ELASTICITATEA OFERTEI

Elasticitatea ofertei reflectă oscilațiile cantității oferite dintr-un bun economic în funcție
de influența unui anumit factor
Modificarea în mai mare sau mai mică măsură a ofertei de către intreprinzător, în
condițiile creșterii sau scăderii prețului, este reflectată de elasticitatea ofertei. Ea se
măsoară cu ajutorul coeficientului elasticității ofertei față de preț (E O / P ) care se
calculează ca un raport între modificarea procentuală a ofertei și cea a prețului.
 %O O P
Astfel: E O / P =  : unde :
% P O0 P0

O=O 1 -O 0 , variația absolută a ofertei în perioada curentă (1) și într-o perioadă

anterioară (0)
P=P 1 -P 0 , variația absolută a prețului în perioada curentă (1) și într-o perioadă
anterioară (0)
Acest coeficient are semn pozitiv, pentru că oferta și prețul se modifică în același sens.
De exemplu, dacă prețul unui bun crește de la 2.000 la 2.400 u.m., vânzătorii sunt
dispuși să crească oferta săptămânală de la 10.000 buc. La 15.000 buc. Coeficientul
elasticității ofertei în funcție de preț va fi de 2.5.
O P 15000  10000 2000 5000 2000
E O/ P = : =     2,5
O0 P0 10000 2400  2000 10000 400
Deci, față de modificarea prețului care este de 20%:

400 5000
 100  20% , oferta crește cu 50%:  100  50%
2000 10000
În raport de nivelul acestui coeficient, în practica economica se manifestă urmatoarele
forme ale ofertei:
 oferta elastică
 oferta inelastică
 oferta unitară
Oferta elastică se manifestă atunci când modificarea procentuală a ofertei o depășește
pe cea a pretțului.
%O%P sau E O / P >1
De exemplu, dacă pretțul crește cu 10%, oferta sporește cu mai mult de 10%
Oferta inelastică (rigidă) se caracterizează printr-o modificare procentuală a ofertei mai
mică decât cea a prețului.
%O<%P sau E O / P <1
De exemplu, dacă prețul crește cu 10%, oferta va crește cu mai putin de 10%.
Oferta unitară este acea ofertă care se modifică cu același procent ca și modificarea
prețului (de ex. 10%)
%O=%P sau E O / P =1\
Analizarea elasticității ofertei trebuie raportată și la factorul timp. De regulă, pe termen
scurt, oferta unui bun pe piață este rigidă/inelastică.Pe perioada îndelungată de timp, când
toți factorii devin variabili, oferta unui bun este elastică.În ultimul caz, producătorii pot
să-și măreasca oferta datorită posibilității extinderii capacităților de producție prin
intermediul procesului investițional.
Elasticitatea ofertei are o deosebită importanță în procesul decizional luat de către
întreprinzator.Veniturile sale sporesc cu cât oferta față de preț este mai elastică și o
adaptează mai rapid la modificarile prețului.
Compararea elasticităţii pe mai multe curbe ale cererii
Compararea elasticităţii mai multor curbe ale cererii trebuie să se facă la acelaşi preţ. Să
luăm ca exemplu curbele cererii C1, C2, C3 din figura 3.3. Ştiind că E = P/(a – P), la
acelaşi preţ P, elasticitatea variază in cazul tuturor curbelor invers proporţional cu
intersecţia „a” a curbei cererii cu ordonata. La preţul de 4.000 lei, E1 = 0,66, E2 = 1, E3 =
0,27.
Aceste valori ale elasticităţii demonstrează că o creştere a preţului determină creşterea
venitului total in cazul curbelor C1 şi C3, deoarece cererea este inelastică, dar menţine
constant venitul in cazul curbei C2, pentru că cererea in acest caz este unitar elastică.
Curbele C3 şi C4 au elasticităţi identice ale cererii la un anumit preţ. De exemplu, la
preţul de 14.000 lei, E3 = E4 = 14/5 = 2,8, deoarece C3 şi C4 intersectează ordonata in
acelaşi punct.
Prin urmare:
Elasticitatea cererii la un anumit preţ, pe o anumită curbă a cererii, este invers
proporţională cu valoarea intersecţiei curbei cererii cu ordonata.
De aceea, elasticitatea cererii la un anumit preţ, pe mai multe curbe ale cererii care se
intersectează cu ordonata in acelaşi punct, este aceeaşi, indiferent de panta acestora. Dacă
intersecţia curbelor cu ordonata este diferită, elasticitatea cererii la un anumit preţ este
diferită, invers proporţională cu panta curbei.
Bibliografie
Gogoneață C& Gogoneață B, ”Microeconomie”, vol 1, Ed. Economică, București, 1999
Galbraith J.K ”Știința Economică și interesul public”, Ed. Politică, București, 1982.