INTRODUCERE ESEU

Constituţia reprezintă actul juridic şi politic fundamental al unei ţări. Ea reglementează relaţiile
referitoare la forma de guvernământ, structurile şi atribuţiile puterilor în stat şi formulează
drepturile fundamentale ale cetăţenilor. În prima jumătate a secolului al XX-lea au fost adoptate
în România următoarele legi fundamentale: Constituţia din 1923, cea din 1938 şi cea din 1948.

MENTIONAREA A DOUA CONSTITUȚII DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI

XX SI PRECIZAREA UNEI ASEMĂNĂRI ÎNTRE ACESTEA

Necesitatea adoptării Constituţiei din 1923 a fost determinată de schimbările din primele decenii
ale secolului al XX-lea, respectiv de făurirea statului naţional unitar român, de unirea Basarabiei
(27 martie 1918), a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) şi a Transilvaniei (1 decembrie 1918) cu
România.. Adoptarea Constituţiei din 1938 a fost determinată de dorinţa regelui Carol al II-lea de
a institui un regim de guvernare personală, în contextul crizei apărute în urma alegerilor din 1937
(niciun partid politic nu obţinuse 40% din voturi pentru a primi prima electorală, adică
posibilitatea de a forma guvernul).
Legile fundamentale din anii 1923 şi 1938 se bazau pe principiul monarhiei ereditare a familiei
de Hohenzollern Sigmaringen, prin Ferdinand I (Constituţia din 1923) şi Carol al II-lea
(Constituţia din 1938). Succesiunea se asigura prin ordinul de primogenitură, pe linie masculină
(o asemănare între cele două Constituţii).

ELEMENT DE TRECERE –ADICA NU PUTEM SARI FARA SA FACEM O

OARECARE LEGATURA INTRE CERINTE

Autoritarismul regelui Carol II, pierderile teritoriale din vara anului 1940 au făcut ca acesta să
cedeze tronul în favoarea fiului său , Mihai. Al doilea război mondial prin desfășurarea sa au
făcut ca România să intre în sfera de influență sovietică. După actul de la 23 august 1944 armata
sovietica a rămas pe teritoriul României , iar Partidul Comunist român ieșit din ilegalitate a
inceput cucerirea puterii in stat.Primul guvern comunist s-a format în 1945, dar, pentru că şeful
statului era încă regele Mihai, comuniştii nu au reuşit să instituie atunci un regim totalitar. La 30
decembrie 1947, regele a fost silit să abdice, România fiind proclamată republică. Noile condiţii
politice, dar mai ales schimbarea formei de guvernare, au făcut necesară adoptarea altei
constituţii, fapt realizat în 1948.

MENȚIONAREA A DOUĂ ASPECTE A CONSTITUȚIEI DIN 1952 În 1952, în condiţiile

amestecului U.R.S.S. în treburile interne ale statului român, a fost adoptată o nouă constituţie
care nu aducea modificări fundamentale în organizarea politică, dar încălca foarte grav
independenţa statului român. În capitolul introductiv se specifica ajutorul acordat de U.R.S.S.
pentru eliberarea teritoriului românesc de ocupaţia germană şi faptul că politica externă a
României este una de prietenie cu U.R.S.S. Prevederile obişnuite despre independenţa şi
suveranitatea statului lipseau. Astfel, constituţia consfinţea faptul că România nu avea politică
externă proprie.
ELEMENT DE TRECERE

Constituţia din 1952 a fost schimbată în 1965, când România şi-a recăpătat atributele statului
independent. În 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej şi noul şef al Partidului Comunist a fost
ales Nicolae Ceauşescu. El a afirmat deschis independenţa ţării faţă de U.R.S.S. De asemenea,
considera că România făcuse un drum important înspre crearea unei societăţi egalitare, adică
socialiste (avusese loc colectivizarea în 1962). Aceste două aspecte necesitau modificarea
constituţiei.

PREZENTAREA UNEI TRĂSĂTURI A CONSTITUȚIEI DIN 1965- AM PUS DOUĂ

Se introduce principiul partidului unic, specificându-se faptul că forţa politică conducătoare a

întregii societăţi este Partidul Comunist Român, ceea ce arată fără nicio îndoială caracterul
totalitar al regimului. Se introduc limitări ale libertăţilor cetăţeneşti, întrucât se menţionează
faptul că libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu pot fi
folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc.

ELEMENT DE TRECERE

Constituția din 1965 este modificată în anul 1974 cand este introdusa functia de presedinte., dar
și cand Nicolae Ceaușescu primește puteri dictatoriale.. Politica economică a lui Ceauşescu de
industrializare şi urbanizare forţată s-a dovedit falimentară, în anii '80 România trecând printr-o
accentuată criză morală, socială şi economică, timp în care majoritatea populaţiei trăia la limita
subzistenţei.. Pe fondul eşecului înregistrat de regimurile politice ale blocului răsăritean, o
revoltă populară pornită la Timişoara a fost scânteia care a alimentat dorinţa populaţiei de
schimbare, iar Nicolae Ceauşescu a fost îndepărtat de la putere după ample lupte de stradă.

FORMULAREA UNUI PUNCT DE VEDERE CU PRIVIRE LA EVOLUȚIA POLITICA

A ROMANIEI LA SFARSITUL SECOLULUI XX SI SUSȚINEREA ACESTUIA
PRINTR-UN ARGUMENT ISTORIC

Consider că revenirea României la pluripartidism, în 1989, a impus ca și constituţia comunistă

să fie înlocuită pentru a menţiona noua stare de fapt, dar şi pentru a garanta respectarea
drepturilor cetăţeneşti şi pentru a permite dezvoltarea regimului politic democratic. Decretul rege
care a permis revenirea la pluripartidism aparut în 31 decembrie 1989 a generat înfiintarea de
partide politice noi sau reapariția celor istorice PNL și PNT. De asemenea alegerile din 1990 au
fost o urmare fireasca a acestui fapt. Constituția din 1991 se înscrie pe linia normală pe care
România trebuia să o urmeze. Noua Constituţie îmbina tradiţia democratică cu noile principii
constituţionale europene. România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil; forma de guvernământ este republica semiprezidenţială; suveranitatea naţională
aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin
referendum.Constituţia are la bază principiul separării puterilor în stat, a sistemului parlamentar
bicameral şi a drepturilor şi libertăţilor democratice.
În concluzie pot spune că România în secolul XX a trecut de la democratie la autoritarism, mai
apoi communism, si la finalul secolului XX am asistat la revenirea la democrație