Curs 3 histo - Glandele paratiroide

 Descoperite de Richard Owen (chirurg britanic)

 Localizate in regiunea cervicala in raport cu fata posterioara a lobilor tiroidieni
 Variaza dpdv numeric, al formei si al dimensiunilor.
 La 90% din populatie sunt 4 – 2S si 2I
 Aspectul obisnuit – masa ovoidala; glande foarte mici (6mm lungimex3mm latime), greutate totala in jur de
400mg
 Dpdv embriologic au orig endodermala, derivand din cea de a 3-a si a 4-a punga endobranhiala:
 din punga 3 – cele inferioare
 din cea de-a 4-a alaturi de ultimul corp branhial – pungile sup
 Sunt glande incapsulate cu o capsula conjunctiva subtire separata prin t conj de capsula glandei tiroide cu care
se alfa in raport prin t conj lax
 Poate fi inclusa in capsula glandei tiroide sau chiar in parenchimul tiroidian (glande vitale cu rol in homeostazia
Ca)
Organizarea parenchimului
 capsula conjunctiva subtire
 celule secretorii organizate in cordoane inconjurate de capilare sangvine fenestrate cu care vin in raport
 in str paratiroidei au fost identif 2 tipuri celulare: celulele principale si celulele oxifile (acidofile)
 asp parenchimului glandular variaza in rap cu varsta individului; la copilul mic – doar cel principale; undeva dupa
varsta de 5-7 ani apar si celulele oxifile
 cel oxifile cresc numeric in raport cu varsta individului; in jurul pubertatiii ating ~3% din vol glandei; uneori la
pers in varsta aceste celule sunt mai numeroase si imbraca aspect nodular
 la persoanele adulte, in jur de 60-70% din vol glandei fiind rep de t adipos => se reduce populatia celulara

1. celulele principale
-celule de talie mica, in jur de 8µm diametru, aspect poligonal pe sectiune histologica
-la MO: aspect variabil al citoplasmei in fct de act celulara; ciclu secretor al celulei principale!!
-celula bogata in incluziuni care ofera substrat energetic pt desf proc metabolice: incluziuni de glicogen, lipidice,
pigment de uzura (lipofuscina)
-la ME: fiind impl in sinteza si secr unui hh proteic vor indeplini caract generale pt o celula secr de proteine (RE,
mitocondrii, complex Golgi, granule de secretie)
-prod sint este stocat sub f de granule de secretie (200-400nm), unele mai mari spre int celulei, unele mai mici spre
perif citoplasmei, continutul acstora este exocitat
-rol de a sintetiza si secreta hormonul proteic numit pth; acesta alaturi de ct secrt de celulele c din tiroida contribuie
la ment echilibrului fosfo-calcic; act la niv t dig, sist osos, renal, direct sau mediat prin t3

2. celulele oxifile
-celule mai mari, poligonale pe sectiune
-MO: citoplasma granulara si intens acidofila; la unele cel oxifile condensarea cromatinei nucleare, aspect de nucleu
picnotic – posibil inceput de apoptoza celulara
-ME: lipsite de organite celulare cu exceptia mitocondriilor cu forma bizara, numeroase; la nivelul lor procesele de
oxido-reducere sunt afectate; eventuale profiluri de RE slab reprezentat; aceste elemente alaturi de abs gl secretorii =>
cel oxifile inactive dpdv endocrin
-semnif functionala: cel oxifile se considera a fi cel princ care intra in proces de dezorganizare
Glandele suprarenale (adrenale)
 Asezate deasupra (langa) rinichi, la polul sup
 Glanda supraren dr are de obicei o forma ce variaza, spre deosebire de stg care apare de obicei ca o semiluna
 Fac parte din categoria comp sist endocrin cu dimensiuni mari (4-6 lungime x1-2 latime x0,4 grosime cm),
greutate impreuna in medie 8g
 Sunt incapsulate (la periferie au capsula conj subtire) din capsula se desp septuri fine care insotesc vase sang si
nervi si nu compart parenchimul
 Fiecare este formata din 2 comp cu origine embriologica si structura si rol diferite, stabilind rel de vecinatate in
timpul proc de embriogeneza, vecinatate finalizata printr-o influenta reciproca de functionalitate
 Zona perif a acestei glande ocupa 80-90% din vol glandei (corticosuprarenala); palida, macroscopic galbuie, cu
aspect striat; inconjoara complet zona centrala (mai intunecata) care constituie medulosuprarenala
 Nu exista o limita neta de demarcatie intre CSR si MSR; zona CSR este const din celule cu citoplasma acidofila,
cel din MSR au caracter tinctorial bazofil
 Origine embriologica – CSR deriva din mezoderm (ep cav celomice), MSR deriva din crestele neurale
(neuroectoderm)
 Apar diferente in ce priveste prod de secr – CSR hormoni din colesterol (sterolici), MSR catecolamine
 CSR este sub controlul unui h adenohipofizar glandulotrop – ACTH, MSR controlata exlucisv nervos – eferente
simpatice de la niv medular
 Vascularizatie 3 surse: aa suprarenale sup, mij, inf, cu origini diferite; fiecare dintre ac artere da nastere la rr
care patrund in capsula suprarenalei – aa capsulare. – din ele se desp aa corticale si medulare care se
capilarizeaza – retea subcapsulara din corticale, medularele direct in parenchim
 In p profunda a CSR aceste capilare se cont cu o alta retea capilara => reteaua capilara profunda a suprarenalei
 Aa medulare f retea capilara direct in MSR
 Aceste retele de capilare comunica intre ele
 Semnif fct a acestei conexiuni vasculare: sangele se incarca cu hh secretati de cel din suprarenala si va ajunge in
ret de capilare din MSR realizand astfel un contact intre hh secr de MSR si cel din MSR
Organizare histologica
-celule secr org in 3 zone: G, F, R
-raporturi apropiate cu capilare sanguine fenestrate si sinusoidale
-zona fasciculata cea mai palida, zona reticulara cea mai bine colorata
-celulele care formeaza CSR apartin aceluiasi cordon celular; la niv ac cordon sg cel care desf act mitotica sunt cele din
zona glomerulara; fiecare cel va intra lent de-a lungul cord pana in port profunda, proc de migrare insotit de evenimente
la nivel celular
-raportul dintre GFR influentat de varsta individului si conditiile de viata; zona fasciculata rasp la stres prin hipertrofie si
hiperplazie celulara
-zona glomerulara: *imediat sub capsula
*la om este discontinua
*repr procentual cam 10-15% din vol glandei
*celule disp sub f de cordoane circulare / arcuri celulare
*celule relativ mici, citoplasma acidofila datorata cont mare de mitocondrii si cu picaturi lipidice rare ce contin
precursorul necesar sintezei de hh – colesterol esterificat
*rol in sint si secr unui grup de hh – corticoizi – aldosteron, deoxicorticosteron – ment balantei hidrice si ech Na-K
*act celulelor putin influentata de acth, fiind influentata de sist renina –angiotensina
-zona fasciulata:*ocupa cea m mare parte din vol gl (75%)
*const din cord celulare cvasiparalele separate prin capilare sangvine
*cele mai mari celule, putand fi uni sau binucleate
*fond slab acidofil, prezinta numeroase picaturi lipidice => spongiocite
*rol: sint si secr glucocorticoizi – cortizol – importante efecte mai ales metabolice, pe metab glucidic (hh
hiperglicemianti, antiinflamatori); secreta si cant mici de androgeni – hh androgeni slabi (cei tari sunt sint si secr de catre
gonade)
*activitate dependenta de ACTH
-zona reticulara (profunda):*retea celulara, cel m mic proc din suprarenala (5-10%)
*cel se org sub f cordoane scurte ramificate anastomozate; in ochiurile retelei capilare sanguine
*aspect intunecat, citopl acidofila (mult lizozom), au numeroase incluziuni de lipofuscina
*multe prezinta nucleu picnotic – semn debut al apoptozei celulare
*impl in sint androgeni slabi – DHAP sulfat, androsteron, cant mici de glucocorticoizi
*act dependenta de ACTH
*androgeni slabi+gonadali => procesul de sexualizare
ME: - toate cel din CSR respecta caract unei cel implicata in sint si secr de steroizi: mitocondrii cu criste tubulare, profiluri
de REN, picaturi lipidice – substrat sint hormonala, lipofuscina mai ales in zona reticulara
-toate au catre peretele capilarului numerosi microvili care maresc sup membranara => difuzie hh catre mediul intern

Medulosuprarenala – 10-20% din vol glandei

-considerata drept un paraganglion simpatic
-paraganglion=mica glanda neuroendocrina in relatie cu SNV; fie de-a lungul SNV (MSR – pe calea eferentei simpatice –
la ea ajung ff simpatice preggl), fie loc in apr SNV; contin celule care se ev cu saruri de Cr (cromafine) derivate din
crestele neurale cu rol in sint de amine si peptide mici
Reactia cromafina presupune oxidarea cont granulelor de secretie de agenti oxidanti (sol apoase de saruri metalice; ex
dicromat de ptasiu) – polimerizeaza -> compus brun (adrenocrom)
-msr converteste impulsul nervos in mesaj hormonal (traductor neuroendocrin)
-dpdv histologic celulele se org in cuiburi celulare; uneori cordoane ramificate care se anast; vin in raport cu capilare
sangvine si venule postcapilare
-in str msr se descriu 2 tipuri celulare: cel cromafine (feocromocite) si cativa neuroni ganglionari
Cel cromafine – semnificatie in evolutia intr-un anume sens a unui neuron ganglionar; stabilesc rap apropiate cu fibre
preggl simpatice; in culturi celulare au tendinta de formare a unei prelungiri axonale, proces inhibat de glucocorticoizi –
controleaza caract morfologice ale cel cromafine
-sunt celule mai mari decat cele din CSR cu o citoplasma care sugereaza interventia in sinteza comp de natura proteica
-citoplasma bazofila glandulara
-ME: aparat de sinteza proteica (RER mitocondrii) bine reprezentat, granule de secretie relativ mici care se grupeaza intr-
o anumita zona a citoplasmei (cea care vine in rap direct cu capilarul sangvin) = pol capilar al cel cromafine
-act acestor celule ste controlata nervos prin intermediul simpativului; la niv fiecarei celule ajunge o f preggl simpatica
care va realiza o sinapsa de tip colineergic cu cel cromafina
-2 tipuri de cel cromafine: impl in secr de adrenalina (epinefrina) – 80% si in secr de noradrenalina – 20%
-dif dintre ele se realizeaza prin MET – asp granulelor de secretie; cele care secr E au granule de secretie cu miez mai
putin dens la flux de electroni; cele NE au material electronodens pozitionat excentric
-regasim si cromogranine in structura; dopamin-beta-hidroxilaza, atp, ioni de ca
-proc de sinteza – pornim de la tyr – preluata in citosol – convertita din DOPA – dopamina – pompata in granula de
secretie care deja contine dopamin-b-hidroxilaza – sinteza NE; procesul se poate termina aici la cel sint de NE sau
continua prin pomparea NE la niv citosol si convertita sub act unei enzime de metilare in epinefrina sub act PNMT
(feniletanolamin-Nmetiltransferaza); E este apoi repompata in celula de secretie; cortizolul are rol de a activa aceasta
enzima de metilare.
-celelalte comp din granula de secretie – cromogranine si encefalina – sunt sint de cel cromafina sub f unor precursori in
RER (pro); conversia / activarea lor este realizata in locuri diferite – proencefalina – encefalina in comp golgi,
cromogranina obtinuta chiar in granula de secretie
-terminatia nervoasa colinergica va realiza controlul act secretorii; proc de exocitoza este controlat strict nervos

Glanda pineala (epifiza)

-comp a sist endocrin localizata in p post a diencefalului, imediat sub cp calos, deasupra col cvadrigemei sup
-atasata de tavanul ventr III printr-o tija – habenula
-glanda extrem de mica, dimensiuni de bobde mazare, greutate in jur de 150mg
-embriologic derivat neuroectodermal f dintr-o evaginare diverticulara ce apare pe linia mediana a tavanului
diencefalului posterior, care comunica initial cu ventriculul III ulterior ramanand doar o prelungire a acestuia la baza
glandei
-glanda cu o capsula subtire provenita dintr-o ingrosare a piei mater din care se desprind septuri ce compartimenteaza
parenchimul in lobuli
-la niv gl pineale se intalneste cel mai bogat flux sangvin dintre toate comp sist endocrin
-cel din parenchim se organizeaza fie in cordoane fie in cuiburi celulare
-extrem de bine inervata, numeroase fibre simpatice amielinice provenite dintr-un ggl al lantului simpatic laterovertebral
-inervatia este implicata in controlul secretiei epifizare
-odata cu inaintarea in varsta creste cantitativ tes conj, septurile devin mai groase si determina o compartimentare mai
evidenta; apar formatiuni chistice precum si elemente de diagnostic pozitiv (concretiuni calcare – nisip cerebral, corpora
arenacea)
-aceste concretiuni apar in timpul copilariei; cresc cu varsta; alc din depozite de saruri de Ca si Mg; uneori au aspect
coraliform; nu influenteaza act endocrina a glandei
-parenchim glandular: 2 tipuri de celule:
1. pinealocite – peste 95%
2. celule interstitiale – cu gliofilamente, asemanatoare astrocitelor; mai frecvente in habenula decat in gl propriu-zisa

1. pinealocitele – neuroni modificati care vor realiza sinteza si secretie de amine si peptide mici
-MO: celula cu citoplasma slab bazofila, nucleu veziculos, eucromatic, nucleol evident, adeseori adanc invaginat
-la impregnare argentica prezinta 2/m multe prelungiri lungi, sinuoase, se butoneaza (se dilata in p terminala), cel putin
una dintre prelungiri are raporturi apropiate cu capilarele sangvine (conexiuni de tip neurovascular)
-bogata in incluziuni cu substrat energetic: glicogen, lipidice, pigmentare, lipofuscina dupa pubertate
-ME: aparat de sinteza bine reprezentat de natura proteica (RER, mitocondrii); depozitarea prod de sinteza sub granule
de secretie, intalnite la nivelul prelungirilor, cu miez electronodens, principala lor componenta este serotonina
-citoschelet extrem de bine dezvoltat, numerosi microtubuli, numeroase microfilamente, la care se adauga structuri
tubulare electronodense acoperite de o parte si de alta de vezicule, atasate de mb celulara; par sa fie dispuse la
intamplare variind numeric cu intensitatea luminii din mediu – cresc la intuneric
-continut enzimatic mare, enzimele fiind implicate in acetilarea si metilarea serotoninei: N-acetiltransferaza, HO-indol-O-
metiltransferaza; in urma acestor procese se obtine melatonina
-in privinta hormonilor, vorbim de un extract de epifiza in care se identif mai multe molecule: indolamine si peptide
Indolamine – serotonina, melatonina (descarcata in sange)
Peptide – argininvasotocina, angiotensina I, etc.
-cel mai bine cunoscuta componenta a extractului – melatonina (1958) – decolorare tegument prin alterarea distributiei
pigmentului de melanina la mormolocii de broasca (nu este prezent la om)
-rol: la vertebratele inf, senzorial fotoreceptor; la pasari rolul fotoreceptor devine rudimentar, la mamifere dispare
complet; la mamifere capata activitate secretorie endocrina; celulele deriva filogenetic din cel fotoreceptoare ale vert
inf; ca reminiscenta a ac origini, cel din pineala mamiferelor isi pastreaza fotoperiodicitatea functiei (act secretorie
influentata de intensitatea luminii)
-la mamifere act este controlata de nucleul hipotalamic suprachiasmatic, unde E o populatie de neuroni cu act de
automatism care descarca ritmic impulsuri si sunt asigurate ritmurile organismului; datorita ac rol nucleul HS este
considerat ceasul intern al organismului
-spre deosebire de vert inf isi dezvolta mult inervatia aferenta de tip simpatic; in felul acesta actioneaza ca un traductor
neuroendocrin
-exista 2 sist fotoreceptoare: *care mediaza perceperea luminii
*care mediaza secretia de melatonina
-in timpul zilei activitatea este scazuta =>cant de melatonina scade
-in timpul noptii activitatea creste=>cant de melatonina creste=> ritm circadian cu act secretorie maxima in prima parte
a noptii
-acest ritm circadian este sincronizat cu ritmul nc suprachiasmatic care impreuna cu epifiza contribuie la controlul
bioritmurilor organismului
-intensitate maxima in perioada pubertatii; la adolescentii tineri se reduce cantitativ; dupa 40 de ani cantitatea de
melatonina este f redusa
Rolurile melatoninei: - intervine in reglarea unor bioritmuri circadiene si sezoniere – ritmul nictemeral (induce somnul),
adaptarea in functie de fusul orar; efect negativ – modifica raspunsul emotional (predispune la depresie); coordoneaza
act sist endocrin (efecte antigonadale si antiovulatorii); regleaza glicemia (hipoglicemiant); stimuleaza sistemul imun
(activitatea la nivelul timusului); rol antioxidant (elimina radicali liberi); “antioxidant de sacrificiu”; incetineste procesul
de imbatranire