Informatică aplicată 1

2019-2020, semestrul I

Victor E. Bucată

Facultatea de Inginerie Electrică - U.P.B.

Ce vom face la Informatică Aplicată 1?
I Obiectiv: Crearea de competenţe privind utilizarea unor instrumente
informatice (Internet s, i Baze de Date). Curs + Laborator

I Istoricul Internetului
I Cum funct, ionează Internetul? (protocoale, stive de protocoale)
I Utilizarea MS Excel (grafice + baze de date de mici dimensiuni)
I Introducere în Design Web (elemente de HTML, CSS, JavaScript,
PHP, MySQL)
I Baze de date (baze de date relat, ionale, MS Access, MySQL)
I Introducere în MySQL s, i PHP
Cursuri

I CURS 1: Istoricul s, i tehnologiile Internetului

I CURS 2: Programare Web Front End (p I-a) - HTML, CSS,
Javascript
I CURS 3: Programare Web Front End (p a II-a)
I CURS 4: Introducere în bazele de date relat, ionale. Microsoft Access
I CURS 5: Baze de date în MySQL
I CURS 6: Introducere în limbajul PHP (Programare Web Back End)
Structura materiei
I Cursul: 2 ore la 2 săptămâni (EA002)
I Laboratorul: săptămânal 2 ore (EB212/213)
I Forma de examinare: colocviu + 3 teste de laborator + proiect
I Număr de credite: 3
I Cum se va desfăşura:
I Prezentare cu video-proiectorul / not, iuni importante pe tablă
I cursurile se vor afla la adresa:
http://itee.elth.pub.ro/~vbucata/ia
Evaluare
I 50p laborator, din care:
I 20p Test Excel
I 10p Test HTML
I 20p Test Baze de date
I 20p proiect HTML
I 20p colocviu (test grilă)
I 10p alte activităt, i (prezent, ă laborator + curs)
Bibliografie
I Aplicatii cu baze de date, Gabriel Preda, Ed. MatrixROM, 2014
I Informatică intensiv, Vlad Tudor Hut, anu s, i Carmen Popescu, Ed.
L&S Info-mat, 2007
I Dezvoltarea aplicat, iilor WEB folosind XHTML, PHP si MySQL,
Traian Anghel, Ed. Polirom, 2005
I Introducere in utilizarea bazelor de date, Silvia Curteanu si Anca
Bujor, Ed. MatrixROM, 2004
I Totul despre Microsoft Access 2000, Roger Jennings, Editura Teora,
2002
I http://www.w3schools.com/
I http:
//www.explainthatstuff.com/internet.html/
I http://whatismyipaddress.com/learning
I http://www.smashingmagazine.com/
I http://www.html5rocks.com/
I http://www.shayhowe.com/
Date de contact
Date de contact:
I E-mail: victor.bucata@upb.ro
I Web: http://itee.elth.pub.ro/~vbucata/ia
I Birou: Facultatea de Inginerie Electrică, Departamentul de
Electrotehnică, sala EC206
 Cursul I

Istoricul s, i tehnologiile Internetului

Cuprins

1 Introducere
Terminologie

2 O scurtă istorie a Internetului

Precursori ai Internetului
Începuturi
Arpanet
Repere în istoria Internetului
Net-ul românesc
Internetul de azi s, i de mâine

3 Cum functionează Internetul?

,
Analogia cu comunicarea umană
Protocoale

4 World Wide Web şi motoare de căutare

Ce este WWW?
Istoricul WWW
Instrumente de navigare şi căutare

5 Momente memorabile şi statistici

Introducere
I Înainte de a exista WWW, cărt, ile, tipărite pe hârtie s, i strâns legate
erau principala sursă de informat, ii. Aceasta implica un efort deosebit
pentru găsirea informat, iei dorite.
Introducere
I Astăzi deschidet, i un browser web, un motor de căutare s, i căutat, i ce
dorit, i. Este foarte probabil ca cineva, undeva să fi construit un site
web având în minte informat, ia pe care o căutat, i.
Ce înseamnă Internet?
Definiţie
Sistem global de reţele eterogene de calculatoare legate printr-un spectru
larg de tehnologii şi care folosesc comutaţia de pachete şi stiva
standardizată de protocoale TCP/IP - Transport Control Protocol / Internet
Protocol.

I Inter(connected)net(works)
I În engleză net=reţea, dar şi web=reţea
I a nu se confunda cu WWW (World Wide Web), aplicaţie a
Internetului
 Section 2

O scurtă istorie a Internetului

(De la ce a pornit, ce este s, i cum va arăta Internetul?)

Introducere - scrisul
I Primul pas în istoria omenirii pentru schimbul de informat, ii a fost
scrierea, apărută în Mesopotamia (3200 î.Hr.)
I Biblioteca din Alexandria (una din minunile lumii antice) cont, inea
peste 900.000 de pergamente (288 î.Hr.)
I Cartea a apărut la sfârs, itul Imperiului Roman = combinarea mai
multor tăblit, e de ceară.
I sec. 1 d.Hr. apar as, a numitele cărt, i codex (materiale flexibile -
hârtie, piele, papirus - scrise de mână fat, ă verso)
I Revolut, ia Gutenberg (sec. al XV-lea)
I din pacate cărt, ile erau limitate la cercuri restrânse
Introducere - calculatorul
I antichitate - abace 2400 î.Hr.
I rigla de calcul 1620 - 1630
I calculatorul mecanic 1888 Charles Babbage
I calculatorul analogic - începutul secolului XX
I tranzistorul - conceput de Julius Lilienfeld în 1926, realizat practic în
1947 de 3 fizicieni americani
I 1934 - calculatorul cu tuburi
I primul calculator digital - al II-lea Război Mondial (Colossus a spart
mas, ina germană de codat Enigma) - contribut, ia lui Alan Turing -
mas, ina Turing, testul Turing
I 1945 - ENIAC primul calculator american 5000 op/s
I 1955 - calculatorul cu tranzistoare
Precursori ai Internetului
I 1844: Samuel Morse transmite primul mesaj prin telegraf.
I 1859: cititoare microfilm
I 1876: Alexander Graham Bell inventează telefonul.
I 1934: Paul Otlet scrie o carte ce anticipa Internetul
I 1940: George Stibitz accesează un calculator aflat în New York
folosind un terminal din New Hampshire conectat la o linie telefonică.
I 1945: Vannevar Bush, cercetător al guvernului SUA publică o lucrare
denumită "As We May Think", anticipând WWW cu o jumătate de
secol.
I 1958: Bell Labs dezvoltă modemurile moderne ce puteau fi folosite
cu o linie telefonică.
Ce se află în spate?
I Acum 50 de ani nu exista decât o idee vagă despre ceea ce va urma
I 4 octombrie 1957 - URSS lansează primul satelit artificial (Sputnik 1)
I SUA se tem de un atac nuclear şi dezvoltă tehnologii de calcul de
apărare
I Căderea "Cortinei de fier" în 1989 şi pierderea războiului rece de
către URSS se datorează şi dezvoltării spectaculoase a sistemelor
de calcul în SUA
 4 octombrie 1957:
URSS lansează primul satelit artificial (Sputnik 1)
Începuturi

Înainte de 1957
I Calculatoarele foloseau "batch-processing" (câte o sarcină o dată)
I Trebuiau stocate în camere speciale ventilate
I Utilizatorii "transportau" date către calculator
I Sistem ineficient

Anul 1957
I Apare noţiunea de terminal care se conectează la calculatorul
principal
I Apare noţiunea de "time-sharing" (un calculator / mai mulţi
utilizatori)
ARPANET
I Ca răspuns la lansarea Sputnik, în februarie 1958 SUA înfiinţează
DARPA (Defense Advanced Research Project Agency)
I DARPA proiectează o reţea la scară mare descentralizată care să
reziste în cazul unui atac nuclear, ARPANET
I La acel moment transferul cunos, tinţelor se realiza direct prin
oameni, deci un motiv a fost şi accelerarea transferului cunos, tinţelor
I există 3 abordări, din punct de vedere:
I militar
I comercial
I ştiinţific
I În anii 1960 nimeni nu anticipa prea bine ce va urma
I Calculatoarele personale au apărut cu 20 de ani mai târziu
I Totus, i existau calculatoare s, i apare ideea de a le interconecta
ARPANET (continuare)
I 1966: apar IMP (Interface Message Processor)= dispozitiv de
interfaţă între calculatoare (precursor al routerelor de azi) şi TIP
(Terminal Interface Processor) = dispozitiv de interfaţă între
calculator şi terminale.
I Calculatorul principal executa doar o parte din sarcini
I subreţea IMP
ARPANET (continuare)
I Network Working Group creează NCP (Network Control Protocol),
un precursor al TCP (Transport Control Protocol) pe care se
bazează Internetul de azi
I apare "comutaţia de pachete" ("packet-switching")
I Părint, ii Internetului (NCP): Vinton Gray Cerf s, i Bob Kahn
ARPANET (continuare)
I 29 octombrie 1969: primele două noduri: UCLA (University of
California in Los Angeles) şi SRI (Stanford Research Institute) -
Menlo Park, CA
I al treilea nod: University of California at Santa Barbara
I al patrulea nod: University of Utah
ARPANET (continuare)
I până la sfârşitul lui 1971 existau 15 noduri ale reţelei ARPANET
I apare termenul de reţea descentralizată - reţea care să funcţioneze
şi în cazul distrugerii unei părţi din ea
I 1971: ARPANET foloseşte protocolul TCP
I Aplicaţii: E-mail, ftp, telnet
I în februarie 1990 ARPANET este scoasă din uz dar nu şi Internetul
În Europa
I Franţa: CYCLADES (concentrare asupra comunicaţiei între diverse
tipuri de reţele), apare pentru prima dată termenul inter-net
I Mark I, ARPANET, CYCLADES, Merit Network, Tymnet, Telenet -
foloseau o varietate de protocoale
I se implementează X.25: un alt sistem ce folosea comutaţia de
pachete
Repere din anii 1960 - Crearea unei ret, ele globale
I 1964: Paul Baran inventează conceptul de pachete de date pentru
comunicat, ia dintre calculatoare. Donald Davies inventează
comutat, ia de pachete.
I 1963: J.C.R. Licklider anticipează o ret, ea ce poate lega oamenii prin
calculatoare cu interfet, e prietenoase.
I 1964: Larry Roberts experimentează conectarea calculatoarelor la
distant, e mari.
I tot în anii 1960: Ted Nelson inventează hipertextul.
I 1966: Având la bază activitatea lui Licklider, Bob Taylor de la ARPA îl
însărcinează pe Larry Roberts să dezvolte o ret, ea nat, ională de
calculatoare.
I 1969: Este lansată ret, eaua ARPANET init, ial pentru patru centre de
cercetare din California s, i Utah.
Repere din anii 1970 - Apare Internetul modern
I 1971: Ray Tomlinson trimite primul email (introduce semnul @).
I 1973: Bob Metcalfe inventează tehnologia Ethernet.
I 1974: Vinton Cerf s, i Bob Kahn scriu o lucrare despre o ret, ea care
poate transporta mesaje folosind comutat, ia de pachete s, i un
protocol (set de reguli) denumit TCP (Transmission Control
Protocol).
I 1978: TCP este îmbunătăt, it introducând conceptele de adrese IP,
protocol IP(Internet Protocol) prin care traficul din Internet poate fi
rutat.
I 1978: Ward Christensen dezvoltă Computerized Bulletin Board
System (BBS) (un precursor al forumurilor s, i grupurilor de pe
Internet) prin care cei pasionat, i pot schimba informat, ii.
Repere din anii 1970
I 1975: apariţia calculatoarelor personale (PC)
I 1975: primele reţele comerciale precum TELENET al firmei BBN
I 1975: se fondează Microsoft; Paul Allen şi Bill Gates dezvoltă
BASIC-ul pentru noua lume a PC-urilor

Bill Gates la Convenţia World Altair

Computer, 1976 Primul calculator personal
Repere din anii 1970
I 1979: USENET (Users’ Network) - discuţii despre orice subiect
imaginabil
I mii şi zeci de mii de grupuri de discuţii
I "Netiquette" - reguli de comportament pe Internet
I aspect neprietenos din punct de vedere al utilizării, sisteme UNIX
Repere din anii 1980
I 1982: stiva de protocoale TCP/IP este adoptată oficial ca metodă
standard de comunicat, ie a calculatoarelor de pe Internet.
I 1982-1984: DNS (Domain Name System) permite traducerea
numelor de adrese în adrese IP.
I 1988: Informaticianul finlandez Jarkko Oikarinen inventează IRC
(Internet Relay Chat).
I 1989: Este inventat comert, ul electronic (magazinul Peapod).
Repere din anii 1980
I finanţarea dezvoltării unei noi structuri a Internetului de către NSF
(National Science Foundation)
I 1986: NSF creează NSFNET - acces la reţea pentru cercetare şi
educaţie (există până în 1995) - naşterea Internetului modern
I sfârşitul anilor ’80: apar primii ISP (Internet Service Provider -
Furnizori de Internet) comerciali
Repere din anii 1990 - WWW se dezvoltă exponent, ial
I Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului se datorează s, i
îmbunătăt, irii constante a interfet, ei dintre calculator s, i utilizator.
I 1993: Marc Andreessen scrie browserul Mosaic, primul browser cu
interfat, ă prietenoasă care se dezvoltă ulterior în Netscape s, i Mozilla.
I 1993: Oliver McBryan dezvoltă World Wide Web Worm, unul din
primele motoare de căutare.
I 1994: Brian Pinkerton dezvoltă WebCrawler, un motor de cătare mai
sofisticat iar Jerry Yang s, i David Filo lansează Yahoo!
I 1995: Începe propriu-zis dezvoltarea comert, ului eletronic (Jeff
Bezos fondează Amazon.com) iar Pierre Omidyar lansează eBay.
I 1996: ICQ devine primul sistem instant messaging (IM) cu interfat, ă
prietenoasă de pe Internet.
I 1997: Jorn Barger publică primul blog (web-log).
I 1998: Larry Page s, i Sergey Brin dezvoltă un motor de cătare
denumit BackRub pe care îl redenumesc Google.
I 1999: Kevin Ashton concepe ideea de Internet of Things.
Repere din anii 2000 - Internet s, i WWW accesibile pentru
tot, i
I 2003: Aproape toate t, ările din lume sunt conectate la Internet.
I 2004: Studentul de la Harvard Mark Zuckerberg revolut, ionează
ret, elele sociale dezvoltând Facebook.
I 2006: Jack Dorsey s, i Evan Williams lansează Twitter, un site de
"microblogging" (max 140-character pe mesaj).
I 2017: Pres, edintele rus Vladimir Putin aprobă o alternativă la
Internet pentru a contra-balansa dominat, ia Statelor Unite. "Moscow
(CNN)Russia is one step closer to creating its own, independent
internet—at least legally speaking." -> November 2019.
Net-ul românesc

I 1991: Academia Română, Ministerul Învăţământului şi Comisia

Naţională de Informatică cer Guvernului României să aprobe
conectarea României la „reţeaua academică şi de cercetare
internaţională de calculatoare”, BITNET.
I 1992: Prima conexiune românească la internet. Eugeniu Stăicuţ
de la Institutul de Cercetare în Informatică: primul email trimis
vreodată din România în străinătate.
Net-ul românesc (continuare)
I 1992: România a primit dreptul să aibă domeniu .ro.
I primul site: ici.ro
I 1993: Institutul de Fizică Atomică (ifa.ro), Institutul Politehnic din
Bucureşti (ipb.ro), Universitatea Tehnică din Timişoara (utt.ro) şi
Institutul de Matematică al Academiei Române (imar.ro)
I următorul pas: conexiunile prin dial-up (conectare simplă, prin
modem şi linie telefonică)
I februarie 1993: în medie, 400 de email-uri şi 100 de mesaje
interactive pe zi. Într-o săptămână, erau descărcate circa 500 de
fişiere din arhivele de programe Bitnet şi Internet.
I octombrie 1995: 180 de instituţii conectate.
Net-ul românesc (continuare)
Înainte de ’89:
I 1953 - calculatorul cu tuburi electronice al lui Victor Toma
I 1957 - matematicianul Grigore Moisil - primul calculator IBM (la
Institutul de Fizica Atomica)
I 1964 - primele calculatoare româneşti cu tranzistori
I 1970 - primul Felix C
I Succesul ARPANET nu putea să nu stârnească reacţii în R.S.R.
I 1967: se înfiinţează Institutul de Tehnică de Calcul (ITC)
I 1982: experimentul UNIREA: Pe baza CORAL-ului, a fost pusă la
punct prima reţea românească. Primele puncte conectate au fost la
Bucureşti, Cluj-Napoca şi Bacău. Experimentul a fost botezat Unirea
şi a fost realizat prin linie telefonică.
I 1983: Poşta electronică CORA.
Calculatoarele CORAL

Cât un dulap de înalte şi cu casete care ies ca ramele dintr-un stup,
Calculatoarele Coral au stat la baza primei reţele, realizată cu ocazia
Experimentului Unirea.
Ce înseamnă Internetul azi?
I Redefineşte toate conceptele comunicaţiilor clasice (VoIP = "Voice
over IP" - telefonie folosind IP; IPTV - televiziune folosind IP)
I O multitudine de tipuri de dispozitive ce se pot conecta la Internet
(fixe şi mobile)
I WWW - resursă imensă de informare cu posibilităţi de căutare
aproape instantanee
I E-mail, mesagerie instant
I Forumuri, liste de discuţii
I Apeluri video
Ce înseamnă Internetul azi? (continuare)
I Colaborarea pentru software gratuit
I Web 2.0 (Wiki - utilizatorii creează conţinut), Web 3.0 (Semantic
Web - accent pe conţinut s, i relat, ii - "everything is linked"), Web 4.0
(Mobile Web), Web 5.0 (emotional web - simbioză om-mas, ină)
I Reţele de socializare
I Bloguri (weblog=jurnal pe web)
I Comerţ electronic
I Cloud-computing (stocare si aplicaţii pe Internet)
Web 2.0 , 3.0 , 4.0 , 5.0
Internetul într-un singur minut (Statistică Domo, 2019)
Internetul într-un singur minut (Statistică Domo, 2019)
Evolut, ia numărului de utilizatori de Internet (Statistică Domo,
2019)
Internetului de mâine
I CISCO: până în 2020 vor fi conectate la Internet 50 de miliarde de
echipamente ("Internet of Things" = Internetul obiectelor)
I aceasta pune probleme dificile pentru stiva TCP/IP (volumul datelor
şi arhitectura de rutare)
I Soluţii:
I "Mesh-networks" (orice nod din reţea să conţină şi un element de
rutare)
I Protocoale "inteligente", de exemplu:
I controler autonom - bucle MAPE (Monitors, Analyzes, Plans,
Execute)
I controler cognitiv - bucle OOPDAL (Observes, Orients, Plans,
Decides, Acts, Learns)
Internetului de mâine (continuare)
I protocolul LISP (Locator/Identifier Separation Protocol): Elementele
Locator (RLOC) şi Identifier (EID) pot fi adrese IP, MAC, coordonate
GPS, separate unele de altele.
I 2010: NSF a finanţat patru proiecte privind Internetul de mâine (FIA
- Future Internet Architecture Project):
I Named Data Networking
I Mobility First
I Nebula - Cloud
I eXpressive Internet Architecture - securitate
I ChoiceNet (proiect apărut ulterior) - principii din economie
Singularitatea tehnologică
I Asistăm în prezent la un „boom” tehnologic.
I Singularitatea tehnologică este un concept din futurologie care se
referă la implicat, iile pe care le are progresul tehnico-s, tiint, ific foarte
accelerat pentru specia umană s, i ceea ce înt, elegem prin om.
I În 1958, într-un interviu, matematicianul John von Neumann spunea
că progresul tehnico-s, tiint, ific accelerat lasă să se întrevadă un fel de
singularitate, dincolo de care viat, a s, i lumea as, a cum le s, tim noi nu
mai pot exista.
I Cei 100 de ani ai secolului 21 vor fi echivalent, i cu 20.000 de ani
precedent, i de evolut, ie.
I Se estimează că în jurul anului 2040 inteligent, a artificială se va
putea compara cu inteligent, a fiint, elor umane.
Recapitulăm
I La început a fost ARPAnet, cu destinat, ie militară
I a evoluat s, i a fost denumită apoi NSFNET având destinat, ii
cercetarea s, i educat, ia
I totus, i ret, eaua era limitată la câteva grupuri, era destul de rigidă
I la mijlocul anilor 1990, Internetul a început să prindă forma pe care o
cunoas, tem astăzi
 Section 3

Cum funct, ionează Internetul?

(Protocoale şi stive de protocoale)

Comutaţia de circuite

I calea (fizic: prin cabluri electrice) dintre sursă şi destinaţie este fixă
I datele sunt trimise secvenţial
Comutaţia de pachete

I datele sunt împărţite în pachete

I pachetele pot avea rute diferite prin reţea
I pachetele sunt reasamblate la destinaţie
I Internetul este structurat fizic pe 3 tipuri de ret, ele:
I ret, ele de nivel 1: mari companii de telecomunicat, ii (Verizon, Sprint,
AT&T etc) între care există contracte de interoperabilitate
I ret, ele de nivel 2: sunt legate funct, ional de ret, elele de nivel 1. Pot
avea contracte între ele dar pot s, i închiria acces către ret, elele de
nivel 3
I ret, elele de nivel 3: ISP (Internet Service Provider - Furnizorii de
Internet) vând acces la Internet pentru persoane particulare sau
private printr-o conexiune POP (point-of-presence) - a nu se
confunda cu protocolul POP (Post Office Protocol)
I Ret, ele de diverse niveluri se intersectează în jonct, iuni denumite IXP
(Internet Exchange Points).
I Ex: în San Jose, California (Metropolitan Area Exchange - MAE
West) sau Washington, D.C. — MAE East
I "The cloud of all clouds". Pentru a se comporta ca o singură entitate,
Internetul trebuie:
I să se supună unui set comun de reglementări care să-l definească s, i
să-l ghideze
I să aibă un grup de organizat, ii mondiale recunoscute care să
conlucreze la administrarea s, i monitorizarea lui
I să "vorbească" aceeas, i limbă: TCP/IP
I (fără acestea, ar deveni haotic, fragmentat s, i nesigur)
Analogia cu comunicarea umană - ce este un protocol?
Definiţie
Protocol = set de reguli prin care două sau mai multe entităţi comunică

Exemplu (Protocoale - analogia cu comunicarea umană)

I reguli specifice unei limbi
I topica
I gramatica
Analogia cu comunicarea umană
Structurarea pe niveluri
I Apoi idei, concepte
I Apoi propoziţii, fraze
I Apoi cuvinte
I Apoi silabe
I Apoi foneme
I Pe nivelul cel mai de jos se află sunete
Stiva OSI
1978: ISO (International Standardization Organization = Organizaţia de
Standardizare Internaţională) elaboreaza stiva OSI (Open System
Interconnection) = Interconectarea Sistemelor Deschise. Legături fizice
+ logice
Stiva OSI si protocoalele
Încapsulare/Decapsulare
Stiva TCP/IP vs. Stiva OSI
Adrese IP, Structura unei adrese IP
I Des, i adaptorul de ret, ea este cel care are o adresă IP, spunem de
obicei că dispozitivul de calcul are o adresă IP.
I Prin "host" înt, elegem un dispozitiv ce are o adresă IP.
I Există calculatoare care det, in mai multe adaptoare de ret, ea, deci au
mai multe adrese IP.
I O adresă IP are două părt, i:
I O parte a unei adrese IP funct, ionează ca un cod pos, tal (network ID).
I O altă parte funct, ionează ca o adresă pos, tală, identifică calculatorul
de pe ret, ea căruia îi sunt destinate datele (host ID).
Pachetele IP
Definiţie (Pachetele IP)
Reprezintă datele ce circulă folosind protocolul IP, se mai numesc s, i
mesaje.

O datagramă IP are două părt, i:

I "header" (antet) care cont, ine adresele s, i câmpuri de control. Are
minim 20 bit, i. Softul TCP/IP de la sursă construies, te antetul IP.
I "payload" (corpul) care cont, ine datele de trimis prin ret, ea.
Cum funct, ionează adresarea IP?
I O adresă IP obis, nuită (IPv4) are 32 de bit, i (4 octet, i) exprimată în
format zecimal cu separat, ie prin punct (fiecare segment - octet este
între 0 s, i 255)
I Adresele IP statice nu se schimbă niciodată furnizând astfel foarte
us, or locat, ia. Sunt folosite cu precădere pentru VoIP, online gaming
etc.
I Adresele IP dinamice sunt temporare s, i sunt furnizate atunci când
dispozitivul accesează Internetul (prin protocolul DHCP).
Protocoalele IPv4 şi IPv6
I IP = Internet Protocol - protocolul care sta la baza Internetului (nivel
retea)
I furnizează sisteme de adresare (adrese IP)
I IPv4 a fost proiectat pentru 4.3 miliarde de adrese
I În 2015 s-a ajuns la epuizarea adreselor (lucru anticipat, se estima
ca aceasta să se întâmple în 2011)
I la mijlocul anilor 1990 apare IPv6 care poate aloca mult mai multe
adrese
I IPv6 suportă
340,282,366,920,938,463,463,374,607,431,768,211,456 adrese =
2128 (128 de bit, i)
I IPv4 şi IPv6 nu sunt compatibile, sunt necesare "punţi"
Ce este IPv6?
Definiţie (IPv6 = Internet Protocol Version 6)
protocol de nivel ret, ea ce permite transferul de date pe o ret, ea ce
foloses, te comutat, ia de pachete s, i care are ca principal avantaj fat, ă de
IPv4 un spat, iu de adresare mult mai mare.

I standardul a fost publicat în 1998 (RFC 2460)

I se dores, te a înlocui IPv4 (infrastructura recentă a Internetului)
I se mai numes, te "next generation Internet"
I Japonia s, i Coreea au fost primele t, ări care au introdus IPv6 (2004)
Protocoale de rutare
I Routerul este elementul esenţial din Internet. El lucrează la nivelul
reţea.
I Un protocol de rutare specifică comunicarea între routere pentru a
disemina informaţii care le permit sa selecteze rute între oricare 2
noduri ale reţelei.
I Algoritmii de rutare determină alegerea particulară a rutei.
I Orice router are la început informaţii doar despre reţelele legate
direct la el.
I Cu ajutorul protocoalelor de rutare, routerele descoperă topologia
reţelei.
Exemple de protocoale din Internet
Exemplu (Protocoale de rutare din Internet)
I IS-IS (Intermediate System to Intermediate System) - nivel date
I OPSF (Open Shortest Path First = "Urmează calea cea mai scurtă
mai întâi"), IGRP (Interior Gateway Routing Protocol), EIGRP
(Enhanced IGRP) - nivel reţea (fac parte din protocolul IP - Internet
Protocol)
I RIP (Routing Information Protocol) - nivel transport (protocolul UDP)
I BGP (Border Gateway Protocol) - nivel transport (protocol TCP)
Exemple de protocoale din Internet (continuare)
Exemplu (Protocoale de transport)
I TCP (Transmission Control Protocol) - asigură transferul exact al
datelor, protocol orientat pe conexiune.
I UDP (User Datagram Protocol) - unele date se pot pierde, protocol
nesigur, fara conexiuni, dar mai rapid.

Exemplu (Protocoale de aplicaţie)

TELNET (Terminal virtual), FTP (Transfer de fişiere), SMTP (Poşta
electronică), DNS (Sistem de nume de domenii), NNTP (Pentru
transmiterea stirilor prin USENET), HTTP (HyperText Transfer Protocol =
Protocol de transmitere a hipertextului folosit pentru WWW.)
Al cui este Internetul?
I Internetul nu are o administrare centralizată
I ISOC (Internet Society) - organizaţie non-profit înfiinţată în 1992
I ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers)
alocă adresele IP şi spaţiul numelor de domenii
I IETF (Internet Engineering Task Force) - standardizarea
protocoalelor IPv4 şi IPv6
I W3C (World Wide Web Consortium) - se ocupă de standardizarea
tehnologiilor folosite în WWW
 Section 4

World Wide Web şi motoare de căutare

(Ce este WWW? Câteva cuvinte despre Google)

Ce este WWW?
Definiţie (WWW)
World Wide Web-ul este o reţea globală de documente, imagini şi alte
resurse legate logic prin hyperlink-uri şi adresate prin URI-uri (Uniform
Resource Identifier).

Definiţie (HTTP)
HyperText Transfer Protocol (Protocol de transmitere a hipertextului) este
protocolul principal de acces la WWW.
Ce este WWW? (continuare)
I Browserele pentru WWW precum MS Edge, MS Internet Explorer,
Mozilla Firefox, Opera, Apple Safari şi Google Chrome permit
utilizatorilor să navigheze de la o pagină web la alta prin intermediul
hyperlink-urilor incluse în documente.
I Aceste documente pot conţine orice combinaţie de date: grafică,
sunete, text, video, multimedia şi conţinut interactiv.
I Comparativ cu mediul tipărit, World Wide Web-ul a permis
descentralizarea informaţiei la scară mare
Începuturile WWW
I 12 noiembrie 1990: Tim Berners-Lee de la CERN (laboratorul
european de fizică a particulelor din Elvet, ia), cu ajutorul lui Robert
Cailliau publică o propunere de a construi un "Proiect Hypertext"
denumit "WorldWideWeb" (cunoscut şi ca "W3") ca fiind o reţea de
documente hypertext care să fie văzute de browsere folosind o
arhitectură de tip client-server. Au la bază ideile lui Ted Nelson s, i
Vannevar Bush.
I Până la sfârşitul lui 1990, Berners-Lee construieşte toate
instrumentele necesare pentru un Web funcţional: primul browser
web (care era în acelaşi timp şi editor web), primul server web şi
prima pagină web care constituia proiectul.
I 1992: 20 de servere web în întreaga lume
I 1993: apare browserul Mosaic
I de atunci a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă
Primul server web

Acest calculator (NeXT) a fost folosit de Tim Berners-Lee de la CERN şi a

devenit primul server Web din lume.
Instrumente de navigare şi căutare
I 1990: ARCHIE - motor de căutare pentru arhivele FTP
I 1991: Protocolul GOPHER, alternativă la WWW
I 1992: VERONICA - motor de căutare pentru GOPHER
I accesul la acestea se putea face şi prin email
Motoare de căutare
I director (portal) - paginile web sunt clasificate pe categorii, proces
dificil, iniţial exclusiv uman
I 1993: apare conceptul de web-crawler (indexare automată a
paginilor web)
I ianuarie 1994: ia fiinţă Yahoo, la început doar un director (portal)
I Web-ul se dezvoltă exponenţial şi datorită faptului că este un nou
mediu pentru industria de publicitate.
I 1994: primul banner publicitar
I 1994: ia fiinţă Lycos, concurenţa lui Yahoo
I ianuarie 1995: se înfiinţează Excite
I decembrie 1995: apare Altavista
Motoare de căutare (continuare)
I 1995: apare Askjeeves - căutarile se făceau sub formă de întrebări
I 1997 - 2000 : dot-com bubble
I martie 2000 - octombrie 2002 : dispar multe companii supra-cotate
I septembrie 1998 apare Google - interfaţă simplă, fără bannere de
publicitate
I sloganul Google: "Don’t be evil!"
Ce înseamnă azi Google?

I Căutare I Google Scholar

I Google Books I Google Maps
I Google Translate I Blogger
I Google Docs I YouTube
I Google Calendar I Google Code
I Google+ I dispozitive mobile (Android OS,
I Google Photos (Picasa) Nexus, MOTO X, Google
I Demo Slam Glass)
I şi multe, multe altele.
De unde are bani Google?
I Google are abilitatea de a urmări interesele utilizatorilor de pe
siturile afiliate folosind tehnologiile „dublu clic” s, i Google Analytics.
I keywords, algoritmul PageRank (AdWords - principala sursă de venit
a Google, pay-per-click)
I AdSense - Proprietarii de situri de tip Google AdSense pot afis, a
anunt, uri pe propriul site s, i au dreptul de a încasa bani pentru fiecare
anunt, accesat.
I 2004: NASDAQ listare la bursă - 85$/acţiune
I 31 octombrie 2007: o acţiune trece de 700$
I profit pe 2017: 110 miliarde USD
I compania părinte prin restructurare: Alphabet (2 octombrie 2015)
I minusuri: click-fraud, cenzură
 Section 5

Momente memorabile şi statistici

(Câteva flashuri s, i statistici despre Internet)

Momente memorabile de “început”
I 1978 - Primul sistem BBS (Bulletin Board System) online din
America – software de logare cu parola

I 1984 – fondarea Cisco

I 1995 - introducerea domeniului ".com"

Momente memorabile de “Web cablat”
I 1981 – Hayes Communications creează Smartmodem

I 1994 – a fost folosit primul banner cu trimitere către altă pagină

I 1995 – a apărut Internet Explorer 1.0
Momente memorabile despre “E-mail”
I 1971: Ray Tomlinson trimite primul email (introduce semnul @).
I 1982 - Jonathan Postel propune SMTP (Simple Mail Transfer
Protocol), un protocol simplu, folosit pentru transmiterea mesajelor
în format electronic pe Internet.
I 1996 - Microsoft lansează Internet Mail and News 1.0

I 1998 – e lansat BlackBerry 850

Momente memorabile despre “Online Media”
I 1991 - prima reţea video în campusul universitar Cambridge
I 1995 - se lansează RealAudio versiunea 1.0
Momente memorabile despre “Online Media” (continuare)
I 2005 (23 aprilie) - este uploadat pe YouTube primul videoclip - Me at
the Zoo

I 2007 - se lansează BBC iPlayer

Momente memorabile ale “Web 2.0”
I 2001 - este creat b2 care va deveni WordPress
I 2004 - este lansat Flickr
I 2006 – se lansează Twitter
I 2006 - Facebook permite oricui să i se alăture
Momente memorabile “Cele mai mari greşeli”
I 2006 - Google în mod accidental îşi şterge propriul blog

I 2007 - iTunes permite în mod accidental pirateria pe internet -

Stargate Atlantis
Date generale despre utilizatorii de Internet (2019)

Încă mai mult de 40% din populat, ia globului nu foloses, te Internetul!

Limbile în care sunt scrise paginile web (2018)
Cele mai utilizate motoare de căutare (2019)
Cele mai utilizate browsere - 2019
Întrebări ?
Vă mult, umesc pentru atent, ie!