Sunteți pe pagina 1din 23

Capitolul.1.

1SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alcătuite predominant din ţesut nervos
specializat în recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea excitanţilor din mediul extern sau intern.
Sistemul nervos realizează legătura dintre organism şi mediu. În acelaşi timp sistemul nervos
coordonează activitatea tuturor ţesuturilor, organelor, etc. Ca urmare a faptului că sistemul
nervos îndeplineşte aceste două tipuri de funcţii, este împărţit, dintr-o perspectivă fiziologică, în
două componente: sistemul nervos somatic şi cel vegetativ.
Sistemul nervos somatic, sau al vieţii de relaţie, realizează integrarea organismului în mediul
ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordonează funcţionarea organelor interne, numindu-se şi
autonom, ca urmare a faptului că activitatea sa nu este coordonată conştient, fiind astfel
autonomă. Din alte puncte de vedere nu este autonom, cele două componente ale sistemului
nervos fiind interconectate morfologic şi funcţional.
Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se împarte în două componente:
 -sistemul nervos central
 -sistemul nervos periferic.
 Primul este alcătuit din encefal şi măduva spinării.
 Sistemul nervos periferic cuprinde nervii cranieni şi cei spinali.
Măduva spinării
Este un segment al sistemului nervos central situat în canalul vertebral. Se întinde de la
nivelul primei vertebre cervicale până la a doua vertebră lombară. Se termină printr-o porţiune
conică numită con medular. Are 43 – 45 cm lungime şi aproximativ 1 cm în diametru. Conul
medular se continuă cu o formaţiune filiformă numită filum terminale, care ajunge până la baza
coccisului
Măduva corespunde ca lungime cu canalul vertebral până la a treia lună de viaţă intrauterină.
La noul născut se termină la nivelul vertebrei lombare 3, iar la adult la vertebra lombară 2.
Configuraţia externă:
– formă de cilindru uşor turtit antero – posterior
– prezintă curburile coloanei (cervicală, toracală, lombară)
– nu are aceeaşi grosime pe toată lungimea, prezentând regiunei mai subţiri şi regiuni mai
groase. În regiunea cervicală şi lombară prezintă câte o umflătură. corespund funcţiei mai
complexe ale măduvei de la acest nivel anume coordonarea activităţii motorii a membrelor.
– pe faţa anterioară a măduvei se află un şanţ adânc numită fisură mediană anterioară
– pe partea posterioare se află un şanţ mai puţin adânc numită şanţ median posterior
Sistemul nervos periferic
Un nerv periferic (fig. IV.1, fig. IV.2) reprezinta o asociere de fibre nervoase (axoni) cu tecile
corespunzatoare asamblate intre ele prin tesut conjunctiv vascularizat, astfel incat formeaza o
structura individualizata anatomic, mai mult sau mai putin cilindrica, de dimensiuni variabile si
culoare alb-cenusiu-sidefie. In componenta unui nerv pot exista fibre motorii si/sau senzitive,
mielinizate sau amielinizate, rezultand, respectiv, nervii motori, micsti sau senzitivi. Nervul
periferic nu contine corpurile neuronale corespunzatoare, acestea fiind situate fie in sistemul
nervos central, fie in sistemul nervos periferic (unde intra in alcatuirea ganglionilor nervosi).
Tesutul conjunctiv al nervului periferic este organizat pe trei nivele: epinervul, perinervul
endonervul .
Endonervul inveleste fiecare fibra nervoasa in parte la exteriorul tecii celulelor Schwann,
fiind separat de aceasta prin membrana bazala a celulelor Schwann.

1
El este alcatuit dintr-o lama fina de tesut conjunctiv lax, care contine substanta fundamentala
hidratata, fibre subtiri de colagen cu orientare variata (paralel cu fibra si in jurul ei), numeroase
fibre de reticulina (elaborate de celulele Schwann), fibroblaste, si relativ numeroase capilare
sanguine de tip continuu (fara pori si cu numeroase jonctiuni aderente si ocludente); pericapilar
se gasesc mastocite. Datele din literatura de specialitate, bazate pe rezultatele obtinute din
culturi celulare (neuroni, celule Schwann), indica implicarea celulelor Schwann in formarea
fibrelor de colagen si de reticulina; acest fapt este necesar datorita prezentei unei populatii
fibroblastice extrem de reduse numeric. Endonervul mai este cunoscut si sub denumirea de teaca
conjunctiva Henle. La capatul terminal, endonervul este extrem de subtire, fiind redus doar la
cateva fibre de reticulina, suprajacente membranei bazale a celulelor Schwann. Principala functie
a endonervului este de a asigura hranirea fibrelor nervoase, iar prin completa izolare de celulele
Schwann si de perinerv, contribuie la realizarea unui micromediu specific acestora.
Perinervul inveleste fiecare fascicul format dintr-un numar variabil de fibre nervoase cu
tecile corespunzatoare, inclusiv endonerv. Microscopic, apare ca o banda mai compacta, formata
din celule de tip fibroblastic, aplatizate, aranjate unele in continuitate cu celelalte, separate prin
fibre de colagen (mai numeroase) si fibre elastice (putine) orientate predominant longitudinal.
Epinervul este format dintr-un tesut conjunctiv ceva mai dens, bogat in fibre de colagen
organizate sub forma de manunchiuri orientate longitudinal sau oblic, cateva fibre elastice,
fibroblaste dispersate si vase sanguine (vasa nervorum). Fata interna a acestui invelis este in
continuitate cu tesutul conjunctiv care umple spatiile dintre fasciculele invelite de perinerv. La
acest nivel apar frecvent si adipocite izolate sau in mici grupe.
Vasele sanguine de la nivelul epinervului se ramifica si patrund in perinerv; endonervul are o
vascularizatie extrem de redusa, suportul metabolic nervos fiind asigurat prin difuziune.
Rolul epinervului este de protectie si sustinere fata de forte mecanice care apar in timpul
miscarii segmentelor corpului, generand intinderi sau compresiuni. Orientarea fasciculelor de
colagen confera un anumit grad de rezistenta, protejand nervul de o posibila lezare prin
supraintindere. Epinervul este cel mai bine reprezentat la punctul de origine al nervilor cranieni
si spinali, fiind, la acest nivel, in continuitate cu dura mater. Pe masura ramificarii nervilor,
epinervul devine mai putin abundent.
Un nerv periferic poate contine pana la cateva mii de fibre nervoase care pot fi aferente,
respectiv senzitive sau eferente, respectiv motorii.
Terminatiile aferente
Terminatiile periferice aferente conduc informatii senzitive de la ariile cutanate sau viscere
spre sistemul nervos central. Fibrele senzitive sunt asociate receptorilor periferici cutanati,
proprioceptorilor si organelor de simt. Din punct de vedere histologic, terminatiile senzitive pot
fi fibre amielinizate libere (reprezentand dendritele unor neuroni ganglionari, localizate in
mucoase, piele, viscere) sau structurate, in asociatie cu tesutul conjunctiv, formand corpusculi
sau structuri incapsulate (cutanate, musculotendinoase).
Terminatiile eferente
Terminatiile eferente, de tip motor, reprezinta ultimele ramificatii terminale ale axonilor
neuronilor motori. Ele transmit impulsurile nervoase provenite de la nivelul sistemului nervos
central, spre organele efectoare. Histologic, formeaza:
- sinapse neuromotorii in tesutul muscular striat;
- sinapse “en passant” in tesutul muscular neted; terminatiile apar varicoase, situate la
distanta de celula tinta (fibra musculara neteda) si contin vezicule clare in terminatiile
parasimpatice sau vezicule cu miez dens in terminatiile simpatice;
- terminatii in raport cu celule secretoare; sunt terminatii autonome de tip varicos, care
pot fi situate la mica distanta sau chiar in contact cu una sau mai multe celule glandulare.

2
GANGLIONII NERVOSI
Ganglionii nervosi sunt formati din aglomerari de corpuri neuronale, in afara sistemului
nervos central, alaturi de fibre nervoase asociate acestora. Ei sunt situati de-a lungul nervilor
periferici sub forma unor mici dilatatii delimitate la periferie printr-o capsula conjunctiva, in
continuitate cu perinervul.

Fig. IV.5. Ganglion spinal


GANGLIONII SPINALI
La om exista 31 de perechi de ganglioni spinali, situati pe radacinile posterioare ale nervilor
spinali (ganglionii radacinii dorsale). Structural, ganglionul contine o componenta nervoasa
(neuroni senzitivi si celule similare celulelor gliale) si o componenta conjunctivo-vasculara
(stroma) (fig. IV.5).
Neuronii senzitivi, numiti si celule ganglionare, sunt de tip pseudounipolar. Localizati in
special in zona periferica, corpurile lor celulare determina formarea unei zone corticale (fig.
IV.6), in timp ce prelungirile se organizeaza in fascicule de fibre nervoase, predominant
longitudinale, constituind o zona medulara (in care celulele nervoase sunt prezente in numar
mic, dispuse izolat sau in mici grupuri, printre fibre).
Corpul celular este rotund, cu nucleu central mare, cromatina dispersata si un nucleol evident.
In microscopia electronica prezinta corpi Nissl evidenti, complex Golgi perinuclear,
mitocondrii, citoschelet ceva mai redus; progresiv, cu inaintarea in varsta, apare lipofuscina
dispersata.
Celulele capsulare sau similare celulelor gliale din sistemul nervos central, sunt intalnite in
histologia clasica si sub denumirea de amficite. Au forma aplatizata sau cuboidala si se gasesc
de jur imprejurul corpului neuronal, formand o capsula celulara completa (continua). Extern,
sunt situate pe o membrana bazala, aflata in continuitate cu membrana bazala a celulelor
Schwann (in zonele in care exista teaca de mielina). Intre celulele capsulare si suprafata
neuronului nu exista jonctiuni, in schimb apar interdigitatii intre membranele lor plasmatice.
Astfel, celulele satelit au rol de a izola electric pericarionul, pentru care creeaza si asigura o
atmosfera stabila.
De asemenea, ele contribuie la realizarea schimburilor metabolice cu mediul adiacent
pericarionului. Capsula celulara contine structura de glomerul rezultata prin dispunerea
prelungirii initiale axodendritice. In jurul celulelor satelite, fibrele de colagen din tesutul
conjunctiv stromal realizeaza o demarcatie fina.
Stroma ganglionului este alcatuita dintr-o capsula conjunctiva externa, care are structura
epinervului si dintr-un tesut conjunctiv lax, bine vascularizat, in interior. In jurul neuronilor,
reteaua de capilare este de tip continuu, iar celulele capsulare realizeaza o functie de bariera.
Neuronii ganglionari reprezinta protoneuroni ai cailor ascendente specifice si nespecifice.
Prin axonii lor, neuronii ganglionari inchid arcuri reflexe somatice si vegetative, transmitand
impulsuri nervoase neuronilor motori din coarnele anterioare si laterale ale maduvei spinarii.
Pericarionul neuronilor ganglionari are exclusiv rol trofic si metabolic. Influxul nervos nu
strabate corpul neuronului, ci trece din prelungirea dendritica in prelungirea axonala, la nivelul
bifurcatiei in T.

3
GANGLIONII AUTONOMI
Sistemul nervos autonom contine o componenta centrala situata in nevrax si o componenta
periferica formata din ganglioni extranevraxiali autonomi, simpatici si parasimpatici.
Componenta centrala este reprezentata de nuclei ce contin neuronii preganglionari, ale caror
fibre (preganglionare) fac sinapsa cu neuronii din ganglionii extranevraxiali.
Componenta periferica, organizata sub forma de ganglioni autonomi, reprezinta aglomerari
de neuroni motori in afara nevraxului. Acesti neuroni sunt numiti neuroni postganglionari, iar
fibrele lor poarta denumirea de fibre postganglionare. Ganglionii autonomi reprezinta sedii ale
circuitului stabilit intre fibrele nervoase autonome preganglionare si cele postganglionare.
Fibrele postganglionare se distribuie organelor tinta (muschi netezi, cardiaci sau glande). Prin
diversitatea neurotransmitatorilor si a neuromodulatorilor elaborati, neuronii localizati in
ganglionii autonomi contribuie in mod substantial la reglarea diverselor activitati viscerale
(peristaltism, tonicitate etc.).
Structura ganglionilor autonomi este asemanatoare cu cea a ganglionilor cerebrospinali,
existand elemente nervoase (neuroni, celule de tip glial) si elemente stromale.
Histoarhitectonic insa, corpurile celulare si fibrele sunt dispuse in maniera alternanta, lipsind
individualizarea zonei corticale si, respectiv, medulare; fibrele nervoase, de origine endogena si
exogena, sunt atat mielinizate, cat si amielinizate.
GANGLIONII AUTONOMI SIMPATICI
Elementele nervoase sunt reprezentate prin neuroni multipolari (majoritari), neuroni
pseudounipolari si bipolari (rari), alaturi de celule satelit. Neuronii multipolari au dimensiuni
diferite, si sunt mai mici comparativ cu neuronii din ganglionii cranieni sau spinali (15-45 μm).
Citoplasma lor contine o retea neurofibrilara fina, corpi Nissl foarte mici, RER sub forma de
vezicule izolate sau incluziuni numeroase si dense, corpi cristaloizi, elemente de citoschelet,
incluzii de lipofuscina si structuri veziculare cu miez electron-dens. Uneori pot sa apara neuroni
binucleati.
La acest nivel, celulele satelit formeaza un invelis incomplet (discontinuu) in jurul corpurilor
neuronale. Prelungirile dendritice multiple se conturneaza in jurul corpului celular, formand o
structura glomerulara, localizata in interiorul sau in exteriorul acestei capsule.
Spre deosebire de ganglionul cerebrospinal, in ganglionul autonom sunt prezente multiple
sinapse (un axon preganglionar poate realiza sinapse cu 100-200 neuroni postganglionari),
pentru care prelungirile nervoase trebuie sa patrunda printre celulele satelite adiacente corpului
neuronal. Axonii preganglionari prezenti la acest nivel sunt de tip colinergic. Axonii neuronilor
postganglionari sunt de regula fibre amielinizate; axoplasma lor contine elemente de citoschelet,
mitocondrii si vezicule cu miez electron-dens. Fibrele postganglionare sunt de tip adrenergic,
lungi.
2.2.2. GANGLIONII AUTONOMI PARASIMPATICI
Ganglionii autonomi parasimpatici sunt localizati langa (ganglioni previscerali) sau in
peretele viscerelor abdominale si pelvine (ganglioni intramurali), constituind plexurile nervoase
specifice diferitelor organe. La acest nivel nu exista o delimitare propriu-zisa, prin capsula
conjunctiva, fata de tesuturile adiacente.
Componenta nervoasa este formata din grupe de neuroni multipolari, inconjurati de cateva
celule satelit si care emit fibre postganglionare, relativ scurte (uneori amielinizate), spre celulele
tinta. Neuronii sunt mici si au un nucleu mare, rotund sau oval, cu nucleoli proeminenti. Uneori,
celulele satelite lipsesc complet, fiind inlocuite de celule mici, fuziforme, asemanatoare
fibroblastelor.
2.1.Articulatiile membruui inferior
– articulatia genunchiului este complicata prin includerea rotulei. Suprafetele articulare
sunt mijlocite de meniscuri in forma de semilunare (meniscul medial) sau circulare (meniscul
lateral). Posterior, capsula articulara se insera de deasupra condililor femurali, apoi pe fata lor
dorsala, pana pe condilii tibiali. Pe marginea fetei rotulare a femurului, urca pe sub muschiul
cvadriceps, intorcandu-se pe marginile patellei. Anterior – jos, se fixeaza pe condilii tibiei.
4
Ligamentele care participa la realizarea articulatiei genunchiului sunt: ligamentul colateral
medial, cu originea pe epicondilul medial a femurului si insertia pe condilul medial al tibiei;
ligamentul colateral lateral, cu originea pe epicondilul lateral al femurului si insertia pe capul
fibulei; ligamentul incrucisat anterior – intern, care leaga partea anterioara a proeminentei
intercondiliene cu pertea interna a condilului lateral al femurului, si ligamentul incrucisat
posterior, care leaga partea posterioara a proeminentei intercondiliene cu partea interna a
condilului medial al femurului; ligamentul popliteu oblic, prelungire a muschiului
semimembranos; ligamentul popliteu arcuat porneste de la condilul lateral al femurului, la partea
inferioara a capsulei; ligamentul rotulian, tendonul de insertie pe tibie a muschiului cvadriceps;
retinaculele rotulei sunt expansiuni fibroase ale muschilor vastul medial si vastul lateral.
– articulatiile tibio – fibulare sunt ligamente ce permit mici miscari, in partea lor superioara,
devenind in partea mediala membrana interosoasa a gambei; in treimea distala exista o
sindesmoza tibiofibulara, fortificata de ligamente.
– articulatia gleznei este de tip „balama“ (ginglymus) intre tibie, peroneu si osele tarsiene.
Celelalte articulatii, intre oasele tarsiene, metatarsiene si falange sunt similare celor de la palma.
2.2.Articulatiile membrului superior
ARTICULATIILE GATULUI MAINII (PUMNULUI)
Pumnul este un complex osteoarticular in care distingem, in principal, articulatia
radiocarpiana- o diartroza de tip condilian- si articulatia mediocarpiana. In aceste doua articulatii
se executa miscarile pumnului. Articulatiile intercarpiene, nu intra in calculul acestor miscari.
a) Articulatia radiocarpiana este formata din cavitatea glenoida antebrahiala (formata la
randul sau din suprafata articulara inferioara a radiusului si fata inferioara a discului articular) si
de suprafetele articulare ale scafoidului, semilunarului si mai putin ale piramidalului. Din punct
de vedere geometric, ia nastere o articulatie elipsoidala cu axul lung dispus transversal, cu doua
grade de libertate: flexie-extensie in sagital si miscari de abductie- adductie, in frontal.
Cavitatea articulara are forma unei linii cu concavitatea in jos, care uneste cele doua procese
stiloide ale radiusului si ulnei.
Capsula articulara este mai groasa, tensionata palmar (fata pumnului), mai subtire si mai
relaxata dorsal (dosul pumnului). Membrana sinoviala a acesteia poate prezenta comunicari cu
cavitatile articulatiei radioulnare distale si mediocarpiene.
b) Articulatia mediocarpiana se formeaza intre randul proximal, exceptand osul pisiform
(scafoid, semilunar, piramidal), si cel de-al doilea rand al oaselor carpiene (trapez, trapezoid,
osul mare si osul cu carlig). Interlinia articulara este neregulata, are forma unui S orizontal,
fiind o artrodie (articulatie a) in partea externa si o condiliana in partea interna.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de :
 ligamentul radiat al carpului, asezat pe fata palmara (anterior);
 ligamentul posterior, slab dezvoltat si inconstant;
 capsula articulara.
Miscarile pumnului sunt de flexie - extensie, inclinare cubitala- radiala si, prin asociere, de
circumductie. Articulatia radiocarpiana participa mai mult in flexie (500) si mediocarpiana in
extensie (500). Inclinatia radiala este realizata predominant din radiocarpiana (100), iar inclinatia
cubitala, din mediocarpiana (250).

5
ARTICULATIILE MAINII
Mana este cel mai complicat segment de membru din organism. Atat structura, cat si functia sa
sunt adaptate complexei activitati umane. Suprafata de proiectie din cortexul cerebral, care
controleaza mana, este proportional enorma, dovada complexitatii acestui 'organ'. Mana are
functii legate de prehensiune (prindere), sensibilitatea discriminativa, organ al personalitatii
umane, al expresivitatii, al profesionalitatii. Tot restul membrului superior- umar, brat, cot,
antebrat- nu are decat rolul de a pune mana in pozitia cea mai favorabila pentru indeplinirea unei
anumite functii.
Anatomic, mana incepe cu al doilea rand (distal) de oase carpiene, care se articuleaza cu
capetele metacarpienelor (articulatia carpometacarpiana), realizand patru artrodii pentru
metacarpienele II- V) si o articulatie selara intre trapez si primul metacarpian. Ultimele patru
metacarpiene se articuleaza intre ele prin bazele lor (articulatia intermetacarpiana), formand trei
artrodii.
Mijloace de unire: Toate articulatiile mainii sunt intarite de cate un manson capsular si
ligamente dispuse lateral si ligamente interosoase (la nivelul intermetacarpienelor, fiecare
ligament intinzandu-se intre doua oase alaturate).
Miscarile permise sunt diferite:
 articulatiile carpometacarpiene (CM) permit numai miscari de alunecare;
 articulatiile intercarpiene (IC) sunt diartroze iforme, deci permit tot miscari de
alunecare;
 articulatiile degetelor permit miscari de flexie- extensie, inclinare (abductia-
departarea de axul median al mainii care trece prin medius, si adductia,
miscarea inversa), circumductie, prin articulatiile metacarpofalangiene (MCF);
prin articulatiile interfalangiene degetele se apropie de palma (flexie) sau se
departeaza (extensie);
Articulatia carpometacarpiana a policelui realizeaza cele mai importante miscari ale mainii,
in cadrul 'coloanei' policelui: abductie- adductie, flexie- extensie, si opozabilitate. Opozitia
rezulta din combinarea a trei miscari: o miscare unghiulara, o miscare de rotatie a policelui in
jurul axei longitudinale si una de flexie.
3.1.MUSCHII ANTEBRATULUI
Muschii regiunii anterioare
Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:
-planul I: Muschiul rotund pronator, Muschiul flexor radial al carpului, Muschiul
palmar lung, Muschiul flexor ulnar al carpului.
-planul II: Muschiul flexor superficial al degetelor.
-planul III: Muschiul flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;
- planul IV: Muschiul patrat pronator.
6
PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR)
Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid
al ulnei (capul ulnar)
Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).
Inervatie: nervul median.
Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.

Muschiul FLEXOR RADIAL AL CARPULUI


Origine: epicondilul medial al osului humerus
Insertie: baza metacarpianului II
Inervatie: nervul median.
Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;
- slab flexor al antebratului pe brat.
Muschiul PALMARIS LONGUS (PALMAR LUNG)
Origine: epicondilul medial al humerusului.
Insertie: aponevroza palmara
Inervatie: nervul median.
Actiune: tensor al aponevrozei palmare;
Muschiul FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR
ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)
Origine: -capul humeral - epicondil medial al humerusului
- capul ulnar - pe olecran
Insertie: osul pisiform
Inervatie: nervul ulnar.
Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.

7
Muschiul FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL
DEGETELOR)
Origine:
- capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei;
- capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a
osului.
Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor falangelor
mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.
Inervatie: nervul median.
Actiune: - flexia falangei medii a degetelor II-V;
- flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;
- adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)

8
Muschiul FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL
DEGETELOR)
Origine: apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei
si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei;
Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V
Inervatie: este dubla:
-nervul median (portiunea laterala a muschiului);
- nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).
Actiune:
- flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;
- flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.
Muschiul FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI )
Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana
interosoasa;
Insertie: baza falangei distale a policelui.
Inervatie: nervul median.
Actiune:
- flexia falangei distale a policelui;
- flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;
- usoara abductie a mainii.
Muschiul PATRAT PRONATOR
Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei
Insertie: fata anterioara a radiusului.
Actiune: pronator al antebratului si mainii.
Inervatie: nervul median.
Muschii regiunii posterioare a antebratului.
Muschiul Extensor al degetelor:
Origine:
- epicondilul lateral - fata profunda a fasciei antebrahiale - septurile fibroase
intermusculare
Insertie:
- se insera pe falangele mijlocii si distale ale degetelor II-V
Actiune:
- extensor al falangei mijlocii pe cea proximala - extensor al falangei distale pe falanga
mijlocie - extensor al degetelor pe metacarp - extensor al mainii pe antebrat
Inervatie:
- n. radial (C5-C8)
Muschiul Extensor al degetului mic:
Origine:
- epicondilul lateral - fascia antebrahiala
Insertie:
- fetele dorsale ale bazelor falangelor II si III ale degetului mic; tendonul sau
fuzioneaza cu cel provenit din m. extensor al degetelor
Actiune:
- extensor al degetului mic
Inervatie:
- n. radial (C5-C8)
Muschiul Extensor ulnar al carpului:
Origine: - capul humeral
- pe epicondilul lateral - capul ulnar
- pe marginea posterioara a ulnei - fascia antebrahiala

9
Insertie:
- baza mediala a metacarpianului V
Actiune:
- extensor al mainii pe antebrat - adductor al mainii
Inervatie:
- n. radial (C5-C8)
Muschiul Lung abductor al policelui:
Origine:
- fetele posterioare ale ulnei si radiusului - membrana interosoasa
Insertie:
- partea laterala a bazei metacarpianului I; unele fibre ajung pe osul trapez;
Actiune:
- abductia policelui - anteductia policelui - abductia mainii
Inervatie:
n. radial (C5-C8)
Muschiul Scurt extensor al policelui:
Originea:
- fata posterioara a oaselor antebratului - membrana interosoasa
Insertie:
- fata posterioara a bazei falangei proximale a policelui
Actiune:
- extensor al falangei proximale - abductor al policelui
Inervatie:
- n. radial (C5-C8)
Muschiul Lung extensor al policelui:
Origine:
- fata posterioara a ulnei - membrana interosoasa
Insertie:
- fata posterioara a falangei distale a policelui
Actiune:
- extensor al policelui - abductor al policelui
Inervatie:
- n.radial (C5-C8)
Muschiul Extensor al indexului:
Origine:
- fata posterioara a ulnei - membrana interosoasa
Insertie:
- articulatia metacarpo-falangiana a indexului; tendonul sau fuzioneaza cu cel provenit
din m. extensor al degetelor
Actiune:
- extensor al indexului
Inervatie:
- n. radial (C5-C8)
Implicatii clinice:
Paralizia nervului radial - neuropatia radiala:
- determina scaderea fortei musculare la niveulul mainii si al antebratului, realizand aspectul
de ,,mana in gat de lebada", cu scaderea sensibilitatii pe fata dorsala a mainii. Paralizia nervului
radial se poate produce prin compresiune pe plan osos sau in interiorul muschiului supinator, in
regiuni vulnerabile de pe traiectul nervului in axila (la cei care merg in carje), la brat ("paralizia
de sambata seara"), in muschiul supinator sau in apropierea incheieturii pumnului. Cel mai
frecvent intalnim "paralizia de sambata seara" cand, dupa consum excesiv de alcool, pacientul
adoarme cu bratul sprijinit pe spatarul unui scaun.
10
Muschii regiunii anterioare a antebratului sunt:
-MUSCHIUL BRAHIORADIAL
-MUSCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI
- MUSCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI
-MUSCHIUL SUPINATOR
MUSCHIUL BRAHIORADIAL
Insertii: isi are originea pe marginea laterala a osului humerus. Fasciculele musculare
coboara si se insera, printr-un tendon, pe baza procesului stiloidian al radiusului.
Raporturi: marginea sa anterioara formeaza impreuna cu muschiul biceps humeral si
muschiul brahial santul bicipital lateral, prin care trece nervul radial si artera recurenta radiala.
La nivelul regiunii antebrahiale este in raport cu artera radiala.
Actiune: avand punct fix pe humerus, este flexor al antebratului pe brat. Este supinator
cand antebratul este in pronatie si pronator al antebratului, cand acest se afla in supinatie.
Inervatia: este realizata de nervul radial, ramura a plexului brahial.
MUSCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI
Insertii: isi are originea pe marginea laterala a osulUi humerus si pe septul intermuscular
lateral al bratului. Fasciculele musculare coboara si se insera, prin intermediul unui tendon, pe
baza celui de-al doilea metacarpian.
Raporturi: fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului brahioradial. Fata
superficiala a tendonului sau este in raport cu fata profunda a tendoanelor muschilor: lungul
abductor al policelui, scurtul extensor al policelui si lungul extensor al policelui.
Actiune: este extensor si abductor al mainii. Este flexor al antebratului pe brat.
Inervatia: este realizata de nervul radial, ramura a plexului brahial.
MUSCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI
Insertii: isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului si pe ligamentul colateral
radial al articulatiei cotului. Corpul muscular este redus, ca dimensiune, si se continua cu un
tendon ce este incrucisat de tendoanele muschilor: lungul abductor al policelui, scurtul extensor
al policelui si lungul extensor al policelui, si se insera pe baza celui de-al treilea metacarpian.
Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului lung
extensor radial al carpului si cu muschii lungul abductor al policelui, scurtul extensor al
policelui si lungul extensor al policelui. Fata profunda este in raport cu radiusul, cu muschiul
supinator si cu muschiul rotundul pronator.
Actiune: avand punct fix pe insertia superioara este extensor si abductor al mainii.
Inervatia:este realizata de ramura profunda a nervului radial.
MUSCHIUL SUPINATOR
Insertii: originea este, prin mai multe fascicule, pe epicondilului lateral al humerusului,
pe suprafata situata inferior de incizura radiusului si pe ligamentul colateral radial. Fasciculele
musculare au un traiec descendent, pe fata posterioara a ulnei si se insera pe fata laterala a ulnei.
Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiilor lung si scurt
extensor radial ai carpului precum si cu muschii ce formeaza planul profund al regiunii
posterioare a bratului. Prin fata profunda este in raport cu articulatia cotului.
Actiune: Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul
în afară) și al mâinii.
Inervatia: este realizata de nervul radial, prin ramura sa profunda.

Muschii mainii
MUSCHII MAINII
In regiunea mainii se gasesc tendoanele diferitilor muschi ai antebratului care fac flexia si
extensia degetelor.Se mai gasesc, de asemenea, numerosi muschi care fac abductia si flexia
degetelor. Acestia se afla pe fata volara si sunt repartizati in trei regiuni: volara laterala, volara
mediala si volara mijlocie.
11
sunt destinati policelui si formeaza o masa musculara voluminoasa care poarta denumirea de
eminenta tenara.Dintre muschii acestei regiuni mentionam:
Muschiul scurt abductor al policelui
Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului, pe osul scafoid si pe osul trapez,
iar insertia se face pe partea laterala a bazei primei falange a policelui.
Inervatie :este inervat de o ramura a medianului.
Actiune: misca policele inainte si lateral.
Muschiul scurt flexor al policelui
Insertii: are originea in ligamentul transvers al carpului si pe osul trapez, iar insertia se
face pe baza primei falange a policelui.
Inervatie: este inervat de o ramura a medianului.
Actiune: scurt flexor al policelui.
Muschiul opozant al policelui
Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului si pe osul trapez inserandu-se pa
fata volara a primului matacarpian.
Inervatie: este inervat de o ramura din median.
Actiune: face miscarea de opozitie a policelui.
Muschiul abductor al policelui
Insertia: are originea pe osul trapezoid, pe osul mare, pe baza metacarpianului al II-lea
si pe partea inferioara a fetei volare a metacarpianului al III-lea. Insertia se face pe partea
mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Inervatie :este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
Actiune: face abductia policelui.

12
Muschii din regiunea volara mediala sunt afectati degetului mic si formeaza o masa
musculara, mai putin voluminoasa, care se numeste eminenta hipotenara. Dintre muschii
acestei regiuni amintim:
Muschiul palmar cutanat
Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului, iar insertia, in pielea de pe partea
mediala a palmei.
Inervatie:este inervat de nervul ulnar.
Actiune: increteste pielea din regiunea mediala
Muschiul abductor al degetului mic
Insertii: are originea pe osul pisiform si insertia, pe partea ulnara a bazei falangei
proximale a degetului mic.
Inervatie: este inervat de nervul ulnar.
Actiune: face abductia degetului mic.
Muschiul scurtul flexor al degetului mic
Insertii: are originea pe osul cu carlig si pe ligamentul transves al carpului, iar insertia se
face pe partea ulnara a bazei falangei proximale a degetului mic.
Inervatie: este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
Actiune: flecteaza falanga proximala a degetului mic.
Muschiul opozantul degetului mic
Insertii: are originea pe osul cu carlig si pe ligamentul transversal carpului, iar insertia se
face pe fata ulnara a metacarpianului al V-lea.
Inervatie: este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
Actiune: opozantul degetului mic misca degetul mic inainte si spre degetul mijlociu.
Muschii din regiune volara mijlocie sunt asezati intre cele doua mase musculare ale palmei si
se impart in doua grupe: muschii lombricali si muschii interososi.
Muschii lombricali
Insertii: au originea pe aceste tendoane, iar insertia se face pe tendoanele extensorului
comun al degetelor.
Inervatie: primii doi lombricali sunt inervati de nervul median, iar ultimii doi sunt
inervati de nervul cubital.
Actiune: lombricalii flecteaza falangele proximale si extind celalalte doua falange ale
degetelor 2, 3, 4 si 5
Muschii interososi
-Sunt asezati in spatiile dintre oasele metacarpiene in doua planuri, formand doua grupe:
interososii palmari si interososii dorsali
Interososii palmari
Insertii: are originea pe oasele metacarpiene al II-lea, al IV-lea si al V- lea si insertia pe
fata laterala a bazei falangei proximale si pe tendonul extensorului comun al degetelor
Interososii dorsali
Insertii: au originea pe oasele metacarpiene 1, 2, 3, 4 si insertia pe baza falangelor
proximale ale degetelor 2, 3 si 4.
Inervatii: muschii interososi sunt inervati de nervul ulnar.
Actiune: muschii interososi apropie (adductie) si departeaza ( abductie) .
3.2.Muschii membrului inferior
– muschiul iliopsoas este un complex format din doua ramuri: ramura iliacului, cu originea
pe fosa iliaca, si ramura psoasului mare, cu originea pe corpurile si apofizele costale ale
vertebrei toracice XII si lombare I – IV, ambele inserandu-se printr-un ligament comun pe
trohanterul mic. Este cel mai important complex muscular care flecteaza coapsa pe bazin, cand
punctul fix este trunchiul; cand punctul fix este femurul, contribuie la flexia trunchiului. Rotator
extern al piciorului;
– muschiul piriform este de forma conica, cu originea pe fata pelvina a sacrului (lateral de
gaurile sacrale pelviene 2 – 4), inserandu-se pe varful trohanterului mare, dupa ce trece prin
13
golul mare al ischionului. Realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei;
– muschiul obturator intern are forma de evantai, cu originea pe fata interna a membranei
obturatorii si cadrul osos invecinat, iese prin golul mic al ischionului si se insera pe fosa
trohanterica. Realizeaza rotatia laterala a coapsei;
– muschiul marele fesier (marele gluteu) este un muschi superficial, dand relieful fesei.
Originar de pe osul iliac (dorsal de linia gluteala posterioara), pe fata posterioara a sacrului si pe
ligamentele sacrotuberale, trece oblic – lateral pe tractul iliotibial si pe fata laterala a treimii
superioare a femurului, inserandu-se la baza marelui trohanter. Extinde coapsa, asigurand
pozitia ortostatica;
– muschiul fesier mijlociu este in forma de evantai, cu originea pe fata externa a ilionului,
inserandu-se pe fata laterala a trohanterului mare. Abductor al coapsei si rotator al piciorului.
Este acoperit partial de fesierul mare;
– muschiul fesierul mic are forma de evantai si se gaseste sub cel mijlociu; originar de pe
fata externa a ilionului, are insertia pe fata anterioara a trohanterului mare. Este abductor si
rotator intern al coapsei;
– muschiul patrat femural se gaseste sub marele fesier, avand rolul de rotator extern al
coapsei;
– muschii gemeni sunt: superior, cu originea pe spina ischiadica si insertia pe trohanterul
mare, si inferior, cu originea pe tuberozitatea ischionului si insertia pe trohanterul mare;
– muschiul tensor al fasciei late are originea pe spina iliaca anterior – superioara si insertia
pe tibie, sub genunchi, prin intermediul tractului ilio – tibial. Este rotator intern, flexor al
coapsei, extensor al gambei;
– muschiul croitor (sartorius) este cel mai lung muschi al corpului uman, situat superficial
pe partea anterioara a coapsei. Originar de pe spina iliaca anterior – superioara, se insera pe
tuberozitatea tibiei, printr-un tendon latit (laba de gasca). Este flexor, rotator slab extern al
articulatiei coxofemurale. In locomotie, serveste la flexia gambei pe coapsa si rotator intern al
genunchiului;
– muschiul cvadriceps femural este alcatuit din patru ramuri: muschiul drept femural,
componentul principal, cu originea pe spina iliaca anterioara; muschiul vastul lateral, cu
originea pe fata mediala a femurului si buza mediala a zonei aspre; muschiul intermediar, care
are originea pe partea superior – anterioara a femurului; muschiul vastul lateral, cel mai
voluminos, are originea pe fata laterala a femurului, sub trohanterul mare, toate avand insertia pe
baza si marginea laterala a rotulei si pe tuberozitatea tibiei (prin tendonul rotulian);
– muschiul semitendinos se gaseste pe partea mediala a fetei posterioare a coapsei, pornind
de pe tuberozitatea ischiadica, inserandu-se printr-un tendon lung pe partea mediala a
tuberozitatii tibiei (laba de gasca). Este flexor al genunchiului si rotator intern al acestuia in
flexie;
– muschiul semimembranos se gaseste sub precedentul, fiind turtit, membranos. Originar de
pe tuberozitatea ischiadica, coboara spre condilul medial al tibiei, inserandu-se in parte sub
platoul tibial (laba de gasca), in parte radiind in ligamentul popliteu oblic. Este flexor al
genunchiului;
– muschiul biceps femural are doua ramuri: ramul lung, care intersecteaza in diagonala fata
posterioara a coapsei, si ramul scurt, care are originea pe treimea inferioara a liniei aspra,
ambele inserandu-se pe capatul fibulei, printr-un tendon unic. Flexor al genunchiului, rotator
exterior al acestuia in flexie;
– muschiul pectineu este cel mai scurt muschi adductor, pornind de pe linia pectinee a
osului pubian si inserandu-se pe linia pectinee a femurului. Este flexor si rotator extern, slab
adductor al gambei;
– muschiul adductor lung are originea pe fata anterioara a pubisului si insertia pe treimea
mijlocie a liniei aspre. Realizeaza adductia, flexia si rotatia externa a coapsei;
– muschiul adductor scurt se gaseste sub cel lung, avand originea pe fata exterioara a
ramurii inferioare a pubisului si insertia pe treimea superioare a liniei aspre.
14
– muschiul gracilis este un muschi lung si plat, cu originea pe ramura inferioara a osului
pubis si insertia sub condilul medial al tibiei (laba gastii);
– muschiul adductor mare este un muschi lat, puternic, profund, in forma de evantai. Are
originea pe tuberozitatea ischiadica si ramura inferioara a ischionului si insertia prin trei
fascicule: superioare, aproape orizontale, pe buza mediala a liniei aspre; mijlocii, oblice, pe
linia aspra, medial – distal, si inferioare, apropape verticale, pe epicondilul medial al femurului.
Este cel mai puternic adductor al coapsei;
– muschiul tibial anterior este un muschi lung, prismatic, cu originea pe condilul lateral si
partea superior – anterioara a fetei laterale a tibiei, inserandu-se pe primul cuneiform (tarsiene)
si baza metatarsianului I realizeaza flexia dorsala si supinatia piciorului;
– muschiul extensor lung al degetelor este situat pe fata laterala a gambei, avand originea
pe condilul lateral al tibiei, capul si portiunea laterala a peroneului, membrana interosoasa,
fascia gambei, coborand pe fata posterioara a piciorului, impartindu-se in patru fascii inserate pe
falangele mijlocii – distale ale degetelor II – IV. Realizeaza flexia dorsala si pronatia piciorului;
– muschiul extensor lung al halucelui este scurt, pornind de pe treimea mijlocie a fibulei si
membrana interosoasa, iiserandu-se printr-un tendon lung la baza ultimei falange a degetului
mare. Realizeaza extensia degetului mare si flecteaza dorsal piciorul;
– muschiul lung peronier are originea pe capul fibulei si pe septurile intermusculare ale lojei
peroniere, aluneca pe talpa prin santul osului cuboid, trecand oblic si inserandu-se pe fata
inferioara a cuneiformului medial si baza primului metatarsian. Este flexor plantar si pronator al
piciorului;
– muschiul scurt peronier porneste de pe fata inferioara – laterala a fibulei si se insera la
baza metatarsianului V. Este flexor plantar si pronator al piciorului;
– muschiul gastrocnemian are doua capete de origine, pe suprafetele rugoase extraarticulare
ale condililor femurali si capsula articulara de dedesupt, inserandu-se pe calcaneu (prin tendonul
lui Achile). Este extensor al talpii;
– muschiul solear, anterior de gastrocnemian, are originea pe capul fibulei si insertia pe
calcaneu, prin tendonul lui Achile;
– muschiul popliteu, scurt, lat, este situat posterior de articulatia genunchiului. Are originea
pe condilul lateral al femurului, coborand oblic, spre suprafata posterioara a tibiei, unde se
insera. Este flexor al genunchiului;
– muschiul flexor lung al degetelor este un muschi profund – medial, cu originea pe treimea
superioara si mijlocie a fetei posterioare a tibiei, si insertia prin patru fascicule, pe falangele
terminale ale degetelor II – IV. Este flexorul acestora;
– muschiul tibial posterior este un muschi profund, lateral de flexorul lung al degetelor, cu
originea pe partea superioara – posteroara a tibiei si peroneului si pe membrana interosoasa. Se
insera pe osul navicular, iradiind si tarsienele invecinate. Este supinator si adductor al piciorului;
– muschiul flexor lung al halucelui are originea pe partea inferioara a fetei dorsale a fibulei
si pe membrana interosoasa si insertia la baza falangei terminale a halucelui. Este flexor al
halucelui, flexor plantar al piciorului, totodata sustinand astragalul si calcaneul.
4.1.Inervatia si vascularizatia membrului superior
Inervatia
Nervul ulnar C8, T1:
–distributia motorie: la nivelul antebratului, inerveaza muschiul flexor ulnar al carpului,
jumatate din muschiul flexor profund al degetelor, iar la nivelul mainii, muschii hipotenari,
interososi si adductor al policelu
–distributia senzoriala: la nivelul mainii (jumatate din inelar si degetul mic, jumatate din
palma, atat pe fata dorsala cat si pe cea palmara).
Afectiuni comune: sindromul de tunel ulnar (la nivelul de trecere al nervului intre osul
pisiform si carligul osului hamat), la nivelul pumnului (traume ocupationale), distal de cot
(compresie la trecerea intre cele doua capete sau flexor ulnar al carpului), la nivelul
epicondilului medial al humerusului, in plexul brahial, ca rezultat al unei traume.
15
Se urmareste existenta unei abductii involuntare a degetului mic, pierdere hipotenara,
ulceratii aparute la nivelul pielii in aceasta zona (luciul unghiei, in general schimbari trofice).
Nervul ulnar deserveste muschii interososi, deci trebuie urmarita orice pierdere musculara la
acest nivel. Se urmareste existenta cubitusului valgus, a atrofiei musculare pe partea mediala a
antebratului.
Se flecteaza si se extinde cotul, urmarindu-se mobilitatea anormala; se palpeaza nervul pe tot
traiectul sau. Pacientul este rugat sa tina intre degetul mic si inelar o bucata de carton. Pacientul
trebuie sa opuna rezistenta la miscarea pasiva de adductie facuta de examinator asupra degetului
mic aflat in extensie. Se testeaza abductor policis (pacientul trebuie sa tina o foaie de hartie intre
police si fata laterala a indexului, in timp ce examinatorul incearca sa traga de aceasta). Se
examineaza orice pierdere senzoriala la acest nivel.
Nervul median (ramura laterala si mediala) C5,6,7,8; T1:
-distributia motorie: mana (muschii tenari si cei doi muschi lombricali laterali), antebratul
(muschiul flexor lung al policelui, jumatate din flexorul profund al degetelor, muschiul patrat
pronator), langa cot (muschiul flexor superficial al degetelor, palmarul lung si rotundul
pronator).
-distributia senzitiva: se urmareste existenta unei variatii in zonele deservite de nervul
median si radial. Zonele deservite sunt: tunelul carpian, incheietura mainii, plica cotului, la
nivelul antebratului (nervul interosos anterior), distal de cot (la nivelul muschiului rotund
pronator).
Se testeaza muschiul rotund pronator, puterea muschiului flexor lung al policelui. Pacientul
este rugat sa faca un cerc prin impreunarea policelui cu indexul si sa apese puternic cele doua
degete. Pacientul este rugat sa apuce cu policele si indexul degetul examinatorului. Se identifica
pozitia nervului la nivelul “incheieturii mainii”, apoi este rugat sa-si flecteze incheietura si sa
incerce sa o extinda, examinatorul opunand rezistenta. Examinatorul creaza presiune prin
palpare la nivelul tunelului carpian.
Vascularizatia
Artera radiala (laterala) :
-reprezinta ramura de bifurcatie laterala ce se intinde din fosa cubitala pana in partea
profunda a fetei palmare a mainii. La inceput artera are un scurt traiect oblic inferolateral dupa
care devine aproapevertical si coboara pana la nivelul procesului stiloid al radiusului pe unde
traverseaza al 2-lea spatiuintermetacarpian si ajunge in regiunea palmara unde se anastomozeaza
cu ramul palmar profund alarterei ulnare formand arcul palmar profund.Ramuri colaterale :-
artera recurenta radiala anterioara-ramul carpian palmar -ramul carpian dorsal-ramul palmar
superficial-artera principala a policelui
Artera ulnara (mediala) :
-reprezinta ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale , fiind mai voluminoasa decat artera
radialaE situata pe fata anterioara a antebratului intinzandu-se din fosa cubitala pana pe fata
palmara unde seanastomozeaza cu ramul ramul palmar superficial al arterei radiale formand
arcada palmarasuperficiala.La nivelul antebratului coboara vertical pe partea mediala pana la
nivelul triformuluiavand ca muschi satelit flexorul ulnar al carpului si fiind insotita de 2 vene
satelite si de nervul ulnar situat medial arterei.Ramuri colaterale :-artera recurenta ulnara-ramul
carpian palmar -ramul carpian dorsal-ramul palmar profund-artera interosoasa comuna
Arcul palmar superficial :
-rezulta din anastomoza terminarii arterei ulnare cu ramul palmar superficial al arterei
radiale.Areforma unei arcade cu concavitatea superioara situata sub fascia palmara
superficiala.Ramuri colaterale :-din concavitate-acest arc nu da nici un ram colateral- din
convexitate-4 ramuri denumite arterele digitale palmare comune care au un traiect radiar
spreultimele 4 degete
Arcada palmara profunda :
-rezulta din anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul aplmar profund al arterei
ulnare.Arcul e cu concavitatea superior fiind situat anterior extremitatii proximale a
16
metacarpienelor si aspatiilor intermetacarpiene.Rauri colaterale :-din concavitate-ramuri
ascendente(articulare) ce se distribuie oaselor carpiene si articulatiilor dintre ele.-din
convexitate-artere metacarpiene palmare ( interosoase palmare) pentru toate cele 4
spatiiintermetacarpiene.Aceste artere se vor anastomoza in final cu arterele digitale palmare
comune alearcului palmar superficial.
Venele membrului superior
-vene profundevene superficialeVenele profunde insotesc arterele purtand aceeasi denumire si
fiind in general in numar de 2 pentrufiecare artera.Exceptie : -vena axilaraVenele superficiale
=> principalul sistem venos al membrului superior.La nivelul degetelor si mainiivenele
superficiale sunt foarte dezvoltate pe fata dorsala in timp ce pe fata palmara sunt
reprezentate printr-o retea de mici venule ce vor forma arcul venos palmar superficial.La nivelul
degetului mic seafla salvatela degetului mic ce se va anastomoza cu portiunea mediala a arcadei
venoase dorsale si vaforma vena bazilica a antebratului sau vena ulnara superficiala.Din
portiunea mijlocie a arcadeivenoase dorsale se desprinde vena mediala a antebratului ce va urca
pe fata anterioara pana la nivelulfosei cubitale unde se va imparti in 2 ramuri : vena mediana-
cefalica-bazilicaVena bazilica a antebratului urca pe partea mediala pana la nivelul fosei
cubitale unde se va uni cuvena mediana bazilica.Vena cefalica va urca pe partea laterala pana la
nivelul fosei cubitale unde se va anastomoza cu venamediana cefalica unde va forma vena
cefalica.Din aceste vene la nivelul fosei cubitale se formeaza asanumitul M venos al lui
Poiriere.Vena bazilica va urca pe partea mediala a bratului si se va varsa intr-una din cele 2 vene
brahialeVena cefalica va urca pe partea laterala a bratului, se va situa aoi in santul deltopectoral
si se va varsain vena axilara.
Limfaticele membrului superior
-Exista 2 retele limfatice-superficiale-profundeFiecare retea e formata din vase limfatice si
noduli limfatici.Limfaticele superficiale isi au originea in tegumenul membrului superior prin
retele fine situate lanivelul mainii ,antebratului si bratului.Din reteaua limfatica dorsala a mainii
se formeaza la nivelul antebratului 3 grupe colectoare ce vor insoti venele superficiale-
Limfaticele din grupul medial vor fi atasate venei bazilice-Limfaticele din grupul lateral vor fi
atasate venei cefalice-Limfaticele din grupul median vor fi atasate venei mediane. Nodulii
superficiali sunt situati pe traiectul vaselor limfatice formand urmatoarele grupe:-cubitali-grupul
de noduli situati in spatiul deltopectoralVasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sangvine,
incep la nivelul arcurilor palmare si urca lanivelul antebratelor impreuna cu vasele radiale,
ulnare, interosoase ulnare si posterioare.La nivelul fosei cubitale se continua cu canalele
limfatice ce vor insoti vasele brahiale .Nodulii limfatici profunzisunt sateliti arterei membrului
superior reprezentat de grupul brahial, radial si ulnar ce vor duce in final in nodulii axilari ce
aduna limfa din ambele retele limfatice superficial si profund.Constituie un veritabil colector
spre care converg atat vasele limfatice ale membrului superior cat si cele ale peretilor toracici si
ale peretelui abdominal supraombilicar.
4.2.Inervatia si vascularizatia membrului inferior
Inervatia
NERVUL FEMURAL (CRURAL)
Inervaţie motorie :
• Muşchiul ilio-psoas (flexia coapsei pe bazin)
• Muşchiul cvadriceps (muşchii drept femural, vast medial, vast intermediar, vast
lateral):
– flexia coapsei pe bazin (muşchiul drept femural)
– extensia genunchiului – muşchiul cvadriceps impreună cu muşchii fesier mare şi triceps
sural intervin in lanţul triplei extensii: extensia la nivelul şoldului, genunchiului, precum şi
extensia (flexia plantară) la nivelul gleznei.

17
ETIOLOGIE
• Traumatisme (fracturi de bazin, injunghiere)
• Compresiuni:
– tumori, abcese, hematoame
– hernie femurală
• Neuropatii (diabet zaharat, porfirie)
 dupa histerectomii;
 inflamatia muschiului psoas;
 apendicele retrocecal operat;
 limfoame retroperitoaneale maligne;
 anevrismul de artera aorta abdominala;
 hematomul muschiului psoas in tulburari de coagulare (hemofilii si in tratamente cronice cu
anticoagulante);
 agiopatia diabetica sau aterosclerotica (foarte sensibil la ischemie)
 lovire la nivelul arcadei crurale – elongatie cu flexie si rotatia excesiva a coapsei;
 inglobarea in tesutul cicatricial dupa cura herniei inghino-crurale;
 traumatism prin hiperextensia soldului – rar;
• Spondilodiscartroză lombară (hernie de disc la nivel L2-L4)
• Iatrogenă:
– rahianestezii la nivel L2-L4
– cura chirurgicală a herniei inghinale şi femurale
TABLOU CLINIC
• Inspecţie :
– atrofia muşchiului cvadriceps
– atitudine particulară: genu recurvatum
Genu recurvatum este o deformatie a genunchiului caracterizata prin posibilitatea de a intinde
exagerat de mult in fata gamba, fata de coapsa, formand un unghi deschis in fata.
Genu recurvatum familial se observa la primii pasi ai unui copil. Este benign, se datoreaza
unei hiperlaxitati a articulatiei si dispare in mod normal la varsta adulta, fara a se recurge la un
tratament.
Genu recurvatum congenital se intalneste mai rar, este mai grav si este asociat unei
artrogripoze. Necesita un tratament chirurgical.
Genu recurvatum dobantit apare datorita unei fracturi a partii inferioare a femurului sau a
partii superioare a tibiei, sau ca urmare a deficitelor musculare datorate unei paralizii care permit
genunchiului sa aiba o mobilitate anormala. Pentru a preveni producerea artrozei genunchiului,
se va practica o osteotomie.
• Reflexul rotulian abolit .
• Sindrom motor:
– afectarea mişcării de flexie a coapsei pe bazin
– afectarea mişcării de extensie la nivelul genunchiului
– afectarea mersului: membrul inferior este tarat pană la nivelul membrului inferior sănătos
fără a-l depăşi
– afectarea lanţului de triplă extensie (diverse activităţi in lanţ kinetic inchis): tulburări in
menţinerea poziţiei ortostatice, la urcarea scărilor, la ridicarea de pe scaun, in efectuarea
genoflexiunilor.
Teste clinice:
- cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;
- flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;
- extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului nu este
posibila;
- proba urcatului scarilor este negativa;
18
SCIATIC (ISCHIADIC)
Ramura terminala este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale:
– nervul mic sciatic;
– nervul hemoroidal;
– nervul rusinos intern;
– nervul obturator intern;
– nervul fesier superior( ce inerveaza muschiul tensor al fasciei lata);
– nervul micului si mijlociului fesier;
– nervul ridicator anal.
La nivelul spaţiului popliteu se bifurcă in:
- nervul sciatic popliteu extern (peronier comun)
- nervul sciatic popliteu intern (tibial posterior)
ETIOLOGIE
• Traumatisme la nivelul bazinului
• Plăgi penetrante la nivelul regiunii fesiere, regiunii posterioare a femurului, spaţiului
popliteu
• Compresiune: tumori pelvine, hematoame, sarcină.
• Iatrogenă: injecţii greşite la nivel fesier
Se pot intalni 2 tipuri de leziuni:
- Leziuni înalte: afectarea ischiogambierilor (extensia la nivelul şoldului şi flexia la nivelul
genunchiului) mers şi ortostatism imposibile.

- Leziuni joase: paralizia nervului sciatic popliteu extern sau a nervului sciatic popliteu
intern
Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a coapsei,
deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul e inclinat de
partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile sunt bilaterale
bolnavul nu poate sta in ortostatism.
Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul
peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:
– nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia dorsala,
abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a piciorului cu exceptia
marginii externe si a ultimei falange a degetelor.
– nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul comun al
degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala, adductia, rotatia
interna a piciorului si extensia degetelor. Ramurile colaterale ale SPE sunt: accesor safen extern
si cutanat peronier care asigura inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a gambei.
In ansamblu, SPE asigura:
– extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai;
– extensia primei falange a degetelor;
– abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara.
Aspectul clinic:
– piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus;
– hipotonie in loja antero-externa a gambei;
– in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita
imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului;
– bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ), ridicarea marginii
externe, abductia piciorului;
– nu poate bate tactul cu varful piciorului;
– apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu
exceptia marginii externe a piciorului.

19
Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un ram
terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern. SPI inerveaza
muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor al gambei), gambierul
posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor propriu al halucelui,
muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui, scurt flexor al halucelui, scurt
flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura: flexia plantei (ridicarea pe varfuri),
flexia, abductia si adductia degetelor,adductia plantei.
Aspectul clinic:
- atitudine cu picior in valgus si degete in ciocan;
- deficitul motor intereseaza flexia plantara si adductia;
- nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers talonat
- nu poate efectua abductia si adductia degetelor;
- reflexul Achilian este abolit;
- apare o durere cu caracter cauzalgic;
- tulburarile vasculo-trofice sunt importante, se intalneste atrofia lojei posterioare a gambei,
piciorul este scobit, edematiat, cianozat. Putem vorbi despre ulcer perforant plantar - datorita
interesarii filetelor vegetative.
Vascularizatia
Artera poplitee incepe de la inelul celui de-al treilea adductor si se termina la arcul tendinos al
solearului. Ea trarseaza spatiul popliteu in axul mare al rombului popliteu si vine in raport
inainte cu ligamentele posterioare ale articulatiei genunchiului si muschiului popliteu; posterior
este acoperita de piele, fascia poplitee si grasime si de catre muschiul semimembranos in partea
superioara, iar in cea inferioara de muschiul gastrocnemian (gemeni). Artera poplitee este in
raporturi intime cu na poplitee, fiind cuprinse intr-o teaca fibroasa, uneori foarte densa in
conditiile patologice ale obstructiilor aterosclerotice. Artera este situata cel mai profund in
anterior pe ul osos, na este mai superficiala, situata lateral si posterior fata de artera.
Artera poplitee emite cinci ramuri articulare destinate articulatiei genunchiului si partilor moi
incinate, formand o retea articulara bogata sub aspect numeric si care se anastomozeaza cu
ramuri din artera descendenta a genunchiului, si cu artera recurenta tibiala anterioara. in ciuda
acestei bogate retele anastomotice ligatura de artera poplitee este periculoasa, pentru ca
anastomozele au un calibru redus si sunt situate in uri fibroase inexsten-sibile, care nu permit
dilatarea lor. Hemostaza se face la nilul spatiului popliteu prin compresiunea arterei pe ul osos
anterior situat.
Chirurgical se descriu trei portiuni distincte ale artrei poplitee, superioara la coapsa, mijlocie
situata in dreptul articulatiei si inferioara situata la gamba sub articulatie. Abordul chirurgical
pentru popliteea superioara se face in treimea inferioara pe fata mediala a coapsei, pentru cea
mijlocie pe aceeasi cale prelungita medial pana sub linia inter-articulara si de obicei cu
sectionarea tendoanelor muschilor semimembranos si semitendinos, iar pentru popliteea
inferioara la nilul gambei pe fata antero-intema in 1/3 superioara. Este de remarcat ca protezele
sintetice, fara inele se monteaza pana la nilul interliniei articulare, iar sub acest nil ele trebuie sa
fie cu inele sau spirala, sau sa se puna grefoane de na safena interna.
Artera tibiala anterioara este ramura de bifurcatie anterioara a arterei poplitee, constituind
trunchiul arterial al lojei anterolaterale a gambei. Ea se intinde de la nilul arcului tendinos al
solearului, pana la nilul interliniei articulare talocrurale, inapoia ligamentului cruciform al
gambei. in portiunea sa initiala, pe o distanta de 2-3 cm, artera este situata in loja posterioara a
gambei, fiind asezata profund, acoperita de muschiul solear, apoi trece prin membrana
interosoasa in loja anterioara urmand traiectul muschiului tibial anterior (muschi sau satelit), in
cele 3/4 superioare are ca ramuri: artera recurenta tibiala anterioara, ramuri musculare pentru
muschii regiuni anterioare a gambei si arterele maleolare anterioare, laterala si mediala. Aceasta
ramificatie bogata permite ligaturarea arterei la orice nil, fara pericolul ischemiei.
Artera pedioasa (dorsala a piciorului) continua direct artera tibiala anterioara, de la mijlocul
spatiului intermaleolar pana la extremitatea proximala a primului spatiu intermetatarsian.
20
Traiectul este recti-liniu si se gaseste situat cu 1 cm lateral fata de tendonul extensor lung al
halucelui. Artera pedioasa va participa apoi la formarea arcadei vasculare dorsale a piciorului,
care are concavitatea orientata proximal si rezulta din anastomozarea cu artera tarsiana laterala.
Arcada dorsala are numeroase anastomoze cu arcul tar de calibru suficient de mare pentru a
permite bifurcarea in ramurile sale terminale: arterele tare mediana si laterala. Artera este
profund situata in cele 2/3 superioare, avand anterior muschiul tibial posterior si muschiul
flexor al degetelor (care este muschiul satelit al arterei), iar posterior masa voluminoasa a
muschiului solear (triceps sural) si gastrocnemian. in 1/3 distala a gambei artera este situata
medial fata de tendonul lui Ahile, pe muschiul flexor lung al degetelor si acoperita numai de
piele si cele doua fascii gambiere (superficiala si profunda). in regiunea retromaleolara mediala
artera este situata la jumatatea distantei dintre marginea posterioara a maleolei si tendonul lui
Ahile; inaintea ei trec tendoanele muschilor flexori lungi ai degetelor, si tibial posterior, iar
inapoia ei tendonul flexorului lung al halucelui. Distal de maleola mediana, artera descrie o
curba larga pe marginea mediala a piciorului, aproape de 90° asezandu-se pe fata mediala a
calcaneului, in canalul calcaneal, unde se bifurca in cele doua ramuri terminale: artera tara
mediala si laterala (. 3).
Artera tara mediala se indreapta spre articulatia metatarso-falangiana a halucelui, dand
ramuri musculare, cutanate, o ramura de anastomoza cu arcul tar si artera tara mediala a
halucelui.
Artera tara laterala este mai voluminoasa decat artera tara mediala, de la originea sa din
canalul calcaneal se indreapta lateral spre marginea laterala a piciorului, pana la baza
metatarsianului V, de unde se indreapta medial luand un traiect mai profund intre muschiul
adductor al halucelui si muschii interososi, spre extremitatea proximala a primului spatiu
interosos unde se anastomozeaza cu ramura profunda din artera dorsala a piciorului, participand
la formarea arcului tar al piciorului, situat transrsal pe capetele distale ale metatar-sienelor si pe
muschii interososi. Din arcul tar pornesc artere pentru regiunea mijlocie, profunda a piciorului,
pentru fetele tare ale degetelor. Arcada tara realizeaza numeroase anastomoze cu arcada dorsala
a piciorului. Arterele tibiala anterioara si posterioara sunt insotite de cate doua ne satelite cu
care contacteaza aderente stranse.
Artera peroniera este o ramura de distributie a arterei tibiale posterioare, ia nastere la 3-4 cm
dis-tal de arcul tendinos al solearului. Portiunea arterei tibiale posterioare pana la desprinderea
arterei pe-rioniere este cunoscuta chirurgical sub numele de trunchi tibio-peronier. Artera
peroniera se orienteaza oblic in jos si lateral spre peroneu, initial este cuprinsa intre muschiul
tibial posterior pe care repau-seaza si muschiul solear situat anterior, apoi coboara intre
muschiul flexor lung al halucelui si membrana interosoasa si se termina distal de maleola
perioniera. Prin ramurile sale participa la formarea retelei maleolare laterale si irigatia platei.

5.1.Biomecanica membrului inferior


5.1.1.Biomecanica genunchiului
Desi formata din doi condili si doua fose articulare (glenoide), datorita ligamentelor
incrucisate, sub aspect functional articulatia genunchiului se comporta ca o singura articulatie de
tipul trohleartrozei, care de-a lungul unui ax transversal, permite executarea miscarilor de flexie
si de extensie ale gambei. Datorita inegalitatilor existente intre cei doi condili, la aceste miscari
fundamentale se adauga si miscari de rotatie pasiva.
a) Miscarile de flexie si extensie
Desi gamba este segmentul mobil, sunt considerate ca deplasari ale condililor femurali contra
platoului tibial. Axul transversal al acestor miscari strabate condilii femurali, fara a avea insa o
dispozitie constanta. El se deplaseaza inainte in extensie si inapoi in flexie. Condilii femurali in
timpul flexiei si extensiei fac o miscare de rotatie sau rulaj si o a doua miscare de alunecare sau
glisaj, fata de platoul tibial. Aceste doua categorii de miscari au un sens contrar, adica in flexie
condilul femural ruleaza posterior simultan alunecand inainte; in extensie, rotatia se face inainte
si glisajul inapoi.
21
Rotula in timpul miscarilor de flexie si extensie aluneca in sus si in jos, parcurgand un drum
de 5-7 cm. In extensie se situeaza mai sus de nivelul condililor femurali, in flexie se aseaza
inaintea acestora.
Ligamentele articulare in raport cu miscarea se comporta diferit, limitand amplitudinea
acesteia. In flexie, ligamentul patelar se intinde, ligametele posterioare se relaxeaza. In extensie
se intind ligamentele laterale si cele posterioare, impiedicand o hiperextensie excesiva.
Ligamentele incrucisate, indiferent de tipul miscarii, au fascicule intinse in permanenta
asigurand astfel contactul dintre suprafetele articulare in ambele miscari.
Extensia este pozitia de rectitudine a genunchiului, considerata ca pozitie fiziologica. Gamba
vine in prelungirea coapsei, genunchiul avand astfel o mare stabilitate pentru a suporta greutatea
corpului. Poate fi realizata chiar o usoara hiperextensie in care pozitia verticala a corpului este
mentinuta cu o forta musculara minima.
Flexia este apropierea fetei posterioare a gambei la fata similara a coapsei. Marimea flexiei,
masurata la unghiul format de axul gambei si al coapsei, este de 40-60°.

Fig. 11. Biomecanica genunchiului.

b) Miscarile de rotatie
Miscarile de rotatie in articulatia genunchiului sunt pasive si se petrec la terminarea extensiei
si flexiei. Numite si „miscari terminale”, apar in urma inegalitatilor dintre cei doi condili
femurali si a intinderii ligamentelor incrucisate. Inegalitatea condililor impune deplasarea
meniscurilor astfel incat se poate considera ca miscarile de rotatie ale gambei se petrec in
compartimentul „menisco-tibial” al articulatiei, fata de miscarile fundamentale, desfasurate in
compartimentul „menisco-femural”, fara participarea meniscurilor. Miscarile de rotatie excesiva
in articulatia genunchiului dezinsera sau rup meniscul, mai frecvent cel medial (leziune de
menisc).
Miscarile de rotatie se executa in jurul unui ax longitudinal care strabate tibia. Miscarea de
rotatie interna apare la capatul unei flexiuni extreme, iar miscarea de rotatie externa la sfarsitul
miscarii de extensie. Prin rotatia externa de 5-10°, gamba este plasata intr-o pozitie statica mai
optima, in care stabilitatea membrului inferior este crescuta.
5.2.Biomecanica membrului superior
Se formeaza intre cele doua articulatii radio-cubitale, superioara si inferioara.
-Superior, osul cubitus, prezinta un ligament inelar care prinde capul radial.
- Inferior, articulatia radio-cubitala, impreuna cu primul rand de carpiene, formeaza
articulatia pumnului.Intre radius si cubitus avem o membrana interosoasa.
Muschii anteriori ai antebratului
- rotundul pronator
- marele si micul palmar
- cubitalul anterior
- 2 flexori ai degetelor
- patratul pronator
- flexorul policelui

22
Muschii posteriori ai antebratului
- extensorul degetelor
- extensorul degetului mic
- cubitalul posterior
- anconeul
- abductorul si extensorul policelui
Muschi externi ai antebratului
- braho-radialul
- primul si al doilea radial extern
- scurtul supinator
La antebrat avem doua MISCARI : supinatia si pronatia.
1.Supinatia este facuta de scurtul si lungul supinator, si de muschiul biceps.
2.Pronatia este facuta de rotundul si patratul pronator.
MISCARILE la articulatia pumnului:
1.flexie
2.extensie
3.inclinarea cubitala
4 inclinarea radiala
5. circumductia

23