă, accentuat în tabes)
[apare dismetrie cu hipermetrie- lipsa de contracție la timp a antagoniștilor]
- 3 probe Babinski [apare asinergie]
- mers (partea superioara rămâne in urmă)
- aplecarea pe spate (face podul - cade ca un butuc)
- decubit dorsal - nu se poate ridica în poziție șezânda cu brațele încrucișate (le
ridică)
- proba închiderii si deschiderii rapide a pumnului, proba moriștii [lentoare în executare
sau neregularitate - adiadococinezie]
- [în ataxia cerebeloasă mai apare tremurătura cerebeloasă(statică sau intenționată) și
tulburările de tonus (hipotonie) + tulburări de echilibru static, dinamic, tulburări de vorbire
(disartrie cerebeloasă)]

Tonus muscular:
- se verifică rezistența la mișcarea pasivă a unor segmente [rezistență crescută în leziuni
ale neuronului motor central – hemiplegii, paraplegii centrale etc. – predominând pe flexori la
membre superioare și pe extensori la membre inferioare]

Iritație meningeală:
- redoarea cefei, semnul kernig, semnul brudzinski [meningită]

Troficitatea musculară:
 - inspecție și palpare, comparând regiuni atrofice cu cele sănătoase [pot fi atrofii
miopatice (ex. Duchenne) sau neurogene (mielopatice în poliomielită, SLA / radiculonevritice)]

Mișcări involuntare:
- inspecția mușchilor poate evidenția:
 convulsii (tonice/clonice),
 tremurături [parkinsoniene, cerebeloase]
 fasciculații: [SLA (mai ales), poliomielită anterioară, siringomielie ]
 mișcări coreice [coreea acută Sydenham, coreea cronică Huntington]
 mișcări atetozice
 mioclonii, ticuri, crampe

Reflexe:
1. Osteotendinoase
 stiloradial
 biciptal
 triciptal
 cubitopronator
 rotulian
 achilian
Pot fi diminuate (nevrite, polinevrite, leziuni ale rădăcinii posterioare, ale substanței cenușii
medulare – sdr. N. P – și miopatii, miozite), exagerate (leziuni piramidale), de tip clonus (la rotulă când e
împinsă în jos, la picior când se face o flexie dorsală), de tip polikinetic (antrenați mai mulți mușchi).
Modificări calitative: pendularitatea (la cerebeloși), inversiunea (când e afectată calea eferentă a
reflexului și sunt contractați alți mușchi)

2. Cutanate
 palmo-mentonier (contracția bărbiei homolateral)
 palmar cutanat
 cutanate abdominale
 cremasterian
 cutanat plantar (în mod normal flexie a degetelor; leziuni piramidale -> Babinski)

3. Patologice
 Hoffman (vârful mediusului ciupit -> flexia ultimei falange a policelui)
 Rossolimo (percuția interlinei digito-plantare -> flexia ultimelor 4 dejete)
 Bechterew-Mendel (percuția cuboidului-> flexia ultimelor 4 degete)
 De scurtare (de triplă flexie) (ciupirea dosului? Piciorului -> triplă flexie membru
inferior)

Sensibilitatea
Subiectivă: parestezii și dureri: nevralgia, cauzalgia, dureri radiculare, polinevritice, cordonale,
talamice, viscerale și cefaleea
Obiectivă: se realizează cu un obiect cu care atingem diferite regiuni ale pielii, în mod
comparativ, regiunea bolnavă cu cea sănătoasă, dinspre regiunea insensibilă spre periferie