1.

FORȚE ELECTRODINAMICE
a. Forța pe unitatea de lungime cu care interacționează două conductoare paralele, filiforme, infinit lungi se
µ
calculează cu relația 𝐹0 = ( 0 ) 𝑖1 𝑖2. Scrieți expresia de calcul a forței pentru următoarele situații:
2𝜋𝑎
i. 𝑖1 = 𝑖2 = √2𝐼𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡
  
F0   o   2 I 2 cos 2 t
 2 a 
ii. 𝑖1 = 𝑖2 = 1
0
F0  FED de interacțiune în regim nestaționar?
2 a
Analizați expresiile de calcul rezultate pentru a răspunde la întrebările care urmează:
 Care este deosebirea între cazul i. și cazul ii. în ceea ce privesc caracteristicile forței electrodinamice?
 În care dintre cele două cazuri apar cele mai mari valori ale forței electrodinamice?

b. Pentru două conductoare filiforme, paralele, FED pe unitate de lungime (FED specifică) se calculează cu
µ 𝑖 𝑖
relația: 𝑓 = 2𝜋0 ∗ 1𝑎2 (N/m)
i. Cum se calculează FED totală care acționează asupra unui
conductor filiform având lungimea L?
0 i1i2
F2   L
2 a
ii. Cum se calculează FED specifică dacă conductoarele paralele din
figură au secțiune circulară?
0 i1i2
F2   L
2 a  r
 ii  ii
f1  0  1 2  0  1 2  K f  f 0  K f
2 a 2 a
1
Kf  factor de corecție cu forma secțiunii
r
1
a
iii. Cum se calculează FED specifică dacă conductoarele au secțiune
dreptunghiulară? (principiu)
Modul de așezare al conductoarelor influențează valoare FED. Spre exemplu, pentru conductoare de secțiune
(axb) și distanță s între axe, dacă a/b subunitar atunci Kf subunitar și deci f1 este mai mic decât f0.

iv. Cum se modifică relația de calcul a FED specifice dacă curenții i1 respectiv i2 variază în timp
după legea: 𝑖1 = 𝑖2 = √2𝐼𝑝 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡?
0 2 I p  sin t
2 2

f  
2 a

v. Reprezentați grafic variația în timp a curentului corelată cu variația în timp a FED specifice

Page 1 of 25
 c. În ce cazuri practice pot să apară configurațiile de tipul celor din figură?

i. Calculați forța electromagnetică pentru configurațiile din figură.

ii. Care sunt consecințele existenței acestei forțe pentru instalațiile electrice?

d. În figură sunt reprezentate grafic: variația în timp a curentului de scurtcircuit pe durata regimului
tranzitoriu (raportat la valoarea efectivă a componentei periodice Ip) și variația în timp a forței
electrodinamice cu care interacționează două conductoare paralele, filiforme, parcurse de curentul de
scurtcircuit în același sens raportată la F0.

i. Folosind reprezentările grafice explicați caracteristicile forței electrodinamice în regim

nestaționar.
Primul extrem al FED coincide în timp cu ișoc.
Mărime pulsatorie cu pulsații de amplitudine inegală pe durata regimului tranzitoriu de scurtcircuit ce păstrează
același sens.

ii. Ce semnificație are mărimea F0 la care se raportează FED în reprezentarea grafică?

Componenta invariantă a FED – proporțională cu pătratul valorii efective a curentului și depinde de geometria
circuitului.

e. Efectul de nișă
Conductor infinit lung plasat în aer într-o nișă feromagnetică cu secțiunea transversală dreptunghiulară. Efectul de
nișă se aplică la stingerea arcului electric în întreruptorul de joasă tensiune.
Este utilizat la construcția camerelor de stingere ce funcționează pe principiul efectului de electrod cu scopul
introducerii arcului și divizării lui.
Nișa este formată din plăcuțe feromagnetice suprapuse, cu intervale între ele, intervale în care apare arcul electric
fragmentat.

Page 2 of 25
 f. Reprezentați grafic variația FED, calculați forța rezultantă, modulul forței într-un conductor și arătați
direcția forței pentru:

i1  t   2 I p cos t
 2 
i2  t   2 I p cos  t   Pentru a obține curenți în unități relative, se vor raporta la Ip.
 3 
 2 
i3  t   2 I p cos  t  
 3 
i1  t   2 cos t
*

 2 
i2  t   2 cos  t 
*

 3 
 2 
i3  t   2 cos  t 
*

 3 
FED pentru conductoare filiforme de lungime finită (valoarea instantanee):
0
Fjk  t    L  i j  t   ik  t 
2  R jk
F0 = FED staționară – este calculată pentru un curent continuu care are intensitatea egală cu valoarea efectivă Ip a
curentului alternativ.
0
F0   L  I p2
2 a
R21  R12  a

F12  F21  0 L  i1  t   i2  t 
2 a

Page 3 of 25
  2 
F12  2 F0 cos t  cos  t  
 3 
Analog se face și pentru: R13  R31  a și R23  R32  2a
  2 
 F12  2 F0 cos t  cos  t  3 
  
  2 
Și se obțin:  F13  2 F0 cos t  cos  t  
  3 
  2   2 
 F32  F0 cos  t    cos  t  
  3   3 
 1
cos   cos   2  cos      cos     
Folosind: 
cos   cos   2sin    sin   
 2 2
Se calculează: F1  F21  F31 , F2  F32  F12 și F3  F23  F13

F12  F23  F31

0
Fjk   L  i j  t  ik  t 
2 a
 
F1x  F21 cos  F31 cos
6 6
 
F1 y  F21 sin  F31 sin
6 6
 
F2 x   F21 cos  F31 cos
6 2
 
F2 y   F21 sin  F31 sin
3 2
 
F3 x   F13 cos  F23 cos
6 2
 
F3 y  F13 sin  F23 sin
3 2

Page 4 of 25
 2. CONTACTUL ELECTRIC
a. Scrieți relația lui Holm și comentați legătura dintre rezistența de contact, forța de apăsare și proprietățile
materialului
Relația lui Holm:
𝐹 = 𝜉 × 𝐻 × 𝐴𝑟
F = forța aplicată contactelor
ξ=0,2...0,1 Factorul Prandtl
H=duritatea materialului de contact (efortul unitar la strivire specific materialului)
Ar=aria suprafeței reale a microcontactelor.

b. Ce este aria aparentă (nominală) de contact? Dar aria reală de contact?

Aria reală de contact: suma ariilor punctelor de contact elementare:
Aria aparentă (nominală):

c. De ce depinde aria reală de contact? Care este structura ariei reale de contact pentru un contact
punctiform?
Aria reală de contact depinde de abaterile microgeometrice (rugozitatea și rugozitatea moleculară a suprafețelor
de contact).
2
Contact punctual elastic: Ar    a  C1  F
2 3

F
Contact punctual plastic: Ar    a 2 
H

d. Denumiți componentele rezistenței de contact.

Rc  Rs  Rp
Rs=rezistența de stricțiune = deformarea liniilor de camp ale densității de curent datorită reducerii secțiunii prin
care se poate realiza conducția electrică în zona contactului.
Rs=rezistența peliculei disturbatoare = prezența unei pelicule subțiri de compuși anorganici ai metalului din care
sunt construite piesele de contact.

e. Contactele tip tulipă și cele tip deget folosesc geometria pieselor de contact pentru a mări forța de apăsare
pe suprafața de contact. Explicați cum se obține creșterea forței de apăsare pe suprafața de contact pentru
fiecare dintre cele două tipuri de contacte.
Contactul tulipă:

Divizarea curentului prin brațele de contact

produce forțe de atracție care se adaugă forței de apăsare
pe contact.
Forța de apăsare suplimentară depinde de
raportul dintre lungimea pe care se realizează contactul
dintre tijă și tulipă l și diametrul tijei Di.
Dacă numărul de brațe crește, valoarea forței ce
trebuie asigurată de mecanismul de acționare pentru a
menține contactul închis scade. Cu alte cuvinte, eficiența
construcției crește odată cu creșterea numărului de brațe
de contact.

Page 5 of 25
Contactul tip deget:
Geometria căii de curent contribuie prin
structura sa, cu FED ce se adaugă forței de apăsare și
care pot fi evaluate într-o primă aproximație cu ajutorul
relațiilor pentru conductoare coplanare paralele.
FED prin care interacționează două conductoare
filiforme, paralele, situate la distanța s parcurse de
curenții I1, I2:
 l2 
F 'i  2 0  I1 I 2  2  1  1
 s 
 
 I 
2
 l2 
F 'i  2  0      2  1  1
N  s 
 
Pentru contactele de secțiune transversală finită
Fi este afectată de un factor de corecție K (din curbele lui
Dwight):
Fi  K  F 'i
FED rezultant pe braț:
0  i 2  l
Fi 
3 1 
8  N  l    2  1
2 l 

f. Explicați principiul de realizare al contactului tip tulipă.

Contactul de tip tulipă este realizat dintr-o serie de segmente conductoare de tip deget cu profil trapezoidal,
lamelar sau în forma literei Z, așezate pe periferia unui cerc și ținute apăsat prin intermediul unor resoarte.
Fiecare deget de contact este prevăzut în zona inferioară cu o inserție de wolfram pentru preluarea arcului electric.
În md similar, tija este prevăzută cu un vârf de wolfram.
În poziția închis, contactul se realizează între piese de cupru argintat dur cu un strat de 10...20µm.
A. DEGETE CU PROFIL TRAPEZOIDAL
De la inel, curentul trece la tija rotundă prin degete. Fiecare din aceste degete este legat de contactul fix prin piese
și este presat de element cu ajutorul unui resort.
Se utilizează la aparate de înaltă tensiune drept contacte principale sau contacte de stingere a arcului.
B. DEGETE CU PROFIL Z
Se compun din mai multe segmente, care formează împreună rozeta și dintr-o piesă de contact în formă de tijă
cilindrică, spre care sunt presate segmente prin resorturi.
De obicei, tija este contactul mobil, iar segmentele formează contactul fix.

Page 6 of 25
 g. Figurile conțin trei situații care pot să apară la întreruperea unui circuit.
i. Denumiți și explicați fiecare dintre situațiile reprezentate.

Reaprindere dielectrică a arcului

Rigiditatea dielectrică a spațiului de arc nu este suficientă și apare străpungerea dielectrică.

Întrerupere reușită a arcului la trecerea prin zero a curentului

În cazul unei întreruperi reușite a arcului electric aportul de putere transmis acestuia este mic, astfel încât
conductanța sa scade rapid.

Reaprindere termică
Arcul nu a fost răcit suficient și, în consecință, sub acțiunea TTR, circulația de curent se restabilește.

ii. Ce este tensiunea tranzitorie de restabilire?

TTR = tensiunea tranzitorie de restabilire = tensiunea ce solicită izolația longitudinală din interiorul dispozitivelor
(camerelor) de stingere de pe fiecare fază.

Page 7 of 25
 h. În figură sunt reprezentate principalele elemente cu ajutorul cărora poate fi definită micro-topografia
suprafețelor de contact.

i. Prezentați reperele din figurile A și B (denumire și definiție).

1. Suprafața reală: delimitează corpul, separându-l de mediul înconjurător.
2. Profilul real: conturul (profilul) rezultat din intersecția suprafeței reale cu un plan
convențional definit în raport cu suprafața geometrică.
3. Suprafața normală.
4. Suprafața geometrică: teoretică, ideală, neglijând toate categoriile de erori, a cărei
formă este definită prin desenul tehnic.
5. Proeminență lcală: partea dintre două minime adiacente ale profilului.
6. Gol real: partea dintre două maxime adiacente ale profilului.

ii. Descrieți fenomenul de fritare (inclusiv etape)

Fritarea reprezintă străpungerea dielectrică a peliculei disturbatoare și formarea la locul străpuns a unei punți
metalice conductoare.
Fenomenul se produce dacă tensiunea dintre elementele de contact depășește o valoare critică.
Mecanisme de fritare:
a. Străpungerea electrică a peliculei disturbatoare care se comportă ca un izolant
electric și creează un micropunct de contact cvasimetalic prin care începe să
circule curentul.
b. Circulația curentului echivalentă la scară microscopică cu transportul de sarcină
electrică (electroni) prin interfața de contact mărește aria de contact, reducând
rezistența de contact.

i. Contactele tip tulipă folosesc geometria pieselor de contact pentru a mări forța de apăsare pe suprafața de
contact. Explicați cum se obține creșterea forței de aopsare pe suprafața de contact pentru o piesă având
geometria piesei din figură.

VEZI PUNCTUL E – CRED.

Page 8 of 25
 j. Relația de mai jos stabilește legătura dintre supratemperatura contactului și tensiunea pe contact.
Explicitați mărimile prezente în ecuație (denumire, unități). În ce condiții de funcționare este valabilă
relația?

θc = supratemperatura supafeței de contact

Tc = temperatura căii de curent (grd Celsius)
T0 = temperatura interfeței de contact (grd Celsiun)
Uc = tensiunea pe contact (V)
λ = conductivitatea termică (W/mK)
ρ = rezistivitatea materialului de contact (Ωm)
Relația este valabilă în regim normal de funcționare la supratemperatură moderată.

k. Care sunt componentele rezistenței de contact? Comentați relația dintre rezistența de contact și forța de

apăsare pe contact folosind relația: și o reprezentare grafică calitativă.

Relația este una empirică, coeficienții c, e, m sunt determinați pe care experimentală.

Peste o anumită valoare a forței de apăsare, respectiv a presiunii pe contact, rezistența nu se mai micșorează
substanțial, în practică stabilindu-se o valoare optimă a presiunii de contact.
Rezistența de contact poate fi controlată prin valoarea tensiunii pe contact.

l. Cum variază rezistența de contact cu temperatura (scrieți relația, explicitați mărimile folosite). Comparați
cu legea de variație cu temperatura a rezistenței unui conductor metalic.
 2 
   0  1   R  Tc  T0  
 3 
ρ = Rc la temperatura contactului
ρ0 = Rc la temperatura căii de curent
αR = coeficient de variație cu temperatura
TC = temperatura contactului
T0 = temperatura căii de curent
Legea de variație a rezistenței cu temperatura:
  0  1    T  T0 
ρ – rezistivitate, iar 0 corespunde pentru temperatura inițială (20 grd Celsius?), α – coeficientul de variație a rezistenței cu
temperatura

Page 9 of 25
 m. Cu ajutorul cărei mărimi măsurabile poate fi monitorizată temperatura în zona de contact?
Cu ajutorul tensiunii pe contact

n. Definiți curentul echivalent termic și comentați semnificația sa fizică.

Curentul echivalent termic se poate defini cu ajutorul integrale de acțiune a curentului de defect, reprezentând o
valoare caracteristică a curentului de scurtcircuit.
Valoare constantă a curentului alternativ care într-o secundă dezvoltă într-un element de circuit o căldură egală cu
cea pe care ar dezvolta-o curentul de scurtcircuit pe toată durata defectului. (Asta cred că e de pe net)
IA   isc2  t  dt  I ech
Tsc
,termic  Tsc
2
0

IA
I ech ,termic 
Tsc
Unde IA = integrala de acțiune a curentului de defect
Tsc = durata regimului de defect
Iech,termic = curentul echivalent termic

o. Comentați următoarele figuri:

Variația Rc în urma difuziei
gazelor ambiante în zonele de
contact – contacte în aer
pentru diferite intensități ale
curentului nominal.

i.

Variația Rc cu temperatura
de funcționare a contactului.
Contacte în ulei pentru curent
constant (400 A) și
temperatură ambiantă
variabilă.

ii.

Page 10 of 25
 p. Identificați curbele din imaginea de mai jos.

i.
Curbe DWIGHT

ii. Ce semnificație are termenul K din formula ?

K – factor de corecție ce afectează forța de apăsare a contactelor tip tulipă. – amplificarea forței de apăsare.

q. Identificați tipurile de contact din figuri și elementele lor componente:

i. CONTACT TIP DEGET

1. Tijă mobilă de contact în formă de cuțit
2. Coloane fixe
3. Contacte degete
4. Resoarte

ii. CONTACT TIP DEGET

1. Cuțit
2. Degete

Page 11 of 25
 3. Lamele (legătură flexibilă)
4. Resort
5. Piesă emisferică
6. Parte conductoare fixă
7. Resort
8. Bridă

iii. ROZETĂ (TULIPĂ)

1. Conductor tip deget
2. Inserție de wolfram
3. Vârf de wolfram
4. Tijă
5. Resort

iv. PROFIL TRAPEZOIDAL (TULIPĂ)

1. Degete
2. Resort
3. Element
4. Element
5. Piese
6. Contact fix

Page 12 of 25
 v. PROFIL Z (TULIPĂ)
1. Corp conductor
2. Resort
3. Plăcuță izolantă
4. Contact fix
5. Contact mobil

r. Rezistența de contact pentru suprafețe cu asperități și peliculă disturbatoare

s. Rezistența de contact pentru contact plastic

t. Rezistența de contact pentru contact elastic

u. Cum se calculează rezistența de contact pentru n puncte de contact?

v. Cum se poate monitoriza rezistența de contact (pe baza a căror mărimi)?

Tensiunea pe contact
Supratemperatura moderată?

Page 13 of 25
3. ARCUL ELECTRIC
a. Care sunt metodele clasice de stingere ale arcului în curent continuu?

Aer, aer comprimat, ulei, vid, SF6.

b. Cum se numesc electrozii 1, respectiv 2 din figură?

1 – catod: distribuție de sarcină electrică negativă

2 – anod: distribuție de sarcină electrică pozitivă.

i. Cum se numesc zonele a, b, c?

a – strat de sarcini pozitive acumulat în fața catodului

b – coloana arcului plasma cvasineutră
c – strat de sarcini negative acumulat în fața anodului

ii. Reprezentați grafic și comentați:

1. Distribuția tensiunii arcului, ținând seama de zonele reprezentative din figură.

2. Distribuția gradientului mediu de potențial.

iii. Scrieți ecuația de bilanț de putere pentru arcul electric.

𝑑𝑄
= 𝑢𝑎 × 𝑖 − 𝑃
𝑑𝑡

c. În figură sunt reprezentate principal trei metode prin care poate fi crescută tensiunea arcului în vederea
stingerii sale.

i. Cum se numesc reperele 1 și 2?

1 – contacte de arc
2 – bariere din metal izolant

Page 14 of 25
 ii. Identificați metoda din schița a și expuneți pe scurt principiul. Cum se numește forța F care
acționează asupra arcului și cum apare?

Stingerea arcului prin alungire

Piesele de contact (metalice) sunt în formă de rampă. Sub acțiunea forței magnetice (F), arcul se deplasează,
menținând contactul cu rampele.
Prin creșterea lungimii, crește tensiunea necesară menținerii arcului. Când aceasta depășește valoare de vârf a
rețelei, arcul se stinge.
F = forță magnetică – aceasta rezultă din interacțiunea curentului de conducție cu câmpul magnetic.

iii. Identificați metoda din schița b și expuneți pe scurt principiul

Contacte în formă de rampă combinate cu bariere din material izolant rezistent la acțiunea arcului
Controlul mișcării arcului de la inițierea sa până la intrarea în camera de stingere formată din plăcile izolante se
face pe cele două rampe.
Mișcarea aerului se face întotdeauna în aceeași direcție. Arcul este împins în interiorul camerei de stingere. Arcul
își crește lungimea și este răcit prin contactul cu pereții izolanți.

iv. Identificați medoda din schița c și expuneți pe scurt principiul.

Camere de stingere formate din plăci metalice din cupru sau oțel zincat
Pe măsură ce arcul se deionizează în contact cu plăcile metalice, tensiunea necesară menținerii sale crește, până
când, depășind valoarea de vârf a tensiunii surseri, arcul se stinge.

d. În circuitul din figură se produce un scurtcircuit la bornele receptorului. Întreruptorul primește și execută
comanda de deschidere a circuitului pentru eliminarea defectului. Folosind reprezentările grafice din
figură descrieți:

i. Variația curentului prin camera de stingere a întreruptorului Is înainte și după producerea

defectului

Înainte de defect: regim permanent de funcționare. Curentul este în fază cu tensiunea sursei (factor de putere
unitar).
Apare defectul și curentul crește de la valoarea corespunzătoare regimului normal de funcționare la valoarea
curentului de scurtcircuit.
La trecerea prin zero a curentului, arcul se stinge și nu se mai reaprinde, curentul, deci, se întrerupe.

Page 15 of 25
 ii. Variația tensiunii la bornele camerei de stingere Us înainte și după producerea defectului

Înainte de defect, tensiunea Uab pe camera de stingere este egală cu zero (întreruptor închis) și continuă să fie
nulă și la apariția defectului.
În momentul desprinderii contactului mobil de cel fix, apare arcul electric, astfel că tensiunea Uab devine egală cu
cea a aerului și este în fază cu curentul de defect care circulă prin coloana aerului.
La trecerea prin zero a curentului, tensiunea Uab se stabilește la tensiunea impusă de sursă după o scurtă perioadă
tranzitorie, pe durata căreia componenta liberă a tensiunii variază cu o frecvență proprie ce depinde de inductivitatea și de
capacitatea circuitului.

e. Identificați metoda de stingere a arcului din figura, elementele componente și explicați principiul

ACB – Întreruptor cu aer la presiunea atmosferică.

1 – Camera de stingere
2 – Splitter
3 – Rampă
4 – Arc electric
5 – Contacte principale
6 – Contacte de arc
7 – Contact
Principiu: Se urmărește creșterea tensiunii de aprindere a arcului până la o valoare mai mare decât valoarea de vârf a
tensiunii rețelei.
Arcul este inițiat în stadiul final al manevrei de declanșare, atunci când se închid contactele de arc. Fiecare contact
de arc este prevăzut cu o rampă ce permite arcului să se deplaseze spre camera de stingere sub influența forței magnetice
și a gradientului de temperatură.
Camera de stingere este formată dintr-un ansamblu de plăci refractare (rezistente la temperatură) numite splitter.
Arcul se lungește și se răcește în contact cu plăcile refractare.

Page 16 of 25
 4. SCHEME MONOFILARE
a. Numerotați (dacă este cazul) și scrieți denumirea fiecărui echipament + definiții și rol

1 – întreruptor de înaltă tensiune (comutație și protecție)

Stabilește, suportă sau întrerupe curenți electrici în condiții normale de funcționare sau anormale
(suprasarcină/scurtcircuit).
2 – transformator de curent (protecție si măsurare)
În condiții normale de funcționare curentul din secundar este proporțional cu cel din primar și defazat cu un unghi
apropiat de zero la folosirea corectă a tensiunilor.
3 – separator de bare (comutație)
Deschide și închide circuite neparcurse de curent. În poziția ”deschis” asigură o deschidere vizibilă a acestora,
dirijând traficul de energie spre sau dinspre sistemul de bare colectoare.
4 – separator de linie (comutație)
Pregătește comutarea LE (LEA/LEC) la un sistem de bare colectoare. Se află pe partea dinspre linie a
întreruptorului.
5 - ? separator de bare (comutație)
Deschide și închide circuite neparcurse de curent. În poziția ” deschis” asigură o deschidere vizibilă a a
acestora, dirijând traficul de energie spre sau dinspre sistemul de bare colectoare.
6 – separator de linie (comutație)
Pregătește comutarea liniei electrice (LEA sau LEC) la un sistem de bare colectoare. Se află pe partea dinspre
linie a întreruptorului.
7 – separator de legare la pământ (comutație și protecție)
Comută la potențial neutru o linie sau un element al rețelei scos de sub tensiune, putând suporta pe durate
specificate curenți electrici în condiții anormale (scurtcircuit).
8 – descărcător de rezistență variabilă (protecție)
Limitează nivelul supratensiunilor (atmosferice și uneori de comutație) ce solicită izolația echipamentului electric
din stație.
9 – siguranță fuzibilă (protecție)
Asigură, prin topirea uneia sau mai multor componente ale sale, întreruperea unui curent care depășește, pe o
durată suficient de lungă, o valoare admisibilă. Se poate marca borna ce rămâne sub tensiune la funcționarea siguranței.
10 – separator de sarcină (comutație)
Stabilește, suportă sau întrerupe curenți electrici în condiții normale în circuit, inclusiv în eventuale condiții de
suprasarcină. În poziția ”deschis” satisface condițiile de izolație specifice unui separator.

Page 17 of 25
 11 – separator de linie (comutație)
Pregătește comutarea liniei electrice (LEA, LEC) la un sistem de bare colectoare. Se află situat pe partea dinspre
linie a întreruptorului.
12 – siguranță fuzibilă (protecție)
Prin topirea uneia sau mai multor componente ale sale asigură întreruperea unui curent care pe o perioadă destul
de lungă depășește o valoare admisibilă. Se poate marca borna ce rămâne sub tensiune la funcționarea siguranței.
13 - ?
14 – motor electric trifazat
15 – separator ?automat de linie (comutație)
Pregătește comutarea unei linii electrice (LEA sau LEC) la un sistem de bare colectare. Se află pe partea dinspre
linie a întreruptorului.
16 – separator de linie (comutație)
Pregătește comutarea unei linii electrice (LEA sau LEC) la un sistem de bare colectoare. Se află pe partea dinspre
linie a întreruptorului.
17’ – bobină ”de reactanță” (protecție)
Asigură compensarea puterii reactive capacitive sau filtrarea armonicelor de curent.
17’’ – bobină de ”reactanță” (protecție)
Asigură limitarea curenților de scurtcitrcuit sau filtrarea armonicelor de current.
18 – baterie de condensatoare (Protecție)
Asigură compensarea puterii reactive inductive a consumatorilr (individuali sau în grup) și filtrarea armonicelor.
19 – transformator de tensiune cu două înfășurări secundare (protecție și măsurare)
În condiții normale de funcționare tensiunea din secundar este proporțională cu tensiunea din primar și este
defazată față de aceasta cu un unghi apropiat de zero la o folosire corectă a conexiunilor.

b. Definiți:
i. Tensiunea nominală: valoarea efectivă a tensiunii pentru care sistemul este proiectat sau
identificat și la care se referă anumite caracteristici de funcționare.
ii. Tensiunea cea mai ridicată pentru echipament: valoarea efectivă cea mai ridicată a tensiunii între
faze pentru care este proiectat echipamentul ce urmează a fi conectat la rețea.
iii. Tensiunea cea mai ridicată pentru rețea: valoarea efectivă cea mai ridicată a tensiunii de serviciu
ce poate apărea în condiții normale de exploatare.
iv. Curentul nominal: curentul pentru care sunt stabilite condițiile de funcționare și de încălzire a
căilor de conductoare, în regim permanent și la tensiune nominală.
v. Curentul (maxim admisibil) de stabilitate electrodinamică: valoarea instantanee maximă a
curentului de scurtcircuit în perioada tranzitorie pe care aparatul o poate suporta fără a se
deteriora mecanic.
vi. Curentul de stabilitate termică: cel mai mare curent de valoarea constantă suportat de un aparat un
timp specificat, fără ca temperatura componentelor sale să depășeașcă valorile admisibile de
scurtă durată.
vii. Nivelul de izolație: ansamblu de tensiuni de ținere ce caracterizează comportarea izolației la
solicitări electrice.

c. Ce este seria (șirul) de valori R10?

10
Șir de valori ale numerelor reale ce formează o progresie geometrică cu rația: 𝑞 = √10 = 1,25893 ≅ 1,26
-> 1.00, 1.25, 1.60, 2.00, 2.50, 3.15, 4.00, 5.00, 6.30, 8.00

d. Care sunt echipamentele care realizează funcția de protecție?

Transformatoarele de curent, transformatoarele de tensiune (cu două sau o înfășurare secundară), transformatorul
de tensiune capacitiv, întreruptorul de înaltă tensiune, separatorul de legare la pământ, descărcătorul de rezistență
variabilă, siguranța fuzibilă, bateriile de condensatoare, bobinele ”de reactanță”.

e. Care sunt echipamentele care realizează funcția de măsurare?

Transformatoarele de curent, transformatoarele de tensiune (cu două sau o înfășurare secundară), transformatorul
de tensiune capacitiv.

Page 18 of 25
 f. Care sunt echipamentele care realizează funcția de comutație?
Întreruptorul de înaltă tensiune, separatorul de bare, separatorul de linie, separatorul de legare la pământ,
separatorul de sarcină.

g. Enumerați principalele subansambluri din structura unui echipament.

Subansamblul cale de curent, subansamblul izolație, susținere mecanică, protecția subansamblurilor, elemente cu
destinație specială (circuit magnetic, camera de stingere, dispozitivul de acționare).

h. Desenați simbolul utilizat pentru reprezentarea într-o schemă monofilară a fiecăruia dintre echipamentele
enumerate mai sus.

i. Cum se verifică comportarea în regim de scurtă durată a subansamblului cale de curent?

Pentru subansamblul cale de curent din structura unui aparat, verificarea comportării în regim de scurtcircuit (de
scurtă durată) se analizează două criterii reprezentative:
1) Stabilitatea electrodinamică – curent limită dinamic
2) Stabilitatea termică – curent limită termic

j. Definiți subcategoria Aparat electric, parte componentă a categoriei Echipament electric. Enumerați
principalele tipuri de aparate care fac parte din această categorie.
Aparatele electrice: ansamblu de dispozitive electrice și mecanice destinat pentru comanda, protejarea, reglarea și
controlul automat sau neautomat al funcționării instalațiilor electrice.
Principalele tipuri de aparate: de comutație, de protecție, limitatoare de curent, alimentarea circuitelor de protecție și
măsură.
k.

Care sunt componentele izolației externe asigurate de acest tip de izolator? Ce efect are creșterea înălțimii izolatorilor
asupra performanței realizate de izolatorul suport la acțiunea solicitărilor de tensiune la care este supus?

l. În ce relație de ordine se află următoarele tensiuni: tensiunea nominală, tensiunea cea mai ridicată pentru
echipament și tensiunea cea mai ridicată pentru rețea?
Tensiunea maximă a echipamentului > Tensiunea maximă a rețelei > Tensiunea nominală – de asta nu sunt
sigură.

m. Care este subansamblul care este afectat de mediul exterior și exemple de factori care influențează acest
subansamblu?
Subansamblul izolație – precipitații, schimbări de temperatură, vânt, păsări.

n. Care sunt tensiunile care caracterizează izolația?

Tensiunea nominală, tensiunea cea mai ridicată pentru un echipament, tensiunea cea mai ridicată pentru rețea.

Page 19 of 25
5. APARATE DE COMUTAȚIE

a.
i. Reprezentați simbolurile echipamentelor marcate în figură

Separator de linie

Întreruptor

Transformator de curent

Separator de bare

ii. Ce tip constructiv de separator și întreruptor este utilizat (conform criteriilor de clasificare pentru
fiecare dintre cele două categorii de echipamente)?
Tip exterior.

b. Separatoare

i. Denumiți principalele tipuri de separatoare din imagine

a. Separator rotativ cu două coloane și deschidere în plan orizontal
b. Separator pantograf
c. Separator cu o coloană rotativă
d. Separator cu trei coloane.

Page 20 of 25
 ii. Comentați principiul modularizării folosind desenele:

Pentru toate variantele, camera de stingere are aceeași capacitate de rupere. Creșterea tensiunii nominale
determină creșterea tensiunii tranzitorii de restabilire (TTR). Pentru a asigura stingerea arcului în noile condiții, acesta
este divizat prin înserierea a două sau mai multe camere de stingere pe pol. La bornele fiecărei camere de stingere se
aplică ½ din TTR. Creșterea tensiunii nominale determină și modificarea izolației fază-pământ prin înălțarea suporților
izolați.
iii. Care sunt principalele subansambluri din structura unui pol de intreruptor?
Cale de curent, izolație.
c. Întreruptoare
i. Ce tipuri de întreruptoare sunt schițate în figură?

a – Live tank – întreruptor cu anvelopă izolantă aflată la potențial înalt.

b – Dead tank – întreruptor cu anvelopă metalică aflată la potențialul pământului.

1. Care este tipul (a sau b) al întreruptoarelor CB-1, respectiv CB-2 din imaginile de mai
sus?

CB1 – Dead tank

CB2 – Live tank

Page 21 of 25
 2. Care este deosebirea dintre cele două tipuri de întreruptoare?
Live tank – anvelopă izolantă la potențial înalt
Dead tank – anvelopă metalică cu potențialul la nivelul pământului

3. De ce tip sunt cele două întreruptoare? (interior, exterior)

Ambele sunt de tip exterior.
ii. Enumerați elementele componente pentru fiecare dintre cele două tipuri de întreruptoare de mai
jos

A. Întreruptor cu SF6 de tip dead tank

1. Calea de curent
2. Trecere izolantă (umplută cu SF6)
3. Înfășurări secundare ale transformatorului de curent (înfășurarea primară = calea de
curent)
4. Camera de stingere
5. Anvelopa metalică cu potențialul la niveul pământului, unplută cu SF6 – asigură izolația
fază-pământ a camerei de stingere.
B. Întreruptor cu SF6 de tip live tank
1. Calea de curent
2. Camera de stingere
3. Anvelopă de porțelan (izolantă)
4. Mecanism de acționare a pieselor de contact mobile (mecanism cu pârghie cotită)
5. Izolator suport (porțelan umplut cu SF6)
6. Tija de legătură cu dispozitivul de acționare (material izolant)

iii. Care sunt deosebirile dintre cele două tipuri de întreruptoare prezentate mai sus?
Pentru soluția dead tank, calea de curent este adusă în interiorul anvelopei metalice prin trecerile izolante umplute
cu SF6, iar în zona de pătrundere în anvelopa metalică este creat un spațiu în care să poată fi montate transformatoare de
curent.
Pentru soluția live tank, camera sau camerele de stingere sunt conținute în anvelopele izolante. Piesele mobile de
contact se mișcă simultan cu ajutorul mecanismului cuplat printr-un lanț cinematic din material electroizolant cu
dispozitivul de acționare al polului de întreruptor.

Page 22 of 25
 iv. Ce echipament este reprezentat în figura de mai jos?

Întreruptor ortojector de înaltă tensiune (cu ulei puțin)

1. Marcați pe figură următoarele părți componente: camera de stingere, suport izolant,
dispozitiv de acționare.
Camera de stingere – portocaliu.
Suport izolant – albastru.
Dispozitiv de acționare – verde.

2. Cum se transmite mișcarea dispozitivului de acționare către piesele mobile de contact din
interiorul camerei de stingere?
La acest tip de întreruptor subansamblul dispozitiv de acționare are două părți:
a. Mecanismul de acționare amplasat la bază (anvelopa metalică care îl protejează
este legată la pământ)
b. Carterul conține lanțul cinematic care acționează părțile mobile de contact din
interiorul camerelor de stingere și funcționează la potențialul căii de curent.
Cele două părți ale dispozitivului de acționare sunt legate printr-un sistem de tije din material electroizolant
amplasate în interiorul coloanei izolante.

3. Folosind figura alăturată explicați principiul modularizării aplicat în construcția acestui

întreruptor de înaltă tensiune.
Camerele de stingere modul se înseriază într-un montaj V, cuplându-se astfel electric și mecanic între ele și,
împreună, se cuplează mecanic cu dispozitivul de acționare. Fiecare ansamblu V este montat pe o coloană-suport izolantă
proprie.
Creșterea numărului de camere de stingere înseriate nu modifică curentul de rupere al întreruptorului. Se
modifică, însă, puterea de rupere prin creșterea tensiunii la care este întreruptă circulația de curent.
Prin înseriere se urmărește divizarea TTR, astfel încât fiecărei camere de stingere să îi revină numai o fracțiune
din tensiunea totală.
Creșterea înălțimii coloanei-suport izolante este necesară pentru asigurarea izolației fază-pământ.
Creșterea distanței dintre poli este necesară pentru asigurarea izolației între faze.s

Page 23 of 25
 d. Enumerați criteriile generale pentru clasificarea întreruptoarelor și prezentați categoriile de întreruptoare
care rezultă din aplicarea fiecărui criteriu în parte.
i. După principiul de funcționare și mediul de stingere
1. Întreruptoare cu ulei mult IUM;
2. Întreruptoare cu ulei puțin IUP;
3. Întreruptoare cu aer comprimat (pneumatice);
4. Întreruptoare cu hexaflorură de sulf SF6;
5. Întreruptoare cu vid.
ii. După soluțiile constructive
1. Live tank – cu anvelopă izolantă aflată la potențial înalt;
2. Dead tank – cu anvelopă metalică aflată la potențialul pământului.
iii. După amplasare
1. De exterior
2. De interior
iv. După gradul de izolare
1. Cu izolație normală
2. Cu izolație întărită
3. Cu izolații pentru medii intens poluate
v. După modul de racordare în circuitul primar
1. Cu racordare fixă demontabilă
2. Debroșabile
vi. După numărul camerelor de stingere de pe fiecare fază
1. Cu cameră unică
2. Cu camere multiple
vii. După funcțiile îndeplinite în rețea
1. Întreruptoare de generator
2. Întreruptoare de stație
3. Întreruptoare de distribuție
e. Identificați elementele componente ale înteruptoarelor de mai jos

1. Cameră de stingere
2. Izolator suport
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

i.

1. Cameră de stingere
2. Izolator suport
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

ii.

Page 24 of 25
 1. Cameră de stingere
2. Izolator suport
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

iii.

1. Cameră de stingere
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

iv.

1. Cameră de stingere
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

v.

1. Cameră de stingere
3. Suport metalic
4. Dispozitiv de acționare
5. Circuite secundare de
control și comandă

vi.

Page 25 of 25