12

12. CURENTUL
ELECTRIC

322
 CUPRINS
Nr.
TEMA Pagina
crt.
1. Obiective 324
2. Organizarea sarcinilor de lucru 324
3. Topicul 1 325
Curentul electric.
Intensitatea curentului electric.
Densitatea de curent.
4. Exemplu ilustrativ 1 328
5. Topicul 2 331
Legea lui Ohm.
6. Exemplu ilustrativ 2 333
7. Topicul 3 339
Circuite de curent continuu.
8. Exemplu ilustrativ 3 341
9. TEST DE AUTOEVALUARE 345
10. REZUMAT 346
11. Rezultate aşteptate 348
12. Termeni esenţiali 348
13. Recomandări bibliografice suplimentare 349
14. TEST DE EVALUARE 350

323
OBIECTIVE

Obiectivele acestui curs sunt:

 Să definească curentul electric.
 Să-şi însuşească principalele mărimi fizice întâlnite în
studierea curentului electric.
 Să înţeleagă legea lui Ohm.
 Să aplice legea lui Ohm.
 Să înţeleagă clasificarea materialelor făcută din punct de
vedere a curentului electric.
 Să cunoască şi să diferenţieze cele două tipuri de circuite
electrice de current continuu.
 Să aplice legile lui Kirchoff.

Organizarea sarcinilor de lucru

 Parcurgeţi cele trei topice ale cursului.
 La fiecare topic urmăriţi exemplele ilustrative.
 Fixaţi principalele idei ale cursului, prezentate în rezumat.
 Completaţi testul de autoevaluare.
 Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de evaluare
este de 15 minute.

324
 TOPICUL 1

Curentul electric. Intensitatea

curentului electric.
Densitatea de curent.

Curentul electric
Definiţie: Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică se
numeşte curent electric.
Curentul electric poate fi:

 De conducţie – Dacă mişcarea ordonată a sarcinilor electrice are

loc în medii conductoare sau în vid. De exemplu:
1). Mişcarea ordonată a electronilor liberi în metale.
2). Mişcarea electronilor de la catod la anod în tuburi electronice.
3). Mişcarea ordonată a ionilor în electroliţi.
4). Mişcarea ordonată a ionilor şi electronilor în gazele ionizate.

 De convecţie – Dacă mişcarea ordonată a sarcinilor electrice de pe

un corp încărcat electric are loc împreună cu acel corp.
Mişcarea ordonată a sarcinilor electrice (curentul de conducţie) apare
în prezenţa unui câmp electric [1]. Sensul curentului electric coincide cu
sensul câmpului electric din conductor şi este acelaşi cu sensul deplasării
sarcinilor electrice pozitive.

325
 Intensitatea curentului electric
Definiţie: Intensitatea curentului printr-un conductor este egală cu
sarcina electric transportată de purtătorii de sarcină în unitatea de timp,
prin orice secţiune transversală a conductorului.

Fig. 12.1. Electronii, purtătorii de sarcina din conductorii

străbat suprafaţa S în timpul t.

dQ
I (12.1)
dt

Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric este

Amperul.
lC
[I]  lA  (12.2)
ls

Densitatea de curent
Intensitatea curentului electric poate caracteriza complet modul în
care este condus curentul electric numai prin conductorii omogeni şi
rectilinii pentru care viteza purtătorilor de sarcină este aceeaşi în orice
secţiune a conductorului. Pentru un corp cu secţiune variabilă, pentru a
descrie mişcarea purtătorilor de sarcini electrice, trebuie introdusă o altă
mărime fizică, densitatea de curent [4,13]. Fie n concentraţia purtătorilor de
sarcină.

N
n (12.3)
V

326
 Fiecare purtător are sarcina electrică egală cu, q, şi viteza, v,. În
timpul, t, vor trece prin secţiunea, S, toţi purtătorii din cilindrul cu
generatoarea:
l  v t (12.4)

Sarcina totală, Q, este:

Q=Nq (12.5)

Din ecuaţia (12.3) numărul total de purtători este:

N = n V = n (S l) = n (S v t)

N=nvtS (12.6)

De aici sarcina electrică totală este:

Q = q n v t S. (12.7)

Intensitatea curentului devine:

Q
I  q n v  S (12.8)
t

Iar densitatea de curent care este curentul electric care revine

unităţii din suprafaţa secţiunii conductorului:
I
j  q  n v (12.9)
S

Densitatea de curent electric este o mărime vectorială:


j  q n v (12.10)

Pentru a obţine din ecuaţia (12.10) expresia intensităţii curentului

electric trebuie să folosim un element de suprafaţă

orientat.
I  j S (12.11)

Dacă conductorul nu este omogen atunci se poate defini un element

infinitezimal de curent electric care trece printr-un element infinitezimal de
suprafaţă pentru care densitatea de curent se poate considera constantă:
 
dI  j  dS (12.12)

327
 Iar intensitatea curentului electric prin toată suprafaţa este:
 
I   dI   j  dS
s S
(12.13)

CONCLUZIE:
Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică se numeşte
curent electric.

EXEMPLU ILUSTRATIV 1:

Purtătorii de sarcină în metale

Modelul clasic al conducţiei electrice în metale a fost elaborate la
începutul secolului trecut de către P. Drude şi H. A. Lorentz¹. Conform
modelului Drude-Lorentz reţeaua cristalină din metale este format din ioni
pozitivi [26].

Fig. 12.2. Electronii liberi în mişcarea lor se ciocnesc

cu atomii din nodurile reţelei.

Electronii liberi, foştii electroni de valenţă se află într-o permanentă

mişcare termică, haotică cu viteza termică medie printre nodurile reţelelor.
Comportarea electronilor liberi în metale este analogă cu comportarea
moleculelor unui gaz ideal, deci se pot aplica legile gazelor.

328
 Tipuri de reţele cristaline:

Fig.12.3. Reţele cristaline: cubică centrată intern, cu feţe centrate şi

hexagonală compactă

Fig.12.4. Tipuri de cristale

329
 Fig.12.5..Elementele reţelelor cristaline

http://physics101.eu5.org/img/12_html_399725 http://physics101.eu5.org/img/1
61.jpg 2_html_43f9edfd.jpg

330
 TOPICUL 2

Legea lui Ohm

Modelul gazului electronic ne permite să justificăm legea lui Ohm pe

cale teoretică. În metale şi semiconductori mişcarea ordonată a purtătorilor
de sarcină este îngreunată (apare o rezistenţă la trecerea curentului electric)
de ciocnirea lor cu ionii reţelei cristaline. În urma acestor ciocniri viteza în
curent a electronilor se anulează [21]. Ciocnirile electronilor cu ionii au un
caracter elastic. Atunci asupra electronilor
 acţionează
 forţa:
F  e E (12.14)

De aici se observă că electronii sunt acceleraţi pe durata parcursului

liber dintre două ciocniri succesive:
 
   F eE
F  m a  a  (12.15)
m m
Într-un interval de timp ∆t1 dintre două ciocniri succesive electronul
parcurge distanţa ∆x1:

Fig. 12.3. Prin ciocnirea electronilor cu atomii din nodurile

reţelei cristaline viteza scade la zero.

331
 t12 e  E  t 12
x1  a  (12.16)
2 2m

Într-un interval de timp ∆t2 dintre următoarele două ciocniri succesive

electronul parcurge distanţa ∆x2:

t 22 e  E  t 22
x2  a  (12.17)
2 2m

În intervalul de timp t electronul parcurge distanţa x:

e E
X  x1  x1  ...  x n 
2m

t12  t 22  ...  t n2  (12.18)
Viteza medie a mişcării electronului este:

v 

x e  E t12  t 22  ...  t n2 e  E


 
e 
E (12.19)
t 2m t 2m 2m

unde cu τ s-a notat timpul mediu dintre două ciocniri şi care se mai numeşte
şi timpul liber mediu:

Ştiaţi că:
Hendrick A. Lorentz (1853-1928) fizician olandez, a câştigat
premiul Nobel pentru fizică în anul 1902. A dezvoltat teoria
electromagnetică a luminii, a introdus noţiunea de electron ca constituent al
materiei. A formulat o teorie consistentă a electricităţii, magnetismului şi a
luminii. Prin cercetările sale a ajutat la explicarea efectului Zeeman,
despicarea liniilor spectrale atunci când o undă electromagnetică străbate un
câmp magnetic.


t 2
1  t 22  ...  t n2  (12.20)
t

Dacă considerăm din nou intensitatea câmpului electric ca şi vector

obţinem forma locală a Legii lui Ohm:
 e  
v E (12.21)
2m
iar densitatea de curent electric este atunci:

332
   e  
j  e n v  e n  E
2m
 e 2  n   (12.22)
j E
2m
sau introducând conductivitatea electrică, σ:
  l 
j   E  E (12.23)

cu:
e 2  n 
 (12.24)
2m
şi:
l
 (12.25)

rezistivitatea electrică.

CONCLUZIE

Ecuaţia (12.22) reprezintă forma locală (sau diferenţială) a legii

lui Ohm. Conductivitatea electrică,σ şi rezistivitatea electrică (care este
inversul conductivităţii electrice) sunt mărimi fizice constante pentru un
material dat, a căror valoare depinde prin intermediul lui n şi τ de natura
materialului.

EXEMPLU ILUSTRATIV 2

A. Legea lui Ohm pentru

o porţiune de circuit
Dacă considerăm o porţiune de conductor atunci se poate definii o
cădere de tensiune la capetele acestuia dată de relaţia:

333
   dV 
E  V  E  i   dV  E  dx 
dx
2 2
  dV   E  dx   (V2  V1 )  E  (x2  x1 )  (12.26)
1 1

V1  V2  U  E  l

de unde intensitatea câmpului electric este:

U
E (12.27)
l
de unde densitatea de curent este:
l U l
j E   (12.28)
  l S
deci intensitatea curentului electric este:
US U U
I  
 l   l R (12.29)
S
unde s-a notat prin R rezistenţa electrică:
l
R (12.30)
S
deci legea lui Ohm pentru o porţiune de conductor se poate scrie simplu:

U
I (12.31)
R

CONCLUZIE

Definiţie: Rezistenţa electrică a unei porţiuni de conductor este

direct proporţională cu lungimea conductorului, si invers proporţională
cu aria secţiunii transversale a conductorului şi depinde (prin ρ) de
natura materialului conductorului.

Unitatea de măsură a rezistenţei electrice în SI este Ohmul:

<R> = Ω

334
 Definiţie: Rezistivitatea electrică a unui conductor este rezistenţa
electrică a unei porţiuni din acel conductor de lungime 1m şi aria
secţiunii transversale de 1m².

http://physics101.eu5.org/img/12_html_3e68cd8.gif

B. Dependenţa de temperatură a rezistivităţii

electrice
Ionii pozitivi din nodurile reţelei cristaline execută la orice
temperatură oscilaţii în jurul poziţiei de echilibru. Cu creşterea temperaturii
creşte şi amplitudinea oscilaţiilor ionilor ceea ce determină creşterea
probabilităţii de ciocnire a electronilor cu acestea.

 (t )   0 (1    t ) (12.32)

unde ρ0 este rezistivitatea conductorului la temperatura de 0° C. Factorul α

se numeşte coeficientul de temperatură al rezistivităţii. În mod similar se
poate obţine o relaţie similară şi pentru rezistenţă:
R(t)  R0 (1    t ) (12.33)

335
 Exemple de termorezistoare folosite în practică pentru măsurarea
temperaturii şi ca termocuple în controlul automat al temperaturii în diferite
incinte (spaţii frigorifice, boylere pentru apă caldă etc)

http://www.amperelectroterm.ro/images/te http://physics101.eu5.org/img/12_html_
Irmocuple-3.jpg de010e3.jpg

http://physics101.eu5.org/img/1 http://physics101.eu5.org/img/12_ht
2_html_m55a18f20.jpg ml_5fc9dab9.jpg

336
 http://physics101.eu5.org/img/1 http://physics101.eu5.org/img/12_html_7d7eb
2_html_md865094.jpg 609.jpg

C. Benzi de energie în solide. Conductori.

Semiconductori. Izolatori.
În atomii izolaţi, electronii se găsesc pe nivele energetice discrete. În
concordanţă cu principiul lui Pauli în atom nu pot exista doi electroni care au
toate cele 4 numere cuantice egale. Considerăm un proces în care N atomi
individuali se apropie pentru a forma un cristal. Prin apropiere cei N atomi
intră în interacţiune şi formează un sistem cuantic – cristalul. La ocuparea
nivelelor energetice ale atomilor din cristal, principiul lui Pauli trebuie
respectat pentru întreg cristalul şi nu pentru atomii individuali [31]. La
formarea cristalului nivelele energetice identice ale diferiţilor atomi este
necesar să se deplaseze în sus şi în jos pe scara energiilor astfel încât în
cristal să nu existe doi atomi ale căror energii să aibă aceeaşi valoare.

337
Fig.12.4. Nivelele energetice ale electronilor atomilor izolaţi formează benzi
de energie la apropierea lor (stânga). Aranjarea pe benzi şi umplerea lor cu
electroni (dreapta).

338
 TOPICUL 3

Circuite de curent continuu

http://physics101.eu5.org/img/12_html_
3ed76c88.jpg

http://physics101.eu5.org/img/12_html_5 http://physics101.eu5.org/img/12_html_
9e3139e.jpg m1ed35edd.jpg

339
 A. Circuite electrice neramificate
Cel mai simplu circuit este format dintr-un generator (sursa de
tensiune) şi un consumator (o rezistenţă) legate în serie cu ajutorul unor
sârme conductoare a căror rezistenţă se presupune neglijabilă [39,40].

Elemente de circuit:

Fig. 12.5. Exemplu de circuit electric simplu: o sursă de curent electric,

un consumator, un întrerupător şi firele conductoare necesare de legătură.

Generatorul – caracterizat prin:

- tensiunea electromotoare şi
- rezistenţa internă.
Rezistorul – caracterizat prin valoarea rezistenţei.
Aparate de măsură – caracterizate prin:
1. - rezistenţa internă.
2. - valoarea maximă a mărimii măsurate.
3. - Sensibilitatea aparatului – numărul de diviziuni cu care este
dotat aparatul pe o scară circulară cu raza de 1m, când valoarea măsurată
este egală cu unitatea.

340
 EXEMPLU ILUSTRATIV 3:

Aplicarea legii lui Ohm

Dacă considerăm căderea de tensiune, Uab între punctele a şi b din
figură atunci între mărimile Uab, R şi I există următoarele relaţii:
Uab Uab
I R Uab  R  I (12.34)
R I

Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit.

Dacă în schimb dorim să studiem întreg circuitul atunci trebuie să
scriem legea lui Ohm sub forma:

E
I (12.35)
Rr

CONCLUZIE

Fie n – numărul rezistoarelor din circuit şi m – numărul surselor din

circuit atunci Legea lui Ohm pentru întreg circuitul este dată de:
m

E
i 1
i
I n m (12.36)
 R j   ri
j 1 i 1

341
 Georg Simon Ohm
1789 - 1854
http://physics101.eu5.org/img/1 http://physics101.eu5.org/img/12_h
2_html_m73872e18.gif tml_m73872e18.gif

http://physics101.eu5.org/img/12_html_
mb3e9ad.jpg

http://physics101.eu5.org/img/12_html_ http://physics101.eu5.org/img/12_html_e9
m1f63b5e1.png f983f.jpg

342
 Ghirlandele folosite la sărbătorile de iarnă sunt făcute din grupuri de
beculeţe legate în serie, iar grupurile sunt legare între ele în peralel.

B. Circuite electrice ramificate.

Legile lui Kirchhoff
Enunţ: Suma algebrică a intensităţii curenţilor electrici care se
întâlnesc într-un nod de reţea este egală cu zero.

Legea I-a a lui Kirchhoff

n

I
i 1
i 0 (12.37)
Legea I-a a lui Kirchhoff este o consecinţă a conservării sarcinii
electrice. Sarcina electrică care intră într-un nod în timpul t este egală cu
sarcina electrică care iese din nod în acelaşi timp t.

Legea a II - a a lui Kirchhoff

Gustav Robert Kirchhoff

1824 - 1887

Fig.12.6. Reţele electrice

343
 Enunţ: De-a lungul conturului unui ochi de reţea suma algebrică a
tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică a produselor
dintre intensitatea curentului electric şi rezistenţa totală din fiecare
ramură.

n n

 Ei   I jR j
i 1 j1
(12.38)

În consumul electric public, în apartamente, locuinţe…, precum şi la

autovehicule, plăci ale coputerelor sau aparatepor electronice circuitele
electrice sunt în majoritate în paralel, adică reţele electrice.

http://physics101.eu5.org/img/12_html_ http://physics101.eu5.org/img/12_html_61
ma601853.jpg a2ed46.png

344
 http://www.mroper.net/sitebuildercontent/
sitebuilderpictures/HongKongNightLight.
jpg

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări.

ATENŢIE: pot exista unul, niciunul sau mai multe răspunsuri

corecte la aceeaşi întrebare.

Timp de lucru: 10 minute

1. Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică se numeşte:

a) intensitatea electrică
b) curent electric
c) tensiune electric

2. Curentul electric poate să fie:

345
 a) de conducţie
b) de convecţie

3. Legea lui Ohm pentru o porţiune este:

a) R=I*S
b) U=I/R
c) I=U/R

4. Legea I a lui Kirchhoff:

a) nu este o consecinţă a conservării sarcinii electrice
b) este o consecinţă a legii conservării energiei
c) este o consecinţă a legii conservării impulsului
5. Elementele unui circuit simplu de curent continuu sunt:
a) generatorul
b) rezistorul
c) aparate de măsură

Grila de evaluare:
1.-b; 2.-a,b; 3.-c; 4.-niciunul; 5.-a,b,c.

REZUMAT

- În TOPICUL 1 am definit curentul electric, mărimile

fizice,intensitatea şi densitatea de curent, unităţile de măsură ale lor. De
asemenea am explicat rolul şi importanţa purtătorilor de sarcină în metale.

Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică

se numeşte curent electric.
Intensitatea curentului printr-un conductor este egală cu sarcina
electric transportată de purtătorii de sarcină în unitatea de timp, prin orice
secţiune transversală a conductorului.

Densitatea de curent este curentul electric care revine unităţii din

suprafaţa secţiunii conductorului.

346
 - În TOPICUL 2 am prezentat legea lui Ohm. Am definit rezistenţa
electrică, rezistivitatea electric şi clasificarea materialelor din punct de
vedere energetic.

Rezistenţa electrică a unei porţiuni de conductor este direct

proporţională cu lungimea conductorului, si invers proporţională cu aria
secţiunii transversale a conductorului şi depinde (prin ρ) de natura
materialului conductorului.
Rezistivitatea electrică a unui conductor este rezistenţa electrică a
unei porţiuni din acel conductor de lungime 1m şi aria secţiunii
transversale de 1m².

Dependenţa de temperatură a rezistivităţii electrice este dată

de relaţia:
R(t)  R0 (1    t )

Din punct de vedere a ocupării electronilor a benzilor de energie în

solide materialele se pot clasifica în:
 Conductori
 Semiconductori
 Izolatori

- În TOPICUL 3 am precizat şi prezentat elemente de circuit electric

continuu, atât pentru circuite electrice neramificate cât şi pentru circuite
electrice ramificate. Am explicat aplicarea legii lui Ohm pentru o porţiune
de circuit şi pentru un circuit întreg. Am enunţat legile lui Kirchhoff

Legea I-a a lui Kirchhoff

n

I
i 1
i 0

Legea a II-a a lui Kirchhoff

n n

 Ei   I jR j
i 1 j1

347

REZULTATE AŞTEPTATE
După studierea acestui curs ar
trebui să înţelegeţi curentul
electric, să aplicaţi legile lui în
circuitele de curent continuu.
De asemenea trebuie înţeleasă
marea importanţă a curentului
electric în viaţa de zi cu zi,
implicarea majoră a lui în toate
domeniile, inclusiv cel ingineresc.

Mişcarea ordonată a purtătorilor de

sarcină electrică se numeşte curent electric.
Intensitatea curentului printr-un
conductor este egală cu sarcina electrică
transportată de purtătorii de sarcină în unitatea
de timp, prin orice secţiune transversală a
conductorului.

Densitatea de curent.
TERMENI
ESENŢIALI Legea lui Ohm.

Rezistenţa electrică.

Rezistivitatea electrică

Conductori, semiconductori,izolatori.

348
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE SUPLIMENTARE

- Ardelean I., Fizică pentru ingineri, Editura U.T.PRESS, Cluj-

Napoca, 2006;
- Biro D., Prelegeri „Curs de Fizică generală” (format electronic,
CD, revizuit), Universitatea „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 2006;
- Berkeley, Cursul de fizică - Electricitate şi Magnetism (Vol. 2),
Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982;
- Berkeley, Cursul de fizică - Mecanică (Vol.1), Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981;
- Fechete R., Elemente de fizică pentru ingineri, Editura U.T.PRESS,
Cluj Napoca, 2008;
- Feynmann R.P., Leighton R. B., Sands M., Fizica modernă, Vol. I -
III. Editura Tehnică, Bucureşti, 1970;
- Gîju S., Băţagă E., Lucrări de laborator - Fizică. Editura -
Universitatea „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 1991;
- Gîju S., Teorie şi Probleme, Editura Universitatea. „Petru Maior”,
Tîrgu-Mureş, 2001;
- Gîju S., Curs de Fenomene termice şi electromagnetice, Editura
Universitatea „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 2003;
- Halliday D., Resnick R., Fizica, vol. I şi II. Editura Didactică. şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975;
- Hudson A., Nelson R., University Physics, Second Edition,
Saunders College Publishing, New York, 1990;
- Modrea A. , Lucrări de laborator” (format electronic),
Universitatea, „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 2006;
- Modrea A., Curs de Fizică generală”(format electronic),
Universitatea, Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 2006;
- Oros C., Fizică generală-format electronic, Universitatea
„Valahia”, Târgovişte, 2008;
- Serway R. A., Physics for Scientists and Engineers with Modern
Physics, Second Edition, Saunders College Publishing, New York,
1986.

349
 TEST DE EVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări.

ATENŢIE: pot exista unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte
la aceeaşi întrebare.

Timp de lucru :15 minute

1. Sarcina electrică transportată de purtătorii de sarcină în unitatea de

timp, prin orice secţiune transversală a conductorului se numeşte:
a) tensiune electrică
b) rezistenţă electrică
c) densitate de curent
d) intensitatea curentului electric

2. Densitatea de curent care este curentul electric care revine unităţii din
suprafaţa secţiunii conductorului este:
I
a) j  S  q  n  v
b) j=S/I
c) S= j/ I

3. Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit este:

a) I = UR
b) I = R/U
c) R = UI
d) U = I/R

350
4. Rezistenţa electrică a unei porţiuni dintr-un conductor de lungime 1m şi
aria secţiunii transversale de 1m² este:
a) densitate de curent
b) rezistivitate electrică
c) intensitate electric

5. Legea a II-a a lui Kirchhoff se enunţă astfel:

a) suma algebrică a intensităţii curenţilor electrici care se întâlnesc într-
un nod de reţea este egală cu zero
b) rezistenţa electrică a unei porţiuni de conductor este direct
proporţională cu lungimea conductorului, si invers proporţională cu
aria secţiunii transversale a conductorului şi depinde (prin ρ) de natura
materialului conductorului.
c) de-a lungul conturului unui ochi de reţea suma algebrică a tensiunilor
electromotoare este egală cu suma algebrică a produselor dintre
intensitatea curentului electric şi rezistenţa totală din fiecare ramură.

Grila de evaluare:
1.-d; 2.-a; 3.-niciunul; 4.-b; 5.-c.

351