Gherase Ramona Gabriela, PIPP-anul II

Recenzie

Autor: Mușata Bocoș, Dana Jucan

Titlu: Teoria și metodologia instruirii și Teoria și metodologia evaluării-Repere și instrumente didactice
pentru formarea profesorilor
Număr de pagini: 213
Editura: Paralela 45
Ediția: a II-a revizuită
Anul apariției: 2007

După cum ne spune și titlul, cartea este structurată în două mari părți-Teoria și metodologia instruirii și
Teoria și metodologia evaluării. Din punctul de vedere al structurării capitolelor, cartea debutează cu prefața
în care se prezintă scopul lucrarii prezente ( suport în formarea viitoarelor cadre didactice ), publicul caruia i
se adresează ( cadrelor didactice în formare ) și strategia pe care au abordat-o autoarele în organizarea
informațiilor. Imediat după prefață debutează prima parte a lucrării și anume Teoria și metodologia instruirii.
Această primă parte a lucrării sunt prezente șase capitole intitulate Teme, începând cu Procesul de
învățământ și finalizându-se cu Proiectarea activității didactice. Cea de-a doua parte a lucrării intitulată
Teoria și metodologia evaluării cuprinde același număr de capitole, respectiv șase, debutând cu Semnificații,
implicații, operaționalizări ale conceptului de evaluare în câmpul educației și finalizându-se cu Tipuri de
itemi pedagogici.
În prezenta recenzie mă voi axa de cea de-a doua parte a lucrării-Teoria șie metodologia evaluării. După
cum am menționat și mai sus, ambele părți sunt structurate pe câte șase teme. Fiecare temă este
structurată riguros, începând cu obiectivele vizate prin studiul temei, termeni și sintagme cheie, suport
teoretic, esențializarea și explicarera conținutului prin intermediul unor organizatori cognitivi / scheme,
sarcini de reflecție și exerciții aplicative, recomandări bibliografice pentru stufiul individual și sugestii
pentru luarea notițelor.
Din punctul de vedere al conținuturilor prezentate, acestea vizează evaluarea și funcțiile acesteia,
ipostazele rezultatelor școlare ale elevilor, strategiile de evaluare și tipurile de itemi pedagogici.
La inceputul primei teme, se găsește definiția evaluării pentru a putea înțelege despre ce se va vorbi pe
parcursul celor șase teme. Se dezbate problema evaluării la nivel de macrosistem și la nivel de microsistem și
nu în ultimul rând, se discută și despre autoevaluare și importanța capacității de autoevaluare in demersul
educativ. Se specifică și scopurile evaluării, obiectivele pe care le urmărerște evaluarea în demersul didactic.
Cea de-a doua temă vizează procesele de predare-învățare și mai ales tipurile de evaluare în funcție de
anumite criterii:
-Criteriul obiectivității și al gradului de certitudine oferite:
• Evaluarea empirică ( subiectivă )
• Evaluarea obiectivă
-Criteriul ponderii obiectivelor educaționale vizate
• Evaluarea normativă
• Evaluarea criterielă
• Evaluarea punctuală
-Criteriul sferei de extindere a conținutului evaluat
• Evaluarea programelor educative
• Evaluarea unor sisteme de activități instructiv educative
• Evaluarea unei unități de învățare
• Evaluarea unei secvențe de instruire
-Criteriul sferei de reprezentare socială
• Evaluarea sistemului de învățământ
• Evaluarea instituțiilor de învățământ
 Gherase Ramona Gabriela, PIPP-anul II
• Evaluarea proceselor de învățământ
• Evaluarea colectivelor didactoce, a comisiilor metodice
• Evaluarea elevilor
-Criteriul scopului principal urmărit
• Evaluarea cu scop de informare
• Evaluarea cu scop de dezvoltare
• Evaluarea cu scop de proiectare
-Criteriul dimensiunii temporale a acțiunii evaluative
• Evaluarea inițială
• Evaluarea continuă
• Evaluarea sumativă
În continuarea temei se prezintă funcțiile evaluării care sunt foarte clar prezentate într-un mod foarte
ușor de înțeles. Se prezintă cele nouă funcții:
• Funcția socială
• Funcția diagnostică
• Funcția de selecție
• Funcția de certificare
• Funcția predictivă
• Funcția constatativă
• Funcția de feed-back
• Funcția motivațională
• Funcția educativă
În final, ca la fiecare capitol, sunt prezentate niște scheme ce ușurează înțelegerea conținutului
prezentat anterior , exercițiile aplicative pe baza conținutului prezentate și o serie de recomandări
bibliografice.
În cea de-a treia temă sunt menționate ipostazele rezultatelor școlare, respectiv indicatorii de
performanță ( standardele de performanță, descriptorii de performanță, ebiectivele de evaluare, criteriile
de evaluare ), ipostazele rezultatelor școlare ale elevilor ( explicarea conceptului de rezultate școlare , ce
presupune prestația elevului, performanța elevului, competențele elevului, conduita elevului ). Pe scurt se
prezintă pas cu pas, în detaliu, ceea ce se înțelege prin rezultatele școlare și prestația elevului în contextul
evlauării.
Cea de-a patra temă vizează structura procesului evaliuativ la nivel micro, respactiv etapele evaluării
didactice (verificarea, masurarea, notarea ). Se discută despre factorii implicați în notare, despre tipurile de
notare ( notare numerică, notare literală, notare prin calificativr, notare verbală, notare prin cuklori, notare
prin clasifiacare ), critica metodelor de notare, sursele erorilor în procesul de evaluare și încercările de
îmbunătățire a sistemului de notare și în final, ca la fiecare capitol , este prezentă esențializare si explicarea
conținutului informațional prin scheme și organizatori cognitivi.
Cea de-a cincea temă vizează strategiile de evaluare a rezultatelor școlare. Este unul dintre cele mai
importante capitole ale lucrării fiind de altfel și cel mai amplu capitol. Sunt prezentate în lux de amanunt dar
în același timp într-un mod ușor de perceput strategiile, metodele, tehnicile și instrumentele de evaluare
debutând cu delimitările terminologice ( definițiile și explicitarea definițiilor prin exemple și referințe
practice ), cu descrierea selectivă a unor metode de evaluare ( evaluarea orală- explicitată prin exemple
concrete și referințe de specialitate, evaluarea scrisă-probele scrise curente, tezele semestriale, modul în care
se elaborează testele este explicat extrem de în amănunt, evaluarea cu ajutorul testelor, evaluarea practică,
autoevaluarea, portofoliul, proiectul care este cea mai frecvent utilizată formă de evaluare alături de teste și
teze semestriale ).
Ultimul capitol / Ultima temă Tipuri de itemi pedagogici vizează, după cum reiese și din titlu, itemi
utilizați în procesul de evaluare. Este prezentată o clasificare a itemilor în funcție de tipul de comportament
cognitiv, după criteriul obiectivității corectării și notării,după natura solicitării pe care o includ, după tipul de
operații și de comportamente solicitate, după dimensiunea răspunsului solicitat, după tipul răspunsului
solicitat.
Din punctul de vedere al structurii lucrării, conținutul informașional este foarte bine structurat și foarte
bine explicat prin exemple concrete, scheme și organizatori cognitivi, exerciții aplicative. Informația este
 Gherase Ramona Gabriela, PIPP-anul II
foarte ușor de perceput întrucât exprimarea nu este una greoaie. Se poate considera a fi un text ușor de înțeles
pentru orice public deși este adresat unidirecțional unui singur public și anume cadrelor didactice în formare.
Scopul lucrării este susținerea din punctul de vedere al informațiilor a cadrelor didactice în formare.
În concluzie, lucrarea este una cu caracter educațional punându-se accentul pe prezentarea informațiilor
în profunzime legate de instruire și evaluare în procesul educațional.