2014-2015 TC II

funcția de repartiție a unei variabile aleatoare

pagini curs 10-16 (pb.11+8)

1.Ce este mai probabil sǎ se obținǎ aruncând trei zaruri: suma 9 sau 10?
(problema Ducelui din Toscana)
Soluţie: Repartiția variabilei aleatoare care indicǎ totalul puctelor obținute prin aruncarea
a trei zaruri ia valori de la 3 la 18 cu probabilitǎți p k ,3  k  18 a.ȋ. i   0,1,...,7
p3i  p18i  F  X  3  i   F  X  18  i  este deci este o repartiție bimodalǎ,probabili-
tatea de a obține suma 10 fiind superioarǎ celei de a obține suma 9.
Temǎ: Scieți funcția de repartiție !
2. Trei bile de culori diferite se pun la întâmplare in trei urne. Notând cu X v.a. care
indica numǎrul de bile dintr-o urna și cu Y pe cea care reprezinta numarul urnelor ocu-
pate, arătați cǎ X și Y nu sunt independente.
 1  0 1 2 3  1 2 3 
Soluţie:Evident X  Bi 3,   X :  2  6 6  6 3  3 1  , Y : 3 18 6  , iar
  3    
 27 27 27 27   27 27 27 
P  X  1  Y  1   0  P X  1  P Y  1 ,repartiția bidimensionalǎpentru  X , Y  fiind
0 1 2 3
1 2/27 0 0 1/27 Temǎ: Dacǎ  X i  i 1, 2 reprezintǎ variabilele aleatoare
2 6/27 6/27 6/27 0 indicând numǎrul de bile din douǎ urne, scriți tabloul de
3 0 6/27 0 0 repartiție corespunzǎtor!

3.Se formează un lot de 30 sportivi, băieţi şi fete, aparţinând la trei cluburi. Sportivii sunt
echipaţi în culorile cluburilor cărora le aparţin şi anume roşu, albastru şi negru. Să se
calculeze probabilităţile de extragere din grup al unui sportiv de sex dat şi aparţinând
unui club anume .
Soluţie: Notăm cu C v.a. reprezentând culoarea clubului care poate lua valorile roşu,
albastru şi negru. Notăm cu S v.a. reprezentând sexul, care poate lua valorile baiat sau
fată.
Vom alcătui tabloul de mai jos cu toate cele 30 unităţi statistice de interes.
Unitatea statistică este reprezentată de sex (b/f) scris în culoarea clubului (roşu, albastru
şi negru), de exemplu b reprezinta un baiat aparţinând clubului cu echipament rosu.
b f b b f b
f f f b b b
f b f b f b
f b f b f b
b b f b b f
Calculul intuitiv al probabilităţilor condiţionate se face pornind de la tabelul
distribuţiei de frecvenţe absolute de mai jos, în care pe linii au fost scrise culorile
cluburilor  C1 , C2 , C3  şi pe coloane sexul  S1 , S 2  . Pe partea haşurată a tabelului am
trecut frecvenţele de apariţie a fiecărui tip de unitate statistică  Ci S j  , i  1,2,3 ,
j  1,2 , de exemplu numărul f 2 ,1  8 reprezintă numărul băieţilor ( S1 ) de la clubul
C2 (albastru). Distribuţiile marginale f i vor reprezenta numărul de sportivi proveniţi de
la fiecare club iar f j numărul de băieţi (j=1) sau fete (j=2).
Ci \ Sj S1 =b S2=f fi
C1=rosu 5 1 6
C2=albstru 8 5 13
C3=negru 4 7 11
fj 17 13 30
Probabilitatea de a extrage un sportiv de sex j aparţinând clubului de culoare i este
f ij
P S j | Ci   iar probabilitatea de a extrage un sportiv aparţinând clubului de culoare i
fi
f ij f12 8
de sex j este P Ci | S j   . De exemplu P S1 | C 2  
 .Aplicarea formulei
fj f 2 13
probabilităţii condiţionate se face după construirea tabelul frecvenţelor relative de mai
jos.
Ci \ Sj S1 =b S2=f pi
C1=rosu 5/30 1/30 6/30
C2=albstru 8/30 5/30 13/30
C3=negru 4/30 7/30 11/30
pj 17/30 13/30 1
Acestea se obţin prin împărţirea frecvenţelor absolute la numărul total (30) al
evenimentelor.

  f ij P S j  C i  
 P B | R  
P B  R  5 / 30 5
P S j | Ci      0,833 ;
fi P Ci  P R  6 / 30 6
P  B  A 8 / 30 8 P B  N  4 / 30 4
P  B | A     0,615 , P B | N      0,364
P  A 13 / 30 13 P N  11 / 30 11
P F  R  1 / 30 1 P F  A 5 / 30 5
P F | R      0,167; P F | A     0,385 ṣi
P R  6 / 30 6 P  A 13 / 30 13
P F  N  7 / 30 f ij P S j  Ci 
P C i | S j  
7
P F | N      0,636 ,  
P S j 
iar
P N  11 / 30 11 fj
P B  R  5 / 30 5 P  B  A 8 / 30 8
P R | B      0,294 ; P A | B      0,471
P B  17 / 30 17 P B  17 / 30 17
P B  N  4 / 30 4 P F  R  1 / 30 1
P N | B      0,235 ; P R | F      0,077
P B  17 / 30 17 P F  13 / 30 13

P F  A 5 / 30 5 P  F  N  7 / 30 7
P A | F      0,385 ; P N | F      0,538
P F  13 / 30 13 P F  13 / 30 13
Observație: P S j  Ci   P S j Ci   P Ci   PCi S j   P S j   P Ci  S j  :
4. Sǎ se afle modul şi mediana funcţiei de repartiţie a v.a. a cǎrei densitate este de forma:

f  x  C

x  x0
a 1

, x  x0 ;(C=?)

1  k x  x0 
a 2

Soluţie: Întrucât
 
x  x0
a 1
 x  x0  y 
1 y a 1 y a t
dt 1 kt  v 1 dv
 

 1  k  x  x 
x0 
a 2
dx  
0 1  ky 
a 2
dy 
a 0 1  kt  2

ka 0 v 2

0


Pentru determinarea modului,vom rezolva ecuaţia f  x   0 cu

1 1
   C  ka .
kav 0 ka

f   0 ( punct de maxim local al densitǎţii de repartiţie);

1  k  x  x   a 4

f  x  
ak  x  x 
0
condiţia a 2
0


  a  1 1  k x  x0     2ak  x  x 
a
0
a
 f  x   0  a  1  k x  x0    a  1   x  x 
a
0
a

1
a 1  a  1  a . Pentru determinarea medianei avem ecuaţiile:
  M 0  x 0   
k  a  1  k  a  1 

ak 
Me
x  x  0
a 1

dx  ak 
x  x 

0
a 1

dx 
1 
 
1 

Me
1

1  k  x  x   1  k  x  x  
 
x0
a 2
Me
a 2
2  1 k x  x
 
0
 a

 x0
2
0 0
1
1
 1  k  M e  x0   2  M e  x0   
a a

k
5.Dacǎ f este densitatea de repartiţie a unei v.a. pe R, determinaţi constanta C pentru care


 x  C f  x  dx este minimǎ.


Soluţie:
 C  C C

 x  C f  x  dx    C  x  f  x  dx    x  C  f  x  dx  2C  f  x  dx  2  xf  x  dx 
  C  
C
 C  M  X   g  C  al cǎrei minim trebuie aflat. Cum g  C   2  f  x  dx  1 , iar



g  C   2 f  C   0 , integrala  x  C f  x  dx este minimǎ dacǎ şi numai dacǎ g  C   0


C
1
  f  x  dx  2 , adicǎ dacǎ şi numai dacǎ C este mediana repartiţiei v.a. date.


 1
 0, pentru x 
2

 2 1 
6. .Fie FX  x   6 x  4 x  1, pentru x   ,1 funcția de repartiție a unei variabile
3

 2 
 1, pentru x  1


aleatoare continue. Calculați modul, densitatea de repartiție a v.a. 2 X  1 și probabili-
3 4  2 3  5
tǎțile P  X  , P X  X  , P X   .
4 3  3 4  6
1  1
Soluţie:Cum densitatea de repartiție este f  x   12 x1  x  , x   ,1  M 0  , aceasta
2  2
fiind funcție descrescǎtoare pe  0,1 . Funcția de repartiție a v.a. 2 X 1  Y este
  x  1  x 1 1 x 1
FY  x   P  Y  x   p  2 X  1  x   P X    FX  ,   1  x   0,1 , deci
 2   2  2 2
  x  12
6    
 x  1
3

 
 x  1 2   2  x   1, x   0,1
f Y  x     2  4 
 2 
 1
2

 0 , x   0 ,1
1
3 4  4 3  27 27  27 5
P   X    FX    F X    1     1  2    12 x1  x  dx ,
4 3  3 4  8 16  16 16 3
4

2 3 3 2 4 8
P  X   F X    F X   6  4 1
 2 3 3 4 4 3 16 13
P X  X           1 9 27  1   iar
 3 4  3 3 27 27 11 27
P X   FX    1
 4 4 8 16
1
 5 5 100 4
P X    1  FX    2    12   x1  x  dx
 6 6 54 27 5
6

1 
Temǎ: Scieți densitatea de repartiție a v.a. Y  2 X  4 , dacǎ f X  x   kx1  x  , x   ,1
2 

7. Ştiind cǎ rezistenţa la rupere a verigilor unui lanţ este o v.a. Y  cX , X   m  1,2  ,

determinaţi densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere a unui lanţ alcǎtuit din n astfel
de verigi.
Soluţie:Întrucât rezistenţa la rupere a lanţului este egalǎ cu rezistenţa la rupere a celei mai
slabe verigi, avem de determinat funcţia de repartiţie a celei mai slabe verigi a lanţului:
U  minY1 , Y2 ,..., Yn  ,unde  Yi  i 1, 2 ,...,n v.a.i.identic reartizate cu Y.Dar
FY  x   P Y  x 
 x  x x 1  x
 P cX  x   P X    FX  ,   0,1  f Y  x   f  m 1, 2   , x   0, c  . Cum
 c c c c c

 FX  x  
 m  1 m  2 x x m  c  x dx   m  2  x  m1   m  1  x  m 2
c m2 
0
 
c
 
c
. Dar
n
FU  x   P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1  P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1   P Yk  x  
k 1
n
 1   1  P Yk  x    1  1  FY  x    densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere
n

k 1

a lanţului va fi pentru x   0, c  f U  x   1  1  FY  x   n   n1  FY  x   n 1 f Y  x  . Cum



1  m  3  x  
m
1 x
f   m 1, 2   x   x m 1  x  , x   0,1  f Y  x     1  , x   0, c  ,
 m  1,2 c  m  1  c   c

 x    m  1 m  2 x m  c  x   x    m  1 m  2
x

 t  c  t dt ,deci
m
adicǎ f Y m 2
, iar FX m 2
c c 0
 m 1 m 2
 x  x
FY  x    m  2     m  1   , x   0, c  
c c
n m  1 m  2  x m  
m 1 m2
 x x
fU  x   m2
  1   m  2      m  1     c  x  , x   0, c 
c  c c 
8. Determinaţi modul variabilei lognormale. Y  e X , X  N  m,  
x2
Soluţie: Z  N  0,1  X  m  Z  N  m,  ; f  x   Ce  2 , x  R .
Z

Determinǎm constata C şi densitaţile v.a.X şi Y.

x
 x2  x2 y 
  2  1
e dx  2  e dx  2 2  e  x dx  2 2
2
2 2
C 
 0 0
2 2
 xm  xm 1  xm
FX  x   P X  x   P m  Z  x   P Z    FZ    f X  x  fZ  
         
  1
FY  x   P  Y  x   P e X  x  P X  ln x   FX  ln x  , x  0  fY  x   f X  ln x  
x
2
1  ln x  m 
1  ln x  m  1   
fY  x   fZ   e 2  
, x  0 . Modul repartiţiei fiind soluţia M 0 a
x    x 2
2
1  ln x  m 
ecuaţiei f  x   0 (cu f  x   0 ), iar f  x   
1  
2  
  ln x  m 
e 1  
x 2
2  2 
2
 1  ln x  m 
1   
. Se pot calcula direct M k  Y  
2

x
m  e  k 1 
 M0  e e 2 
dx , însǎ
 2 0

observarea faptului cǎ M k  Y   M  e    X  k  reduce considerabil calculele, fiind

kX

suficientǎ determinarea funcţiei generatoare de momente a variabilei normale normate:

t2 t2 y t2
 x2   y2 u t2
1 tx  e 2 
1
 x t  2 x t  y
2e 2  2 2e2
 
 Z t  e 2
dx  e 2
dx  e 2
dy   e2
2  2  2 0  2
2
 1  ln x  m 
 2t 2 1   
sau direct M k  Y   x
tm 
 Y  t    X  m  t   etm X  t   e
k 1 2 
2 e 
dx 
 2 0
2
1  ln x  m 
 2t 2
; fY  x  
tm  1  ln x  m  1  
2 


...  e 2 f    e 
,x  0.
x  
Z
 x 2
Modul repartiţiei fiind soluţia M 0 a ecuaţiei f  x   0 (cu f  x   0 ), iar
2
1  ln x  m 
1  ln x  m   M  e m  e .
  
f  x   
 2
2  
1  
e
2 
0
x 2
2

9. Ştiind cǎ rezistenţa la rupere a verigilor unui lanţ este o v.a. Y  cX , X   m  1,2  ,
determinaţi densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere a unui lanţ alcǎtuit din n astfel
de verigi.
Soluţie:Întrucât rezistenţa la rupere a lanţului este egalǎ cu rezistenţa la rupere a celei mai
slabe verigi, avem de determinat funcţia de repartiţie a celei mai slabe verigi a lanţului:
U  minY1 , Y2 ,..., Yn  ,unde  Yi  i 1, 2 ,...,n v.a.i.identic reartizate cu Y.Dar
FY  x   P Y  x 
 x  x x 1  x
 P cX  x   P X    FX  ,   0,1  f Y  x   f  m 1, 2   , x   0, c  . Cum
 c  c
  c c c

 x   m  1 m  2
x
x  c  x dx   m  2
x
m 1

  m  1
 x
m2

 FX 
m
    . Dar
c m2 0 c c
n
FU  x   P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1  P Y1  x, Y2  x,...,Yn  x   1   P Yk  x  
k 1
n
 1   1  P Yk  x    1  1  FY  x    densitatea de repartiţie a rezistenţei la rupere
n

k 1

a lanţului va fi pentru x   0, c  f U  x   1  1  FY  x   n   n1  FY  x   n 1 f Y  x  . Cum



1  m  3  x  
m
1 x
f   m 1, 2   x   x m 1  x  , x   0,1  f Y  x     1  , x   0, c  ,
 m  1,2 c  m  1  c   c
 m  1 m  2 x m  c  x   m  1 m  2 x

adicǎ f Y  x   , iar FX  x    t  c  t dt ,deci

m

c m 2
c m 2 0
m 1 m 2
 x  x
FY  x    m  2     m  1   , x   0, c  
c c
n m  1 m  2  x  
m m 1 m2
 x x
fU  x   m2
  1   m  2      m  1     c  x  , x   0, c 
c  c c 
Temǎ: Determinaţi probabilitatea ca recordul mondial al cursei olimpice de 100m-9,58-
(16.08.09 Berlin-Husaim Bolt)- sǎ fie doborât, ştiind cǎ timpii de alergare pot fi
consideraţi U  9,45;9,6  şi cǎ existǎ 8 atleţi care iau startul.
10.Determinați mediana funcției de repartiție a variabilei X cu densitatea de forma (C=?)


 0, x  0
 x  2  x 
f  x   C ,0  x  
   x 
2

  2    2 x 
 2 ,x 
 x    x 
2

 x    x  t   
  2x dt 1 1 `1   2x
Soluţie;  2 dx   2     2 2 dx  0,5 , rezultǎ
 x    x  2   x    x  2
2 2
2
t t 22 2

M e   . Se poate determina C și FX , deși problema e complet rezolvatǎ.

Temǎ: Determinați C și FX !
 
2
x
x  2 2
11. Determinaţi distanța intercuatilicǎ a repartiției Rayleigh 

f  x    e , x  0 .


 2

 1 
1
 f  x  dx   f  x  dx . Din
4 3
Soluţie: Cuartilele 1 și  3 se determinǎ din relațiile:


 1 1 x  x 2 2
2

  1 2 3
2
 12
   2  e dx  1  e
2 2
e 2   4
4
 0   4  1   2  ln
sistemul   x2 2
 2  3 , deci
  1 x  2  32
 2
 32 1    2  ln 4
 4  2
 e 2 dx  e 2   3
e 4
  3

 4
 3   1   2   ln 4  ln  .
 3
Temǎ: Determinaţi distanța intercuatilicǎ a repartiției exponențiale.
Exerciții propuse-la primul AT se cer cele 18 aplicații propuse!!!
 0, x  0
x
 ,0  x  1
 14
 ,1  x  2
3
x
1. Arǎtați cǎ F  x    ,2  x  3 este funcția de repartiție a unei v.a X și determinați
6
 1 ,3  x  4
2
x
 ,4  x  8
 8 1,8  x

P 2  X  5 1  X  6
2.Dacǎ X U   1,1 , determinați funcțiile de repartiție ale v.a.: Y  e X , Z  2 X 2  1 .