Metoda 6 – 4 – 3 – 5

Analiza morfologică – utilizată pentru găsirea unor variante noi de produse sau servicii sau
îmbunătăţirea competitivitati acestora. Metoda se bazează pe studiul sistematic al valorilor
proprietăţilor prin combinarea acestora cu ajutorul unei matrice.
Această metodă are la baza studii atente asupra funcţiilor produsului, a performanţelor
acestuia, a dezavantajelor sale, a nivelului valoric.
Analiza morfologică este o metoda generatoare de noi idei de proiectare şi concepere a
produselor fiind utilizată des în realizarea noilor generaţii de produse. Se obţin astfel, noi tehnologii,
înnoiri ale gamelor sortimentale ale produselor.
Tehnica analizei morfologice este cunoscută şi sub denumirea de: metodă morfologică,
analiza ZWICHY, metoda matricelor morfologice.
Există opinii ca această metoda este o variantă a brainstormingului, fiind în fapt o metodă
creativă ce identifică toate variabilele unei probleme pe care le combină apoi în diverse moduri.
Principiul metodei este să se descrie analitic şi în mod sistematic, toate soluţiile problemei, după
care dintre ele să se aleagă cea mai bună. Această metodă a fost elaborată în 1948 de F. Zwichy.
Descrierea dă naştere aşa numitului tabel morfologic sau diagramă ZWICHY.
Analiza morfologică se desfăşoară în următoarele etape:
 se stabilesc toate cerinţele (funcţiile, parametrii, atributele) pe care trebuie să le îndeplinească
(să le conţină sau să le aibă) soluţia problemei;
 se inventariază variantele posibile de realizare sau modalităţile în care fiecare cerinţă poate fi
îndeplinită;
 se descriu combinatoric toate variantele posibile alcătuindu-se un tabel morfologic;
 se procedează la descrierea „în clar” a variantelor, obţinute conform combinaţiilor numerice
din tabel;
 se procedează la o primă eliminare de soluţii: se elimină soluţiile banale (triviale) cum ar fi
cele cunoscute;
 se procedează la o a doua eliminare de soluţii: se elimină soluţiile incompatibile, absurde,
dezavantajoase etc.; dintre soluţiile rămase, se alege (având în vedere şi alte elemente sau
chiar aleator) soluţia finală.

Metoda 6-4-3-5 presupune organizarea unei echipe de lucru de 6 persoane, care

materializează fiecare funcţie prin 3 variante constructive în timp de 5 minute. În varianta cea mai
optimistă se obţin 18 soluţii de materializare a fiecărei funcţii. De multe ori în timpul acordat
fiecărui membru al echipei de lucru, acesta nu poate găsi numai soluţii noi, diferite de cele propuse
de predecesori. Materializarea fiecărei funcţii se realizează asemănător. Pentru scurtarea timpului de
lucru de materializare a funcţiilor în timp ce un membru al echipei materializează spre exemplu
funcţia „i”, altul materializează funcţia „i+1” sau „i-1”.
În final se obţin tabele cu materializarea funcţiilor atribuite viitorului produs. Un astfel de
tabel este prezentat în figura 3.2.
  a11 a12 a13 
 a21 a22 a23 
 
Fi= 
a31 a32 a33 
 a41 a42 a43 
 a51 a52 a53

 
 a61 a62 a63 

Nr.
Funcţia „i”
crt.
1 a11 a12 a13
2 a21 a22 a23
3 a31 a32 a33
4 a41 a42 a43
5 a51 a52 a53
6 a61 a62 a63
Figura 3.2. Materializarea funcţiei "i"

În figura de mai jos este dat un exemplu de materializare a funcţiei de pregătire a standului -
de reglare a sarcinii de desprindere a piciorului în situaţii accidentale.
Pentru obţinerea de variante posibile ale produsului aflat in studiu se realizează diverse
combinaţii între soluţiile propuse la nivelul echipei de lucru pentru fiecare funcţie în parte. Dintre
acestea nu toate variantele sunt fiabile. Selectarea variantelor posibile se realizează conform schemei
din figura 3.3.

2
 a13 a23 a33 a43 a53 a63

F1 a12 a22 a32 a42 a52 a62

a11 a21 a31 a41 a51 a61

V5
V V3 V2 V4 V6
1
b13 b23 b33 b43 b53 b63
F2 b12 b22 b32 b42 b52 b62

b11 b21 b31 b41 b51 b61

c13 c23 c33 c43 c53 c63

F3 c12 c22 c32 c42 c52 c62

c11 c21 c31 c41 c51 c61

d13 d23 d33 d43 d53 d63

F4 d12 d22 d32 d42 d52 d62

d11 d21 d31 d41 d51 d61

e13 e2 e33 e43 e53 e63

3
F5 e12 e22 e32 e42 e52 e62

e11 e21 e31 e41 e51 e61

f13 f23 f33 f43 f53 f63

F6 f12 f22 f32 f42 f52 f62

f11 f21 f31 f41 f51 f61

Figura 3.3. Selectarea soluţiilor şi a variantelor posibile

3
 Aceste variante posibile vor fi analizate valoric, prin acordarea unui punctaj de la 1 la 4 în
funcţie de importanţa caracteristicilor aplicate produsului studiat şi a importanţei funcţiei. În figura
3.4 este prezentată o schemă logică de acordare a punctajului caracteristicilor produsului inovativ
dezvoltat şi de determinare a ponderii fiecărei caracteristici.
Pentru variantele constructive posibil de realizat se întocmeşte un tabel care cuprinde în
prima coloană factorii de influenţă (caracteristicile) produsului, în coloana a doua se vor trece
ponderea alocată fiecărei caracteristici în ansamblul produsului rezultată din figura 3.4, iar apoi
fiecărei variante „i” se alocă punctaj de la 1 la 4 pentru fiecare factor de influenţă. Fiecare variantă
are câte 2 coloane. În prima coloană se acordă punctajul, iar în a doua coloană ponderea, care rezultă
din înmulţirea ponderii factorului de influenţă cu punctajul acordat variantei studiate.
Din însumarea ponderilor fiecărei variante posibile se obţine punctajul total al variantei.
Soluţia optimă este acea variantă care are punctajul maxim (figura 3.5).

4
 1/11 4/11 4/11 2/11
MEDIU COST UTILITATE DESIGN

1/2 1/2
1/2 1/2 4/12 3/12 3/12
TREND ERGONOMIE
POLUARE POLUARE COST COST MĂRIMEA
CHIMICĂ FONICĂ MATERIALE FABRICAŢIE PRODUCŢIEI 2/22 2/22
1/22 1/22
16/132 12/132 12/132

1/12 1/12
COST COST
REPREZENTANŢĂ GARANŢIE
4/132 4/132

3/11 3/11 3/11 2/11

PRODUCTIVITATE MANEVRABILITATE DURABILITATE FIABILITATE

16/121 12/121 12/121 8/121

Figura 3.4 Ponderea factorilor de influenţă a produsului studiat

5
Nr. Factorii de V1 V2 V3 V4 V5 V6
x
crt. influenţă y xy y xy y xy y xy y xy y xy
1 2 1 2 3 2 1
1 Poluare chimică 22
2
22
1
22
2
22
3
22
2
22
1
22
1 1 1 2 2 2 2
2 Poluare fonică 22
1
22
1
22
2
22
2
22
2
22
2
22
Costul 16 48 64 48 32 64 64
3 3 4 3 2 4 4
materialelor 132 132 132 132 132 132 132

Costul de 12 48 48 24 24 36 36
4 4 4 2 2 3 3
fabricaţiei 132 132 132 132 132 132 132

Mărimea 12 36 36 24 24 24 24
5 3 3 2 2 2 2
producţiei 132 132 132 132 132 132 132
Cost 4 8 4 8 4 8 4
6 2 1 2 1 2 1
reprezentanţă 132 132 132 132 132 132 132
Cost garanţie 4 8 8 12 8 8 4
7 2 2 3 2 2 1
(service) 132 132 132 132 132 132 132
16 48 48 32 48 32 32
8 Productivitate 121
3
121
3
121
2
121
3
121
2
121
2
121
12 48 24 36 36 36 24
9 Manevrabilitate 4
121
2
121
3
121
3
121
3
121
2
121
121
12 36 36 48 36 24 24
10 Durabilitate 121
3
121
3
121
4
121
3
121
2
121
2
121
8 32 24 24 24 24 24
11 Fiabilitate 121
4
121
3
121
3
121
3
121
3
121
3
121
2 8 4 2 2 4 6
12 Trend 22
4
22
2
22
1
22
1
22
2
22
3
22
2 4 1 4 6 4 6
13 Ergonomie 22
2
22
1
22
2
22
3
22
2
22
3
22

14 TOTAL Σ xy =3.158 Σ xy =2.588 Σ xy =2.49 Σ xy =2.478 Σ xy =2.565 Σ xy =2.541

Figura 3.5 x – ponderea factorului de influenţă în ansamblul produsului, y – scara de apreciere, xy –

nivelul de apreciere