} Biblioteca Roasta’t Director H. HODOS EDITURA AUTORULUL TIPOORAPIA DINGHZANA {8 CARANSRUNS 1900 PBAOLIOLAWO OY Partea II Severinul sub stapanirea principilor ardeloni pana la predarea cetitilor Ca- ransebes si Logoj in manile Turcilor, 15261658. ‘Fordinand 1, 1526-1578. Toa Zipolya 1526-1640, Nici lupta cumplita de tangs azuné (1241) $i devastirile ingrozitoare ale nemi- logilor Mongoli, nan adus asupra Ungari miserie gi stricdciune mai mare, decd ¢ fastrofa dela Mohies. In urma’ activitatii neobositului Béla IV. si sub conducerea acestui cap organisatoriu, dap’ Iupta dela Muhi s‘au recules diferitele popoare, $i sub Scoptral unor regi valorogi na numais'au luptat cu bravura pentru independenta, ci chiar gaa Intins puterea peste. marginile ferii; acum inse, cdnd tara era sfaigiati in 2 ‘abere gi tm resbel civil din cole mai crunte igi lnase inceputul ; cand jubirea de patrie e4 P.DRAGALINA amortise gi vénarea dup’ interese partion: Jare coplegise inimile color mai de frunte din fii patrici, care, pentru ajungeres unor scopuri partichlare gi margave, nu se sfiau a reclama ajutoriul tureesc, iar altii igi phn razimul in nigto mercenari adese-oi mai necrantitori de cit ferogii ianicer!, — © vedit, c& vorba na putea si fie de pros- perarea gi binele patric: Decédenta gi coruptiunea completa: a oligaxhilor, impartiti tntre Ferdinand I. (1526—1564) 1 intre Zoan Zépolya (1526— 1540), care aspirau dap’ moartéa. neferici- tulai Ludovie fl, la tronul Ungariei, se con- firma nu numai din trecerea partisanilor dela un protendent la altul.ci din purtarea ca- racteristicd a episcopului din Neutra Pod: maniczky, care incoronase de rege al Ungaried mnai intdia pe loan Zépolya gi ct un an mai tarziu po contratiul seu, pe Ferdinand. Ca el toli oligarhii, fart exceptiune, treceau in partea aceluia, care era in stare a Ie acorda cele mai multe favoruri, Pofta de cligtig, inavufireaunuia po contal celuialalt, era motorul faptelor membrilor din cleral inalt si al magnatilor @atunci. ‘Tinuta dubioasd a Ini Zapolya tn pre- sara, catastrofei dela Moles 4 fost causa, c& multi din boieri il parasira, chiar cand dénsul credea momentul apropiat, ca si-gi Dn Ist. BANATULDI 51 BRON I le inpodobeaseé fiuntea cu coroana regal Candidatura sa totugi a fost la inceput bine pritita gi sprijinita de maioritatea tuturor péturilor’ din (ara, fiind multimea de cre. ding, c& regimul’ unui Dorn national, va aduce asupra Ungariei zilele de giorio, de care avuse parte pe timpul Ini Mathia Corvin, Dar viteazul, chibzuitul gi zelosul yoo Vod, ca rege a devenit om fir talent do guvernare, lipsit de spirit gi energie. Mij- loacele, prin care credea si so sustind in domnio, eran intriga gi corumporea eu bani, ridicand san apfstind, conform impro- Juraitilor, cand pe unui, cand pe altul din Oligarhit terii, Prin astiel de mijloace jos- nice si in deosebi prin purtarea sa cer. bicoast gi trafagi cu nepatinciosul Ludovic I gia creat siegi o drosie de regigori, neobicinuiti la subordinatiune si disciplina, care de cite ori se simtian jigniti in intere, sele proprii, trecean in tabera lui Ferdi- nand si se ridicau cu arma in contra stapainului lor In luptele, ce s'au fost incins intre Zépolya si Ferdinand, a fost biruitoria Ja inceput Toan. Mai tarzin dupa ce aa parasit Sagi, Romani si o parte a Secuilor, Zapolya trebuf si fagi tn Polonia, Caistigand aici convingerea, c& nuimai cu ajutorial strainilor6 P_DRAGALINA va putea si so sustini po tronul Ungariei, trimise po Hieronim Lascky, um barbat is- cusit in alo diplomatiei la Constantinopol, care prin sprijinul lui Aloisie Gritti cagtiga asigurea sullanului, cvs & sprijinit cu toala puterea Otomanilor Dupa ce veni Laszky ou tractatul de pace, aduna Ioan Zapolya tn prejurul Lipo: vei multime de moercenari, agteptind aict sosirea ajutoriului turcese (1628). Mai_mulyi cettiteni ai Ungariei trecura de fica Tarcu- lui in tabera lui Toan Zépolya, ear alfii i se alaturard ca si scape de réutaitile merce- narilor lui Ferdinand. Declarandu-se nagnatii adunati pe la inceputul anului 1528 in dieta din Buda, cai fara ajutorin extern nu pot si apere fara, trimise gi Ferdinand o solie la Soliman cu ofert de ‘pace ; aceasta e cea dintain solic, care a iractat'in numele Anstriei cu inalta poarti, La intebarea marelui viair, c& oare care cotiti ar dort Ferdinand si i se napo- ieze, soli Hobordanel: si Weixelberger re- clama intre altele Turnu Severinul, Pell, Or- sova gi Media, la co Ibrahim respunde : »Me cuprindo 'mirarea, o& Ferdinand nu sg Femers Goseite von Ung, vot Pas Dn IST. BANATULUT SEVER th 7 Din raportul acest este invederat, o& Torn-Severinul, Orgova, Poth gi Media, aceste cotiti fnsemnate ale Severinului, eran deja in manilo ureitor. Oeuparea Inse nia fost durabila, Nu gtim cum, poate of de dragul aliantei incheiate tntre ‘Purei gi Za polya, cotitile numite s’an reincorporat Us gaviei, Faptal se constat din unele dona- tinni, ce le face L Zapolya deja la anul 15299), Romani goviiau intocmai_ ca gi ceia- alti locuitori din patrie, intro Ferdinand gi Zapolya, dap’ cum partisanii unuia sau celttialalt ajungeau la putere. Astfel epis- copul Nicolac Gerendy, PetruPeréuyi, Va~ lentin Torok, Romanol’ Stefan Mailat si Sastll Marcu’ Pemflinger, luplindu-se pontra Ferdinand, scoaser’ Ardealul de sub atic pinirea Ini Zipolya, care siind la Lipova se pregitea, si plece fntra intimpinarea Tar ") Prin actul mis din. partes regelui Toon ew atu Lipova la 13. lunie 1520, se dau, cu dreptul de Ioglenire, ni Afiniu Sebesauat toate mosille si posesi- Tile afitoare in slistrictol Modiei, care’ eran ale Iti Pavel Zeuthe, pontsu-ch acesta agitase jn favorul Tui Ferdinand, (quad nos consieratis “otitate ct servi cis felis nostti Agiis Michaelis Sebessy.... univers bona et quolibet posession sia Panlé Zevle in districts cle. Milnid existentia habita ....» cont publicam con= Stitueionem regal nostti Ferdinando, Nostro, et ipsius Regoi nostel publica hoslt adhesisse" la Pesty :" Ok: levelek pag, 182)5 PDRAGADINA cilor. Dominatianea tui Ferdinand asupra ‘Transilvanie’ se pairea pe deplin asigurata ; dar yoevodal Moldovel Petru Rares sarind la pormnea sultanului, protegiatului seu, intrajutoriu gi avond pe @asupra de scop, sh exploateze stirile anarhice din Ungaria in favoral propriu, cilcand Transilvania gi intdinind in fara Barsol, la Feldioara, asta. giimea iui Ferdinand, 0 sparse cu total gi Jua 60 de tunuri, Nout voevod al Ardealutai Stefan Bathory de Sonlyé supuse apoi, cu exceptiunea unor finuturi locuite de Sagi, ‘Transilvania toad. Soliman a protins gi imbocilul re ia sirutat mana la Mohdes, fn acel loc de miseria, unde siroaiele de singe a 22.000 dv fii ai patriei, strapungi de iataganele pa- gAnilor, strigan’ — résbunare, ‘Astfel Zapolya nu numai cA apa tat coroana regala, ci totodaté sa ficut ‘trikitoriul gi venzitoriul ferii sale. BI de- schise cetitile {erii sale Tureilo portile acelei forttirete, de care se zdrobise in mai molte rénduri puterea otomana. ngentncheres dela Mobiics a fost far tala, si pentru soartea Romanilor din Banat si din Severin, cici asupra lor, care eran vecinii ferosului dugman, s'a vérsat toate faria nemilosului pagan. In decurs de apro- ape 300 de ani Turcii lia pustiit satele Di ISP. BANATULAT SEVERIY 8 i oragele, lian rapit averea, gi floarea, nea. Inula nostra au dus-o in rable. tn aceste timpuri grele, cind belige- ranfilor nu le era cu putint& ai ocroti, ci prin promisiuni ciuten sii adimineasca,” ca sii poati ésploata, Romanii din Banat in- sigi trebnian s& poarle grija de mantuirea lor. Este natural, dac& Severinonii intre ase- menea Imprejurdri, ingrifiti de conservarea proprio, inclinan dintre acesti 2 regi catra acela, dela care sperau spriginnl col mai puternic in contra ‘Tureilor Cunoagtem indivizi, caro inclinan spre Ferdinand; aga de. se raporteaz’ Ini Ferdi- nand la 1684 despre Petru de Racovila, care era jude sebegain, o& la timpul sou fi va servi cu plicere. De sigur, ci vor fi nutrit gi alfii asemenca sentimente; dar fn viata Tui Toan Zépolya wan esistat birbati de influini hottiriloare, care ar fi fost devo- tati lui Ferdinand, ‘finutul dintre Mureg gi ‘isa a fost pe lang& ‘Transilvania ciminul Zapolyanigtilor gi aici — se poate zico — era adevirata sa putere. Drept dovada : raportal lui Alerée Tharz6 ctr Perdinand, prin care i spune c& Zapolya a ridicat din Transilvania gi din finutul Caransebe- gului 4000 de ostagi. Tot atunci a recrutat Valentin Pork in districtul logojo-caran-0 P_DRAGALINA Dis IST. BANATULUN SEVERE sebogan 1000. de cakireti, spre. paguba sim- titoare a partidului_ german’), In ‘Transilvania intr’aceea se ivesc evenimente, care dupi incheierea picii dela Oradea mare, zguduir’s din temelie tronul lui Zapolya. Ardelenii eran nemulfiimiti cw Marti- nuzsi, atotputernicul cancelar al regelui oan. fn frontea color nemulfimiti eran vrovozii teri Stefan Mailat gi Emcric Ba- lassa, Cél dintdia igi clgtigase renumo, pentru-ci a fost ucis ‘pe reuticiosal Gritti, care venise si pana mfna po Areal ; iar acum era inimic fitig al Ini Martinuzzi. Stefan Mailat © Roman de origine. Nascut in districtul Fagiragulai in satal Comana, ajunsese ca. june la curtea reginei Maria, sotia Ini Ludovic IL Aici imprete- ninda-se cu Nadasdy a luat do sotie pe so- rsa dna’). Devonind Nédasdy cu invoirea yegolui Toan partisanul lui Ferdinand, Figi- ragul, care era propriotatea.sa, ha donat cam: natului seu. Mailat avea aspiration’ inalte, Na. s'a putut ins% si so constate, dac prin solia trimisi, la Constantinopol voit-a. si Iucro pentrn Ferdinand sau sit cigtigo tronul Tran- 9) Pesty : vol. I pag. 53; vol. IE pag, 180, 9) Hunfalyy Az olahok torténete, vol Il pag. 239. silvaniei pentru sinc), E sigur iso, ci la stirainga sa dieta din Ogorhoi_a hotirit Ju 9 Martie 1540, si se ‘trimita o depu tatiune Ia Buda, care a ridicat contra Tui Martinuz2i mai multe acuzo. Zapolya a arun- cat delegatii im temnia gi poruncind lui Petrovicin si V. Tordk ca, si progiteasc ogtire aleasd, Insugi a pornit spre ‘Pransil- vania in contra voovezilor infidel!) Mailat seutinda-se intre zidurile cottlii Pagirag Sa apirat cu vilejia-i indatinatd, in cont Ini Valontin Tordk gi Andrei Béthory, care cn 6000 caltireti unguregti, pufine cote de Sccui gi numtroasi pedestrime sic seasc’, so hiirfaiau cu garnisoana cota, constitatoare numai din 300 do ostagi*), Lut 4), Saalay : MagyarorsaigtSrténete IV pag. 191 Aindezenti G, custean si om ineveaut alu ean Zipolyn deserie aceastt espoditiune. Din cale seriso de dénsul so constati originea romani lui Mailet, Mindszenti mumiindel yom de niimie, venetic™ ice Walinake is sokan, kik kiralyunk 6 folséyénck see~ mire Minytik, hogy oly semi, sohuni ola emiber~ nek, mind Majlat usamnak, 6 kegyelmének annyi itd, Jsedgot, méltssigot adott*, Hunfelvy: vol. IL pag. 22), %, Fossler: odifia 1, vol. 6 pag. 549 die Belagenmng dor Pogorascher Burg leiteten Valentin T- rik tind Andreas Bathory aus dem Hause Somlys mit inftausend Men ungarischer Reitere, cinigen S23kl hauten und violom Sichtischen Fusvoike, wider di ‘Macht vertheitigte Meslith seinen Platz nur mit 300 Mann.2 P_DRAGALINA Zépolya nu ia fost dat si vadi nimicirea aceluia, care a voit si smulga Transilvania din _manile sale. Atins de apoplexie moare la Sas-Sebeg in 24 Tulio 1640 dupa ce cu putine Zile mai nainte pregtiso a timite la Constantinopol pe Verbdezy cu daruri scumpe gi cu 50000 galbini ca tri- but pe doi ani, $i dupiice i se comunicase vestea, ca sotia sa Izabela ia daruit pe Foan Sigismund, a cavai soarte a ineredintato episcopulul Martinuzai, Jui Petrovieiu gt lui V. Tork. Ferdinand 1. gl Tsabela 1540-1551; Ferdinand .1551— 1950; Ferdinand 1. Toubole gi Town Sigismund 1956— 18850; Maximilian 19641674 91 Toon Sisieraund 1580" 16% Tutorii lui Joan Sigismund sau Stefan, dup cum ti nomiau Tureii, trimiseri darn: rile pregitite la Soliman cu rugarea, ca. si vina in ajutorinl minorenulni, pe care dicta din campia Rakos il prockmase deja de rege in Septemvrie 1540. Invasiunea Tarcilor aduse now mi- serie asupra, Ungariei. Pentra inceput lucrntile in Ardeal se inourcasera in defavornl now alesulai rege. Voovozii Mailat si Balassa silesc pe Valentin ‘Torok sd ridice asediarea Fagiragului, Mailat deyenind acum stapanul situafiunel, era de- nv ISP, BANATULUL SBYERIY I 8 cis si smulgi Transilvania din manile Zé polyanigtilor si so eastige sau pentru sine, sau pentra Ferdinand. Actiunea Turcilor Inse puse de timpuriu capiit aspiratiunilor sale. Po cand Mohamed paga forté despresmarea Budei, sangiacul Nicopolei, Akmed, ajutorat de Petru Rareg si Radu Paisie, domnal Mun- teniei, patrunse tn "fransilvania, ca s& su- grume revolta (aici. In preseara primejdiei il plir’sir pe Mailat cei mai multi din ade- ren}ii sei ; ear el vez6nd, e& wu va fi capabil si fina piept cu oastea numéroasa a dugtnanilor Soi, se Inchise ca gi mai nainte intre zidurile Fagiragului. Cotatea cazit de astadata mai do grabi. dle cat ar fi putut cineva sa creada. Domnul Moldovei, Petra Rareg, diacin. ma- iestra in unzirea intrigilor, a grabit odderea conationaluiui seu, El triamise vorbis lui Mai lated ar face bine daca s'ar preda, sultanalui si nu sar opune unei puterii covargitoare ii promite totodata cd va introvent pe Kinga -Sultanul s& fie agratiat Mailat, ademnit de promisiunes vechiulai sett prietin, se duse in tabera contrara gi nu putea crede cii-se va intimpla vrun’ rou, i i-s'a fost trimis in cetate ca chizasi, 3 Tarci, la parere pagali_ osmani, care inso | erau oameni de rénd imbricati in vestminte _. domnesci, Bunacredinta a facut s& intre 4 in cursa, co io progatir dagmanii sei, si4 P. DRAGALINA n'a mai putut sii scape din pericolul, in care fintrase de buna voie. ‘Mailat gedea la masa fn cortul tui Petru Rates ; aici Incepurd boerli: Moldovel act lua in hitae de joc. Om pripit la fire, Mailat sri dela musi, puse mana pe sabie, stgi res bune pentru batjocurile gi nedreptatile, ce i se spunean in fais, Atunci Moldovenii se aroneard asupra lui gi trantindusl la pimont il legara (19 Tulie 1541) si tl trimisera la Con- stantinopol, unde isi termina zilele sale tn cele 7 turnuri, Inmediat capitulara Pagari- geuii gi deja in 22 Iunie depusere staturile ‘Transilvaniei, reginei Isabela gi fiului ci, ju- runéntut de ‘fidelitate. Mersul_afacerilor lua, in seurt timp dupa aceasta intamplare, 0 directiane con: ‘tyara aspiratiunilor partisanilor lui Toan Si gismund. In'29 August 1541, 15 ani dupa calastrofa dela Mohies, se incuibara Tarcii in capitala Ungariei, Imporatal Soliman deta roginei Isabela de stire, c& doneaza fiutui ei parfile Ungariei din ‘colo de Dunire gi ‘Transilvania, iar Buda si regiunile cisdann diene Je va tinea sub ‘stapanirea sa pana cand Joan Sigismund va devenf maioren Regina gi consilierli sei pornir& cu inima 4) Xenopol vol. I. pag. 575; Fessler: vol. Ill pag. 514. nv is. BANATULUL HRN io frant& spre Lipova, ducénd cu sine coroana si insigniile regesti, Lipova lo oferea sin- guranta deplina Aici se afla o citadel bine spbarita, ridicata in timpurile lui Vladislav IL prin marconal George de Brandenbug, sojul édnvei lui Toan Corvin’). Luarea Budei in stapanivea turceaseds a adus lumina asupra, intentiunilor pretingilor amici din Constantinopol. Cei_ mai multi dintre partisanii regine: doreau si se im- pace cu Ferdinand, caci mumai dela densul speran olibararea terii de snb jugal paganului fn urma pertractarilor de pace incepute, cy. . tigh Ferdinand inflainta hotinitoare gi asupra finuturilor in resivitul patrioi. In 21, Tati 1551 primf Castaldo, in numele tui Ferdi- niand, coroana din inanile Fzabelei gi prin aceasta stapinirea asupra Ardealului gi a Banatului, Petrn Petroviciv, eredinciosul i, trebut s& predee cetatile Timisoara, Lipova, Logoj, Caransebes si Becicherec, ¥i 8% Se re: rag’ la, Munkées. 4) Griseini: Geschichte dos tomesvarer Banats, pag. 0 Du lui Tonn Corvin, care a fost ful lui Mathia, sofia sa a fost constsiasié din mo- tive politice a se mivita eu marconul G, de Brandenbg, Averea colosali a Hunyadestilr, dimpreun et intro finulul din N. Cragului, cist astiel Inman stelina10 P. DRAGALINA Severinenii ajung asifel pentrn prima dala sub stipdnivréa Habsburgilor austrieck Sia ardtat, c& dupa lupta dela Mohics, adeck cu urcarea Ini Toan Zépolya pe tronut Ungariei, sau intimplat schimbari esentiale tn Banatul Severinului, Din partea de din coaci de Orgova gi din parti considerabile ale Caragulat sa format contilatnl Severin. Conduetionii sei sau numit : Rani at Caran- sebesului $i Logojului, Primul Ban a fost Afhaiw de Somlya, Stim, of a servit la 1525 ca calérag curtean (aulicus hnzarow regio maiestatis) tn Ca- ransebes?), iar acum, in calitate de Ban al Carausebegnlui, a primit (la 1586) dela Ioan Zapolya ordinatinnea, ca sa fac dreptate in causa Ocupatitinei,’ ce a comiso oragul Logo} po mogiile Iai Nicolae Garligteanal gi Andreiu. Bizérea, in teritorinl comunei Gavozdias). Tn aceasta dignitate 1 aflam gi ta anul 154 ; Sofii Severinului poarta titlul Bani ai Sebesuiui ; (astfel si Petra Petrovicin 1548 gi 1549). Mai tirzin ei se numose ,.Bani de Logoj si Caransebes". Primul, care folosogte aceasta titulaturd © Blasi Seékely, despre 4) bin tstoria Banstului Severin vol. I. pag. 98, 8) Pesly: A sxirsnyi binsag ele. vol. I. pag. 203, 5) Posty Keassé mouye trtenete, vol. Hl. partes I. pag. 219, are se face pomenire Ia 1553. Cand vr'annl dintre ,Bani* nu intrebuinteazt titulaturss dupla, fitlul: Ban al Caransebegulai® era | folosit cu predilectiane, Numai 2 indivizi | DIQLIST. BANATOLUL SEVERIN George Palaticin 31 Stefan Bétes s'an namit Bani Logojeni* Asupri conduitei politic a locnitoritor din 8. 0. Ungariei, deci si asupra Severine- nilor, a avout guverarea Ini Petroviein tn- fluenta hotaritoare. Find in mana sa con- contrata dignitatea de comite suprem a ie migului gi de Ban al Caransebes-Logojutni, avea destnla putere, ea 8a pedepseascd po cei ce tnelinau spre Werdinand, Ela facut sai multe inceredri sa cagtige pe Romani in partea Habsburgilor ; dar mina de fer ¢ asprimea- nemilostlui Petrovicin, i-a Minut in supnuere si ascultare fata do fiul Isabelei al cirui tutor dénsul era, Din aceasta cans’ oragele Logoj gi Caransebeg, de a caror soarte era legati in aceste timpuri soartea Severi- nului, fineau si acum en Zapolyanigtii. Cre- Ginga a fost romunerattn abundant, Isabela nomeste Logojal ,civitas reginalis"), ear Joan Sigismund zice Caransebesului : ,civi- tas regia nostra", intoemai, cum s'au nuit Buda, Pesta gi Timigoara. {n astfel de orage °) Pesty tea L pus. 319, virmogye trtnete, vol, Hl. par=o pt ivilugiate singurants persoan: Acela, care In astfel'de cotati uwigea sabia Jara Gausi gi vulnera vrun cetatpin, se pe depsia cu perderea capuluis) Avean interes parlisanit tui sy Soverinul In mau, we wun ucd plaici Ie ducea valea cea mais eatrt Constautinopo, el nal yeros pent ca s& bu li se Incuibe Germanii tn coaste gi Sili Inelegteze” si-din partea aocasta. Mai mult deceit. positia a contribuit vitejia locui- torilor, ca Saverinal si fie obiect fourle pre- uit gi din o parte gi din alti parte. ““Byavara militara & Romanilor severi- noni o apreciea chiar Ferdinand tn mai multe répduri, Mind vorba de trecerea lui Potrovicin pe parloa sa, scrie Ini Castaldo, ne dupa ce va edsliga Logojul si Caran- sebesnl, vt aduna cavalerie foarte multe din ‘aceste disiricle, ai ciror loéuitori sunt dis- tingi prin hdtnicie si virtuji mililare’. Tot Ferdinand indeamn’ pe Martinussi, genialul vistiemic al ‘Travsilvaniei (intr'o epistoala cu datul 5, Noemvrie 1551), ,si fact tot c va sta in putinfd, ca sd find Logojul si Carausebesil in credinfé cdtrat vege, ear pe 5) Idem: A suiirényi binsig Wrlénete, vol, Th pag. 196, DW IST. BANATULUE SEVERIN IL 9 accia, care Vou pardsit, sd-i edstige ears in partea sa*) Din epistola sa (21. Octomvrie 1551) ctr Custaldo cittm urmatoarele pasagii sstaturile ardelene gi Caransebesenii, credin- ciogi nou’, dispun ‘de atata puters, incat sunt capabili de resistonti*; mai la vale so vice: yam Wimis scrisoare catra cele 3 na- tiuni ale ‘Transilvaniei gi cdird Caransebo. feu, si liam pus la inima apararea, teri’), Vitejia Sebegcnilor a fost apreciata m corcuri, care zac afar de periferia patriei noastre, Aga d. doi hoieri munteni recra- weazi aici (in Scptemvrie al aceluiag an) morconri, casi scoat din scaun pe Mircea Ciobanal, ‘voevodul Munteniei, in Severin deci era in veacul al XVI. caminul condo- ticrilor resdiriteni. puri grele, cind fiuctuatinnile politico dela ordinea zilei putean sa’ pori- cliteze drepturile autonome, de care era logatis viata civilor din cetziti si din district, Timanul mantuitor leau fost solidaritatea gi ‘ajutorul Imprumutat, Istoria ne-a pastrat exemple marete de solidaritate, izvorite din sufletele desin- teresate ale strabunilor nostri ag) Pe pig. 55, 8 sainényi binsig. Weténete, vol. 1 vol. I, pag 133, 2P. DRAGALINA Nu se pot ardita cu siguranta motivele, care Fan indemnat si-gipromita prin jura- 2nénk ajutorin Tmprommtat, Credém tase & nu gresf, cand susfinem, ca eruzimite violentului Potrovicin gi alte forle majore jan sili a se apara cu puteri unite in a asupritorilor extern. - (lu 20. Septernvre 144) juzii_ collaterali Andrein Berta, Petra Pepa, Nicolae Annocea, Toan Berla, Stefan Dragna si Ladisiaw Ke- nesa, dimpreuna cu alti 'civi Caransebegeni (haids regia civitatis Caransebes.*), Cth Interesul binelui public, pentru prosperarea oragului gi famililor Jor, vor sta intra aj toriu protojudelui Ladislan de Racovifa, dack lar ataca comitele Timigoarei (Petra Petro- vieiu), c& nue parisese nici odata, — nici la bing, vici la ru, gi e&-i vor fi sfetnici iubitori, gi credinciogi fii ai patriei. ‘Tot aga 7 Eats umole lee: rani Daknych (Bit, foun Pent Sinan 9. Nicola” Last ii Meno, FoR aA Spt dao favo) Limoty Pete a are Phyles, Stefan Zabo, Francise Moise, Tiagegcet ya tae Cong Geet, Mauls Mia decaf Minds, Argos Ole Cat eT tae tome spn yes, Ber, asa Bonar Ott Diet Gang’ Soecyt Heartiwteres Hatin Sy, Ni Bokosnyene wae DDN IST. BANAT fat se obligi Racovita fats de orag gi de con- cotatenii soi!) Dar nu numai civii aceleiagi cotati, oi locuitori din departari so obligi ‘la ajutorin inprumutat. Astfel, Benedict Vorgicin, Andrein Di- mitrovicin, Lasdr Dragul, George Olahul $i alfi frontagi din Caragova, depan juramént in numele Jor gi al altor locuitori, ca vor aptira Caransebegul (judices, juratesque ci ves item senatores eb omnes populos civi- tatis regiae Caransebes) cu toati patorea contra ori-carui inimic gi tulburaitoriu (1550) ; tot aga gi Caransebegenii au si le apere mo- ia, gl averea, in masura, caro s'a fost sta. Dilit iu timpurite mai vechi. Accasti. legi- tointi aga dara © intemoiati pe votul stra. bunifor din timpuri anterioare. Valoare gi Inriurire hotaritoare asupra mersului afacerilor politice severinene a avut solidaritatea incheiats intre fratii de acelag ‘inge din Logoj si Caransebes. fectui solidarititii a fost simfit in decursul vea- curilor. Deja Toan Sigismund nobiliteaza opi- aul Logoj gil impreuna ca Caransebegt| Stefan Losonezy raporteaz cu damaruntal 4) Pesty : Oklevelek, documental Nr, 183, pag. 22 P, DRAGALINA lui Ferdinand despre aceasta intimplare In Main 1552. Into epistola, cu datul Passau Ja 11 Tolie, ordon& regele iui Maximilian si nu desparki Caransebegul de Logoj gi Si nu se ating’ de privilegiilo oragului aco- stuia, c&ci so va perde iniregul tinnt, care cu oti-ce prof trebue piistrat in supunere gi ascultare. D'aici inainte cotigile surori, dest fiecare dintr'insele avea magistrat pro- pria, trimit adeseori deputafiani comune sau igi ndreaptd la olalti petiile extra Ca- staldo, care era guvernatorul Ini Ferdinand pentra Transilvania; ear in note oficioase civil acestor 2 cotati so numesc tofdenna _frati®, Civii soi eran ath de adane pa trangi do sentimentul tritietatii, inode soli- daritatea nu s'a gtirbit miei chiar dupa tn- fringorea puterii otomane si eliberarea de sub jugul turcesc Ja anul 1688. Afam, co deptitafiune sebegana, care luase calea spre Viena, a primit ordinul, ca si reguloze fntr'una afacerile nobilimei gi ale cetateni- Jor acestor 2 orage. Conduite deputatiunii a fost inainte precisati gi subsist prin barbati de influent din ambele cetat. in buna fnfelegere Ti vedem regulandn-si, in tot decursnl veacului al XVI, afacerile pu- lice, rsboinice gi administrative. Chiar Ia pertractinile dietei ardelene trimigii lor au DOV IST. BANATULUL SEVERIN 1 conlucrat totdeauna ta olalta gi nu 8 parkit nici odatae). . Dominatiunea tui Ferdinand 1. asnpra Severinulni a fost trecttoare, Pactul inche- iat cu. Isabola ponten predares ‘ransilvaniel a deslaniait furia sultanvlui din Stambul, El dete Transilvanenilor gi Ini Martinuzzi de slire, clei va trece pe sub asengital sa- hiei,’ daca vor permite, ea Nemtii si scoati pe loan Sigismund din domnic. Tot odati. primi beglerbegul Rumeliei, Moliamed Socoli, ordinul, ca si invasioneze gi sk supuna Ungaria (1551). ‘ ‘Vimigana era pahunei ugor do encerit, cici suferinfelo loctitorilor, ren mattratati de. mereenarii nedisciplinati, adngi aici tn- tra apdrare, nu mai eran de suferit, Na fost 1 des- sat, nici citan, in jurul Timigoarei, si. fie yeimas nejéifvit do” oastea lui Ferdinand. Sermanii locuitori, oft dupa jugul tu cose, ciire liso prea tai ugor, dockt rinia unui prieten destranat, Oragelele Bece, Becicherec, Ciauad si Lipova, apiiratis de Toa Peten*), cad dupi olalta, fara mult versare de singe in manile dugmannlai, Na- » Pes fea 1, pa. ester wumeste Toons Pi, ent Grit Tint Pelko. " pee, ° Keassé wirmegye tirténete, vol, parP. DRAGALINA tal asupra Timigoarei Va respins de gerea Tarvilor fh recucerité Lipova, dupa o Tupti crancent, in care Loan Turict), fiul yestitului Valentin, sa distins prin fapte de WHT jncoputul anu 1562 coneentreaza. ‘Tarcii puter considerable in Banat. Cunos- Gand Kasim: page nemultamirea locuitorilor, provoacd, din Becicheres cetatile Logo] gi Ca. Tansebes a so pune sub soutal scu, zicéud yprecim in trout aga gi acm va purta, tia, ca sa nu sufere ‘paguba", De ase- menea ti insciinteazd Aldana din Lipova, c& a venit Kasim si le pustiascd fara, deot sh prind’ armele gi SA se pregateasca de lupta, ') Tavonrete maghinre si, Fessler rot, ae’Grtins Porat Torok ‘credem de origine romineasci din urmitoarele mative I Cristie Bisérea, Hea Iai Nicole, cespre care iavon- elo aratt ch © Romin de vfi, 0 fost sofia uni foun Tork, 2 Stofan Torbk a prinit donafiuni in parte agli in nico tmp ind dere, dato Bi Pranic Torok fost pat crs Ta eM hau Viteazul gi a fost pururen eredincios, chiar st fips perderen Tuptci dela Mitis'6u; 4. Osefiile lul Gri- sl ie sea tt oro infa" ma mattor fei cu” mele. “Turie in prie tnuregne sf eigeno no indtopifste«ywesupune, tin Tare aw fet seritori: maghiasl “Torok DIN IST. BANATULUL SEVERE H Ini Ferdinand nui era cu putinga si puna in stare de aparare provingele din S. ©. Ungariei, caci principile electoral Morits de Saxonia nu numai pe el, ci gi pe impé ratul Carol, il varase tocmai atuhel fn mare straintoare. Puternieal Soliman ins& sub pre- tecst, ca si resbune uciderea lui Martinuz intémplaté, In Vingul de_jos, gi ca si re. stitue pe Ioan Sigismund’ in domnie, gia ales Sofia Bulgariei drept loc de concen. ‘(rare pentra oastea sa, care avea si niivéi- leased asupra Banatului, Comerciantii Caransebegoni deja_pe la sfargital primiverei (1562) au dat. de stire Ini Stefan Losonczy c% Ahmet paga a adunat Ja Sofia oaste multd; ear locuitori din Or- gova raspandiser’ pretitindenea vestea, la Horom (Palanca nova) zac gramezi de lemne, din care ‘Tari vor st faci pod peste Dundre, pentra ca si poati inainta neconturbati spre ‘imigoara, Toma Micsa din Caransebes arata, In- tron rapors_ amanuntit, numeral” ostagimei turcesti, spunénd tot deodata, a atacul inimicuini a fost la tuceput indreptat asu- pra Caransebegului, ear mai tirzin, on abs tere dela proiectul acesta, sia luat ‘Timi- goara_ ca finta operatiunilor. Numital Micga a cazut din tntamplare in mana Turcilor, ceeace a indemnat pe2 P. DRAGALINA Jastaldo si creada, ch a fost trimis de ‘Tarci, pentru-ca_sa induplece locuitorii s& tino cu ci, Castaldo n'avea cauisd st trag’ lu indoialé loialitatea Severinenilor, caci toc- mai atunci venise la dénsul o deputagiane trimisd. de Logojeni gi Caransebegeni, cu rugarea s& le dee prafde pugea, bani $i si sporeasea_garnisoanele. in 27 Iunie 1562 se ivira avanpostu- rile Turcilor Inaintea Timigoarel, Viteazul Losonczy aptira cotatea, Avea pe lings sine numai 2500 Spanioli, Germani gi Ungureni, Zadaraic 1 bravura Ini St. Losonezy gi a ostagilor sei; el trebul s& se inchine forfei numerice $i ‘si predee cetatea In 26 August, aga dara dupa o asediare de aproape o luna de zile, Soartea sa tragied a cantato inai multi din poctii Ungariei, Bl nu era, intre ce vii, cand Ferdinand, aveénd de scop si remunereze abnegatiunea, vitejia gi par triotismul seu, a donat eu dreptul de mo: tenire fiicelor salo Frusina gl Ana mosii Dogate in BorogSebes, Buteni, Pancota gi Dezna in comitatal Zarand Timigoara era un stdip puternic al Ungariei. Caderea ei a fost totodata per- derea acelei provinte, care dela. incopatal veacului XVII se zico Banatul tinvisan, Mai mult de cat un veac gi jumilato a fallait somiluna pe zidurile Gibraltarului wv IST, BANATULUL SEVERN IL a banajeneso, gi a trebuit sa se verse giroaie de sange, oa SA se Malte in local semilunei eariig crucea Ini Cristos. Grogim insti, dact& credem, ci de- odata cu ciiderea “Timigoarei a cizut gi co- mitatal Severin, Nu se’ poate nega clea rea regiunilor marginage cn com, Timig, lar miezul Severinului, find ci aparginea ‘Transilvaniei, gia pastrat independenta aga cum a’ avuto Ardealal. Partile sale resitritene, gi adeck: Craina, Almajul, re- siunile munioase ale Clisuret si cele de din colo de munfii almdjeni, pad la impren- nares rinlui Caras cu Dundrea, de asi dala wau fost cilcate de piciorul ininvicn- Ini, Aceasté. stare a durat pana Ia tradarea Ini A, Baresay, comisi fafa de Logoj si Ca- ransebes, nq, He pllrerea gonorala cf, dupa caderea Timigoarei, aceste cetati nu vor li capabile si resiste’ Turcilor. Cataldo insug ig da pe fai nedumeritea, cand scrie lui Ferdi- hand ! ci oetitile Logo) si Caranscheg, ne- fiind capabile de resistenta, vor trebut si capituleze", gi in adevér locuitorii era ho- tarlti_a so’ preda, dae’, dap’ cum zicean aéngii, s'ar confirma stirea despre ctiderea Lipovei i... bipova era considerata drept checa ‘Transilvaniei, Castaldo a spesat pentru forti-™ P._DRAGALINA ficarea acestei cetiti suma de 150,000 gal- beni; ear Spaniolal Aldana adusese aici tunatile din Oradea mare si din Giula, Garnisoana avea. 1100 ostagi_ Spanioli, Ger mani gi Ungureni, si mai multe cote’ eran pe cale sii vin& intr’ajatorin; deci Intra apararea cise lnaseri, toate dispositiunile posibile gi barbatii competenti tinean co farie, ci Lipova va resista Turcilor timp mai indelungat. Dar coea-ce se credea impo- sibil, s' intamplat mai de graba, ds cat a putat cineva si cugote. Aldana n’a agtep: tat, sosirea inimicilor, ci nimicind tanurile, spangand zidurilo cotati si aprinzénd casela ocuitorilor, a fugit migelegte spre Transil- vania)), Istoriografii nu inregistreaz’ ziua, cand s'a perdut Lipova’, Castaldo tsa face amintire do tradarea Iwi Aldana intr’o epi- stola datata din 1 Augnst, deci ciderea a trebuit si se intample in zilelo din urma ale Ini Tulie. Ne cuprinde mirare, ci nici acum, cand garnisoanele din Logo} si Caransebeg erat reduse la numéral minimal gi ceta- file erau lipsite de aparatori, nu se gandira ‘Toreii la cuprinderea acestor cotati, ci se marginiré numai la cererea unui tribut, la a cdirut plitire se obligara locuitorii in na 5 ‘ssler: op. cit. vol. IL. pag. £56. DI IST. BANATULUL SEVERWY 2 diu silele dintre 6 si 11 August. Acoastis fapta a lacomilor Turei, care de ast dati s¢ maligmiré numai cu alata, trebue s'o considerim ca incident norocos. Cine oare avea si le vind intraja- toriu? Mercenarii Ini Castaldo? despre care el insug a fost scris in Iulie Ini Maximilian urmatoarele : ,purtarea nectvincioasi a mer- cenarilor germani a tnfuriat Ardelenii inta- tata, fn ct nici moartea noasir’. a taturora nu Far mulgimi, Véd limpede, ci ei an ve- nit numai spre stricdciunea terii ; insug capitanul lor atesteaza, ca n'a ‘vezut fiinto mai indobitocite decat ei*. Dupa vro ca: teva septimani continua astful : , Peranii sia ascuns in piduri gi sau adunat la olalta, pentru-ca si-gi apere viata gi averile in contra oamenilor nostri, care. in lipsa lefei, sunt necesitati si jifuiasc’, ca sit nu _piari de foame. Nu trece 2i fara parn- fala, gi uciderile din o parte si din alla sunt Ja ordinea zilei*, 1) Fessler: vol I, pag, 857% die. Siebenbirger hat das Beteagen der deutschen Soldner in selehe Wek gogen uns gebracht, dass inen unser alee Ted nicht enlige. dete sche ich slat, dass diese Soldner nue zum Werderben des Landes’ Borekommen sind; 305 fur ir eigener Hauptinan gestehy dass er vesherschere Menschen al se nie gesshon hube sss aio Bavern soe gen sich in dio Walder nirdek “und scherten sich 2» PD DRAGALINA Astfel de clemente turbulente na pu- tean_ si fie spre nici un folos locuitorilor din Severin, asupra carora era trimis Ka- sim paga cu 40000 ‘Turci. D'aceca pacea incheiats sub conditiuni atat de favorabile sf numit un incident norocos. La incheerea pacii a contribuit si domnul Munteniei, Mircea Ciobautl, despre care Turoii ziceatt c& nu ar fi nici’ Ture, nici Grogtin®), Con- Incrarea sa se constata din cuprinsul unei epistole adresate caitr’s magistratul din Bra- gov, In care spune cu mandrie, o& a eso: perat dela Turci, ca oragele Caransebey gi Logoj si plitease’ tribut comun, Pentru politica espansiva, urmarita do Torci, ‘Timigoara avea aceoag insém: nitate, care a avato Belgradal sérbesc gi Buda, Dacoca se destinaa intra aptra- Tea ci barbafi distingi, experti in ale rs boiului, — ‘pagali superior. Cel dintain a fost, Hassan pasa. intralte locuri fortificate, precum in Ciacoua, Verset, Becicheree, Panciova, Cur- vin, Palanca noaud (Horom), Orsova ete, seinen, die weil sis ihren Sold. vergsbich fonder, angen sin, Nahvungamital 2 raubon, damit si Sich verhengers. Kein ‘Tag vergoht abe Sehligrst Ewichen ingen und don Bautrny und jeden Tag gibt eS Toe auf beiden ‘Sete, 5) Nenopol vol ii. page 6 1 DIN IST, BANATULUI SEVERIN I i agezara Tureli Bei; ear incassarea darilor cadea th sarcina unor functionari distrie- tuali, care trebuian s% dee sean’ de faptele lor Hafuadarnlni din Timigoara. Contribu- fiumea ora cea usitata la ‘Turci: darea de cap si de vite, De afacerile judecatoregti purty grij Sardarit san juzii comunali, Instituifi pentra fiecare commnii, Astfol edderea Timisoarei aduse en sine schimbarea constitufiunet in perlite apusene ale Banatuhui fimisan; sdministratiunes gi jurisdietianea do pina aici este scoast din vigoare gi in- locuita cu sistemul de gavornare tareese, Despotismul Turcilor si nedreptatile comise sub umbra unor legi barbare pentru crostini, apisau grou asupra _locuitorilor, Mulfime de Romani, remésifele colonitor Romani), Rasciani gi Servieni, care s'au fost agezat in fara, au aflat scapare in districtele Logoj, Caransebeg gi in unele parti ale Lipovei. Pe plaiurile gi prin vailo acestor district, unde crestindtatea sub sutil Iui Ioan Il Sigismund nu era con- ') Grisetin’s Geschichte des temesvater Banats, Ia © pag. 82: Viele vou dew rbmischen Colonen, noch tbrige Watachen sowie Raizen und Servier, welche sich. im Lande angesetzt hatten, flohen jetzt.= P.DRAGALINA turbata de ‘Durci, se spori numérul locui- torilor gi al satelor®, In fruntea districtelor Logoj si Caran- sebeg aflim acum (1554) earag pe acelag Petrovicin, care, pe timpul invoielit incheiate intre Tzabela si Ferdinand, a fost. silit si pariseasc’ Timigoara. Dup’ cideres sa gi dupS 0 sourta va- cant urmeazit "1552 Joan Glesan ca Ban al Caran- sebegului. Stim, ca fost cel dintaiu, care a raportat lui Castaldo despre moartea, tui Losonen, es 1508. se numeste Blasiu Székety Ban al Sebogului si Logojului, ‘Petru Petrovicin a stat apoi in fran- tea acestor 2 districte dela 154 pand Ia moartea sa intimplats 1a 1567. Prin acest fapt se constata, ch distric- telo nomite au fost scapate de ‘sub domi- nafiunea lui Ferdinand. De alteum nici in Transilvania n’avit regimal seu viata lungi, mai yértos din pricina guvernatorilor Casialdo gi Andreia Bsthori, nigle indivizi, care mai ales au avut in vedere interesul ") Idem Ia pag. 88: In den Disticten von Lae 4g05, Karansebes ul einem ‘Theil von Lippa hingegen, ‘Weiche.Tohunn I_Sigmumnden in Bositz geblichen, nd wo. mithin die Christenhoit nicht beintrtehtiget war, it dor Bevélkerang auch die Dorfer an. 1 | | 7. BANATULIN SEVERE 1, propriu gi n'au fost eapabili si caigtige patiile locuitoritor. fn astlel de imprejuréivi promisinnile amagitoriului Petrovieiu, re foritoare la recdishigarea Timigoarei gi a ‘altor celati banayne, produsera rodul dorit, ear scrisourea ui Solitnan din Aleppo, in ‘care fi ameninga ai pedepsi cu toata asprimea, daca nu vor apuca partea Zipolyanigtilor, {i hotaritoare pentr conduita, Ardelenilor indati ce voovozii romini Pelrasen cel Bus gi Alesaudrn Lapusnean venir la. porunea. solianulni cu 12000 de oameni in ‘Transil- vania, ei se Kisara de Ferdinand gi jurara fn 12 Martie 1654 credinta Izabelei ‘si fiului ei, Voovozii romani mersera intra intinpi- parea lor pana la Sitmar, unde sunt diruiti intrun chip stralucit, ceea-ce nse nu-i im pedecd a devasta la’ refntorcere 'Transilva- hia i modnl cel mai crunt. Cu serisoarea din Aleppo a fost denumit P. Petrovicin sandjac a districtelor Caransobes gi Logoj, care sunt eliberate de tributul, ce pind aici avean sic] plateasc’ ‘Turcilor. Asupritorinl de mai nainte al acestor celiti devine acum protectorul gi ingrijito- riul ‘lor. Petroviciu Je pune in’ stare de apirare mai bund gi zidegte tumuri de observare in. diferite ‘locuri ale distriotelor. Astfel de fortificatiuni sunt Peaira Tur nului, dup& cum ¢'numita in graial popo 3rulni ruina din vecinatatea comuvelor Ru: jeni-‘Tumnul, gi turnul de observatiune do Tangi Meedia, ale cArui raine fantastice le privegte calétoriul cu acclag Interes, cu eare vede panorama draigilag’, ce ise des: Jace inainteaochilor. Din lasiiméntul tui Toan Zapolya, din intontiunea Turcilor gi a lui Petrovicin, ca si ridice pe Joan Sigismund la tronul Un- gariei, sau col putin stri asigure stipAnirea asupra Ardealului, s'a Tauri pentra Logoj si Caransebeg pavéiza, care le-a seutit pe Gurata unui Secol_ de’ invasiunea ferosului inimic, precum gi leg’tura de fer, co a esistat intre ‘Transilvania gi intre Banatal caransebegau-logojan. Comitatul Severin © considerab aw. eum inainte drept parte intregitoare a Tran- silvaniei, Principii denumesc ocArmuitorit sei, ear staturile an vot gi scaun in diotele ardelenexti [wand regina in numele ininorenului ie fiu carma Transilvaniei, oduta 83 recigtigo prin Intrevenirea Franciei gi cu ajutoriul lui Potroviciu cetitile Timigoara gi Lipova. Zi darnicd fi incercarea ci. Se pare, c& corerea ei a fost respins4 in mod categoric, cAci ‘dup& moartea lui Petroviciu (Octomvrio 1657) n'a fost birbat, care ar fi avut in- drisneala, nici m&car s& se roage pentra oe { § DIN IST. BANATULUL SEVRRIN % redobiindirea lor. Abia entozar’ ambasadorii roginoi a protinde (1659) regularea granite’ spre Timigoara, gi Lipova. Regina moare in scurti, vrome dupa aceastt intdunplare, Ferdinand a ficut in anti din uma tot ce ia fost in putin, ca st lege ar mistijin cu Turcii si s& se impace cu Toan Sigismund, care acum luase titlul de rege al Ungariei. Dorinta ferbinte, de a lisa fiului seu 0 tard linistita, n'a putut s’o realiseze, Murt in 25 Tunie 1564. Urmagul seu Maxinsitian 1 (1564— 1576)_a continuat pertractarile de pace dar fiind pretensiunile loi Sigismund exa* gerata, se incinso intra rivali resboiul civil de nou, in care principile ardelean, sprij de Hassan, paga Timigoarei, a fost la in- ceput biruitoriu. In tabera lui Hassan, din apropierea Dobritinului, eau spahii_ turci, pedestrime rasciand gi la 3000 de ciilaragi romani din Logoj gi Caransobos. Calaragit forma probabil reserva principelui, care cu fnvoirea sa se Inptau sub stindardele tur- cogti. Facéndu-se fase pace intre Selivt, ur mitoriul resboinicului Soliman, gi intre Ma- ximilian, a fost necesitat gi Ioan Sigismund sh se Impace cu rivalul seu. El moare la 1571 fit, urmitori aP.DRAGALINA ‘Rudolf 1816-1008, Stefan Dithory 1971-1578 Sigismund a denumit de executor testamentar pe Romanul Gaspar Bétes — Bichigianul!), Acosta © fint Ini Ladislan, care ‘dup’ Petroviciu a urmat tn seaunal Banilor sehegeni (1558) Cut banii expatali dela protectoral sew a cumpeérat cotatea Fagdrag dela véduva Nailat gi sia silit sa cagtige protectinnea ‘Turcilor, ca si restoarne din scan pe Sle- fan Béthory (1871—1576), noul_ principe al ‘Yransilvanieiutru realisarea aspiragiunilor salo promise Turcilor indoirea tributului gi cedarea districtelor Logo} gi Caransebes, ear prin figiduinte referitoare la libertatile fice, indulet gi atrase Secuii in partea sa, ") Ressler, vol, I pag. G10 meturiseste: tes 1 ein niedrig tind geborener Walache. Petrovielu doneaxi camerarului seu, loi Ladi fay Békes gi fului scestuia lei Gaspir, Dimbouifo, ‘comunk situat intre Loyo} $i Gavojdia. Pesty = Krasss virmogye, vol, il, partea I, pag, 187). Jacob Bees finea (1548) Figetul in posesiune. Deja In 1509 se taco Amintre. de. Toa Belews, esstolan al castelelor de Uni Uoata, Manigtur, Margine i Hafey. Acosta. e probabil mogil Ini Gagpir (dem pag, 148). Biehigin © mumele tunel comune din vocinataten Pagetului. Desi Pesty Fr. feo tral ei esisttabio pein ineepital voacult XVIII totag suntem d@ credingd, of aici trebue sf cautim Seaioul striogese al acestot femili, Din Richigianal s'a format’ apoi Békes, precum s't_ format din Gili- Steanul-Gerlistel, din Racovijanul-Rékoviezay f | | b DIN IST. BANATULUL SEVERIU I a Dar nici Bathory n'a stat locului, Prin yespunderea regulati, a tributului objine gratia Turcilor in mésura at&t de mare, incat i trimisera oaste numétoasi in contra riva- Tolui seu. Cu ajutorin! acestor tovarigi se aruncé asupra Fagdragului, unde se Inchisese Bekes, gi-l lua cn asalt, (Octomvrie 1573) dupa un asediu de 19 zile, Cu ctiderea acestoi cotati tnse nu s'a terminat resboiul, e&ci lai Bekes ica succes si scape la Maximilian, ducénd cu sine partea cea mai insemnati a tesaurului seu. La tronul Poloniei, care intraceea de- veniso cartig vacant, aspira principele ardea- Inlui gi Maximilian, Ca sisi ajangé ‘scopnl trimise po Békes cu oaste impbrateascl, adu- nati la Cagovia, asupra ‘Transilvaniei (1575). Bichigianul comise de astidati 0 gro- galt neiertati. In loc s& se arunce asupra Belgradului preterit s& agtepte ajutorial Se- cuilor, amicilor gi al altor tovarasi, Trig’ narea fi ft spre’ striciciune, clei’ Bathory ava timp ségi adune ogtirile, ba chiar a se intr cu trupe auxiliare trimise deta Timi- ara gi dela voevodul Munteniei. Lupta lela St. Paul (lulie 1575), in care armata lui Beékes e zdrobit de puterea Ini Bathory, phse capét pentra totdeuna aspiratiunilor sale, Hl scapa gi astidati dimpreani cna P. DRAGALINA vr'o cAtiva prietini de sabia inimicului, gi fyi afla sci in Satmar, Mai ru 0 patirs cei cAzuti in mana lui Bathory, Dieta dela Cluj fi condamna la moarte $i la perderea tu- turor averilor, Sapte din partisanii lui Bekes sunt decapitati, 34 Secui spénzurafi, ear mai multi, dupa ce li s'au taiat nasurile gi ure- chile sunt trimigi la ai lor, ca sa le vesteasca »ci nu prin revollé, ci numai prin supa- here pot si redobiindeasca drepturile gi liber- ‘agile perduto"), fn anul urmator a pirasit Stefan Bathory ‘Transilvania si s'a dus in Polonia, unde prin votul staturilor polone i s’a oforit coroana regala. Scaunnl arde- Ienese fl ocup’ acum Andrein Bathory (1875—1581) care conduce on intelepeiune afacerile {gril Sub steagurile lui St Bathory, care do altcurn dupa co se urease pe tronul Poloniei so impicase cu Békes, s'au luptat 300 cAldragi gi 200 podestragi din districtul Caransebeg, care aveau tuntri portative gi erau inarmati cn sulite, ci sabli gi cu se- curi’), Probabil c& promisiunea, ce 0 ficuse Bekes ‘Dnrcilor, ian indemnat ‘si se lupte contra Romanului. 4) Fessler: vol. UL pag, O14. 2) Pesly: A Sudrényi Kinsig, vol. I. pag. 144. tess pee sf, BARATULUL SEVERE I » Rudotf 1876-1008; Sisianund Bitory 16811598; An- Greta Bathory 1690; Mihaly Vitowsu) 1583-160. Fortuncle co se descaret asupra Tran- silvaniei gi asupra pirtilor sale anexate, sunt provestite la incoputal guverntrii Iai Si- gismund Bathory (1581-1698), Multime de Sameni pierird in Banat de cium’ ;" comu- nele Boleasni{at), Porecea?) gi jural Caran- sebegnhi, remaseri aproape degerte de lo- cuitori, ‘Miseriaproduse 0 destrabailare totala 2 ordinei publice. Lotrile erau zilnice 5 cal tare apis si ripea avutul colui_ slab ; niu era judectitorie, nici autoritate militar’ san politica, capabila si infrangé pe cel violenti. Pentru restabilirea ordinei gi pen- tru stirpirea tilbiriilor dieta. din Aftd (1586) a trebnit si ordoneze poter’ general, nv aceste timpuri de miscrie ocarmui- torii districtelor Lago) si Caransebeg ciutan si trieasca cu Tureit in bund-intelegere § sa find veciniitate bund, ca si ‘souteasc& ) Moleaynifa © comand apistinitoare preturei Caransebes, 1) Porecen, insu Ma © depittare de 4 oare de Orgova. Pe insults aceasta se ah, fn fafa de Svinia, 0 oman en sig mo, Kl de dst Mee fen astiziaparfiae Serbiei. In saful Porecen s'a ni fut Baba Neve, vestitul general al tui Miia Vite ful. Crosimile iui aw supirat pe Unguri, care il spin frank in Cluj 1a 1601, (Pesty's vol. Hl. pag. 463.AGAu ” pe bictii locuitori cel putin de tacomia acestora. Buna-intelegere inse a fost co tarbata, din améndoué partite prin aven- turieti, tciunari gi lotri de. profesiune, care tn pofia de jaf, trecénd peste hotar, clean gi. parjoleau satel marginage. Turcul, care cuprinsese ntr"aceea par- tea cea mai mare din Ungaria, acum tg pune ochii si pe districtele binftene, Acea- sii tendenfi_iese Ia ivealé la anul 1589, c’nd paga Timigoarei trage la Indoeald dreptal de stapanire al lui ‘Sigismand Ba, thory asupra cetatilor Logoj-Caransebes, ce- rondw-le pentru sine, Pe cand pertractan asupra acestei afaccri, Turcii, se arunci en permisiumea pagei' din Timigoara asn- pra comune; Ciutat), dau parjol caselor lo- cuitorilor, si ripindule averea, prind bar- batii, femeile si copii satulai, Hi iau ca sine gi ii’ vind in selivie, Astfel de fapte barbare, precum gi pre- tonsiunea Turecilor, ca si li so lase in sta. pinire teritorii, care in fapti eran ale principelor transilvaneni ; in sfargit corerea lui Sinan paga, ca si-l ajute cu toate for- ) Ginra, © comuni din apropierea Logojuluy ingiNevsincen do nstizi, Calasivofa a Tost atit. de cumpliti,inedt Ciora dispare din. sit satelor, (Posty. Krass6 vanmegyo, vol. L pag. 114) og © IST, BANATULUL SEVEN UL * tele militare ale ‘Transilvaniei in resboiul inte Turci si Rudolf (1576-1608), In- deamna pe Sigismund Bathory, s& rumpa toate logaturile, cu Turoii, gi si treact In partea, Cregtinilor. Folos'nespus aduse crestinatafii ali- anta, ce a incheiat tinerul principe al Ar doalului cu Minain Viteazu) gi cu Aron, Domnul Moldovei. Mihain Viteaznl (15931601) da na- val& asupra Tureilor si fi macelareste la Bucuresti si la Giurgiu, tocmai atunci, cand armatelo Tegolui Rudolf suferisora. perderi enorme inaintea Strigoniului (Esztergom) gi ja Arabonna (Gy6r), ‘prin tradarea coman- dantului, a contelui Hardeck, Ridicarea tui Mihaiu in nigte timpari nespus de critice, a espus viata gi averea supugilor sei la ‘furia unui digman feros, care cu 40000 de ostagi nayall asupra Muntoniel, Dar el il bate in 3. réndori si-l constringe a se relrage peste Dunare. Tot Patunel venia din Banat spre Orgova un corp de Tatari, incareati cn imensi’ prada ; Mibaiu, lovindw-i, ucide din 20,000 mai bine do jumatate, le ia prada si elibereaza mii de ‘cregtini din manile Jor. [ntraceea Mu: stafa paga igi reformase armata $i se apro- pia earag de Montenia. Mihaiv inst trece fn luna lui Martie Dundirea inghefata gi lo-2 P. DRAGALINA veste Turcii cu atta furie, incat Mustafa paga insug reméne pe cdmpul de lupti, Oamenii Ini Mihaiu devastara tinuturile de po ripa dreapt% a Dunirii pint dincolo ale Nicopolea. Cu asemenca bravur’ se luptar’ Mol- dovenii sub Aron vod Cuprinscriy cetatile dela gura Duniirii_ gi Dobrogea, ,Cruzimile sovérgite asupra Turcilor*, — zice Xenopol, — eran inspainantatoare ; nici sex, nicl vorsta, nu gasia iertare inaintea furiei tui gi cadavrele celor jertfiti eran lasato nein- gropate in prada fiarelor gi paserilor* Gu_puteri unite cueerix’ apoi voovozii romani Briila, ultima cetate, ce mai romi- sese Turcilor. ‘Acum putea 8a sboare goimii rowini pani la Baleani, gi prin alacuri indriznole si rispandeasca fried gi spaim’ in palatele de lang’. Bosfor. Tureii, inspiimantati de progresnl Ro- imanilor, hotirird si-gi indrepbe teats pute- Yea spro principate, ca si nimniceasc’t cuibul eroilor, care le pricinuise atitea desastre. Hotiritea s'a lat ca consimtirea noului sultan Mohamed, caro in Iannarie 1595 se urease po tromul turcesc. fn. preseara furtunei ameningtoare Si- gismund Bathory a crezut ca a ‘sosil. vre- Inea si supund ferile romane. Sub pretext, ca sar fi dat in partea Tureilor, Aron vod’, a me pe gp piv BANATULUL SEVERIN 1 6 este prins gi tnlocuit cn Stefan Recvan ; ear Jui Mibaiu i se impusera conditiuni gi mai_umilitoare, deca acelea, care il legau de Turci, In sperant’, oi cu ajutoriul lui Bé- thory va fi in stare si apere tndependenta jerii sale, este nevoit a se supune tuturor Conditiunilor prescrise gia se face vasalnl prncpolt ‘transilvanian. in speranta ajutoriului facuse Mibaia gi aceasta jerlfa. Pe cand Insi marele ve- zir Sinan pornise cu. 100.000 ostagi asupra Munienici, Sigismund igi sérbatoria nunta, cu arhiducesa Cristina, gi tn loc dal ajuta fi pofteste la nunta, Alara de tropele auxi iare alé lui Albert Kirdly, care din Inptele de mai mainte se aflau’ pe langa dénsul, Domnul roman nu print, In acest moment qritio, nici un sprijiu din Transilvania, Ar mata lui Mibaiu consta din 16,000 ostagi, inclusive cele 2000 de Ardeleni, de sub co- manda lui Kirély. Cu aceasta ‘oaste, netn- sémnati la numér, Mibaiw prin genial sou militar gi prin bravara sa personala, castiga in 13 August 1595 la Célngdrent,’ vietoria cea mai strilucitt asupra unui inimic de 7 ori mai numéros, inaintea cruia t8mura, Europa. Era imposibil, ca in ina urmatoare sh resisto cu oastea sa obosité: atacului Turcilor, care ugor puteau sél fnoun-a“ PDRAGALINA giure si sicitaio calea spre meazd-noapte, Deci, lasiind Bucurestii, Térgovigtea si alte orage in prada Turcilor, se. retrase la sa- tul Stoienesti, unde intarindu-se la un loc muntos agtepta ajutoriul tui Bathory, care vozindwsi fara ameninfata, ridica’ oaste muita, cl care strahati pana la tortifica- fiunile improvisate de oamenii Ini Mihain Viteazul. Armata turceasc’ cuprins® de trict se retrase repede spre Danare, Mihain luand comanda Crestinilor se repezl pe urma ei, recucert Tergovigtea, Bucuresti si ajungend Ja Giurgiu in momentul, cand ‘inimicii Smbulzian ta podal do peste Dundire, ii lovi ou atata furie, ineat muitime de ‘Turci so fneaca tn Dunire, ear carole de munitie, proviziilo de risboin gi prada ce o casti- gasera, sunt lasate tn manile thvingétorilor. ‘Au perit in aceastes ospeditiune poste 22.000 de Ture Seriitorii_ maghiari gi germani pun acesto victorij stralucite in socoteala lui Si- gismund Bathory ; eat Hammer, istoriograful imperiulai otoman, marturisegte ci Mibaiu Viteaznl a avut rolul conducdtoriu. in tot docursul rasboiului Si locuitorii Banatului se pregitese de Iupta, ca si souture jugul apisatoriu al Turcilor.” Crezénd Romani gi Sérbii din aceasta provinta, ci a bitut oara libertstit ese ttn en DIST, RANATULUL SEVERIN 1 a si pontra ei, trimit la Sigismund Bathory o doputatiune’ condusi de Viddica Todor) ca si ceara ajutoare. Principele primind solia cu bucurie si trimifind resculatilor un steag, promite ai lua in scutul sen, Vididica Todor si Dofian ridica stin- dardul_libertagii, tn jurul caruia se adun’ 1500 Romani gi Sebi; li se asociazt Loan de Logoj, Petru Mavsocz $i agi numital Jancn, ca. conducttori de cete mai marante?), Aceastis oaste scouse fortaretele Obad gi Dobra din manile Osmanitor, Invinse in 2 réndnvi pe paga diu ‘Vimigoara, euceri Be- cherecul gi trimise tn semn ‘de biruinta Ja Alba-lulia mai multe steaguri dobandite cn ragarea, sii le trimita ajutoria in contra Turcilor, care acum fi ameninf’ cu putere Indoitz.’ Sigismund le trimite tntrajutoriv pe unul din cei mai vrednici bérhafi, po Moise Székely. ') Din. manuseriptal elpitanulel Schienb + Die Wae n_und Serben sandten cine Deputation an Sigis- rund Bithory unter der Anfthrung der mir enter com Namen Zeedoy” Dekannten Wladicn (Bischot). 4) Acelag manuscript: Die verbiindaten Wealechen lund Raizen, gegen 1500 Mann stark, ergeitfen hieraut die Waflen und wurden durch Teodor und Doczian n= gefilnet zu welchen auch Tohann von Lugos, Poter May'= foes und ein gewisser Tank, als Rotfenfrer sich e- selten.4 P.DRAGALINA E mirare, c& dupa alates lovituri Ta cii mai tineau ‘la prietonia lui Bathory. Per- dorilo lor Ie atribue lui Hassan, care pentra diferentelo, provocate gi pentrn cortele hotar- nice, a fost ridicat din comands ‘Timigoarei, Urmagii sei Anthat gi Mehemed se plang mai co seam’ asupra Romanului Stefan Bé- jes-Bichigianut (fiul lui Gagpat), care urmase Tui George Paliciu in scaunul Banilor de Ca- ransebes-Logoj. Ca biirbat, indrasnek gi vite jubea aventurile resboinice, gi find-c’ din pricina talaniseu avea motive si wrascd foatd haita turceasca, prin alacuri indrep- fate asupr’i Osmanilor din Banat gi prin macelurile sale groaznice bigase nespus fried intr’éngii, So constaté aceasta din arai- tirile pagalilor catra Sigismund, tn care so plang asupra atrocitafilor comise de oame- hit Ini Békes, gi fn care dénsul @ numit brutal gi provocatoriu. In urma acestor acuse Bathory tl re- yoact din Severin, dar tn apreciarea virtu- filor sale militaro, 11 trimite dimprenna cu po Mibain Horvat la Moldova, tn ajutorul fui Aron. Aici so luptaré améndoi cu. mult noroe in contra Tatarilor. Locul lui Békes 1 ocupt, la 27 Maiu 1595, socru sou George Borbély"). 1) Griselini 1 numegte. Barbell _ Din motive do oportunitate a codat prncipele cerersi turcesti; dar inlocuirea prin acost barbat eminont’ a fost signalul unor lupte sangerouse, co se incinserk in eampiile Banatului Noul Ban iegind ln 8 Iulie 1605 din Caransebes, dice vitojii sei maj intaiu asupra Bocgei*). Donazeci gi gapto do tunuri se in- 2) foes © mime una oral mootan Hing al Bécsava dn cro ental ett © domitd Doge newfand bee pment, ponte 'n © deout ta Sore woe soa ‘ont Nee etn er Secret onan bocce, Groce corespinde sure sale topoprafe, ace ce {intro ella incungiurath de dealer, Dele. colonigt ‘Sane coe cn hl wont Sit il de ess Torney deseopert lr T8TS; intra oon degra in riunen nomi sect! et tures Ne oe giscint pin cin a ail Torin, ae otek Eine te atl" pe cong, nomi oman bua ‘Tureau tn Ardline se sisting eb at Matt giturk subpAménteascd cu Gula Vérgefului. In. acte pu fier se face pont prina dtl amines la 1588 ‘ek foniel Ferm. Mlrtiy 9 George de Recoil te frparta, gl oobil George Veobie de als pete ee ston’ dh sn (4 Devomerte 1609), of tind i sity contra etl, mu an Wore” nich na so vor eschide din eae Tokehs), Th portal iu Rakovaky oat nln 0 ti, tn Sa eek ov, an fina do Tinigoure dat ¢ tn one Lopajeniot #1 Carmscbegenlor, Dupt cupinderen Tinigorst ek ot pata gt ocge in spanten fuses Bal Bore Hily o ia dln mille for, dar il cupeinderes zones sant arah hang Spi sei devin Sted Tare cd48 P, DRAGALINA droptar’ agupra cetatii, are fu cucerita gi yaur- nisoana constrins’ a trece pe sub ascfitul sa- biei. In asemenea chip se petrecura Iuerurile la Vérsef, do unde Borbély pornt steagnrile ale sme Totedridia, Figet si Lipova. In Faget!) eraw la 200 Ture, care vee vénd, c& nu sunt capabili de resistenta, ai nog putul Scopiril Ardealul, sgt pe ta capétul anului 1058 sau ince= 1650, eind. Baresay eedeaz Tarelor, ponte Banatul "caranscheg-logojan,. garni Soani crest’ 0 nimvcesle, In docursul veneuilor de stul de furtunonse pentru Tinkjaai, au veut paiei cote ale hui Vetoraai, Carat lui Tokily si alft cgenani frunierosi 5 ear Ia ani ISIS) Sau turnat. in topiton- Fele sale’ ghivlele pontr honvezii unguresti lesty Krassé_vérmogye vol Hl partea 1, pay. 96. 8) Numele Faget se deriva dela envdntul fags ace in yalen Bogeiulyi, langh drumul, co duee deli Timisoara spre ‘Trnnsifvania. & cunoscut cl la anu! 1548, cand se fice amintire de Taco. Békes, esistat ici deja 0 forticoajs. Dupa eucsr i ut sf Fagetul dimpreuni cu Lipo tipinires. turcense®, Bantl Logojuhi, George Pati Al recistigA, dar numa) pentruo durati de tot scur ciel in 5 an (1504) all Moise Satkely ineinten Fagetules, Taptindise ct teu dobéndivea cetifi, Mainorocos fu Borbdly, care find’ eetatea. © incrodinjozi qinerelud sow; cesta s0 umeste d'ici inainte Stefan" étes Paigefaunl. Re- ‘ase apoi sub slipinivea principilor transilvineni, pint ednd Gavrili Bethien, pentru dobindirea coroanel,_ ‘deto-Tureilor dimpreund eu Lipova gi alto celifi bind~ fone (1616). Cu izgonites Turcilor din Banat se pose capet versislor de singe, peteceute in abundan, im Drojural acestu; origel Din IST. MANATULUL SEVERIN U, 0 hotirir’ a prada cetatea, dack ti se va da yoie a so indeparta cu toale onorurile nilitare. Borbély print conditiunea, i pe cand Tareii, retragi in launtral cet, se pre- gitean de cale gi asteptau si fie a dona zi escoriati la ai lor, — ocupa en 100 de ostagi suburhille cetatii, Escortarea era necesara, caci haiducii gio parte a ostiigimei crag tine avea de cuget, silo pregiteasca 0 curs gi siti despoaie. Barbell, un beithat distins prin nobleja. sufletease’, trimise in spionagitt po Toan Logojanul (Lugassy) cu caste aleas’, ca sit Impedece asasinarca, ce aveau de ciiget si comita crostini fasi de aceia, oSrora le garantase retragere lik beri, Abia pornise intra iudeplinirea mi- siunei sale gi se reintoarse in ruptul ca- pului, aducénd gtirea, c& paga ‘Timigoarei vine cu $000 ‘Turci ttru eliberarea color asodiati, Borhély intocmindwgi oastea, in- ‘timpind dugmanii la Indepartare de 2000 pagi, dinaintea Fagetalai, Améndoue partile se luptara cu mult’, vitejie, dar find Tureii inai bine inarmati gi mai numérogi, se_pi- rea, cA vor repune pe Cregtini. Atunei Bor- bély indrepta asupra unei coline cete de Sagi, care pentru vestmintele lor negre se numiat legiunea neagri, ca dacolo so cad In flancul inimicului, car el in fruntea osta- simei din centra se’ répezi cu. toata furia 40 P. DRAGALINA asupra inimicului, Focul legiunei negre i asaltul intrepid al lancerilor din centru, adu- ser confusie in réndurile Turcilor, care in- cepénd a se clatina o iau la fugi. Po cand inse sangele curgea In giroaie in cémpiile dinaintea. cotati, garnisoana tureeased. tn zgomotal gi caosul, ce se niiscuse prin arun- carea in aer a priviriei gi a altor fortifica: fiuni, se silea si treack prin réndurile gar nisoanei din giurul ei gi s so impreune cu cei-ce Ip venise intrajutoria. Nu lea succes Turcilor nici asaltul far& veste, nici machinatiunele acelora, cérora dupi-co ca- lasera, li s'a fost promis retragere ono- rific, Atacul pagei din Timigoara a fost respins, ear Tureii din Paget au fost, pen- tra frangerea leg&tuintoi, pedepsiti ou pier- derea._ viet in aceast& lupta, intémplata la 13 August 1595, au peri multime de Turci; Ahmet paga insug a fost rinit grou gi nu mai prin iufimea calului gia mautuit viata, Dar gi cetatea era o ruin’; de restan- Yarea ei nu s’a ingrijit nimenea mai mult, degi in timpurile posterioare so mai face amintire de castelani ai Fagetului.1) Vestea despre victoriile Iui_ Borbély fuspaimanta pe ‘Purci. Ki parisese Soimogul, 9) Pesly: Keassé varmegye térténee, vol. I, pag. ee ay 1, pag. sess DIN IST. BANATULU! SEVERIN I, 5 ria, Cenadul gi Aradul tn ruptul capului ; chiar Lipova iso inchin& dap’ un asediu de 2 zile, Redobandirea, acestei cetiti um- phi de bucuric inimile tatarora. So credea c& paterea semilunei o in apunero $i c& a biitut oara eliberirii din sclavia, tn care go- mean Banagenii, Locuitorii cotatilor Logoj- Caransebes sunt cei dintli, care tn entu- siasmul Jor nemarginit, deneaga tributul de 2000 galbini, ce trebuian si plateasot, in fiecare an Turcilor ; bucuria lor fu nespust, cand banal lor sérbiitorit, eroul atator fapte strilucite, se Intoarse la sediul seu in mijlocul bucuriei generale, prin- cipele transilvanean, cairuia i sé atribueou succesole stralucite obtinute pe campul de lupta, stete nepasatorin. El nu era multe mit-cu soartea sa. In crierii sei tncoltise idooa de a se lapiida de lume gi méririle ei, de a so despart{ de sotie si de coroant gi 8 duce dupa oblosial pustoicilor o viata ferita de zgomotul lumei. Spre scopul acesta a cakitorit incognito pe la tnceputul analui 1596 la Praga, desvalind act Inaintea lui Rudolf tainelo sufletului sou. [deile salo ins do astidata. nu intémpinar’ consimtirea consilierilor imperiali gi trebuf s& se intoare’ fri ca sirgi fie realisat propusul. Abia ajunse din aceast cal lung’ acas’ gi ci rierii lui Borbély ti aduc pe la finea Tui “PL DRAGALINA Aprilie stirea, ci paga Timigoarei a venit la Lipova cu toata, puterea sa, Borbély $i cApitanul citadelei Stefan Petki respinsera. cu vitejie 2 asalturi turcesti; vezondu-gi Soliman oastea zdrobitt gi auzind de apro pierea lui Sigismund Bathory, ridica asediul gi se retrase spre Timigoara. Deja in 10 Iulie sosf oastea lui Bathory inaintea acestei cotiti si generalii sei Gas. par Cornig, Albert Kirély gi Stefan Toldi Incepurt s'o baté din 3. parti, A doua zi, cand sc intocmiau réndurile de un nou atac, lovirs 16000 Tatari $i 6000 ianiceri gi spahii tabera cregtina; dar S. Bathory, sprijinit de vr'o cAteva cete, ce impresoran ‘Timigoara, Ti lov cu atata noroe, Ine’t ini micii o taiara la fug& gi cAutan s& scape in ruptul capului peste Duniire. Turcii pier- dur peste 10.000 in aceasté Inpta. Bathory a stat inainten ‘Timigoarei 40 de zile. Neavénd inse artilerie suficienta gi vonindu-i gtirea, o% Purcii progtese oaste novd, ridica asediul gi trecénd la Lipova. peste Mur8g se Impreuna cu armata im- periala, condus& de arhiducele Maximilian. Améndoi se luptara, din 23—25 Oc- tomvrie 1596,la Mezékeresztes cu multa bra- vor, dar cu putin noroc in contra Tur cilor’ Crestinii sunt zdrobiti, pierd aproape s toate tunurile si 12000 sunt ucigi sau se ineaca in mlistinele acestui- tinut. Dupa tnfrangerea aceasta a trebuit sa fio suprins principele Ardealului de vestea unui cians turcese, care In numele sulta- nului promite uitarea celor pani aici petre- cute, iertarea tibutului, improunarea Moldo- vei si Monteniei cu Ardealul, dacd se va asa de alianta incheiata ca Rudolf. Bathory trimite aceasta scrisoare aliatului ‘seu, ear pe Turci fi fine in améigire prin promi- siuni girete. Auzind Turcii dela hotarele Munteniot de izbanda dela Mozdkeresztes incop si pradeze marginile ei. Mibaiu ca s& pund stavil acestor jafuri trece Dunarea gi ase- diaz Nicopolea. Sandjacul d'aici, care gtia bine, cata stricaciune ora tn stare s& prici- noeasca Mibaiu in a sa farie, i promise, c&-t va Impaca cu Sultanul, si in adevar el a gi mmijlocit un armistifiw’ favorabil pe seama Domnulai Muntean. 0 parte a boierilor ins, care il dus- maneau gi entu situi de guvemarea Ini Mihaiu, d'abia apuearé sil acuze Ii Ba thory, ‘zicind, ca ar fi aplecat sso alieze cn Tureii fn contra Cregtinilor. Ca. si astape gara calumniatorilor si pentra ca si-gi ex- plice purtarea, plect Mihaiu insofit de Banul Mihaleea, Radu Buzescn gi de o mic’ suits5 2. DRAGALINA spre Alba-Tulia, unde ajunse in 30 Decem- ‘vrie 1596. Bathory fi trimise, in fruntea unei multimi de nobili, pe socretariul Senyei, ear ol fl intimpina, on toats dragostea inaintea cotati, Zilele petrecute in Alba-Tulia au fost pentru Mihaiu Viteaznl zile de gloric, Ele sunt dovada de superioritatea sa asupra stipnulai sou, devenit acum groaznic ai ame- ningitoriu prin alianta, ce io oferiau ‘Purcii, Domnal ajunse si-fie vénat de 2 puteri mari). Intorcéndu-se acas% incheie armistitit. ou Turcii, cici Mihaiu avea trebuinli de pace cast cugeto serios asupra incureaturilor din Transilvania, Sigismund Bathory adect, era hotii- tit si abzicd de domnie gi si predee Ar- dealul lui Rudolf, Spre acest svop calatorl dimpreuna cu Mihalcea, in Februarie 1557, Ja Praga, Visita aceasta n’avea scopul unei injelegeri_ asupra mésurilor resboiului cu Tarci, ci stabilirea conditiunilor pentru ce- darea Transilvaniei. Aici se primiré urma- toarele puncte : 1, Sigismund predi Ardealul tmp ratului ; 2, EI primegte tn schimb ducatele si- lezione Oppeln gi Ratibor gi o pensie anual de 50.000 de scuzi ; ') Xenopot : vol. Ill, pag. 225. 4 wv IST, BANATULUI SEVERIN I os 3, So decreteaz desparfirea de sotia sa, care inse pistrea7 si mai departe tit- jul: prineipest a Transilvaniei, Nu era tocmai ugor s indeplineascd coca-ce 80 logituise, Staturile votar’ in ‘Alba-lulia. ajutoarele pentru continuarea res- hoiului, dar observara ed principele ¢ cuprins de tm gand ascuns, inse nu are cuteza- rea, si-l dostiinneascd adunirii, Stia bine ci Iojica © inimicul cel mai invérgunat, al politico’ german, gi unicul barbat capabil, Si: strice rostul ; daceea, ca si] Indeparteze din Ardcal, 1 trimise Intr’o expeditiune in contra Timigoarei, lojica asediaza ‘cotatea 2 luni do zile, din 27 Septemyrie pint in 27 Noemvrie, din causa ploilor torentiale inse e novesitat a se retrage, fart ca sa se achi- tozo do misiunea incredintata. Acesta © al cincilea asedin al Timigoarei Minciuna gi intriga sunt @aici_ na- inte armele josnice cu care se jupté intra realisarea planurilor sale, Caderea frunta- silor din Ardeal, sumujarea unuia contra altuia, cu scop’ sii sfigio gi sii sl beascd, ca apoi siti poaté infringe ; eat intriga urzita gi pus cu multi dibiicie la cale do iezuitii, care acuin exau sfetnicit = Dupf ce sorise mai intaiu lui Gaspar Cor- is, o& Va pus in fruntea oastel, ca Sici urmeze in domnie, promite a doua zi luia P. DRAGALINA Stefan Bocskay, cd war dort sit ajungal co roana pe mana valahulni adecd a lui Stefan Iojica, cei 11 pofteste at sprijint intru rea. fisarea intentianilor sale. Stefan Tojica‘), un Roman de origine din Caransebes, a fost ajuns cancolariul ‘Transilvaniei gi avea influonta deosebita asupra principelui, Si tui fi fighduise 8. Ba- thori Ardealul, gi ca'sa-l amageasc’ cu deso- vargire trimisé soli la Constantinopol, ca si cearts steag pe sama lui Tojica; mai mult, cu Invoirea, principelni serise cancelariul vi- ceregelui din Cagovia, Ini Maximilian, ca sé uu trimita comisari pentru. primirea Ar- dealului, caci principele s'a schimbat gi na 4) Parintele cancelariului © oan Jojien, nobil din Caransebes, Sigismund donea2X Ia 1500 lui tetan cclatea Sidon (Idionra) in dlistretul Caranschey, co- ‘milatul Severin, dimpreund ow tunurle si ew toate’ ma- nile de. resboi precum si alte multe sate et dreptol de miostenire in linia frafilor sei Nicolae, Francise, La- islau $i Lupul. Familia fojien aven in Severin posesiuni $1 mogit foaite mari, ceea-ee se constala din potifanen YEluvii Maria, adresata pe la mijloeul veseului XVI, ted Maria Tereria in eave si rongé, si soneze fiulut i Danis Jaoaca gi satcle din prejur: Tincova, Secu, Diagomiresti, Selbayel, Givadia, Mic gure, Cirega-Timig, Criciova gi Crivina, afrmind ed familia aceasta a avat cindva in Banat dup eum Aiali documentele ce sunt tn mina fulvi ei 115 cor mune i 16 puste. (Pesty: Krassé varmogye, vol. Il, priten Ih, DIN IST, BANATULUL SHVER 1 5 are voie st abzica. Rudolf trimise indati, dup’ ce primi serisoarea, tei comisari la ‘Transilvania, ca se 0 primeasc’ In numele sen. Ajangénd Rudolf in locul Ini Bathory la stapanirea Ardealului, positia Ini Mihai so schimba cu totul. BI ajunse vecinul unui stapan puternio, care prea ugor putea si pund capet independentei eril sale Astfal Tobia turceasca ar fi schimbato cu robia ceregtind. Casa zadarnicoasca schimbul, indemn: po Stefan Tojica, unul din cel 3 oligarhi, carora le figiduise Bathory Pransilvania, ca SA apucs coroana acestei teri. Vezandi-se ojica impins de Bathory ‘si sprijinit de Mihaiu, igi puse pe fat’ candidatura, gi sti rif si-gi face partisani in dicta teri. Dar nici Ini Tojiea nu i fost scris si stipfineascd asupra Ardealului, in. care Romanii forman absolute majoritate a locui- torilor. Caderea i-a causato, dimpreuna cu Boeskay") gi cu solii impératalni, toomai acela, care’ mai nainte eeruse dela ‘furci insigniile Domniei pe sama cancelariuly sen. gi care il indemnase a scrie Ini Ma- ximilian s4 pa vind Ia Transilvania, fiind-c& principole sa decis si nu abzici, Kata intriga migoleasca, urzita cu conlucrarea esuitilor : 4) Namelo familiae in veehime a fost Hocse (vexi: alles: nagy lexicon.)8 P. DRAGALINA Dietele transilvaneno se tineau do reguli. tn biserica din Alba-lulia, Do astai- daia insi staturile sunt poftite Ja palatul principelui, Venir’ multi la diet&; vent gi lojica. Dar indati co inte in sala gardi- stii ocupara iegirile gi gedina se incept Comisarii imperiali, dand_cetire thvoelilor incheiate la Praga, spuserd of au venit si primeasca 'Transilvania, Declarand prineipele Ja réndul seu, c& tocmai aceasta e gi vointa, sa, provoack pe cei presenti, oa si pri measci aceste invoeli, cici in casul con- trariu gi vor lisa eapetele in manile trae bantilor dela uge". Araténd apoi_epistola scrisi de Tojica Jui Maximilian ziseri, co- misarii, c& nv se pot destul mira, ci exista intro magnafii Transilvaniei astfel de bar bafi, care au cutezarea sii desfac’, ceea-oe a Incheiat stipanul_ lor cu impératul. Per fidul gi lagul principe. avd noraginarea si declare solemn, ca acele sorisori s'au facut fara gtirea si consimtirea sa. lojica deci*, iso él, ,¢,inimic: al TmpBratului gi al Ar dealului®. fn urma color petrecute Tojica @ pus la Inchisoare gi estradat comisarilor, care dup’ ce fi configcara averea, il duser’ la Sttmar, Prin aceasta procedura Bathory gi ajunse scopul. Nimenea din cei de fats no fndriznl si-ei ridice graiul tntra apara- rea dreptitii, si mai mult.din buze, decat, | { | \ i | j 1 { DI IST, BANATULUI SEVERIN I 50 din _inima, jurar& cu tofii credingg tmpora- tului, Abia’ dup& deparlarea comisarilor_in- drianiré unii si cear’ eliborarea lui Iojica, care nu noimai ci era cel mai Inalt digni tariu_al _ferii, ci gi inrudit cu cele dintai familii, chiar cu a’principelu®) ; mai ziceau c& pentru crimele sale ar trebui s& fio ju- decat si pedepsit dupa legile terli. Tiratul respunse delegatilor: ct Tojica se afla In mana comisarilor, deci acestia 11 vor pe- depsf pontra faptele sale® lojica gi-a Inat pedeapsa. A fost decapitat mai iarziu in Satinar. Nainte de a se despiri de Transil- vania (Maiu 1898) trimise fajamicul despot o solie la Mihain Viteazn}, asigurandu-l, of mare de scop a parisf pentru totdeuna Tran- silvania, ci se duce numai in straindtate, ca prin Intzevenire personal la curtile straine si cligtige popoarele Europei pentru causa crestinilor din orient. Brau vorbe sfirai- toate, iegite din creerul nu prea stinitos al unui ‘om’ vanitos ; cAci in fapt, el n'a pur- tat_grija de soartea acelora pe care ti pa Risise, ci se gandea numai la sine, 4) Sigmund Bithory tice fatto epistold Be soht la ag: conti cron (Co sty: A sairényi Binsig, vol I. pag. 470, geneslogia ui Tojica),o P.DRAGALINA foricit de preamarirea gi do primirea tri- aumfala, ce i s’a pregaitit la porunea lui Ru- dolf pretutindenea in calea sa spre Oppel gi Ratibor. ,"Triumful lui Bathory asupra sa insug®, zicean germanii, ,e mai presus decat victoriile, ce pan atunci ti impodobiseri viata. Laude acestea gi augnivires la po- runea a principolui, ct multe figuri alegorice, referitoaro la abzicere, umpleau de bucurie sufletnl sen, Mihain Viteazml a cunosout, prea bine valoarea, promisinnilor Ini S. Bathory; d'a- ceea el se hotlitl s& primeasca numai de- cat suveranitatea austriac’, cdci numai aga putea s& scape de Turci. La staruintele Tui Mihain sosese la Tergovigte trimigii tui Rudolf Stefan Sutiai, episcopul Vatului gi Nicolae IstvAnly istoriogratul Ungariei, care primind declaratiumea, c& voegte sd tsteascd Muntenia cu coroana Ungariel, so stabilegte urmatoriul contract Tmpératul se leagi a da loi Mihaiu pe timpul reshoinlui turcese 5000 ostagi intra apirarea Munteniei; recinoagte: pe Mihain Viteazul, pe fin! "sou Petragen gi descendentii lor din linie dreapta ca Domi ai Muntenici, care ca vasali ai fmporatalui sunt obligati si-i trimita in semn de supu- nore In fip care an e&te un dar, ales dup yoia lor; intémplandu-se ca si'moara fara ‘Ra, tibor gi ajunse la Claj in August 1598, DIN IST. BANATULUT SEVERIN 1, a urmatori, impératal o datoriu si intireascds pe acela, pe care tl va alege fara; se ho- turf In fine, ca biserica romana s& fie lik bora, neatinsa de nimenca. Nn se poate trage la. indooala, cf prin fractatal acesta devine Mihaiu vasalal lui Rudolf, dar el coutine gavantli putervice, cu privire la alegerea Domnului gi la pastra- rea intact a legit strimogogti, Conditiile sale nu sunt nici pe departe atat de umi- Iitoare, ca cele impase odinioara de princi pole ardelean. Motivele conduitei preveni- foare @ solilor imperiali le aflam in suc- cesele stralucite ale Domnulai viteaz, caro era. considerat de paviiza cregtinismulai spre orient. Deodaté cu fumul tamaii, prestirate in calea lui 8. Bathory, a dispirut bucuria si voia de a mai remanea in castelul din Ratibor. Disgustat de viata ordinars a unui simpla muritoriu, lipsita de vuetul tabe- tilor gi de onorurile unui suveran, el Incepe a dor tot mai ferbinto positia, de care 80 despirtise intr'un acces de nebunio, ¢ cope $8 mediteze gi asupra mijloacelor, prin caro ar putea si dobimdease’ tronul, Pri- mind respuns favorabil Ja epistola sa, adxe- sali Ini Bocskay, se depirta po furig din Cu ajutoriul Ini Stefan Bocskay si GasparP. DRAGALINA Comig, care erau comandantii ostdgimei, ajanse de nou stapanul ‘ransilvaniei. Dar nici de astidat% nu tint statomicia sa, Farag disgustat abzise in favorul vorului se, a cardinalului Andveiu Bathory, care venind din Polonia la Sibjiu, dupa ‘co asi- gura lui Sigismund o viata potrivite rangu Tui seu, fi aclamat in luna lui April de principe a Transilvaniei Fatinicia gi nestatornicia Ini Sigis- mund dete nagtere la un gir nentrerupt de_complicatiuni politice stricacioase, ba chiar funeste pontra nofericita fara. Bfec- tal govilirilor sale se simto amarnic in de- cursul deceniilor urmatoare, Ori cat de strioticioasi a fost pentru Transilvaneni firea nestatornic’ a lui Sigis- mund Bathory, datori suntem a constata, c& intru oliberarea Banatului s'au intreprins lucruri, caro au trecut peste puterile sale, Astfel sunt: expeditiunile in contra Tin goaroi, recucerirea mai maltor oragele biind- fene, punerea lor fn stare de aparare, spo- Tirea ostagimei in locuri mai de frunte, care sub conduceres unor c&pitani indrizneti pun deocamdata stavila expansiunei gi pra diciunilor turcegti gi iau din ghiarele lor do sigur nu fart versare de singe, comi nolo: Surduc, Cliciova, Susani, Jupani gi Paulegti; apoi distriotele: Bujoru, Fardia, BANATULUE SEVERIN t 8 ‘Marginea gi Manastur, Im fine satele: Do- clin, Binis, Valeadenii, Ruginos oto, Ro- cagtigarea’ acestor din’ urma 2 sate 6 do- Yala, ca Tore se apropiasor’ foarte” tare de hotarele Carausebesului.') Pentru perderile suferite Eutan, paga Belgradului, au incercat si-gi resbune asu- pra Crestinilor, Trecdnd Dundrea indrepta caste niméroasa asupra districtalui alma- jan, dar poporol naval asupra lui cu atata furie, incat nici prin fag’ ruginoasd nu pati: seipa de pierire. Aproape toti oamenii sei sunt méceliriti in strimtorile muntjlor, gi Bukan fusug cade in Tupti. Capul’ sou e trimis Jui Sigismund, care ordona sl puna fn semn de birainfa’ d'asupra porfii Bolgra- dului_ ardelonese?) Sovairile principelui incurcara in fine Logojul intr'o lupta sangeroasé cu Tureii, in Iunie 1598 Soliman, paga Timigoa- roi, a trebuit s% so lase de asediarea Cona- duiui, Ca si se spele de aceasta rugino, pom cn 2700 ostasi asupra Logojulai, Find comandantul cotaii, Andrein Barcia. 4) Vatendenit se af Ia apusut Carensebesulal fntr'o distanja de 20 Km, car Ruginosnl de 14 Km. 9) Pesly: A sxényi Bansig, vol. 1. pag. 80.o P, DRAGALINA mus'), (Barcsay), avisat de oeea-ce pkinuean ‘Toreii, aduse aici tanuri gi cup’ cu ostag alesi punctele, asupra c&rora credea, em se va ‘indrepta atacul inimicului, Dispositiu- nile sale de lupti sunt urmatoarele ; Provi- sorul cetiiii, George Ginracd, aven si sig: naliseze prin 0 pageatur’ de tun direetinnea din care aveu si vin’ inimical, ear capita. nal insug so_postase ints’un loc ascuns, la 2000 de pagi Ihaintea oragului, pe unde se credea, ch se va apropia Soliman. Nu este lamurit, c& din a cui vind s'a dat signalal, care avea si vesteascd lui Barcianus direc- tiunea, si apropierea Tureilor abia alumi, cand Soliman ocupase deja unul din subur- hiile Logojului, Il vonise pe vite cari, nu din parlea in’ care_greal_garnisoanel_cre- stine stitea la panda, gi in zorile diminetii Se furigase neobservat in Logoj. La flacira, unor case aprinse se Incinse intre Turci si Cregtini o Inpt& desperati, Turcii craw Tnai numerogi, ear Cregtimii mai viteji. Ploaca de gloante gi atacul Intrepid al vitejilor lui 4) Istodnfy ih mumesle Barcianns; Ressler si Babm Bare : Jor ovigingle Barcsay, Barcianus. insu se intitulear’ ia fanul 1697; eapitancus presidil Caransebisiensis; i 1508: apitan. al Logojulsi si Caransebegului, ear Ta 1590, ttimifind-i Andiein Bathory doue epistle, it infitulenza Pano. Distietum Caransobes et Lugos ‘car Pesty airmative pe basa documento~ 4 Div IST. BANATULUI SEVERIN H, % Andrei Barcian, care tocinai n_momentul cel mai critic, veniserd. tn ajutoriul Logoje- nilor, au decis lupta, Sirurile decimate ale inimicitor Incep a se Clatina, gio rap In five Ia fag’, Soliman a scdpat prin iugimea fagariului “seu escelent, caci ajungend la podul distrus de ai nogtri se arunca in Timig, do wnde numai cu greutate putt si scapo de sthia Invingtorilor, care mereu se fineau pe urmele sale. In toati viata sa hi i plesnit lui Soliman mai moult. prin” minte s& se mésoare cu Logojenii. In Jup! au escolat th deosebi capitanut pedes- timet Joan Capturi, distins prin pu fisicd si insugiri sufletesti extraordinare, apoi Mihaiu. Vaida-Voevodul, Ioan Logofanut (Lugasy) si Fraueise Fodor, care se hnpta acolo, unde era pericolul mai mare, Din partea Tureilor clizur& vreo 600 do oameni. Capetele lor sunt pase In tepe in jural Togojalui, intra aducerea_aminte de aceasta victorie, Au fost pringi 250 Turci, intre care mai multi oficeri distingi si Ibrahim aga, case sa tescumpirat 6n 8000 de galbini. fn mana Logojenitor aromas steagul Ini Soliman gi alto stindarde aurite, Perderea Cregtinilor a fost netnsemmata ; s'& regrotat mai cu seam moartea Ini Loan’ losipovicin’). 9) Pesty: Krass6 virm, v. Il p.J,p380—S31, 5P.DRAGALINA Acest episod s' tntamplat in dimi- neata Ini 7 luli 1598, agadara po timpul cand 8. Bathory plietisit de rolul pasiv, ka care se condamnase prin abzicorea, de bana voie, medita asupra mijloacelor, prin care ar putoa sé castige domnia Ardealului, tm. prejurares aceasta oxplic’d titulatura neobi- cinnité a lui Barcian, care nu 6 namit dap usul vechin ,Ban", ci yedipitan al cotatilor Logoj gi Caransebes*.” Nout atribut, ce se daacum ocirmuitorilor, © dovada ea Se- verinal trecuso sub stapinirea iui Rndolf, gi ca imporatul 1a fost instituit cu titlul de clipitan in capul acestor districte, fn urma schimbirilor produso prin ridicarea cardinalulai in scaunul ‘Transilvaniei tsa, imporialii pierdura. de odaté cu. Atdeatul gi Soverinul. Se constatt aceasta din 2 epis- tole dale prineipelui 2 lui A, Barcian, in caro i so Incrodintzi, conducerea mai doparte si in care @ numit: Banul dis- trictolor Caransobes gi Logoj. Andreiu Bathory era omul Polonitor are platunci trian In prietenie cu Tareii ; se mai incuscrise pe dasupra cu Ieremie Movili, inimicul de moarto al tui Mihaiu Viteazul, si sa fost hotarit, ca dupa moartea lui Ieremie, si castigo ginerele seu coroana Moldovei. Prin incuibarea cardinalului in ‘ransilvania gi prin proiectole urzite, si- ANATUL ERIN or ‘tuatiunea Ini Mibaiu era critica, nesuportabila chiar, El trebui s& Incing& sabia si s& iaie legiturile, cel stringean atat de na- prasnic, Cu toata ura gi doral de résbunare, ce ascundea a sa inimé, fnsd fiind-c& avea lipsi de rigaz pentra intocmirea armelor sale, ol subsemna in 26 Innio 1599 tractatal fa vasalitate catré acela, cure sub toate ‘rile i era inferior; ear boerii declarara prinuran ‘act separat, ca vor fi catra den sul cu acoeag credint, cu care s'au purtat fat de Sigisinund Bathory. De odati cu intrarea Ini A. Bathory tn ‘ransilvania se plasmuise tn suflotal Domnului roman ideca indreaja: de a se folosi de posifia tui de vasal al impératului ‘pentr a cnceri sub scuinl acestuia fara Ardealilui, apoi si Moldova, sia intruni astfel in persoana Ini accea tripld coroand a ferilor romdue, cn care Bathorestii incer- caseril sd-si incuntine fruntea'). In intelegere gi cu bani trimigi. de Rudolf aduna sub muntio armata numé- roasd, cu care treod la 18 Ootomvrie, prin pasul Buzoului spre Transilvania, Lui i so alaturaré In Bragov vreo 8000 Sagi gi Secuii., Mihaiu disptnea acum de 25—30.000 ') Xenopol: vol. HL pag. 257.8 DRA GALINA de ostayi. Aproape egala era armata: transit: viineana cil cire Il intimpina Andreiu Bathory la Schellenberg (Selimber) langé Sibiu. “Prin geniul seu militaria gi prin bravura sa personala Mihai inyinse la 28 Octomvrie 199, pe contrarii sei Mersul sev il indrepta. daci asupra Alba-tulie’, unde era regedinta principilor ardeleni gi unde locuitorii, Imbracafi in haine de sbrhatoare, iesisera intra intimpinarea Ini, Xenopol deseric triumful eroului in ur- matoriul chip »Mibain purta un calpac ungureso, Impodobit cu o fulie neagrd de pene de cocor, legata eu 0 coped de aur; 0 mantic funga, alba de matasa fesuta cu’ fir, avend pe latmi cusuti vulturi de aur, 0° tunica alba de aceeay materie, ciorapi de_mitasd albj, cusuti cu pietri scumpe gi cisme de siftian galbin; de brau atarna’o pala de tahan Impodobité cu aur gi rubine, O coat de kautari urma indata dup Domn, cantand cAntece nationale. Opt geizi dacean de fran opt cai cu gole pretioase, lucrate in aur gi angint, caii Impodobiti la cap eu. pene mari Apoi venea o multine de hoieri si ofieri stralucifi, toli calari, si o mumbroas& trupa de soldati, Langs Domn, se purtan stea- gurile lui Andrei Bathory, Iuate in batalia dela Sibiu. Ble eran desiacute si plecate | DB IST. RANATULUL SEVERN I o spre pimént, in semn cai Ardealul era supus, Astfel tn mijlocul concertului tram- bitilor, tohelor gi al altor instrumente, in sunetul clopotelor gi tn vuetul tunurilor, la care $8 unian strigatale de bucutie ale 'po- porului, intra Mihaiu in capitala Ardealntai* Gata deosebire intre acum si Intre timpurile, cand yenise si so justitice inaintea Ini Sigismund, a suveranolui seu ! © singura lovitur’ zilravina, cea deta Selimber, a fost suficienté, ca si devind stipanul’ de faptal Ardealniui. Mihaiu aver cuvént a se numf: ,Voevodul Munteniei, consilierul prea santei Sale Maiestati cosaro-regesti, locotiitoriul ei in ‘Transilvania gi capitan general al armatelor sale din ‘Transilvania de dincoaci si a partilor ungu- rene supuse ci?) Pe cand Mihaiu era sirbatorit, biotul cardinal, travestit in haine de téran bitea ca pribeag potecile pidurilor gi muntilor din Secuime, si ciiuta s& scape in Mol- dova. Descoperindw-t nigte pastor in coliba ‘unui tovaras, il ucisar’’ gi capnl tl presen- tar’ Ini Mihaiv, care ordond s& ise fact 0 inmormantare 'pompoast, mergand insug dup’ caral funebral. 4) Xenopol: vol HI. pag. 273. Peay sagan ae0 P. DRAGALIWA In dreptul do suveran al Ardealulai gi al pirfilor anexe Mibain distribue mogit bogate partisanilor sei. Aflim ci doneazi lui Mihain Batota si Francise Turic, (Porbk) mai iniain satul Clicioua, ear mai tarziu, prin literile donationale de datul Alba-Tulia la 16 Decemvrie 1599, mosiile din Suzani, Yupani si Paulest®), La 1 lanuarie 1600 doneaza lui George Borjun, alias Pitariu, nobil de Caransebes, dimpteund cu toate drepturilo regesti posesiunea din Sardzani, aparlindtoare opidalni Bujor, in comitatul ‘Nmigului. Inscriptiunea sigilului do pe acest document gi subserierea” ui Mibain Vi- teazul e serist cu litero cirilet), Para indoealis e& donatiuni de asemenea natur’ va fi dis- 2) Posty: Krasévismegye, vo. I, patea fps. 275 2 Idem: Krasad varmegye ollevitars, toe. 08 gag 20: Now Micha Vane TraneinsVatods, Enerae (ack. Regiayie Malestatis. Consasiog, pet ‘Transivaniam Loetmtonons, estan cfs Tranelvaan parckimgue. iden subicenrom nes Exerstua Ce- eras Capi te tn aac hes acionem fells st Tics serviterum gregy Gear ‘Fors ins Dhar, do Carenscbes Proviseris Albenss, Guna’ ipse nobis a” compluritus tam anny tomes Fabus "et negotis’ det ct industiaa sti conereditis Summa ‘cum anni sui ‘prompltudine et deste ominis que suf non exigua laude eaftboit et inpendt, fc in futarumy quoque ethibiturus et impensunts. est TTotsem ct integram possesionem nosrum Zarasany Diy IST, BANATULUT SVEN jribuil Mihaiu m abundanta nobilimei ro- mine bigtinage, dar dovezile faptelor sale siau pierdut in’ decursul veacurilor, ca $i descendentii acestor familii privilegiate, care intrind in legituri de cisatorie cu alte neamnti string, fgi pierdara limba, legen, sivimogasc’ si chiar mumele familiar, Bra Inerm firesc ca si favoriseze, dack nn po- pornl, cel patin finntagit aceluiag neam, din “care instg seuse, Dar gi aces lueru firese, izvorlt din inima si roma easel, il exploalar% inimicli sei, gi In acusa, fnaintati, impératului se pling oligarhit maghiari, cd oficiile ferii le ocnpé cm Roméi. Romani aveau mari sperante in Mibaiu. Bi credeatl. c& un Rotman, iegit din sangele lor, @ venit si zlrobeased oligarbia mar ghiara gi si-i clibereze de sclivia, in care zaceau de wat amar de ani, De aceea ei se ridict in contra nobilimnii, navalese asupra curtilor boicresti gi le jaifaese, Nun- tiul papel Malaspina arat tntr'an raport voeatam, in pestinentis Oppidi, Busor et Comitaty ‘Teomeosiensi existe... imo damus, donamus et cconferimus jure perpeiuo et inevocabiliter tenendam, ppossilendam et habendam. ") Dass er die Amber mit Walachen besetze vol. IV, pag 49). Wesstm P. DRAGALINA, al sou ; ci (@ranii s‘au rosoulat contra stapa- nilor gi i-au jafuit cu toto) Inima lui Mi- hain Insi nu ora accesibild pentru aseme- nea porniri. Luand dispositiani i misuri Severe, ca s& fhtbugasci migcarca Roma. nilor, ‘respinse ajutoriul noproyui, ce is'a oferit din parte poporului bagtinas. Era imposibil, c& acela, caro jortfise clase! boie- silor pe forani s’-gi intocineasc’ in Ardeal modul de guvernare altcum, de cum i in- tocmise in “Muntenia. A trebuit’ RomAnul 84 impedece pe Romani a_scutura lanjurile yobiei)*. Respingénd dela sine sprijinul fitesc iajutorin! oferit de poporul roman, a-pierdut de sub picioare temielia do granit, po care ar fi putut clidf durabil mérirea nationala. Gregala aceasta, precum gi purtarea brutal, cruzimile gi jafurile armatei sale, compusa dix Albanezi, Sérbi, Cazaci si Mun: teni, au avut dropt resoltat recivea inimilor color de acelag neam cu el. Lui Mihaiu ti trebuiau sume enorme pentru soldul mercenatilor sei. Subsidiile, Ja care se -obligase impératul, curgeau sub ire si_neregulat, gi fiindea In. urma_res- aiolor necurmate de pind aici i se sloisard yesursele, @'aceea poporul de rand a. trebuit 4) Xenopol Istorie Ronninilor, vol Ill, pag, 820. 9) Idem: pag, 822. Din IST. BANATULUE SEVERIN 8 supoarte toate sarcinile gi si sufere pe “@asupra toate brutalit&qile * militarilor sei -desfranati. [In acele timpuri era obiceiul fegillor : si facd pradd si sil se recompenseze prin jaf, c&nd stipanul nu era in stare [8h lo pldteasca soldul, si deoare-ce Mihaiu “a fost mai totdouna lipsit de bani, prida- nile gi revoltele militarilor eran’ zilnice, Un raport al lui Thoracominus din 1600 ati: c& tirania militarilor a infuriat bietii locuitori intratita, incat este de temut, cd, va nagte un résboiu intern. Turbarat In dul sprem a fost multimea mai ales prin darimarea marelui si frumosului orag “Mlanedoara, pustiit in zilele acestoa ca foe si cu sabie. Locuitorii ne mai puténd ‘ufert siluirile de tot felul, Ja care orau xpuse fetele si nevestole lor, se resculari iciserd vro. 50 de pedostri. Cetatenii wpuicand thainte cu jalbele pentru crimele uferite, cfistigaseri’ iertarea voevodului, And la 6 Angust, ei tard veste fur’ in: injurati de 2000 militari cazaci gi valahi ; @ejnoireci de cotateni sunt ucigi gi nici Gopili nu sunt iertati; si dand foc oragului, in. 800 do. case, nici una nu mai remase'), stfel de barbarli, desi comiso fir’ stirea, ‘consimteméntul Joi Mihaiu, nu puteauIv IST. BANATULUL SEVERIN I 6 a P.DRAGALINA ~‘cardinalo, care determinar’ soartea gi grabiri, “ c&idoroa viteazului Donn. Cei do un neam cu ‘¢] vézéndu-so ingolati in aspiratiunile lor “ juisto, gi batjocorit gi jafuifi do ooi-co eran tn ~ soldal voovodului, — remasera._nepaisatori es fafa machinatiunilor nobilimil maghiare, “efireit i fneredinfaso fanetiuni insomnate fn armata, car acum aceeag nobilimne tl ipa gi fl ura, din motiy, c& era Valah, prin rinaro fiu al unoi popor urgisit gi con- “damnat la sclivie vecinic’, |. Statorile Transilvaniei oran convinse, =e numai on propria lor puter lo esto “imposibil a repane pe acel viteaz, care evonise spaima Turcilor, biruitoriul Ardea [= lalui gi al Moldovei ; Intra realisares acostui Scop aveau lips’ de sprijinnl imporatalui, gi “ea 8-1 obtind i se tnchinaré cu solomnitatoa “obicinvita "gi fi jurard credinti in 7 Sep- faivric 1600. = Comisarii lui Rudolf, David Ungnad, gedintole consiliului de ‘resboiu, aulic, gi Sfbely, ‘imi ca s4 pertactero curgea lupta cu Invérgunare in campiile Une ‘Andrein Géczy 1611 ; Gavrild’ Bethlen 1613— gariei. Sultanul avénd interes, ca’ sd nu 1629 ; George Rékoczy I. 1630-1648 ; George = prinda puterea Neamfului radacini_ in Rékocey II, 1648-1660; Francise Rhédey ; ““Transilvania, de unde eventual putea si fie Ahatin Baresay. sprijinit in ‘resboaie, dote ordin pagei din Dupd asasinarea Ini Mihain Viteazul ‘imigoara s& porneasc’ cu toata puterca sa remase Basta stapan al situatiunil, Mana “in ajutoriul principelai Sigismund, adundind bratala a ciltului o simtira atat oragele cat jntracees onsto numbroasis do Poloni, Ci: si partisanii Tui Bathory. Pe cand’ unele | Zaci, Romani, Turei gi Tatzi®),_ se coboars Fin cetole sale desfianats jatuese. adrhl gi fe =< @0 Moldova gi caprindo aproape Transilvania, argintol din biserici i din curtile domnesti, gee. tates, afer do cotiile Sibiu si Cluj altele incaseazi cu’ toat% asprimea con- | care le Yinea Basta, Atacul asupra Clujului tributiunile puse asupra cetatilor gi ora | vespinserd-ostagii Ini Basta gi fiind timp gelor, —-- haiduoil parjolese cascle teranesti fo cama se robmse apre Doras alc cab {i dap co lo ripeso vitelo, -despoaie pe hn veehea lui nepasare tnchee tn luna oameni de toate, ti last nh nespusi mi | Jui Martic 1602 armistitin cu Basta gi toc- sere, {arb cash gi fri. pane, 0. foameto = mnindu'se cu impbratnl se deobliga, pe “lang® teribila se iveste im tinuturile lovite de irea unei rente anuale de 60.000 galbini, mereenarii nemilosului clpitan, Si-i dee Ardealul. Planurile sale’ inse intim- Prin cruzimi a creaut Basta, ch va. “pinari de asti-data resensul twburor par- finfrange’ cerbicogia oligathilor si va fi in fsanilor sci; ba Moiso Székely gi Geongs stare. 8% supund aceasta tard Impératului, Borhély aveau do cuget, sir! prinda gi sil Dar socotelile sale gregite de 0 parte, pofta m8. 1a Inchisoare, Cu _ajutorial unr do guvernare a prineipelui fugarit dealt = oument trimigi de Basta, fugind din Transil- parte, deslintuose furtune nou’ gi aduc zile de jale asupra’ Traisilvaniei Rudolf 1676-1608; Matia, 1 16081610; ordi ‘nand TH. 1eid-6847; Povaihind THE, 18871084 Sigismund Béthory 1002; Moise Székely 1603; Stefan Bocskay. 16051606 ; Si-4 8 P. DRAGALINA vania, se duce in Boemia, unde acest. om nestatomnic gi slab de caracter, moare dupa 12 ani do zilo. La ordinul tui Basta, se adunar uni dintre nobili la Cluj gi jarani credint’& ‘impératului ; cei mai multi” inse, alegénd po Moise Szdkely de conducétoriu, se opuser’ cu arma in mand dominafitinei germane. ‘Hi sunt bituti la Albarlulia, Moise Székely, Gaviils Bethlen si alfi c&pitani ing la paga din ‘Timigoara, unde ‘sunt bine primifi_ si gizduiti, pe cand ceilalti tovaraisi trebuirs si sufere tirdinia invingatoriului, care devent earig stapanul ‘ransilvani. S'a arttat od, sub conducerea infeleapta @ nor oc&rmuitori viteji, locuitorii din Banatul caransebes-logojan’ au fost luat mai multe- sate i opide dela Turci. Entusias- mul si puters barbarilor dectizuse Inte alata, inc&t nu fndriswir’, nici mécar sk intreprindd cova intra recastigarea posi- fiunilor perdute, desi timpurile furtunoase, tulburarile gi svarcolitile din” Ardeal, eran Priincioase si le-ar fi Inlesnib ofensiva. Dar dup& sciparea Ini Moise Székely la Tiuhigoara incepur’: Tareli 0 campanio’ invergunatd contra. Bandfenilor, Motorul = operaliunilor ofensive si al tulburaritor din Banat era capetenia oligarhilor fugari, care avénd de, scop s& cuprind’ Transilvani: DIN IST. BANATULUTSEVERIN’ » intardtat pe Bektas paga asupra fmpéra- alvi. Lui Bektas fi vent in ajutoriu paga Anatoliei, Avénd de scop sa. scoatt pe asta din Tyansilvania .o parte a cotelor -tureesti pornira pe Mur’s in sus gi coea- sjalti ‘spre Severin. Deja in 7 August 1602 “‘Voreii dan navala asupra Logojului si par- Jjolindu-) de jumatate, nimicesc magazinele ‘do bucate si duc cu sine vitele locuitorilor*), “Ca si se poatd apiira in viitoriu in contra “Torcilor, so ragara in acesag zi Logojenii “do Basta si le trimita ajutorin, Nici Feéigetud “ni pati si fie mantuit do sriciciunea ‘Toroilor. In absenta lui Stefan’ Békes- “Pichigianul, care se afla fn Albarlulia, la ‘godinfele dietei convocate do Basta, naivalt [fn Decemvrie al aceltriag an Bektas cu 500 © podestragi, 250 cAlareti si cu 20 ‘tunori ‘asupra cet&tii, Sofia sa, fiica lui Borbély, 6 apiré cu vitejie in’ contra inimicului, ire numai peste cadavrele castelanilor 3) Se pate of gi asim er tot Andre Barian Aug! “aceser date, Frown oftionh fin et ini pink n ftg cu Mai. Vion ap acum, EMT a acpi abt, Paty Keats vary, wp Hb parte, pag 909, ina se indie" Condin fare Gia Soy tre fannie gta atte roveta easton alent in EBiiiiiiuce seats alan mitral care: tidomaet ik Sadicly a afc omdle Tailor agp oiteior .% P. DRAGALINA DIN IST. BANATOLUL SEVERIN th o “= cA in casul unui asediu prea ugor vor {prinde foo -acoperigble do gindilé, ale case- | Jor, gi s'ar pagubt locuitorii din. suburbille Sestinse ale oragului, car zidurile slabe gi “mucede ale cetatii, fiind despoiate de “tanuri gi de alte mijloace de aptrare, nu Jo dau nici un fel de garanta, ca si se posta apara. cu succes in contra unui Gniimic numeros, — obfinari majoritatea © oportunigtilor, deci so hotart capitulares gi predarea cetatiit). in chipul acesta devent Moise Srékely fara varsare de singe sti- ‘panul Caransebesului. © Plecand dela Caransebeg spre Logoj “si intoomindu-si tabera lang’: Gavojdia tri- “injse daici"un fruntag sebesan, cu numele George Giuraca, gi pe credinciosnl seu Stefan. | Somogyi, ca si ‘cdstige favorul locuitorilor “romani si sérbi ai oragului. Bannl distric- tnlui Petru Huszér, un bétran venorabil, s'@ fost inchis cu 10—"12 tovarasi in cetate si ‘ora decis, aparand cetatea lui Theredintata, moaré moarte vitejasca. EI provocase ‘jpzddar pe cotiteni sd apuce arma tnteu “Apararea cetafii; zidamnica i-a fost incercarea si iee mercnari in sold; c&ci_mulfimea nlricats de oastea numbroast a dugmanilor amégité. de promisiunile oamenilor lui Balas si Kendefy intra in cetate, Stipana i cotati fiind grew Tanita, cade tn robia tur- : ceasca, din care a scdpat mai tarziu ‘ prin fuga) i tn urma Juptelor din Ungaria Basta @ i hecesitat a scoate din ‘Transilvania partea { cea mai insemnata a trapelor sale. Moise Svekely, ajuns ttraceea principe, crezt momentul potrivit ca s% ocupe fra, Pe j lafinea lui Martie, pe cand niei earha ma : incoltise, insotit de Bektas paga, de Turci, atari gi Sccuf, pornf spre Caransebes. Inain* tea sa pleacd Keresatesi cu 500. Tatari gi vr'o citiva Ungureni, ca si sfatneasc’, pe 7 Caransebegoni si so predea. Keresztesi atrise in partea sa pe George Vaida, protojudele oragului,, pe Francise Fodor, Lajeu $i alti fruntagi, inimici ai Nomtilor, tare so sileau st caglige ‘gi alti nobili_ In ‘partea, lor. Contrari. acestora, prin urmare credineiogi tmpératului, eraw: Stefan Vaida, Nicolae Garlisteanul, Nicolae Castruf, Da~ nila Kusi, Nicolae si Pranctse Iojica, Nicolae Todor si alti multi cetatoni. Certele tntre purtisani eran atat de acute, incat des: binarea Intre fratii de acelag “stnga putea st fie. maj primejdioas’, deoat inimicii din” afard, Partisanii lui Keresztesi motivand, = aittininsieee seers 4) Hom : acelap volum pag. 198. 8) Pesty: A sedrényi Bansig, vol. 1: pag. 148.pentru: vestea: bund, - drut. aducdtoriului oe P. DRAGALINA DWN IST. BANATULUDSEVERIN 1 o 100 galbini. fn chipul acesta cuprinse Moise székely Logojul in 11 Aprilie- 1603). ~ Castigand prin cuprinderea acestor Wud celdti o bazd sigur penti oper funile sale, inaint& lasandw-si familia in Caransebes, prin poarta de. fer spre Tran- Ailvania. Armata lui Székely era compusi din. 6000 panduri, 2000 ‘atari, Turct din Timigoara gi din Sérbi, avea po langi sine 13 vi'o 10000 ostasi. [hn timpul cel mai art i se supuserd, afard de Sibiiu gi ighigoara, oragele Transilvaniei gi staturile “fl proclamara ‘in Alba Iulia de principe. “al {erii, Succesul acesta neagteptat. sileste =)9 impérat ai oforf Ardealal, Lipova, Ieno- Spolea, Logojul, Caransebegul, dimprean’ cu ritoriile aceslor cotati, sub conditiunea, ca na se atingt de partile ungurone, Noul iincipe, orbit de noroc, respinge acest con- jitiuni lavorabile si incepe a se pregati Székely, 1 provoaod fntre insalte gi ame- ninkini, s% capituleze gi s& predee cetatea. Refusinda-lise cererea, poporl se arunc asupra fortificaiunilor, gi pe cand unit si frimant& ca sk spargi’ portile, aloarg? alfii cu sciri gi tree zidurile gi puntnd © mana pe bétranul Huszér fl-leag’ gil duc fn tabera principelui, Székely 1 ‘trimite in corial Ini Bektas cu rugarea, ca sii | fie mila de batranetele tui gi stl agratioze, Auzind Tatarii de aceast’ intimplare alergar’ la cortul Ini Bektas si cerénd cu | intelire extradarea Banului, ziceau, c& vor paris! numai de cat steagarile, dack nu Te aducs jertfa aceasta. Nu folosir’ nici promisiunile, nici amenintirile lui Bektas si_ale principelui, ‘T'atitimea cuprins’ do @ mAnie se repez{ asupra cortului, in caro se afla nefericitul Ban gi luandul cu 3 | puterea fl descapatineazé. Atunci Mirza, 4 entra dobindirea comitatelor Bihor, Mara- Kanul Tatarilor, imbricat in haine dé4 ures, Cotatea de peatri gi Selagiu. Inva- sérbiitoare, apropiindu-se de corpul celui Siunea Ins’, do care legase sperantele cele ucis,’ dupa s&vérgifea unor ceremonii -har- Jai frumoase, a fost -un vis frumos, dar bare, sprijinf in ‘mana sAngele, co tignea 3 erealisabil. fnew din rane, gi-l bet fn fata taberei spre em Radu Serbat (1602-1611), care. ou. hnespusa bucurie a hordelor sale sélbatic niu lu Basta ocupaso scamul Mun~ Capul Ini -Huszér fu trimis-tn semn de bi: nici gi igi organisase ch banii Impératului ruing& seraskierului- Mehemed.. paga caro,mn te epkehinta DIN ISi, BANATULUL SEVER 1. 8 japte si de ctr’ Lipova spre internal i, Borbély, mergénd intra intampinarea jompului de armata, ce venia de eatra Lipov: urlé o victoria partial’, — coa din urma, fei sale, — asupra lui Henrie Davalt, i. intelegénd, cA Basta se apropie de “Albarlolia. si ca locuitorii la indemnal tui SGrigorie Mako (Maca) fug spre Banat, se Pgribi si dénsul dinpreuna cu oamenii. sei 2 poarta de for, ea s& scape la Caransobeg ‘a mare numérul acelora, care pedestru, lare sau tn trasuri, dupa cum le da mana, timpurile cele mai critive. Patrunzénd in Ardeal, bate gi ucide pe Moise Székely in loptade langa Bragoy (17 Tulie 1603), si ia dela Turci 32 de ‘steagari, care lo trimite protectorului sew), Muntenii urandu-l, pén- frucé tradase odinioara pe Mibaia Viteazal, in foria lor pun In. tapi inaintea cortulat Tui Serban, capul principelui ucis, ear trupal | 11 arunca prada cnilor. Judele Mihaiw Weiss proprio’), : i a fn valmagagul luptei a,perit) Nicolae #g4e Js Indreptaseré mersul Intr'acolo. Eran Bogéty, Matein Perusics, cinci frafi Apor gi Ssobili si oameni de rend, barbati gi fe- oi, copii si bitrani, parinti gi mame cu prancii in brate si ch avutul in spate, care tru a-si scdpa viefa se tmbulzan mereu iainte, ciuténd pe la Romani adapostire gi bergind cite o buciificd de pane, ca sisi multime de nobili, care Insotiser’ pe prin- cipe la Timigoara.’ Bektas. pag nomai prin -schimbarea hainelor, pribegind pe . poteci ascunse, a putit s& scape de sabia Ro- # ‘inanilor®). omni, dupa lupta de 5 dleasc’ foames Afara do Hunedoara, nu tangs Beano CE ee A ca scrcecnl a alt& cetato potrivit’, ca si-i adiposteasct. e placul seu, afacerile Transilyaniei. /ili siguranta. Aici nse stipanea Valentin per George Borbély (Barbeli), capul révolu: Hf Sra pl Basta inimioul tnt Borbély, ‘tiunarilor, convoca In puterea veri o adunare py ee um nici cetatea nu era destul de la Oragtia, pontra a lua dispositiunile nos ‘cosare intry apararea Ardealului tn contra: imperialilor, carg thaintau do o&ti’s, meaa.” 3 bale gy hones i pag. 810 eit nd pes, ») Fessle vol IV. joasd, ca si cuprinda atata multime de ni; Wacoea tind Borbély: eke mai qpnsult s& fle pereclitat in Carangebes, de OM se piari in Hunedoara, ‘asta, repezi in cAlcdiul. fugarilor pe Eudovie ‘Rékéczy i800 de haiduci, cu ?% “po DRAGALING insfroinarea: ca si-i loveaset la timp patrivit, Raksczy sa achitat de aceasta porunca, ata cand. ingarii in 8 Avgust, in strimtoriie portii de fer. Cavaleria polona gi ungureasea = sarf intru apararea nenorocitilor pribegi, - dar in disordinea gi fn valmagagul, pricinuit / prin stagnarea girulai lung de trisuri si prin fipetn! desperat al femeilor gi proncilor —nu putea st fio vorba de lupta dreaptz. A fost un simplu miicel, din cole mai cradele, ce-t comisera aici oameni lui Basta, Cazura os- toni i neosteni de o potriva. Nici padurile 3 din veciniitate, nici visuinilo do prin. vaile cole mai ascunse, n’au oferit fugarilor ada post sunt urmariti pretutindenva . gi des- Poiafi de obioctelo ascunse prin pegtari gi prin scorburile de atbori, Abia no. putem inebipof staroa sufloteasca si miseria acelora, care avurd norocul si calee pe piméntul Severinalui, Cei mai multi dintre pribegi se agozaré in Caransobog ; alfii si ostigimea. ins sim- findu-se, din causa sitnatiunei prea apropiate marginele Transilvaniei, periolitati aicea, igi indreptara pagii. spre’ Logoj gt Timi: goara, unde Bektas paga fi primf cu multi’ afabil altcum oragul era. prea mic, ca si adapos: teascd fara periolitarea sigurantei public tofalitates, expatriatilor Trae fate gi fi gazdul in abundant, Dg DIN IST. BANATULUL SEVERIN IL a George Borbély gi clita pribegilor inse yemaso in Caransebeg. Rudenii gi odrasle cdin_sAngele principilor ardelenogti, veterani = distingi ‘prin fapte resboinice, ‘magnaki gi —nobili, dimpreuna, ca familie Jor, sunt. o- crotiti gi ospatati de locnitorii oragului = Jn cindy lui Basta, care tgi concentrase _armala la Deva, casi impecece eventuala, _invasitne a emigratilor, daca cuinva vor ob- tinea ajntoriul Turcilor Referintele din ‘Fransilvania, unde mer- ‘oonarii lui Basta pastiau curtile domnesti, ucideau gi spanzaraut) partisanii lui Székely, aptalo Smigratior patinw sporanth 9. ore inka in posibilitatea retntoarcerii, In aceste zilo de jale betranul Borbély canta si inalle inimile zdrobite ale compatriotilor gi prin adrese trimiso sultanului, oa si fio reimpatriati_ gi restituiti in drepturile de mai nainte, se nisuia si atite pasiunile gi ura _In potriva color oe le pricinuise atatea’relo. Basta, recucerise Mtracess fri resis: joni’ Transilvania si a fost ajans cu “tupelo sale la Lipova, Aici vonind o de- vutafiune’), trimisd, din Caransebes, Basta DA fost spangurat Ia Bragov ginerele lui Borbély nuiele Nicolae. Vaida. din Caransebe. =.) Trims deputafiunil, se. pling, c& unii_ din Aribegi se. alll rospandii prin ‘Timigoara gi pe ta case ALownjenilor si, Caransebasenilor, ear ali ritiese pe “unt si prio vii asenpse 7 riciaeunen reeacnusteeaeemeaiinP.DRAGALINA DIN ST. BANATULUL SEVERIN 1 2 ci prefere sa fie Impresurat si si moara | in Caransebeg, dimpreuna eu oamenii sei, © de oat s& fie ucis migelegte de oardele = haiducilor pe dramuri gi s4 fic aruncat prada cionrelor® 5 _ Dupirce facura jurament cetele hai- | ducilor ca nu le vor atinge averea gi ti vor conduce nevitimati la. Basta, decisera Axdeteni Ia slgaviafele tui Tandy Logojanol hugasi), a unui alt capitan do haiduei, SA pardseasod, Caransebegul, Convoiul a > constat din 200 trasuri si multime de pe- © destri. Zicénd adio acelui orag, de care fl legau suvenirile unui trecut glorios, ear _ acum, cand caznso tn miserie, a’ fost adipostit cu toat& dragostea la’ ciminul - fiicei sale, a sotici lui Nicolae Vaida, pe | care pestilenta o rapiso dinaintea ochilor sei, — in calea sa c&tra Cluj, e1oul in- ‘ciruntit s'a rugat netncotat de Tatal. ceresc, _ si moar’ moarte naturalé si si nu fie “spanzurat’ pe zidurile Clujutui, Dumnezeu | a asculiat rogiciunea ; Barbeli. a murit “tn 1b Decemvrie 1603, a opta zi, dupa osirea la Cluj Dup& cuprinderea Transilvaniei Basta comisariul imperial Pavel Krausengek giduise Caransebegonilor gi Logojenilor~ tare, daci se vor supune impératul Intro Sorisoare dato Deva Ia 20 Septervrio v promise c& va a permite omigratilor reiu- foarcerea in far, ostradarea mogiilor confi- scate gi iertaren’ tuturor picatelor de pand aici, Accusta veste bund e primita cu multa bucurie gi cas’ so poatd reintoasce chiar i cui lipsiti de mijloace materiale, George Bosbty ‘hotart do. timpuria ziva, tn care aveau si pleco. Terminal pomirii amanan- duse do azi po mane, fi suprinso stirea c& Basta, demisionand 'haiducii, a. paras Lipova gi a sosit Ia Alba-tulia gi Claj Haiducii gi Rascianii dimisionati ai lui Basta, tigi Indreptara pagii spre Caran: | sobeg gi giurul seu, Qamenii acegtia, porniti spre jaf si vérsare de singe, Incepurd sa pustiasc, sat de sat In astfel de tmpre~ juriri egirea din eétate era pentru. Ardeteni imposibila, Pe cand cipeteniile emigratilor se consultan asupra modului de, sopare, c&pi- ‘tanul baiducilor George Rat, — pe care oare ‘cand Radu Serban ba fost. trimis tui Basta intrajutoriu, — strate intun saburbin 5 al Caransebegului gi cert si vorbeasoé cu. George Borbély. “El inciruntisu deja fiind bolnav nn putea nici si umble, nici si-gi migie bratole, Zaoond pe 0 conapoaua agtopta, In mijldcal oamenilor sei, po acela, care coruse Sir agriiasct, La 'intrebarea. cBpitamului, ,ci din co causi nu so folosoyte de agrafiarea Ini Basta", dénsul respundi100 Pp. DWAGALINA 1603, aga dar in timpul acela, cénd emi- giatii atdeleni se bucuran inca de ospi falitatea lor, descriind Basta starea de- plorabila si’ amaraciunea locuitorilor pro- vinciali, promite de nou nobilimei, cetii- tenilor ‘gi ostagilor asigurarea averii gi a Vietii, apoi sanarea tuturor nedreptatilor, dac& vor sprijin{ In curand causa stapanulut sev. Severinenii i se inchinard, ceea-ce se constaté din cuprinsul adresei din 7 Noem- vrie_ 1603, in care so aduce la cunostinta comitilor, vice-comitilor gi juzilor din co- mitatul ‘Severin, procum si a juzilor gi JrtiJor oragulut (civitas) Caransebeg. gh & opidalui Logo, — ca a denumit pe Simion Lodi (Horvath) de protocapitan al Sebegului, ear pe Pavel Andrian de capitan al Lo- gojului, care indaté dupa indepartarea lui Borbély ocupara functinnile lor incredintate. Momentul acesta e pentru sermanii locuitori inceputul unoi gir lung de suferinte. Lodi a fost capitan impariteso gi geft unei ete de_Serbi mat bau gi instritiént mai sérvil in -executarea, porunicilor stapanului seu, decdt omul uicesta, Basta n’a putut si afl in. toati Jumea’ larga. Denumirea acestuia de_pro- tocapitan © cea mai deplind, dovada, ca Basta’ a voit si pedepseaso’ Severinenii, - pentro-ca treenser& tn partea Ini. Szdkoly ¢_DIVIST, BANATULUT SEVERIN, tot i adapostisers, rebelii ardeleni, Cu Lo limpretind se stabilir’ in Severin haiduci, Sérbi si tot felul de canalio dimisionata din soldul lui Basta, despre care Belgiojoso, un general imperial, zice urmatoarele: si dim haidueilor pe’ tanga voia de. jaf” gi sold’, atunci déngii la ordinul nostru vor micelari si pe paringii gi mamele lor"), Ne putem inchipul, cd desfranarea, atro- > citaifile, taciunaritul gi jafurile elementelor = domisionate si adunaie in. numér extraordinariu, au adus pe Severineni la desperaie, Tabloul zugrivit de George Giu- tifa), conducstorial unei deputationi tri- mise la Cluj, ca s& intrevina in causd, arat, c& suferintele locuitorilor eran ajunse la culme. Giurita spune aci in fata comi- sarilor imperiali, o& Lodi nue oc&rmuitoriul oragului, ci gefil unei bande de loti sérbi | care igi permit tot felul de crime, Suferin: jele de pe timpul Turcilor, gi a Tatarilor, — 2ice dénsul mai de parte, — sunt jncomparabile cu cele’ de acum si cu _), Geben wir den Haiduckon nebst der Bslaubniss au plindera oberdrain Sold, so werden sio auf unsern ©. Bofeht ihre Vatter und Mittsr zusammenkauen, Fessler LEV, p. 62. 2) Seawoskdsy 1 numeste Giursed. E acelag iidivid, care induplooi Logojenii si se inchine lui Meea P. DRAGALINA crimele, care se comit zilnic in vederea sa si a stpaninii; ostagimea rasciana, In pofta ci de prada, nu crufi nici vil, nici mortii; ea jafue bisericile, gi altarele, sparge criptele gi sicriele, despoaie cadavrele, rapegte obiectele pretioase gi le vinde In pictile publice. Din orag nu se poate ni- menea indopart fori periclitarea vietii ; zbirii lui Lodi au prins, in satele vecine, la cmp sau pe drumuri, intro jumitate de an la 1500 indivizi barbati gi femei gi cau vindut in sclivia Tarcilor. Catré finea cuvén- ‘arii araté Giurifa, ca Caranscbegul era odinioari Incungitirat de sate muméroase, jar acum giurul seu © pustiu, ceea-ce Inst nu Tureii, nici Tatarii, ci Rascianii_ gi-os- tagimea crestin’ a pricinuit, In virtutea, color expuse se roagh membrii deputatiunii, ca si se indeparteze Lodi gi ostagimea sérbeasod gi 84 li so deo comandant yi garnisoand nowd. Mizeria ne mai auaith a locuitorilor din Severin a sirabitut pan’ la curtea lui Radu Serban, care s’a vozutindemnat si intrevina Ia’ Basta sl s& Soliciteze prin: sei imbunatatirea, sorfii acestor neno- rociti. Comisarii imperiali, prin ordinatiuni adresate protoc&pitanulai, ca st intranc nelegiuirile soldatilor, Incerear’ sé indrepte DIV IST, BANATULUL SEVERIN 08 tel; dar gtiind Lodi, c& indepirtarea Serbilor duck nual prin asi esta di ‘Se poate efeptii, nu'se prea interes, oe Tare teachin. Dee. prigontrle | locuitorilor, . jaful gi versarea de. singe | remAn gi daici tnainte la ordinea zilei, Dovada despre aceasta : atacul regre- tabil asupra lui Petru Todor gi Petru Toth, doi cotateni dinstingi din Caransebeg, care produse iritatiune mare intre locuitori din ‘orag. Lucrul ‘so petrect tn urmatorinl chip : Pe cand améndoi venian dela vie, 6 soldafi-rasci:ni, ascungi Kinga termi 'Ti- migului®), le iesird inaine. Améndoi sunt urmariti de Séxbi pana la marginea oragului. AEPSTCESO Ta Berb sk traga pe Toth jos de pe cal; ‘Todor, sare in ajutoriu tovari- sului sou’ gi uciggnd pe unul din Sérbi, = scapi améndoi din cursa ce li se pregatise, _ Pentru sangele versat al talharinlai leciserd tovuragii sei sa-gi resbune asupra “cetfifenilor. Comunicand intamplarea sotilor de arme din Meedia, Caragova si Logo}, ti rovoact th secret a le vont th ajutoriu. iind-c& era vorba de prada sosira Sorbii la locul si oara fixata si_ pela 3~oare dupa _sineaa amd PPHTS TT 4) Numitit truntagi au vonit fool tndoalt di thde in vechime erat vile locuitorilor din wsebes, Riul Timis, desparteegiunes numité de ofas., |104 P. DRAGALINA asupra oragului, sparser’ portile caselor, incopurd sa ucida gi s& jafuiasca in deosebi pe la locuintele celor avuti. Rebeliunea, fiind pregatita. de mai_nainta, a erupt fara de vesto in diferite parti ale oragului de odata. Cottienii Inspaimantati, vézénd, ori fn colo igi indreptan privirea, desastru gi vorsare de singe, cdutau mai cu sama sigi mantue viafa dinaintea banditilor infuriai Seril_au,jafult ou acrasts ovasinne bani, gatx-gr-obisete de lux in valoare de 200000 1 fldrini unguresti. A cdzub in mana lor-tesanral lui G. Borbély, care se pastra Jn Caransabos, ar, din. casa veduve ll Nioolae Micga sau furat”Inorusi tn pret de 82000 Hore. — ——Di"pomelnicul celor ucigi amintim : familia Ini Nicolae ‘foth, pe Stefan Garlig- teanul gi sotia, Nicolae Giurma, Petra Cris- cior, alti multi nobili gi cotateni de rénd. Unit din cei mai distingi baxbati gi in deo- sebi acoia, care soapat ciutand caratile ascunse sua slobo- zindu-se_ pe scari si-pe funii peste zidurile cotati, Intre acestia inregistram pe humital. Petru ‘Toth, caro a scapat in Muntenia. cAlaii, Sérbi_a Tost | Mai crunt, docat Jodi, La ordinal seu, Getrge Tiutita (Gin. 137, oratoral deputatiunei trimise Ia Cloj, locuian la periferie, an Din 1ST. RANATULUL SEVERIG It 106 © legat in fere gi adus inaintea sa, Zadarnica a fost méarturisirea, cd @ nevinovat; nu ia folosit provocarea la comisati gi ci ‘a fost toldeuna supus credincios al iin- plratului ; capul Jui cazit tn térina, ca din “aceasti pitanie s& vada fiecine ‘soartea, “ ce-] agteapt, daca cuteaza a se opune vointel tiranulu Tipetale desperate ale veduvelor gi ale orfanilor, care scaldan in lacrimi caminele. pustiite si deplangean cu amarciune pe cei cigi, degtoapta tn peptul fie-ctrui cetatan sentimental c&© timpul suprem a se pune ‘capét mizeriei gi suferintelor produse prin [) ostagimea straina, Deputatiunea trimisd la © Cluj, povestind comisarilor imperiali de cele intamplate gi descriind desperatiunea Jocuitorilor, declar’, cX locuitorit sunt gata mai bine ‘se moaré cu cinste, deca si sufero gi mai do parte brutalitatile Sérbilor, “gi dack comisarii nu sunt in stare a le da ostagime intrajutoriu, sa li se permit’ ca “fnsigl ‘sa-gi facd droptate, ,cdci oragul are inca destula putere a so rafaf cu Serbii, Min deosebi acum, ind. fiecare cotatan ¢ ‘cuprins de doral rasbundrii". Convingdnda-so ‘comisarii despre stricaciunea. Sérbilor tsi ‘detore, consimfirea. ca cotdtenii s&s man- tuiasct de ,acei sélbatici, care numai dup “exterior. seaman’ a oamcni*, a108 PDRAGALINA Din IST. BANATULUL SEVERIN I, wor Membrii deputatiunii, insotifi devo eAteva companii de ostagi gormani si valloni, ajungénd tn ascuns’ Ia Caransebeg gi comunicfind loouitorilor, resultatul inter- venfiunii, so tuarmark de grab gi navalir& asupra Sérbilor, ca si-gi resbune pentru cruzimile, ce lean fost. comis mai nainte, © parte ‘a merenarilor este ucisi, -alti afl. sedpare sitind pesto zidurile cetati, ear aveia, care Sau refugiat in asconsurile lor, sunt transportati la compatriotii lor dis Logoj gi Lipova, dup’ ce se potolise in sfinge furia locuitorilor. Din prada, ce 0 luaser& Sérbii dela locuitori, s’a intrebuintat » decurs de 2 ani de zile. Intimplarile pe- © parte spre. scopuripublice, ceealalta sia 44 trecute in ‘Transilvania aduc ou sine schim- distribuit locuitorilor pagubiti, ca si-gi ridice -_barile referintelor bandtene. carag casole. gi cimincle ruinate?). : Find Basta necesitat sa so rotragt © foamete groaznica, co urma acestui jn Aprile 1604 iarag din Transilvania, resbel, & marit miseria populagia gi a oligarbii rebeli, crezuré c& © sosit timpul, produs 0 stare atat de deplorabila, inca cu Fon durere trebuo sa ne intoarcem fata dela sco- nel, care satt petrecut fn mijlocul lo- cuitorilor. Sermanii eran necesitati sa so nutriase’ cu lucrurile cele mai scArboase, si roada carnea de pe corpul propriu gi S& véneze dup’ carne de om, Sau intimplat. de rudeniile se mancau unele pesaltele, gi ca pitrintii, nebuni de foame, isi jertfean chiar copiii lor. Do multe or) a hotarit intre | membrii acelews familii_soartea, c& cine are s& fio jortfit! La atatea calamitati se adause si ciuma, care la réndul ef decima cumplit réndurile. locuitorilor chinuifi. A pierit fostul Bari logoj-caransebegan George Palaticiu, George Mako (Macu), sofia lui Moise Székely gi alfi barbati distingi in viata = public a Severinului) Abia prin delaturarea Iui Simion Lodi din scaunul Banilor (1605)!) se pune capet tininiei ostasesti, teroarei gi impilarilor la care au fost espusi locuitori; Severinului tn ) Ibid: v. J, p. 87. *) Betlien’ Farkas susfine, ch Lodi, numit — dupa © pafiunea clroia aparfine — si Horvath, fost nilsout in = Dalmafia. Pesty Fr. ins aratl, ch acest tran, institut de sprotoelpitan’, sau dupa cum il fatituleazialfii de ‘Ben al Caransobesului, e dia Gyér (A rabonna). Fl s'a Clsitorit cu Suzana, fica lui” Boromiay. -Deoare-ce Feisttoe, Lodi « sant sel. splnzare, sau va sit Ge pigestd poste cadoveal sorah seu al aris Adm Sc Stismund Radery doneast lui gst al, Susann = ie anol 1607 most in Deloseh, Goji, Dragomirett igen et. Ponty: val Lp 307). *) Pesty : A saivényi Binsig, v. Il p..157—107.06 “ap DRAGALINA casi restitue gvernul_nafional. Spre scopul acesta capul pribegilor Gavrila Bethlen se pune tn corespondent& cu Stefan Bocskay, care avea mogii numéroase in Transilvania gi era cel mai puternic magnat al Ungariei superioaret), oferindu-i dimpreun& eu coreana ocarmuirea ferii, Marele vezir Lolla Mohamed, guvernind dup moartea lui, Mohamed Il in nu- mele minorenului Achmet, imperial turcesc sprijint cu toatd .caldura planurile rebelilor gi-porunct ‘Transilvanenilor s& so inroleze ') Grisetini p, 09 gi I. H. Sebwicker » Goschichto ‘Temeser Banas p. 202, sustin of Bocskay ar & avut fn Severin mulfi partisaniinck de pe timpt, ciad a fost Ban al disirictelor Logo} si Caransobes. Pesty, Sérutindtoviul col mai zoloy al referinfelor_severinene inst, neagi cl Bocskay ar fl ocupat™ clndva accasti dligntste, Fiind silat pe timpal lui Andreia ‘Bathory, din ‘Transilvania, s'x dus la Praga si Rudolf, dupa ce folosit ca consilorhy pentru regulaten afacerilor ardeer Ira restitut in mosis, care i s'au Tost consfiseat, Dupe seintoarcere, erezénd ci in Ardea! viafa fi esto. peril (oti, se ages in Ungaria superioari, administrind mogile situate ia jarul Dobrijinlu’ st Oridiel mari, Om vanitos 41 iubitorit de mésire primi eu plicsfo ofertul Tul G. Bethion i sub protest, ck crodineogii de canfesiuned Iu terant, cirsia “eparfinea gi dinsuly sunt petieliteti do sn, Tncepi sk afife contra fai Rudolf a binefick (Fessler: TV. p. 83). ° DIN IST. BANATULUDSEVERIV I 100 |, sub steagurile lui Bocskay, a protegiatului J do acum al padiganutuit) Ca un fel de proludiu a evenemintelor ‘ce urmeazi, sunt a se considera luptele din Banat. Deja pe Ja 1604 luaser& Turcii “dela Sexbi-casiclal Bocgei, ear incercarea > goneralului imperial Ludovic Rakéczy, de a. F scoate Turcii din Beco, a fost respinsi dupa multi varsare de’ singe). Pribogii “ardeleni de prin Banat. gi locuitorii distric- telor Logo} gi Caransebes!), ademeniti de G. Bethlen, se imroleazd in urma acestor fj invingeri sub steagurile lui Bocskay. Rebelii se Impreund la Logoj cu Tatarii gi Turcii Jui Bektas paga, cu scopul ca si invasio- -neze peste Faget in Transilvania, Complotul ‘sa wait In tdinicie gi imperialii nici nu visan do catastrofa, ce li-o - progatise crestinii, Totug manevrele Turcilor, asupra. irora Veghia mereu garnisoana din’ Lipova, | hu. putura si remand neobservate, Gene- imporiali,, auzind de _concentrarea ‘urcilor, aduna in pripa ostigimea resfirat’ si pe la meznl nopfii se arunc’i fiir J vosto asupra taberei inimice, Perderea Tur- 5) Fossler: Geschichte von Ungarn. 4 Posty: A sedrényi Binsig, vs Tp. 88. 5 Griselini: p. 99,ith be DRAGALANA DI IST, BONATULUL SEVERIN ML m si a ‘parfilor ungureno"!) gi so susfine © ot ajuloriul Turcilor?) pan’ la finoa antui 160s. Severinenii n’aa participat la adu- narea aceasta ; ei sunt intra coi din urma, care se fchin& noului stipan. Directiva Bandtenilor pureode de astadata dela Li- poveni, care dimpreuna cu Ludovic Rakécey ‘rec in partea'lui Bocskay. Acost esemplu il urmneaza Caransobogul, Logojul gi’ alte co- E-mune bindjene, cveaco so constati din scrierile lui Bocskay, adresate ctr’ amicii sci, in’ care le arata, o& deja din Martio © a devenit Domnnl acestei provinfo gi ci a = denumit pe Pavel Keres:tesi do ban al distric- telor Caransebeg gi Logo}. Din faptele Ini Bocskay iese nemdoicl- nic la iveala, c& dénsul a fost instrument sarvil al Turciior gi inimic nefmpicat al im- > plratului. El bate pe Basta intr’o lnpt fais si dupa ce igi supune Satmarul, Cagovia, ‘mnavia, Trencin gi Skalicz, treee Dunarea, sabia Austriecilor se ascund prin padurile vecine, car Boktas paga si G. Bethlen, 1i- sand: toate, cate le aveau ‘cu sine In taberda, abia soapi in Timigoara. ‘Tot acum cizi in mana imperialilor corespondina de pina acia lui Booskay, referitoare la cAgtigarca Ardealului, gi descoperindu-se astfal com- plotal, Bocskay © necesitat si ridice pe fata steagul rebeliunii. urma succesului de lang’ Timig * imperialii repeziri 0 ceatd compusi din Sorbi_gi_haiduci spre S. Banatului, care fnainta) in Tulic pind in apropierea Belgra- dului. Déngii iau cu ocasiunea aceasta Cubinul ou ‘asait, prind 80 de Turei, 500 femei gi prunci ‘gi si Intoro incdrcati cu pradé la Lipova gi la Caransebeg!) Desi unii din locuitorii acestui orag fnclinau’ spre rebeliune totug multimea remase_ fidel’ finperatului, ceca-ce se constaté din disposi- tiunilo comisarilor .imperiali, care, Indind cetatea sub alor ocrotire, trimit intra aparare: ei 200 Secui gi muschetiri sagi, E Pordorile din Banat ale robelilor sunt 4 recompensate prin succesele obtinute, in 4 ‘Transilvania gi Ungaria suporioari, Bocsiay = este ales inty'o adunare, tinuta la 17 Aprile: 11605 in Szorencse, de ,principe al Ardealului 4) Ressler IV. p. 66, Boeskay nahm den Titel Flrst von Siobenbiirgen und der ungarischen ‘Theile" 9) Istoriografii maghiari, de care. n Jucrarea aceasta, cu scopul ea si preamir jlunel maghiage atribue toate succassle ulimit ; itr Grislini(p. 4) deserio aceasta tntdmplare in urmitoriul chip: Br Gocskay) ethielt Sultans 100.000 Ducaton; regulite Truppen au Prerd Sind 2u Fuss; eine zahlveictio Schar ‘Tataren, Artilleie +) Pesly :'A sabrényi Binsig, i. pag. 88, = thd Munition’ . SS1 PDRAGALINA invasioneaz’ in: Austria si Stiria si devas- tand aici 12 comune, dupi nenumerate vinde Tureilor la, 80.000 de oarnoni manati ca vitele la Constan: tinopol’). Se poate zice c& anul 1605 0 unul din el mai nenorocosi pentru locuitorii Ungar, nu numai pentma piorderea cetitilor Strigo- niu (Bisztergom), Vigegrad, Palota, Vesprim si rsekujvas,, ci tn-deosebi pentru dejosirea {erfi, sovergiti in cAmpia Rakos prin inge- hunchiarea. lui Bocskay inaintea tui Lola Mohamed, din a c&rui man’ primi Bocskay coroana, si fitful de rege-vasal al padiga- hului®); preful darului © codarea cetitilor Lipova, Ienepolia gi a tuburor castelurilor banaieno, eacorite de George Borbély in epoca sirluciti a principelui Sigismund Bathory. Dupi moartea Ini St Bocskay (19 Decemvrie 1606) frei aspiranti nisuese se ocupe tronul vaduvit. Intaiul © Valentin Homonnai, care a fost, designat in testar(: ‘mental Ini Booskay de sucesor, al doilea & Sigismund Rékdczy, un mogneag trecut. gi. slabinog, gi al treilea 0 Gavrild Bathory, un téner numai de 18 ani, Homonnai, tn- sotind remigitele piméntogti ale fostului ) Griselind + p, OM F 9) Schwvicker "Geschichte des Temese? Hanals.’ Din IST. BANATULUI SEVERIN UL sa se agezo spro odihné vecinica, primi pe cale’ $tirea neplacuta, ca staturile au proclamat la Cluj Webruarie 1607) pe socrul seu, Sigismund Rékéezy, de- principe al Ardealulai: Ca na cumva’ sid intreacd gi- 2 nerile, Rakéozy. pornf imediat, dopa alegere deputaginni la Praga si la Constantinopol, ind lui Tudol€ primirea in tar a Jezuitilor, ear Turcilor, pentra confirmarea alegerii, cedarea cvtatilor Lipova gi Ienopolea, ] la care se obligase antecesorul sed, dar > prédarea ined nu se efectuise. Favoritul portii | Inse era Hoinonnai. Un ciaug (curier) tur- _ ceso aduse la Timigoara pontra Homonnii athnamie si buzdaganul ; dar socrul nevoind 7 si. cedezo scannul ginerolui seu, chiema la, sine ciaugul gil Mich, si, steangé, ‘numele lui | Homonnai gi si tntroduea tn diplom’ pe al seu). Paplul, acesta caracteriseaz, ,pa- -triotismul" gi spiritul, de care era patrons * _ oligarhia, maghiar’. “ Nod folosirt Ini 8, Rékéezy weltirite; nici Tmpaciciunea cu Homonnai, ciiruia te dase tesauml-lui Bocskay gi coroana,, “pe < care acesta o pritnige in cAinpia Rakos dela’ 5 Ne suprinds et Pesly Fripyes, fai ‘gn des ign posi flied ihtate felon susinn Sk |S) BaSery 5 fos ley i, cond. voile sie‘comunei Sacul arth Mt “p pRAGALINA DIN ISP. BANATULUI SEVERIN UL 18 erndel, tiran’ si résbundtoriu cu csi-ce cus tezan ‘a ise opune, Asprimea noului_ stapan o simtiraé = imai intdiu Sagii, ca aliati ai regélui Malia (1608-1619), apol Romani din’ Muntenia, / 4 ciror domn este batut si necesitat si -foga in Moldova, Jaful cumplit. si prada- ciunea Secuilor gi haiducilor lui Bathory 0 afliim descrisé la ‘xenopol astfel : ,nimic nu fu ctuat, nici biserici, nici mindstiri; ole / fari pradate nu numai’de aural si argintul lor, ci chiar gi de coperemintele lor de plumb, Mormintele fur’ deschiso si icoanele sfintilor despoiate de tot argintul, aural gi Lolla Mohamed, Amenintat de Turci, chintit de podagra, sipat de Gavrila Bauhory, incapabil s& easi din atates tneureaturi, hotari: s& depund coroana in mnile dietel adunate la Clnj, unde staturile proclamara tn acecag zi (5 Martie 1608) pe. Gavrilé Béthéry de principe al teri, La intrevenitea loi Betblen la Constantinopol. alegerea a fost confirmata. si de Turci. . Pe vremea acostor rivalitafi Séveri- nul, a carui Ban era Stefan Vaida, a finut pare lui mund Rakéezy, ctea-co so constat’ din dispositiile- sale Teferitoare la Sntocmirea afacerilor din districtele Logoj i : Caransebeg ; chiar distriotul Faget, opidul Bocga gi parti ale Timigului fi eran supuse lui), Viaja Ini Gavrila Bathory (1608 ° 1613) a fost un gir-necurmat. de lupte, provocate de firea ‘sa sithaticd: gi de tntri- 4 gele unor oligarhi, care aveau de Scop si- Strpetronul. El a fost viteaz gi de o trie fisica extraondinar’, dar arbitrar, desfiinat, 2 ‘cca mai desperati, find silit pe un -gor ‘cumplit a ritéci prin piduri*, Dup& o pridiciune de 3 luni de. zile Bathory se intoarse ta Sibiu; daici pleca | -asupré Bragovului, ai carui locuitori, afland e cruzimols principelui, deciser® @ se Inpta iii a Cea din urtna resuflate. Venindu-le Pentiu serviit credincioase, sivirgite in Logo}. G11 itiaintea cetatii, 6 Iupta sénigeroas’, in aré, aproape. tot oanenit Ink Bathory’ sunt © ucigi, ear: principele insug abia a scdpat de sabia Romaniloy: Ca sprijinul. Turcilor. gi al haiducilor, Tuand eats ofensiva scoase din Transilvania Sey x me ee Shain Ber Ge ton) poses Severin Mera, Moreen Afi, aba 5 Cernata™*. roe "Aoren{ a fost un ¥at hotatnie en Sacu 5 de asta os “Numele de asisi ‘ai wiui out’ eparpinttoriu | ul unde a'fost setil acestas | _ podoabele lor. Poporul de jos seafla in starea Se110 P. DRAGALINA ostdgimea imperial gi pe Radu Serban, sé dopaco isi resbana cumplit asupra locui- torilor din tara’ Barsei, leaga cu regele Matia pactal dela Tokaj (27 Decemvre 1611) ; in puterea acestuia beligerantii depan armele si Bathory promite a trimite plenipoten- fiati_la dieta proxima pentru stabilirea conditiunilor pacii definitive. Bathory era acum stipanul de fapt al Transilvaniei. Ne avénd. mai ‘mult lips& de sprijinul, altora pentru a se mantinea tn domnie, incepn s& persecute pretenit si nepretenii de 0 potriva, faté de femei a co- mis faptele -cele-mai neruginate. Mulfi dintre amicii sei fl parasiré din causa aceasta, si chiar Gs Bethlen, care pana aici fuseso mentorul seu, ca.'si nu-gi” piarda. viata, © sa fugh la Tareiy A Bethlen avea trecere la Turci. El putea S& rastoarne tromul lui Bathory. Ca si Im- pedcco. stricdciunea, co Bothien ar putea 8a anului 1612 po Andrei’ Géczy cu darari Sica promisioni. Ia, Constautinopo), tice Géczy ‘se faci. tridatorul stipanului. seu, - Descoperind tirana” principelui si, cond titinile pactilui de la ‘Pokaj si promitand c&, acd. i: star da. Inj Transilvania; ‘at platt 1) Feiler WW pps fobide, - doveni, causeze, Bithory. trimise in primavara Div 1Si RANATOLUI SEVERN UL ur punctual tributul ridieat la 15.000 galbini si ar coda Tircilor nu _numai Lipova gi Ienopolea, ci chiar gi Oradea mare: divanul ‘incintat de omul acesta, hotirt al pune-in locul lui Bathory, gi punéndui la disposi- ‘tiune un corp de armata, fl trimise si, octpe ‘Transilvania. Lui Géezy nu ia fost soris"sk jada in seaunul ferii, Find batut la Codles, este necesitat 8& fugi din Ardéal; mai tarziu inso, obtinénd jertarea Ini Bathory, ajunse | capitan suprem al cavaleriei Caderea, Ini G.- Bathory a causat-o protegiatul. Turcilor, Bethlen, ‘care intrand fn Transilvania in. frantea unei armate de 80,000 ostagi Turci, 'Tatari, Munteni gi Mol- esta ales cu aclamatinne principe al’ ferii. Bathory simtindu-se prea slab si” rosiste acestoi armate colosale; fugi la Oradea, mare, unde éste ucis la tndemnul Ini Géczy ‘gi al Ini Abafly de nigta subofiteri imperial , Ele cel din urma descendent din familia Bathorestilor. Tntre, Romdnit: Severinulai se obsearya ino’ dela inceputul guvernéiii sale tendenta © revindecirit drepturilor din ‘epoca, stralucitis a timpurilor de- mai nainte, cand nobilii Si chinezit districtelor valahice deveniser’,18 PL DRAGALINA . sub conducerea propriilor lor cApitani, bas- tional Ungariei gi spainna pigdnilor. Fzvoarole mu ne indies motivele acestei porniri. Nise pare c& pifeniile anilor din unm gi strickciunea mercenarilor adunati aici din toato partile luni, sentimentul solidaritafii izvorit din tntrunirea forfelor ‘tuturor locuitorilor districtuali: sunt ‘mo- mentele, care ian indemnat si reclame confirmarea vechilor drepturi gi privilegii, caro desi nu sau thst abrogat, au suferit ‘rb Yo rma ‘schimbarilor sociale," pro- fuse in Ungaria prin coplesirea turcvasci, ear Ip Transilvania prin zguduitarile pro- vooate de revolutiunite dese alo oligarhilor, Raul acesta, do caro era cuprinsi. Ungaria. si Transilvania, ca de un-polip cu mii de brafe, a inriurit, dup& cum sa aritat in mod desastruos’ asupra organisatiunii gt asupra mersuluiafacerilor severinene, Res- ‘tanrarea pe hasa agezemintelor stribune era ©. necesitato adane simtiti; clei numai intruparea tuturor forfelor ‘tntrun orgae nism priineios firi Romnilor, putea s deliture r8ul co cuprinsose Severinul, Depu: tatiunea Romanilor, trimisi, la curtea Ini Bathory tn Alba-ulia, solicitand intarirea privilegiilor districtualo gi in. special ale Logojenilor, pledeazé cu ‘attta convingere, ineat prineipele se vézd Indemnat-si oon. obiti g¢ chine), precum gi DIN 187. NANATULUL SEVERN I, ue ime in 3 April 1609 pentru vedie - drep- funle i prvilogiilo garantate de regele Ladislan V Romanilor din cele opt districte, precam gi nobilitarea Logojenilor, obtinuta dela regina Isabela, la anvl 1551 Credem af) de interes si publicim Ia local acest fn tot cuprinsul seu in traducere risovul din chestione Atal 6 Bitory, referer a utonomia Romie da tele 8 distrcke sl nobiftaron Logojnifor! Nol Gavaila din graf toi Dumnesea prineipels ‘Teansivaniei, Domnsl por regetlui ungss, comitele * Secuilor fe. aduoem Ia cunostinja eelor ce se cuvine ‘si sfie, ek fm numele gi ia persoana fide yrogilor nob Toan Lugosy, Milsiv Dees ‘Martin Benias gi George Radul ni s'ou aritat gi presenta, rnumete lor propria, eft gi a tuturor cclor ala « célor alsa Valahi di distrctele Logo}, Sebes, Media, Almij, Caragova, Barzava, Comiat i Ilia, — doue documente ” (litterne) ; tun act confirmitoriu, danafiona, atte imal (Joie npn peel al sre Dory a fest adacre aint, Lada, dn gia tl Dome tou edna’ roe a! Unga Boome, Dan Gre te ee a Ast i Sil, mrehion Mex fav te, © sein po pergamet, nit utntcat “cu sigilul aceluing Domn rege, imprimat a ceart rosie: T pects vera, nla de act dosumert pen <. extul atinese In Posty Frigyes! Krassé ‘Hoaye tenets ys 1¥, obleveir dog, 520 Ta 251s.GALINA care nuital Donn rege Hote yi confimase pe sane Valaitor nobi gi 4 chine, toate priviegie, ers Lilie, imuniijile si prerogsive'e date si concese, Lines" conditiuile i eaielle, fate eare san tsk ances de. rei de msi nine, Po fing acasta gare tenz8 (Ladislan), om jn. nomitele opt ditete ak nu so dee atora posesiuni, de cit mimi aeslorm, po care Yalai gi nobii mami (ntaats Walaci et Nebitibus), fi vor alla demi, on af romanerai pest aera sfedinciosse, Le_garantosek mal doprto: ca nimenen, Fick insap-maiostaten sa regensch sf naibe.drptul x ospari stele gh posesinife sau remind pentru voce sintei coroane a fri; susan ta ditt Comint sk se impreune In elo 7 dtts ‘unite; inte dénstnamat comitle sh ink judecat, Daténd9i nd droptul sf apeleze Je jude eure gf dela testa nemiloct te miestaten yegensch. Lise concede mai de parte, ci dact coniit au, vicecomii 2 aven! si incastene peopso in bant Gn agenda Bisegiocim oneribus), sk nu ti se secvesteze cau armele i ol! gi ck inesssaren pedepecior poste. 4 4 eiept sf se Tack numa in prosénia uns solgaices Jnfine se artic sunt scutiti de dare gi ok aver gf buiutenobilor sl iobagitor lor sunt settle de exes, Soo preeun Gwfbuilfor sunt ma de a 2 laf In alle judeetor. Bu inc I se concado ca _ Pll nobilime’conirafoagier lr hs die 9 jdece confer cuiva, ci 88 1) tn document vga seis ants (pesor, ta epi capital in Atala Saae ovs (ley wt le nobilt lor insig, ear ale nobiliinol inainten comitetui, ‘ si dad le Doane Isubela, din tt odiniourd regina Ungaciel, Dakmatiei, cris po hirtie. simpli, intarit eu sigilol pivat al reginei, imprimet in coat rosie, Considerind alipirea mai pe sus de orive india gt servipile ere Aincioase, atit presente, eit viltoare ule obgtei op = dalui Logo, malestaten et doncazi tuturor Logojenilor i unmitorilor lor pe vecle oarey-care emblem’ sau Unsignii de obilitare (quacdam jarme xu nobilitatis insignia), care ta acoste lore, publicate in cole 2, wt | meazi, sunt descrise-gi esplicate, precum si libartatile “sl prevogativele, ce leu eighigat in urma acesteiem- Dieme, Rugavea uinilimd, subgternuti Nowa, in nimele susnuiflor: Ioan Lugosy, Misia Dees aliss Literati, Mactin Banias i Goorge Radul i a tuturor celoralalji ‘obit chineai yi: Valahi ai distretetor numite ex (© tecunoagtem, saliteimn. 1 intisim acesle 2 documente = sl foate cite se cuprind intr'énsole, gl ea toate si le ine cen lin euvént in literele presente, Iuind’o Nol in _colisiderafiune afin, ese cuvine ca toate acéstea si fie Gin partea Noastea po veeie Intieite gi confirmate pentru dénsil 1 pentru toath postoritatea gl stiocesori lor, 3 Caprinsut’ documentului: prim?) e- din -euvént in, cuvént urmatoriul ‘ + 5) Le'publiat "in text “original Pesty fn. opal aye torténete sib Nr, 812 gi ld pag. 75 giwe P BRAGALIN A DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL 18 fratitudinea Nodstra > intisim gi confiemim cu autori- taten Noastré regeasea pe sama acestor nobilivalahi, - chinesi si cloralfi Vaahi de acum gi urmitori ai for, in general si in special, toate acclea privilegit ale Valahilor gi chinesilor, — reforitosre la Sibertiile, proro- getivele gi drepturile cistigate, ca gi cind ar f introduse din cuvnt fn cavént fa literele noastre presente, — et respectarea condifiunilor, sarcinilor gi servtutelor sub "care s'au eliberat si eonces de predecesorii Noktri, de reaii Ungeriei,s§ promitem a finea sf seuti liberttile - prerogativele si dropturile flechrvia dint'énsil, fe acela = mic sau mare. $i pentru ea acesti nobili valahi gi ohi nezi, prin uniune strinsi intre déngi, si poath continua, ‘spre folosul Nostru i al ferii- Noastre cur mai mt sucees servfile 2ise intru apirerea Duns, deeretim | en de acum fnainte i nu se doneze,in cele 8 disticte ymite nici odati posesiuni si sate (villas) vreunui stein?) docdi numai acslora pe care déngii ia vima, serviti'or fi vor afia de veednici; ef nu yoni despifi faceste opt districte umul do altul, aie vom dona cuiva vrunul dia éle, ef le vom fines dupé modal tor ime Freunate dé sinta coroank a forii noasire. Chiar gi P distrctul Comiat, care odinioar prin serenisimul prine Noi Ladistau din grafa lui Dumnesew regele-UUn- gariei, Boemiei, Dalmafiei, Croatici ote, ducole Austrioi 51 Stiroi, marchion al Moraviei te. in puteren cclor de Tafa dim do tre tutor cclor-ce se cuvine, c& lind fn. considerafiune suplica unilimi’ a credineiogilor nostri Mihaia Dees zis de ‘Thomoschel (TiAgel) gi Stefan, ful lui Sysiman de Busing, substernuti maiestitit Noastre in_numolo propria gi al tuturor nobillor si chi- nozilor §i al celoralalfi Vatahi din distictele Lugoj, Sebes, Media, Almj, Garagova, Baszava, Comiat i Ih considerind mai cloparte fdolteton gi servile credin~ cioase ale tuturor acestor nobili gi chinesi, precum si a eolor-alalfi Valuhi, prin eare déngii nu numai predece- sorilor nostri rogi ai Ungarie ei chiar fnainten noaste ‘Sau ficut pleui gi vredniei de recunostinti; consi” 3 derind in deosehi, ed avEndu-gi locuinfelo Ia marginoa regatului nostru, plzase gi apfed vadurile Dunit contra invasiunilor dese ale Turcilor, obieinuili “sit dovasteze in parten aceea rogatul,. sa, fi privire ta Sex gi otate, SH duct nopedepsiti in selivielocuitosi din ‘aceste plifi ale ferii nonstve gi déngt au se sllese agi ‘espuine viafa. si averea, suferind daune, neajinsuri $i spuse! & diserafe = cipe Doma Sigismund, impérat al Roma rege fli kertletok ; al Ungariei ete, mogul nostru prea iubit, a fost © pemnorat ui Toan de. Hunyad, .guvernetorul regatului | ungar 9 _care prin ouitori acesto dsrct, so sie, ela fost deseilogit dela, déasil, — SI asectim ears 1) Astiti ne copleyese colonipti, Manin 4 Mterarh tractindd despre ovigines RomAnilor din Dacia ftalana® Ja pag. 541 gi 542. Asomenind texturile am alate la. V. Maniu: lipsése cuvintele : ex parte {quorum omni contra eos querulantiiudicium et iusti Inpendetuy,prout dletit onto tun.1 p. DRAGALINA DIN IST, HANATUL SEVERIN th 28. Ja cole gapte disticte numits, dispunénd, ea distsistal Comat si se fini, ea ori-car altu, do corpul distictelor Ueptul In judole cusieh Nosstee, gl dick nie, let nu var satisfac, sk so "reclame inginten males Noastée, undo pititorilor Hse va face” dreptate. ané- ura. ordiei. juticiare. Sprememovi sf_vecinica “ntdeeo am cdot iterele presente provizute’ Gu siglul i nos sera ge cae atom obiel ¢ ne flat ou? | ege al Ungitioi Dat in Viena It slabitosrea. tir 1 capulii st. Toan Botesatorinl, in ant Doninului o mie. { patru sute cine zecsi gaptet in: dl optsprezecelen a j 'sfnicei Noaste ca roge al Ungareh et: gal patles i ca rege al Boemic i + Cuvintele documentului al doileas} | sunt urmatoarele 4 Lo Tsabela’ Bing 4 ariel, Dalmafici, Croafiei’ etc. dim de tire tutiiror. | 18% se bucure dimpround ct ele Je acseasiprviegt No invoim mai departe, of sk nu judoco asupra acelor obi. vali g-ehinesh mena allal de et comitele oncerinte sf dick ni vor svlfimifi ou judecata sa, ‘ poalt sf aubo droptul si apeleze In judele Noste i curial gi deel nemsiocit la persoana mnaestfii Nouste Voim atard'do aceasta, ca comift sau viewcomiitesis- tenia lor,-pentrw Tnesssarea pedepselor de bani gi speselor judecitoregti, sk na soovestioze call de ellvit, armele. 51 lle color convincati saw convineéna, fin genere, sk nu so ineasoze podepseie de bani, de eit {n prosonfa unui solgtbires al acestor Valahi, Voim apoi a acestinobilt vatahi sf fle considerei de egali-no- « Dilimitadeverate af fe nas, prosuin gi, ou chines costor Vala SX fe exon! de plea ortelrel di, aro ar trebui si se. plateased Now’ sau ators. Nu pennitem ninonuia si cuprind® seu a soovestngze po- sesianen $i propritates ssostora i « fobagilor or, “ek | ski acuse pe déngil sas iobrati for le ale. judefe, sau Ski coastringh a se intfoga nainted oriehrl "alte Jindecitori, ci acd cinova are wr’ pink seu, chestione fo dropt sau daek se sine indreptijit 1a asomenoa ~ aguse in contra acestor ~nobil, Yala, ciel gf a.” iobagilor apsstora, deraveile contia. iobagitor_ qcestor nobili valahi sunt @ so. judeca’ ia presenta nobilis jor; ear cele’ indroptate’ ‘contra’ -nobililor gl chitezilor inninton comitelui gi. a. yicecomiilor for. Dact abil ar trigine judecata, Vitimatol “are. dept} si-gi caute ia Jui Duinneseu regina Un éeloroe go caving, ch. in wima guplcei subgtemute © piesitit Nese prin nigto recinciogi at Now, Iudnd fncconsiderajione Adsitaten, aipiroa gi sori ‘ere: dincioate ni fdtioe most curt nobill vale " sloratisde.ct Sdoitte Sdainosgh servics elim: hostrorum gregéram -Nobiliam. Volchorin) gi ale “univrsitfit iirogi- din opidal Logo), dovedite “tn Alife leaf fn toate 8) Dupi toxtulJatinese publica Tar Pesty Biv. IV, sb Nyu 408 al “documentelor. Comperind publi “eafiunes, ul V. Manin (op. city Ia pag. 542 i 543) 50 Sconstatd, Ja gest. din unm,” omitetea cuvintelor:’ ef - - _ fresentiins dargiinnr. La Manis eatin pe. I. cepat, Uiiversitalis Oppids. ested Lugas, ear In Besty | Unicry P.DRAGALINA Dib ST, BANATULUI SEVERIN a ppurile, sintei Nosstre coronns, apoi serenisime’ noastee ‘muiestifi regalo, procum gi Nou gi lustitifii sale fol’ nostrs, — concodem din plenitudines gratie Noastee deosebito los, gi tutuzor' urmétorilor gi mogto- nilorilor Jor, insigniile aeoste! mares, edeok Jap gexénd asupra coroanei, procum mina zugravului La doping a colori Ja inceputul saw in caput privilogiale, gi ne invoim prin presenta (ot presontibue clargimur), ex Engi, eresii gl urmagii Jor, sh poart, opi sal altor armatori indreptiitiy marca aceasta tn Iuptd, la jocuri eu lancoa (bastiludis), fa tuaizs, ducturt si ct ooasiunes tuturor celorallte serif nobilitre ‘gi militare, precum gi s'o folosoascd ta sigitur, volingo, scostor litere covoare, inale gi {8 case, cu un cuvént fa toate uncl- ‘clo gi objostele de trebuinfl; sk se bucure gi ak benificiezo do toate gi singuraticilo grai onorusl gi bertifi do. caro supugii armatori de acceey categorie rogatului Nostru. din consvetudine sau de jure 39 folosese gi sunt pirlayi, pentew ca memoria gt geali- fadinea qumofai Nosteu si romént vecinie inte Sigt jeri color umifi. Intra con fimaroa si tbini aducere aminte « deestor fusruth ‘am hibievoit a dispune estradarea fiteetor priviegias, provenite et siglo, de eure né folosim 6a rogiil Ungacici, Dat. in oragat (cvitas) nostra, AlbacTulia la fnilisies Domnulul, (7, Maiu) anal 1861, Autind’ i sitisficdnd ou indutare eugied premise, sibptemmute Nou, am dispus, ex titeile donailosle, esempjionale §f prvilgiate do mai nainte, améndous, « sorinisimilal roe Ladisla gi sésenisimet ron bu sau ses gf nich Intro privingd nw sont suspect, cf sunt tpste de orbee in "filiciae qi supine, — si se inducd gi sk se Insfie Fk setae 4 rk adaus, din covént fn euvént | fn 'iterile Noaste pressnte; 55 ind din partoa Noaste, fefertoriu Ja cupsing, ausule, atile gta toute Punctle for asupra aadulut do estradare gi a init, in vieutea citora se atesteaxd dover, aceepiate sl railoate, — dim consimfeméntal Nostra Ia toate, cite se cuprind in aceste doue documente, gi te confemim pentru toate timpusie pentru of st pentru succesorii gi posteriori lor; le promitem si lo ‘eoncodem ca sk usteze gi benetciezs in gonerl st ta special de toate libertifile, inmunitijile 91 prerogative, care fo-au avut gi do care sau folosit pind ale, excep flonid insk dreptal pesmanent al fsculsi nostra, Intra ‘onfirmarea si veciniea miomorio a caste Iuera am inevoit a dispune! & se estrada. pe sama tuturor faobiler, ehinesilos, Valatlor i a colon loouitie a ‘opiduled nostra Logo} gi a exlor opt distiete. aunts Iitelle pivilegate presente, provezute gi fnttete ex sigilul stew autontie. Dat in oragul nostew “Alba-tolia a 3, Apriic 1600.) Gavsit. principe, Stofan Kent ancelae. are nu’ sau” abroget, ni 4) Originalul se aft in ahiva, de. documente « anit Mocskis; Docomntal int Bathory sexs pe Pargaiont, be foespotil textul « auaravlt emblem Ao nobiltare & Logojenilo. Dasbpra eoronnel Se dick Sn colaze abst hp lb “Net adler ck docinentl soot’ te ecopiat Foyt capil2 Pe DRAGALINA Dupa ce s'a aratat in general nestator- nicia gi caractorul. despotic gi arbitrar al principelui nu ne supriide daca acelag in- divid, care a intarit privilegiile Romanilor ‘din cele opt districte, dup’ pugine luni de. zile; le calcd. in picioare, ca’ gi cand ar vot 88 constale, cl voua tiranului e Jegea, thain- tea caroia au sa-gi aplece capul?) ui Geoge Simon si Ludovle Fiat,’ 8 Tunio 1650, aga, dark imediat dupa predarea Logojulai i Caransebepului in minile Turelor. Cu cliderea acestor oraye,” cole’ opt distiote igi perduri autonomia. de -pink ack, Stedbuni fostti isl, fa sporanfe unui vitoriu-mai bun, purtark rik sig asigure o copie autentick « privileglor sure Pate de Ture, ca Ia. tinpuri potivite sit revindice: Aropturie avitice, F [Lu rugarea lui Sima Stefanovieiu. protojuge, al LLogijulut, « senatorulul oraganese George ‘Stefanovela ‘ot Moise Popoviei, impératu! Prancise La ‘ordonat’ cupitului num, st estradee o,nou copie au tentiea a documostului ‘din chestiune, ceoace’ s'¢-3f facut in 24. August 1800. Copia din urmi 0 pas ‘reas biserioa grec, of rom. din Loge}, (Posty: Kensse™ ‘nog; oe: val. IV. p24). Pe en Bas 1000 presenténda-seSnsinte ecvsitoriior, capitulo) teansihinean Stefan Somogy, Mit Literati de Dos, Martin Baniasfancul"'de. Deva, Joan -Cimpul i George, Rec, aceata. protsteurt fn nomsle judélut_prinariy Nieolee Toys, ai son terils,'« Univers * sh chinesi al opidulul $1 disuioului Logo), pentru a8 ‘principale ‘Gavilt Midory dona, ep vateth ree puis ‘gi'dntlle ogo, dinpreof cu apeinanfle aleare Fe Core eens eee 5h 28 i mobililor. 91 a eelorlafi, Romani Joilor, consiliasiulut son iui Gligorio Nomety, -ceapul. iV IST. BANATULUT SEVERIN I, 19 Dupi Bathory a urmat Gaveila Beth Ten, (1618—1629.) Tnainte de afi investit cu insigniile do ‘principe a trebuit si pro- mitt Turcilor cedarea cetatilor Lipova, Tenopolea. si Arad. Astfel insigi principii, , care prin jurimént so obliga a sustines integritatea ferii, prin aseimenea daruri grai- bira stricaciunea si perdurs de bun’ voo provinig, pe care ‘Turcii n’an_putut pana acum sé lo supund. Predarea Lipovei for meazi 0 pati tm viaja do altenm bogata in fapte strilucite a principelui Bethlen, La staruinta Turcilor alergat, princi pelo insug.cu trupele sale inaintea Lipdvei, §1 dupé-co a constrins garnisoana si capi: tuleze, an dat cetatea dimpreund cu castelelo yecine pe mana barbarilor). Prin c&derea ©) Pavel Keresctes, fostul Ban caransebes-logojen, in Gimputile acestea cipitan al Lipovel, a primit dela G, Bethien ondin si dee cetaten scolia, ckstia.cénsul ii'va:pormnel, Dieta transilvencand it’ provoacd Ie 6 ‘Maiu 1616 sf consteinga Lipovenii, ca siemigteze Ja Logo} si Me, ydeore-ce fish porisitaren Teansilvant fe ca neputingd e se amina predarea. acestelcetifi", Lipovenii insil na’ voiau a se supupe Turvlor, D'acoe © coati de 500 pedestresi fu. offndulth in contra cet, yéa si esocute decisul fer asupra. lotrilor de Lipoveni, chiar si in. potriva voingei lor‘, Cuvintele acesten tle dietei earacteriseazt Tir comentat” frivol- fatea celor tri najiunt privilogite, “care hotirau ; de ibis) sine nobis, Keresstes! al permise” ostigime aNlelene sk intro fa veelate, O- parte, din- ea, maiisd P, DRAGALINA Lipovei s'@ deschis de nou inimicilor calea spre Tiansilvania gi spre districtele bana- fone, a cavor neatérare dacum Inainte, este cu totul vremelnica. : fn decursul stapanirei lui Gavrila Bothlen au stat in fruntea Severinului numai doi barbati unul © Pelrw Bethlen, colalalt Petru. Magnus; acesta in timp de 27 ani a condus Cu Infelepciune afacerile administrative ale Severinului gi la apiirat de. pritejdii. Resboiul religionariu, care in decurs de 20 de ani zgudul viata popoarelor provintelor cislaitane si a Getmaniei, a pro- dus complicafiuni sangeroase intre catolicii gi protestangli Ungariei. Ambifiosul prin- Cipe ardelean, sub pretext, ci legea nuoilor ridica armele credinciogi o amenintata, contra impératului-tege Ferdinand II (1619 1637) gi dup& lupte norocoase ‘supuse toati Ungaria superioara. Obositi in fine amendoi de sfagierile sangeroase, ‘potrecute intrun gir lung de ani, beligerantii_doriay incheierea pacii, Vieleanul principe Ins, ca s& stoarc’ conditiuni c&t mai favorabile, $@. yoga, (1624) de paga Budei si adune in palsioticd docit périntt intenfiunile Lipovenilor, crag. Din causa acousta. teebul. pritcipele Insuy 3h ‘constring cu ariaele cetatea Ja. supuriere. 7 {i cégtignté_pontrw atte ltingalt din Div 187, BANATULUL SEVERN sa eainpiile dela Pesta Tatarii gi Durcii din Timigoara gi a Begilor din Giula, Moldova, ‘Orseva, Cianad gi Solnog, unde va sosi cu ‘oastea sa, compusi dix Transilvaneni, Un- gureni gi Manteni Scrisoarea “lui Bethlen vars, o raza, ‘de Jumin& asupra reginnilor din S. Se ‘verinului, Facénduse amintire de Orgova ‘Moldova, dou’ opide dunairene, se constata. G4 fh ele era sediul duor Begata turcesti, ‘deci améndou’ se aflau in faptica stapant ‘soa Turcilor. Din lipsa izvoarelor regre- ‘aim, ca nm putem arata, eind au fost Gucerite de Turci si cht an purtat jugul Sclaviei!), cunoscut fiind din memorialele “Aceluiag ‘principe, c& la anul 1526, aga ‘dura cu 2 ani mai tarziu, dénsul_ a tinut iu Orgova odat& 300 calareti si 300 pedes- lagi, ear mai tarzin 1000 calareti si tob alata pedestrime?). Actele oficioase gi ordinatiunile lui tilen, provezute adese-ori cu’ adausuri “ai glose originale, scrise de mana sa pro- “prio, dovedeso ‘spirit patrunzétoriu gi ingW tare intra stirpirea abusurilor si intr restabilirea’ ordinei adane zdruncinate,sie P. DRAGALIN A urma. Au fost desastroase catastrofele din anii 1581 si 1603; dar mai cumplit au trebuit s& sufere locuitorii dela anul 1608 pana la 1617, cand multime de severineni sunt necesitati sa paraseasc caminele strabune gi sé cante adapostire la inimicit crestinata{ii, Causele expatrierii sunt: vér- sarile de singe, provocate de cei-ce as- pirat la tronul Ardeatului gi epidemiile ee se incuibaser’ aici, CA nu Turcii lau pricinuit izgonirea 0 constata retntoarcerea Roménilor, care toomai_ din provintole tur- cesti veniau In mase gi se agezara ears Ja vetvele strabune. Intr'aceea persoane straine usurpasera mogiile parlogite, Reclamand acum. vechii stApani_ proprietatea lor legal se nascur’ tulburati, corto gi atitea proceso do. pro- prietate,' tn c&t pentru regularea lor, cu abatere dela procedura ordinard, s'a stabilit ca norma cd, daci oineva © capabil si dovedeasc’, cd mogia ‘sau satul do cearta, Ya avut continuativ tn a sa posesiune pinginte de ce a fost pustiit dimprennd cu Comitatul intreg", — atunci nu i se poate donega dreptul de’ proprictariu. Din moti. yarea aceasta resulta, c& emigrarea locui- torilor nu sa marginit-la 8-4 sate, ci sa intins fn masuré ‘mai mare saul mai micd asupra tuturor comunelor din Severin, Dn IST. BANATULUI SEVERIN 1, 1 desi documentele esistonte arata, c& uncle comune si predii, precum : Cernota (1624), Glimboca, Obreja,’ Calova, Ratna, Vercerova, Mal, (1627), Brebul (1628) si altole, eran cu tolul parasite, ear altele,” anumo: Sacul, Morenti, Ohaba gi Mérul, probabil. find crutate de necasurile, care zbiciuian comi- tatul, aveau.populatiune num@roasi gi se aflau tn siare buna. Mai molto din satelo parasite (Glimboca, Obreja, Brebul") infloreso in curand, altele Inse (Calova, Ratna, Ver- corovat) dispar pentru vecie din’ siral comunitatilor esistente, Despre Cernota gi _ Morenti avem date positive ci s'au ridicat earag pe ruinele colo vechi (1639), dar in urma caiastrofelor mai apropiate ‘de tim- purile noastre, earig au disparut. Numele lor formeaza’ astéizi obiectul cercetirilor istoriggrafico?) [n intelesul dispositiunitor testamentare “a urmat dpi Gavrilé Bethlen sofia sa Ecalerina de Brandenburg gi nopotal seu Slefan Bethlen, ca gavernator. Fiind-c& Kea- —terina inclina ‘spre catolicism gi era con- <1) Glimboca si Obreja sunt astizi comune pu- {einice tn pretura Carsnsobegului; Brebul-zace In cami | Aetel Carag-Soverin, protura Timig. __ 2) Looul lor s'a aritat in partes Fa a! fucsiit esta F 4) Pesty: A sabrényii Bénsdg, v. 1, p. 99,mu P, DRAGALINA dust tn afcerile qerii de favoritii ei, trebus se abziet in favorn! gavernatoriului, pe care. dieta din Cluj il alese in 28 Septemvrie 1630: de principe, Stefan Bethlen nu s'a bucurat. anult de tnerederea supugilor sei; © simp- tomatic, ca majoritatea acelora, ‘care mai nainte il pusesert in capul teri, proclama. in 26 Novinvrie al aceluiag an. la Sighi- goara pe George I Rékécey (1630—1648) do principe. St Bethlen era sprijinit de ‘Turci. Intre rivali trebuia s& decid’ noro- cul armelor. Rakéozy eastigh Iupta dela. Salouta gi diploma de int&rire dela Turci. Ca o stea, ca prevestegte nenorocire si_vorsare de singe, so iveste la marginea. orisontalui imperiului otoman gi austriac hn- ceaférul furtunos al Rakotienilor, care dup& eo produse in Ungaria gi Transilvania res- hoaie sfngeroase, apuse dup’ un seco! mai crant gi mai furtunos, decat s'a ). Guvernarea lui George I Rakécxy*} 2) Sehwicker: op. eit. p. 209, 9) Anitim la Jocul acesta dupit Pallas : Nagy Le~ xikona, v. 14. p. 374 goneslogia famniliei Reikéczy. ‘sepin Tips, BET, ‘Faiat comitea EID DM IST, RANATULUL SEVERIN Il: 135 © pentra Banat inceputul unui period de pace, in care comunelo pirisite se im- poporeazé de tio, casele Ini Durnezeu se desgroap’ din conngé gi.dreptul cetitanului Mihai, 123008 Taste de Ratotes, Raton, Raponch RTT ‘tNeri te Rahowch “Pavel Tat “Grapol Tags ae Fateh an netic de Raboich,” ie Morea yn Andrei ee” YF ation 9 ‘th Minin Raat Shain de 1400 oan Hatoeny Din aeesia geri fama Grape de Mora ©) Letts Raisers Sean (Rog aT ‘Tamed, pees Mala, ‘earn Takata, Pave i Cage a ithdeny "Gap Koval Gagpts ‘Sigiemady i Frais Beer, cp ‘ie, Tad, Caos, ~ vi 108 Googe Rakoeay Trogon Din Gsepdn, umole. original al Rékotsptilon, cut Gyupal, apot Rakolch, Tahowh, Ratonc, yee Racici sas Racuf), Rabocht i in fino neht yet wigs andy. “Sigismond principe Ardea Tibet wala at Homonnay—180 P.DRAGALINA nu se: revindec& cu ascutigul sabiei, ci tha- intea judecatoriilor ordinare, Cu alte cuvint ordinea intemeiata po lege, prima condi- fine pentra ,prosperarea ‘unei_ societati, Prinde earag radacini in locul volniciet gi a insilbatacirei. Stirile favorabile din Severin abfasera multime de oameni fara capatai: Vala Munteni gi Rusniaci, neobicinuiti la ordine, care voiau si scips do platirea contribu: joni si de prestarea servitiilor de rénd. In: parfile resavitene ale Banatolui gi in comitatul Hunedoara se sporise numeral locuitrrilor intratata, incat Matein Basarab puta si adane aici, si mai cu seami in districtele Caransebeg’ gi Media, mercenati roméni gi rasciani. Conducatorin! cotelor acuirate era Vaida Bona (Vaidabuna a croni- carilor romani?) In fruntea acestui corp de ostagi, ,cei mai. credinciogi servitori alui Mateiu", porni dénsul s& ocupe tronul muntean si tabardind mai intAiu la satul Corme, fr’ Indoiaks Cornea de astazi"), care sat era deja a 5) Familia Vaid Bona © numiti adescori in iploumele vechi; Bona ca nume de familie 11 aftim gi asizi in Caransebeg. gi prin satele tnvecinate 4) Aparfine preturel Teregovia, DIN IST, BANATULUH SEVERIN Hl 192 |. Turcitor, tnaints prin poarta do. for spre } . Jara romaneaseas), Expedifianea Ini Matoiu Basarab s'a intimplat pe la finea anului 1632. Daca Cornea eraatunel a Turcilor, fara indoial ck Orsoua, deundo déngii iniraserd tn Severin, gi | Media, au fost anexate inmediat dup Me moartea lui Gavrila Bethlen. Stapanirea tur- ‘| eeasci s'a intins — probabil — pant la © yPoarta orientala“, care deal formeaza. in Fealitato cumpana apolor tntre basinul Cerna ‘Bolarachei si al Timigului, Turcilor le erau acum’ deschise portile spre regiunile cen- trale, ale Severinulai atat de catra: Lipova, cht $1 do catra Media, in anii din urma ai vietji ridicd. George 1. Rékéo7y, la indemnul Franciei ial Svediei, armele in contra impératalui Fer- dinand Il (1637-16857). Degi Severinul n’a fost arena juptelor sAngeroase, totug prin “Vaile sale a resunat vuetul armetor, ctci 4a sfatul vestitalni seu general loan Kemény, aio). s'a. concentrat (1644) ostigimea mun: © tean’, care ia fost trimis'o intra ajutorin®) “gliatul seu Mateiu Basarab ') Din tuesarea excelent elui 1, Siebu : Mantel Joc Bisirabas auswartige Besichungen", Leipaig, 1800, B28. = 4) Posty: A sedrényi Bénsig, v- Ik p. 168,Le 18, P.DRAGALINA tn anul 1644 a reposat Pavel Magnus. (Nagy), binemefitatul ban _caransebes- Jogojan’ gi locul sou il ociipa Akajiw Bar- csay®), Rakéczy zice déspié “dénsul,” Gh i-a fost camerariu, c& s’a distins prin’ morali- tate gi cumpet gi ca diplomat ia facut servitii bune, ear acum ridioand arma intra apirarea libertafii a excelat pe campul de Jupta. Cu aceasts. recomandatiune fl institue sn scaunul Banilor, ba George I. Rékdcey (1648—1660) Ta denumit comite suprem al comitatului Hunedoara si ia incredingat misiuni diplomatice la Constantinopol. Ra- Kolestii n'au prosimtit, o&t de fatal are si Je fie omul acesta. ‘A. Barcsay a condus cu injelepciune alacorils” distiictlor Caransebeg ‘si Logoj pana Ja 1658, La Indoiiiial”séi pritiéipele voind si eultive spiritul militar al Logo- jenilor, despre care athiopiscopul Strigoniului gi cancolariul regeso Nicolae Olah} scrie Ta. anul 1086, yc toti' locuitorii sunt militar’ excelenti*, dispane George TL. Rakoozy (1654), ca’ toli acei locuitori din Logoj, care s¢ fin de clasa economilor, si fie liberi gi sub’ anumite condifiuni indrep- <= ‘titi 1a purtarea armolor, avénd i deosebi t) Posty: Krased virmegye tOrténele, part. Lyi Ap. 844 9) Ibid: A Sediényt Binsig. vol. 1. pag, 95, “P decat pe calea DIN IST, BANATULUE SEVERIN i, 139 a servi principelui ca clareti sis apere oragul, Militari, find supugii- principelui si ai Banului, aveau si asculte do poruncile cipitanilor gi oficerilor denumiti de Ba Provesele Logojenilor au st, se judece d’aci Inoolo inaintea scaunului capitanal, ear apelatiunile sunt a so inainta la scaunul banal, prin care afacerile de drept so ter- minau faré multe spese, mai de graba, judecatoriilor ordinare’ Obligiméntol militariu trece asupra poste- ritifii, precum si asupra acelora, care se yor ageza aici mai taraiu; tndatorandu-so a citanf, vor fi eliberati de jugul iobagici. Privilegiile acestea avénd de scop ridicarea virtutilor militare gi crearea. unui_corp de elita' pentra excursiunile resboinice ale principelui, an fost tntirite si din partea Aietei din Cluj (1655), cu restrangerea, ca “8h fie valide numai pentra Logojenii’ ba- stinagi, esceptionandu-se iobagii, care vor “> obit ‘aici mai tarzin refngiu’), Doue momento, anume: amestecut prineipelai in afacerile Moldovei, unde cu (Carol Imhoff, comi- sari imperial pentru ‘Ardeal, intr’o epistols din Sibiiu, Ia, 25. Februarie 1601, tntituléaz Po Ludovic Rakécey, chpitanul cetiifii Lipova: Banus districtus Caransebesensis designatus). Petru Husedy Banul Logojului, Simon Lodi, sere Pavel Keresstesi, Banul Logoju- lui gi Caransobegului, ? Stefan Vaida, districtum, civi- tatumquo Caransebes ot Lugos banus. nu Se amintegte Ban, (adislau de Garligte Caransebog vioo-ban). Pavel Kevesztesi, Banul Caran- sebegulu. Pavel Keresztesi, Banul Logo- julni gi Caransebegului, Petru Betlilen, se. ‘tntituleazk : comitele Soverinului gi Ban ai Logojului si Caransobegulni, sau i ProtorBanul Caransobegulai Efi P.DRAGALINA DIN IST, BANATDLUK SEVERIN 1 10, Miboiw Lasée 34 Blaj bani sevadeen PEO, view. si Logojului, precum gi Ban caransebes-logojan. 1617, Pavel Magnus (Nagy) de Deva, AMitain Lasde 9 Bla) de Banal Caransebogului gi Lo: faalerai locate gojului soare proprie officialie de Sebes ot a 1618 gi 1619. — — — Lats Pa tot cag ey? 1620. Pavel Magnus de Deva, Banul Mihai Lazar gi Blof de Pago 7 vi sunk nmi efit ae Steg Io Oven a) Casey be: Vela de Cute) Joon Mac Tm toto ‘Caransebesului, . Tad te Gt, Prancise Borbély, vice-ban. a Dotson veda : Sigiomnd ath ent Case cotitilor Sebeg gi Logo) 1621--1623, nu se face amintire de nu- mele Banilor. 1624, Pavel Magnus de Deva. 1625-1526, nu se aminteste numele Banilor. 16271644. Pavel Magnus de Deva, Ban a Logojului gi Caransebegului. 16441658. AhatiuBarcsay @ cel_din urma Ban. alCaransebogului §i°Loj jului; adese-ori sé” intivuleazd Proto-ban al districtelor numite Vioe-Banii Severinului. ees va i og pt la i fl es beni si Sovoriaull, I ae org Neoan a Garansebosu- seas, nr ge etl ae sebogul Mflain odor, protojude al Caransebe- 1487. Regele Mathia adrescazk ordinafiunt oBtr’ Brine reaah origenese si dlstictua 1 vieesbansevorinean gi pro- wisebanil_ Several tojud al erepal Car Tina salnoy gt Bij de Plug) vio fe 040-1641. Zap Iojc vicebun at Coase faerie . Nicolae Macteas, Ban subatitt al enn, flu gi distictalui Caransabeg. Nicolae * Mécieas, vi Seren, Meteas, viee-banul .Comitatutut 1489, ©) Pligowia a fost-an Sat i vedinitaten Pongo do asta; salt dn snd $e alld in. prolura, Orgovs. z atts108 P. DRAGALINA 1654, Ladislan Floca, vice-ban al Caransebe- ‘ula, 1656. Govrité Kun vice-banul gi viee-comi- tole Comitatulul Severin, 1670. deci po timpul, cid Severinul era sub- stipinirea Turcllor, ni se aati, Nicolae Castes}, ea bun substitu, Vicccomipii solgibiveii, notarii gi juratii comi- tatului Severin ’ 132s. ‘Sceri Poss, castotenvl Sebesului gi Hidiei. (Contele Pestetics publied: A sebrényi Ok- Tevéitée I, p 6. un document al magisteulss Ubu, ia 'cave dénsul so sumegte ; castel- Janus de Sebesvar, Documental © féri at; dar judecindw-l dup caracterelec ‘gtafice gi dupt histia pe cars 0 ‘sctis, paleogeafi sunt de plroro, cf sla seris ‘pe Ja mijlooul veacului XIV. Dee gf nami ful Udud a fost castolan al cotiii Sebes). 1925. ‘Sceri Posa, comite suprom al Ciragului i castolan_ al Sebesulul, \% numiff de comitele 1402. oan Balogh \ suprom al Timigului— J 1404, Aihaiw de Wroni{ castollanl nostri de Sebes. 1404, Filip Coroghy, comes Temesiensis et Ser desi 4) Numele Castellinus, comes, vicecomes, pli~ ‘cab, igpan, inseamat in ropistrl acesta : vicecomite. DIN IST, BANATULUI SEVERIN 1 105 Sigmund Lacon, cata Ome Mediei, Sebegutui $i Idioarei, an Sigomund Loto esta Sep ~~~ — iat Sona Pete Nini Gina proven com ts Scie, 2f ape ite cies tg Macca $ Pept de Jon Noe ter See, Inch Meg Sondra San cate Aaa e Vanya Bi oti, sli ‘eu al districtului Caransebes, set ek ne ago ade ae dn documente se usiteast sdese inked sla, cova orainic). ° eva Mia de Sealing, spe a | slelbn a Caransebes “ Lar, ate! ct Carnes. Mais de San sige Ca ‘sebepului, i - Ton Cos, sli Carns Nagi de Negi, sgt Caren met George Ups, gta Carnsbepe, 9) Ohaba-Bistra, comunk 4 aa Cub Bisira, comand fn protura Carasebop, i evul media ZI. p, 885 $1 986), ‘astrulul roman’ Acmonia, s'a nuit si Negotet, (Posty : A. salrényl Bansdgy1503, 1520, 1531. 1581, P.DRAGALINA George Uass, slgibiren. (Ban Tob de Cite judech inground vol te robin sitet) Carensebeya) Mate Las Nicolae Giman Tea Plea estan nbiinet Miese Gamany ssi saranscbopen. Marts de Rac, castle, viesastlat re ielit Vet eh 1592. 1535, 1537, 1639, 1540, 1548, ‘al protoja- Salut Ghigo “Toase Olalind lo Vaida soleil a Franeise Pioth | Si asjan el Martin de Racovi}a | oneqzk dadreptal re Stefan Povora felt loan Zapolye Prancise Fiath, castelanal Caransebesuluie © Stefan Pobora, solgibireu, rancise Fiath Mortin de ac} SSH Cane Stefan Pobora, solgibireu Marta de Racovita.\ com disrctluk Francise Piath — { Caransebes. Ceorge Thar do Slatina, solgibireu. Frawcise Fiatl Martin de Racovifa f tui Caransebes. George Thar de Satins, solgibire. Ladislos de Rocovita \ ‘castelanit district.» “Anirsiv de Bizirea j Caransebes. George. Thar solgibiren. Y castelanit, district 1508, Losin Todor Dw IST. BANATULUL SEVERE T. 1 1644, nee George Peiea castelanit distictu- Gavrité de Girliste j tui Caransebes, George Thar, soigabiren, Franeise Mivicas, castefanol distictului Caransobes, 1555, Gavritt de Giriest castelanii districtalst George Vaida Caransebes. Bonediet de Sealetna, solgibireu. ise BE) tem man Yet deat Cx IE) Raw lnm fences Oar de Sxina la, slg, 1561. ‘Petru Prisacé parellabil Caranse- Prancise de Aitnic | cut tpani Sas ¢ 7 St Main Beatoven, se Caranse, Yon2 91800 Pera Pritt y Prowse ae adie} e€861D Caren: 1866. Jom Fath George Vaida | PRS Caransebepulu Matin Bratoven, solpbiestdistitlu Carensbes © 1567. Joan Todor \ pircilabii comitatului Cax Vaida Bona } Pansebes, Martin Batoven, solgibirew, ‘Martin, Bratovan, solgibireu.:P. DRAGALINA DWV IST, BANATULUISEVERIN th 10 1 1500 Joan Totor castle dstictulut 1678. Ludovic Fath Yoistonntre} Cash inte an} et Mastin Bratoven, soli Minsiu Obiban, sogibireu (In Apri) » caste 1978, Neat Ty plc omit 1871. Gaspar Osstrovay (Ostrovanul?) ni dis- Toon de Racovifa { Caransabog. Froncise de Misi festa Petru Moise, solgthireu Caran, 4679. Ladovie Fiath Malia ‘Toth, solgtbires eae Toth } Pst i ru Moise, solgibireul Comiatulad Ca- Har tray ent ot} Par Moe, girl Conta Froncise de Midule = oso, Fe ena : Joan de Raconja f P&eARDI Caranseb, fs Moise, solgibirul comitatuhut Ca- . Petru Moise, solgit Ladisiou Lejug de Danes, solgibirout sansede. Comitetulut Ceransebes. 1972, Vida Bonaventura : 1881 $1682, Vaide Bona Than pris ¥ eastsaii Cass, Prove Rasaraba } oan! Carench, Lacislas Onkannagyéets, slgibicew. 4882, Joan Todor) . 1574, Voida Bona castelanii_distrcttat Nicole Fioare f&#stlenit Caransebeyutu oa. de Racouia $ Ceranscboy Ladisiau Lafog, solgtirew, 1883. Prancise Basarabié \ pedlebii Carans Petru Moise, solgibireu. preilabii Caran tots ae Zastsun Peer} "apa 7 i ia} esta Ladislan Lafag, solgibien, Joon de Racoite Nicolae Moise, oar, Toan Todos; vico-astlen. 1584, Ladislew Peica, eastelan, 170 eres tet cn etal Ladislu Lofug, stgabireu (despre améndot Fravcise Basarabd f Sistrietali Carenseb. se face, pomonice intr'un act datat po Mihsia Obiban, solgibiveu. timpul Rusalieor) 4877. George de Girt ie ON a sh, Cae Mihaiu Ohtban, solgibirew, ‘next; ance le ) Davitesti e mumele vechiu al comanel Date S. V. Caransebeguli, tte Apadia i Ohi | ifs gl apartine protuset Recife10 1584, 1586, 1585, 1586. 1588, 1589, 2) fote’un act al ul Sigismund Bathory Rgrogius Goorgius oan Simon peta comiataat George | Caransebed. Ladislau Lafug de Danilopti, solgibireu, oan Simon George Dragna Lassies Lag, sobre, George de Girlise pvt come Nicone Flore (Bord } tt Curancbes. Tacit Las olbeu Gina To Ini) George te Gariste\ Moe Froae Ladies Lalug. do. Dinos, solgtinut Conta Carasebe Gorge Draga Fer et scant Coens Mieaae Poth Me Fare} eh Lacs Lefos, slgeies Toon Simon Nicolae Toth Ladin Lata, sgt. ea im each Latins Lajos, solgbivst comitatsit Caransebes J essteani. castelani igoa, Comes Comitatus et cistrictus de Karansebes ; deci piretiah corespunde atatlatinulut ‘astetianus, cit’ gi cuvéntului Comes. 1580. 1502. 1504, 1596, 1597. 1597. 1590, DIN ISP. BANATULUL SEVERIN it m Loan Simon oan Iojiea f easton a fe Sh ess Mote Rare} te ee George Ginan f Carensebe. ay Francise Fodor j “#stelani. Se ee ee aapnom ee eee Francisc Fodor { Caransebes'). ‘comitata 4) Vaida eta pe acest timp’ de’ 45, Fedor ‘de 85 ani |DWV IST. BANATULU SEVERIN 1 a3 im P DRAGALINA 1600, Mitain Voida ) castolani. ai istictulut Nivolse Bobie, nolaria jurat al Comite- Francise Fodor ) Caransebe, tului Severin gi at oragutui Coransebe. Ladislox Toms, solgibien, 1615. _Ladistan de Girtigte ) vicogpanit Sovee 1601. Francie Fodor, comitele syprem al comit Vaida Bona 4) nul Caransetes. 1616. ——_adisian de Garise, igpan jurat al Se- 1600, Micolae Toth) igpant jute si comitatu- erin Francise Fodor ) Tai Caransobes 1618, Sigismund Pia )igpank jurafi at comic Petru Simon, solgibireu, Input Saben —) tatului Severin, YVatontin Balin, notariu Gagpis Doms, soigibireu, 1601, Nicolae Castraf gpa juafiai Co- Nieolse Bobic, notaciu rst al. comitatutut Fraucise Lejng junior )mitatulu Severia, Soverin gi al oragului Caransebes, erga 1019. Enpnd Saben (Seabs 1607, Ladislan Fodor, Comes Comitatus Zeuri= Gagpir Duma, sotgibiten rae Nicolae Bobic, nota Francise Latug junior, igpan. 1622, Francise de Criciova ee tcote Ladisiau Frosn, solgabicen Mien Fodor Ie Garamabeg. in Valentin losvay, notasin, Gagptir Dome, solgtbites 1608, Ladislaw de-Girtste¥ vico-igpani comita: “t sai ‘Tee-comflcomiar Danis Kes tulai “Severe at {ului Severin ne 1624: Prancise de Criiova} Wan stat ae Mihaiu Simon, solgiirew jurat. Gaortd de Girgte elu 6 baton do Nioolee Iv, nota Jura, Ericiova sintitlats } igpanii Comitatului Severin eee 1609. Ioan Peica | sich provinjel Caranseboy, Gagpir Duma solgibirea. . Danis Kun ( {la alte documente caste: Nicolae obi, nota, j Han Comitatus Zosinienss. 1025. ratcte de Crcise ) visweomii om isto, Nicolae Ivul, solgibiteut comitatlui. Se Gouritt de Gavite atl Seven 1611. Nicolae Fiath, vicespanul comitatul Soverin, |) Batt glagtied tn’ Carionebep. gi mprejur 1014, Gagpir Dame, solgibires romine cd aumele Siew.m4 1626, 1627. 1628, 1629, 1680. 1682, 1635. 1684, PDRAGALINA rasa Nicolae Gamay, vieespan, Ladislan Fodor vicegpanii Comitaty- Fraucise de Cricioun Sui Severin, Gaspir Duma, solgthiren. Zadisi Fodor | cipeall dint Miecae Gama | Severin. (La all log sunt nunifi: comes). Gagpir" Duma, solgibirew, Nicolae a Toa Fiat Franciso Veres, solgthire Nicola Gaiman, vieespan, Francise Veres diacul, solgibireu adisiaw de Garg \ 0804 a die Hie Toth beg, comitatul Se Gaspar Duis, slgtbiren Gaspar Dame, solgibireu vicinal Svernult Nicolae Bobio, sotaria!” comitatuii Seve- tin gi al oragului Caranscbes. Gooritt de. Gitte yey conta Mie Toth ge ¢ 5 Joan Piath ) vicespani ete. (In tana ti Tiie Toth) Septemvrie) Francise Veres diacul, solghbireu, Gligorie Todor) igpant juraji ai comita- ihais Oboroe ) Wish Saves Francise, Veros diaculj solgtbiréu. 1638, 1630, 164— 1046, 1647, 1648, Di 1ST. BANATULUL SEVERIN t. 1 Nicolae Ivul, notariu jusst al comitatalut Sevesin gi al oragulul Carensebes, Francise Veres diacul, solgabire Lupul Tojica, viee-igpanul comitatului Severin Brancise Veres diacul, solgabire Nicolae Ivul, notarial comitatutui Severin sf al orapulul Carnnsebes Luput Tofca, vicespaa, Francise Veres diacul, solgibireu. Nicolte Ivul, notary, Ladislan Floca Luput Tojica Gavritt Kun eomites de Caransebes, Ladtson Poe) i aaa See France Verse daca, selgabion, Nicolae Wat, notara jet al comitatat Severin gi sl orp Caranmaboy, ~Tagision Fioce )vicespai soverneat (Ax Pelee Rar Vl eae neo Francie Fodor, veegpanol Severnuls Mitain Vaida ‘andes For) espa Seva Nicolae fv, nota. } eespani, Severin Mian Voida | Minna Vaide 8 na Nicoise Ivul, solgibireu, 5) Mesppan | | |® DRAGALINA DIN IST. BANATULUI SEVERIN. a = vrilé Kin, viee-Ban gi vice-comite at Jans Bolo poenla a ea Se. 10st. Sars Kim een Nicolas Tolh, ssesor Jura (ume cola viee-comite« necunosett). een ee Nicolae Tut, solgtbies. Froncise Fodor ) Toan Bobie, notaciu. Nicolne Iv, solgtbireu, Tacob Fath, jurat Toan Hobie, notatu 1650 Pate Katt) i Gavrlé Kun, asesor jurat, Ludovie Fath) ™ 1050 Nicolae Mig ‘ 1057, Gavritt Kun . Ladistan Foca ) Wee-comi Ludovie.iath “6°80 George Simon, solgibiren, Nicolae Ivul,solgibizew Gavsié Kun Toan Hobie; notasv Toan Floca 3 Juli. 1670. Dawilé Kun) vicegpani (pe. timpul " Sigmund Path) Sosaius tucoxt) Giigorie Todor ) ; Gorge Gieema) J 1089. —_Petrw Mien, viee-omite, 1004 $1 1096. Petru Macieas,vice-com ee see eee 1008," Mihaiw Olas, viegpan substut, ole Wiese) Niole Tomia) se com: Soe George Simon, solgtbireu, Potsn Jojen “birt co " 165 Brancise Jin) ag Gavslé Giurma, do Caransebes. Nicole Ton wees 1701. Mitain Todor, vicw-comite. George Simon, solgtbireu, Toan Bobic, notarin jurst al com. Sev, sStargtil pants 1, gi al oragunl Caransebes, 1054. Francise Jojca — Nicole Toth} Weespen Goorge Sinn, soigibireu Nicoao vu, solgibies. (x stat fn func Flu. do odath eu cet dnt.