Cdutarea informafiilor pe intemet este,evident un exerci[rrt egerea masadeinformalii

sensuluiin
care diferi de cel al lecturdrii unei cdr$. Citeqti sau scanezipiirr,t
mult timp pentru clutarea
cAnd ai gdsit ce ciutai gr, aPoi, dai click Pe un cuvAnt-cht'rl Ca boomeri, ne petrecem
tl getT
pentru mai multi informafie. Spre deosebire de cdlitoria prirr 'nn.fni, Nu putemintotdeauna de" terminat
ormatiei. ,.t:l":i:,:"Y
aceleseu- sau
care egti purtat irtr-o carte, aici nimeni nu te flne de mAnd Ei tc ir', noapteain careaveam
informalie la indemAni decAt
ghideazd. Egti pe cont propriu. Dar pentru asta este nevoie tlr' crescutcu mult ^ui ft'1itta
viafa.maiu9:"1 Ui;L1Tt::
aceleaqiaptitudini de care ai nevoie ca si citegti o carte - pltrri din Genera$aNet' N"-u ia*t candnu ai
abilitatea de a scana naviga gi analiza daci informaf,a estept'r ffi:H#;;";;t uqorsdtras o 13n;luzie
tinenti, de a sintetiza qi a-fr,aminti la ce trtrebiri incerci s,l oartemultiiniormaSe':eidin::T:T-*":tT
anarizatf carevinedin-
deinformalii
- ; avaranei
rispunzi atunci cAnd dai click pe linkuri. Grupul de Studiert',r ;ffii#ilil o
Lecturii din cadrul organizaliei RAND afirmd urmdtoareh' i;;;copleqitor de surse'Aceastareprezint[ 1eali
s[ pui capla cap diferite tipuri
,,Accesareaintemetului soliciti in mare md'suri abilitifile tl,' lovocareintelectualb'f'"U"i"
lecfuri ale indivizilor; in unele cazuri.,aceastdnoud tehnololir,' carear puteafi contradictottl'
I informafie ?l|]T"iffi:1
i'i*^t acesta'trebut:
chiar T gTf:ji
cere cititorului si-qi dezvolte noi abilitdfi de lecturare".3s ttilt";;;*'"' f1;bule s[ integrezr
Din anumite puncte de vedere, cdutareape intemet estent,tt ntru a-tiformao perspectivi:nq*l6: sau pentru a g[si o
solicitanti decAt lectura convenfionali, con-form lui Donald Lctr, aa informaqiein cadrul unei dezbateri
pt"''t'ty' Asta incurajeazi ceea ce el
codirector la Echipa de Cercetare a educafiei literare de l,r tlufie, spune scriitorul Dac6 o practici
Universitatea din Connecticut qi membru aI Asocia{it'r p" Au'ade probleme"'
lmeqte,,invifatea
bun Ui
Intemafionale pentru Lecturd ,,Hall of Fame". Cititorul onlirrr Itensiv,ai puteaau"ut'imai :""t lT:.1,*:*1: mare
Bineinlelesci existi un
gAndire critic6'
trebuie nu doar si citeascd textul qi sd il inleleagS, dar 9i sit il";J
si nu
creeze propria sa c5l6torie mentald pe mdsuri ce di click pc " in aceastl frazh'S-atputea rytlt*i":*"lt:
in slnitatea mentali a
linkuri in ciutarea informafiei. Pentru cd cititorul face aceslr' subliniazi Kutcher, expertul informaliei
doui lucruri simultan, ,,cltuea qi infelegerea online devin prirr ;;; tendinla s[ acordlm:t":S"
""em adevirats'
definiqiemai comp1exe".36 Leu considerd sd trebuie sd redefinirrr :e care deja credem"a'"'t"
?J"ffiil;i;"; i" conrirmr convinserile Eirespins
"T"Tt:::,::
literalitatea pentru a include ,,aptitudinile de citire necesar'(' acest
Chiar Ei academicienii fac
indivizilor, grupurilor gi asocialiilor pentru a accesacea nr.tl lrmaSa care le contrazice'
esteProtlema,:.Ti,,*Unt1'
buni informafle in cel mai scurt timp sPre a identifica 9i rezolv,r ru,spuneKutcher:.et""tti
ili placqi si ignorirestul"'
cele mai importante probleme gi apoi si comunicdm aceasl,r ;fi;;;;;;t" "u'" i"tptu poten{ialul acesteiere'
informafie". Cititul online, cu alte cuvinte, nu este neapdrat miri Dar haideli sd vorbim
informalie - unde 9i
pufin solocitant intelectual decAt lectura unei cirfi. Este, pur 1i lponibilitatea unei tu"tttag "'iug"i"
cet
simplu, diferit qi cere aptitudini diferite. rd o vrei- i-arputeaaiutape q*.:":"'"li)i:i"T
necesarpentru
referinll
un cadru .orr""p*ui de

di$tal 197
CreierulGeneralieit'let crescuf |
196 | Cresculidigital CreierulGeneralieiNet
 import'ttrt
eformt9:jll'jl?,Tlt'
nou
interpretarea noilor informafii, ceea ce este foarte distnpt
,unotSt.tta
doar un clit !
p"nr* cititorul educat. PAni la urm5" ei nu dau noi
d'ezvoltareaunor
Citesc o cantitate mai mare de material
decAt ficeam etr rtl ar putea incuraia
lmersiuneadigitall H;'*y directorul
cadru coiltr'p
qcoall. Ar putea chiar descoperi ci actualul lor me de inteligenla'
t;"';t"t
tual se clatind sub greutatea noii informa$i qi va
evolua' Acearla rluiae r#i'Ji"
stuaii ilt-"rativ:111111,,1;Sff;
u" t3f1r1#".{"-i"rrlt."t
caracteristir'ilr'
^-'o.,'r
pogramului ci maimult dejumi-
este, din punctul meu de vedere, una dintre iln Mutsuth"""::.^],t media iar o treime
ii pot deterntitt't creeaz|conlinut
inteligenfei. Cred c[ provocirile intemetului adolescen,,.y
dintreiu':"T:T.";r;;;;il'1 abilitatea
intr-o paletd Irr'rt hte dintre
hte participativi''abilitatea
..^,thrAnarticipativio,
p" ."i din Genera$a Net sd glseasci sensul tnPart*"s'll:1r;il;;;"ii, ne
pentru tlt cAtqi cu computerele
vasti de informalie decAt cea care era disponibili ata
. . vdl^ .*6nr^.,e,,.sustine el. Acest lucru
din generalia boomului demografic' De fapt'
gi M-athew Kutcher, ,,apat dovezi cd expunerea
conform lui St'rrr
la noi tehnolo
Xll:il.-T:.".'*;;;y1:^*Jil;"1"T:li*
de a interacliona
:ilJffi Pentrutt
u=":
si-qi depigeas'''i I t"i"" tt surprinzitor'
persoandesteinzestratlsaunu'
gii ar putea determina creierul Generafiei Net tu lu t"tu li;;
" i;;
convenlionale>"' Ei susfin ci creierul Generafiei
Nt't Urtetige,'ta nt
susline'ffffi;;;jr;"ri :|:J":"iil"fii;
su'ry::iffi;;; di1;
"n*itad" percepfie m'tt darjenkins
dar
Jenkins - ,,cunoaqterla.
ar putea fi capabil si execute anumite sarcini de *ttttt:t^;:J;;a
dezvolteo forml estepus[ in evidenli
es
rapid gi ar putea reline mai multe date in memoria
activi'38
Asta inseamni cd inteligenfa
;;;;;"' oameni Ei cu maEinile'
toraUoririi cu a$i
prin intermeaiO

Sc a n a reaaj u td
creatlvitatea?
sh scanczi Distrugei nternetul
Pentru a face fali fluxului de informafie' trebuie esteingrijorati:
foarte repede cu privirea' Imersiunea digitali
a dat celor dirr
rhmAne cu creativitatea?Baroneasa
Cum
Generalia Net aptitudinile vizuale care ii ajuti
si scanezemai
uqor un text pe diagonald. Au iravifat s[ i9i dezvolte
filtrele dt' ,,su-,'l"*-*:'1'1Tf
I"L*il"If
*s"'nl";fil;;;; "Hfiffi T"tr:il:li
de cea irelc- rceacrealie decitunrirm".oolal{,
care au nevoie sd sorteze informa$a importantl mai
iqipetrec
copiii
vant6. Dar - qi acestaesteun mare ,,da{'- rezultatul
esteinfltr- il"il;;""i calculator'
ff,fl"t'1ff uff;;t;:1iil::
enlat de filtml Pe care il aleg, explicl Stan
Kutcher' Dacd st'
ar putea fi
timp
pufin i"'a^a'-Jl'nevoiesdselc i1;:fi'fffi
::".''tr-i
lasd, pur qi simplu, purtali de semnalele vizuale' ;;;tit u" *
ugor munipulali de designeri versafi' Dac5"
pe de alti parte'
pt'
il).
.*;i:*;:*;fHT
;;,;i*"'i I'J#
'ig,'tut'!l
:
invali sd treacl printre stimulii vizuali 9i se concentreazd r timpului i:-ff; ziua copilului -:
cuvintele-cheie importante, atunci gi-au dezvoltat
o uriaqi abi- t:'::'";';;aminut din
fiecare "t cred
p[rinlii care umPlu ce s
a ceeace spunebaroneasa'
din aceasta conffar
litate de a se descurca in fluxul masiv de informa$e L-"illg organizate?
lume saturatl mediatic.

199
NetcrescutidiSitalI
creierulGeneraliei

f98 | cresculi digital creierul GeneraJieiNet

 a trecut testul Graduate
prin punctaiul cu care
cd internetul este grozav pentru tinerele min{i creativr'
qiesteunstarin *pT.'!1]i'i-if
LntAdmission
Amintifi-vi cd marea majoritate a adolescenf,lor se distreirz,i
*J"iJ"p deseograrilst'ut"lo'unite'
cu jocuri video gl, aga cum observd Jenkins,joaca nu este pt'rr il:Hffi
cipoate n"C1etiffi fl*::tl:"#:"J
sicaute s-o
tru ei o activitate tAmpi gi pueril[. Ei se bucuri de ,,pldct'n'a stateror arputea
de a-gi focaliza atenlia cdtre ceva", scrie el. Acest tip de joitr''l il:T#;;;'n*;"g'uril ^-Y:nu' sto&eze
ce s6 se deranjeze sd
rtnoreZ€intr_o oru, uqu .'-ilae sarcinicare
l este profund creativd. Implicd invdlarea din propriile greq;t'lr,
*tJ*1u ezepe
seconcentr
din experimenf joc de roluri, eqec gi multe alte aspecte irl,' ffi:ffi;
gAndire'
rlicd un alt nivel de
gAndirii creative. ti .-:
Este, cu siguranfX, mult mai creativ sd cauli lucrurile 1'r' Acumnususlinta";;;;"o:" :e u*T:
TT:::::;:T:
;il H;i:;;;;;umatate Y"'n tli:'::
intemet decAtsd stai in fafa unui televizor. Netul este o comoir
rd pentru tinerii scriitori ca Zoe Knowles, in vArstd de 13 arrr,
i
;;;t;;"*; .'ua'a:""]if1::,H:::1Til;
re 16 9l z'+()e d'r ""* ii."^ ,o"-"o i"r" t:
sevorbeqte1aEtiri
despre
care locuiegte la cAtevablocuri distanfd de mine in Toronto. A t;; sunt localizatellrile :1t"
craProaPe fu
trei#erturi peo
scris primul sdu roman qi contribuie cu povegti pe un silr' i:::::
e'uuia sau
sauditr Israelul
:T,tilHil:':
numit FicWad. Scriepovestioare scurte inspirate de o emisiurtt' ilru?:ffiff'ffi,il;;
tdesteo batjocura* "Tla :"-10;;:""Hi::
dacio caulipe
H; ffiffi.'u*urr" taHastings
TV, un film sau un desen sau driar lucrSri originale. Una dirrtrr'
pe
povegtile ei a fost cititd de peste 1.400de copii; primegte foarlr' fi stresatcu detaliile -
nu te
mult feedaback de la cititori. GAndifi-vn ce inseamnd toitlc rdia. Dar s-ar Putea sl
acestereacfii pentru tAndrul creativ. Nu este mai bine decAts,t Iea le poli g[si' TrTnsici p*prseazl memoria im
-c^
scrii pe hArtie gi sd speri cd, i:rtr-o bwd, zi, vei fi publicat? i;pil, .oian Generaeia
T::l::f:l'li,nevoie
...,o,"demar
demai
ffiG"; 'ie"'*1e-'^lam
iIJHffi" a" *"*olu*-pul*"
Iteabilitlli ?de nusori-
i::lf^i.,p":,:::i::i:
teLviziune
S ep i erd eme mo ri a ? ;"::::ffi: ffi;;;:tl'"*"r
m"moria
niciunf"t auu"t'u"u*"ntul cumamvdzt't'
$T*H;;l#
Aea
Amintirile unor fapte specifice, noteazd baroneasa, s-,rl il::ru;ffiil"*"lecomanda)'
putea si nu mai fie atAt de importante acum, cAnd pofi alla tAnirnumaistdn'ii^-i" "':P"iui1'T:]::ij:::::
cafondsonorin timpce
;T'Ttffi;i" [*"t"'ul
web'r acaJsta *P':::1:T:t
data bitdliei de la Hastings cu ajutorul unui click sau dotr,1
Aici sunt de acord cu ea. De ce si ne chinuim ore intregi l,t zheazbpe "|;Tl15iEl
deaplicalii'
fl5-T ff#T**;;; 'a "o'poate '"1e
gcoald sd memorim pasaje lungi de fapte istorice, cAnd lt'
sute,Poate
seazd *u-a" tti"-"ti' M.ll'l,lt:ti;::1:
in
putem afla instantaneu?
Eioparolr
il lll;; ffi: iJJ""'r urtt""f ei'luand
Asta imi aminteqte de un tip genial de douizeci gi ceva t|'
iderafie managementul iu*t
ratiernanageutsr";;;; lqS':i::"-tff:: video
ani care lucra pentru nGenera incd din colegiu, inainte si dcvi urrr"r a" date.un joc
nd un star al practicii strategice la Deloitte. Tipul ieso irr trebuie s[ linl minte

ctctrutidiSlal 2Ol
crejerulGeneralieiNet I

ZOO I Crescutidlgital creierul GeneraliejNet

 ar putea avea mii de personaje. Ei trebuie sd organizeze q;i de util unui scri-
sa Intemetul observi Carr, este extraordinar
inregistreze informafia gi si iqi aducd aminte cum si o momente de liniEte
accr,sr, r, dar este ingriiorat cd ii va satura acele
ze. Apoi, mai sunt sutele (intre 100 gi 700) de prieteni de doar pentru cunoaqterea
1r, h .ur" te poli afundain lectur6,"nu
Facebook- cine era tipul cu pildrie rogie?_, fir6 si mai punt,rrr extragem din cuvintet:.:::::*:i:'-:*:15"
la socoteald invdfarea unui nou limbaj format din acronirr,, Pe care o in propria ta minte"'
raflile intelecLale ale acelor cuvinte
precum OMG sau LOL; numele a zeci de bloggeri; gi a sute plin de informafii isto-
tlr. Usi" rrr articol elocvent 9i profund
site-uri. in concluzie, cei din Generatia Net chiar au nevoit, :ui tehnologii asupra gAn-
dce fascinantedespreimpactul noilor
igi imbunitifeascd memoria, dar din motive diferite. c[ autorul a reuEit si igi
dirii umane, ceeace indica faptul
gisi un moment liniqtit sd
depigeasci lipsa atenfiei pentru a
put cum rimAne cu noi ceilalli qi' in
iari"'qi s[ gAndeasta'
Concentra
reaestei mportanti Jr cei din GenerafiaNet?Am pierdut acele
momen-
piJ*f""
pe net? Nu existi indoiali
b de linigte in timp ce ne dideam
Totugi, mulli boomeri tot mai suspecteazd cdintemetul h, a gAndi clar sau a-!i
c! trebuie si stopezidistracliile pentru
diminueazd puterea de concentrare.,,Nu mai gAndescasa piali supra-aglomeratdde
cunl lm"glnu ceva.$i cAndte afli pe o
obiqnuiam sd o fac", spune Nicholas Carr, fosful editor tuclt.e;te t1,11
execrr ldei, esteo Provocaresi te concentrezi'Dar-
tiv de la HarrsardBusinessReaiew,intr-un articol intifulat cdbeneficiileaceluiflux uriaq
,,Nr, f.Uit (t ,."ur.d medita$a)9i cred
face Google proqtt?", care a apirut in numdrul de provocdrile'
vard dirr de informalii contrabalanseazd
Atlantic Monthly',,o simt cel mai putemic cand citesc.imi tipic al Genera$eiNet sedescurch
er,r $i cred ci reprezentantul
ugor sd md scufund intr-o carte sau un articol mai lung. Mintt,.r boomer' Observla propriii mei
Erult mai bine cu astadecAtun
mea era prinsd de narafiune sau de manipularea argumentelor se concentreze'sd stopeze
iopii ca gtiu cAnd trebuie s[
gi imi petreceam ore intregi citind pasaje lungi mental linigtit de careau nevo-
de proz,t, Clotracliite9i s[ cauteun spaliu
Rareori mi se mai intAmpld aga.Acum, atenfia mea inclpe
s.i g p"*" a gAndi profund' Unii dintre noi ies la o plimbare'
sari dupi doud sau trei pagini. Nu mai am rdbdare, a gAndi'Nu corrteazd
piertl ,t"" t fala unui foc saufac o baie Pentru
firuf incep si-mi caut altceva de lucru. Md simt mintea si lucreze' Personal'
"u
qi .r,l, i5de o fact, atdtatimp cAti,ti laqi
trebuie sd imi tArisc mereu creierul inapoi la text. de lucru: wordul' e-mailul
Tpctur,r Ittrnci cAndscriu, arn-patruunelte
intensd care de obicei imi venea natural a devenit implr,tirea
o lupti.,, ,Dentrua comunica* dif"ritu surse,un wiki pentru
spune Carr, ii modeleazd felul in care gAndeEtt,: r-- 'inut cu colegii 9i un browser - Google-
{temetul $ reeditareade conp r_ _^^:^r:-^_^firi
rxri
,,Imi gtirbegte capacitatea de concentrare qi contemplart,.
,;il;;;r"u t',fot*u1iilor' Fdri relele de socializars
Mintea mea se agteaptdacum si ob{ind informafie agacum fdrd radio'
i_o ;Flesagerieinstantanee,firi iTunes' firi televizor'
distribuie neful: intr-un flux constant de particure. pe vremuri, tuturor celor din Genera$a
flrA jocuri. Concentrarea,aFsPune
eram un scubadiaer in oceanul cuvintelor. Acum, zgArii doar uneltele qi sursele
doar Net, esteoptimh atunci cAndfolosesc
suprafala ca un tip intr-un jet ski,'. fac o plimbare' rezistAnd
de informa$epertinente'Iar in pauze

2O2 Crescugi
digital Creierulceneraliei Net CreierulGeneralieiNet Crexuti di$ul 2O3
| |
 tenta{ieimele nafuralede a mAncacevasau a scrie c6lt,r,,i 'surprios" intr-un laborator' Creierelenoastresunt mult prea
mesajepe BlackBerry. icate qi misterioase Pentru asta'

Pauzele
mentale
sunt,deasemenea,
importante copiiisuntin regule
sute de oameni care
Atunci cAnd te concentrezi, pauzele mentale pot fi pr.,, De-a lungul carierei mele, am ascultat
ductive. Noi, boomerii, n-ar trebui sd ne mai pdcilim singrrr.r uu,,pr"ai4ii gravedesprececonseci"T *:",
"i "3:l9li
trebuia si le topeasci
ludm o grimadd de pauze la munci gi la qcoali, p€ruze th, ra creierelor tinere. Televizorul
in zombie' Nu s-a
cafea sau acea plimbare lent[ pAni la rdcitorul de apd. Si tr,i ile. jocurile video si ii transforme
care anunli
din Generafia Net iau pauze, niciuna din astea. Acum, aud oameni
fdri nicio
dat pauze de Facebook, gi ,,Oacinumaipolilucraeficienr, ie irr,"rrirrr,"a digitall ii face pe copii proEti'
as spune cd cele din urmd :o]::tt-qi*precumwikipedia radi convingdtoare'
profesorul de limba
ifi facmaibinedecat
unshot ffi:::::::J:j;ifi:'J:'#,'; Luafi-l de exemplu pe Mark Bauerlein'
Oumbest HowtheDigitalAge
Generation:
de cofeini sau o figari rapi- perspectiv5." lure ,uru a scis The
:pefies
YoungAmericansandJeopardizes Our'y1*
di. Credcd estemaibine ,^;{:{;t:*ff+X*,1|Jo,l,i,:, ^:ty::
cei din
ci tinerii de azisunt
i clrfi eJte mai proqti decAt
pentru productivitate, aqa
mult tt*
cum atlefii de eliti trebuie sd ia o pauz6 de la antrenamentul aliile precedente pentru cd i9i petrec foarte l"
Dar sunt ei cu
intensiv pentru a-gi odihni mugchii inainte de cea mai btrn,r ilogiaiigitati, in mod specialpe intemel
a fost
performan![ a lor. [ra"t cea-maiproasti generalie?Chiar Bauerlein
de la testele de
Deci nu cred cd multitaskingul - sau, mai bine spus, trect, rit s[ recunoascd faptul c[ punctajele
zece ani dupi al
rea rapidd de la un lucru la altul - este neapirat un lucru rirrr iEentl au crescut cu trei puncte la fiecare
petrecutin
pentru creierul celor din Generafia Net. S-ar putea s6-i ajuh,. OU"U.tMondial, iar potenlialul timpului
anumite aptitudini de p1o-
Dacd pot i:rvdfa sd facd fafi mai multor surse de informa{ie irr flta ecranului de a ne imbunitlfi
la aceastievolulie din ulti-
timp real, atunci cAnd scriu un eseu sau rezolvd o problenr,i irur" vizuald ar fi putut contribui
fapt incomod' profesorul
complicat5" cred cd sunt mai productivi decAt eram eu la v6r ii ani.a Dup[ ." u d",.operit acest
ar putea fi mai "agili
sta lor, cAnd stiteam cu cAtevacirfi gi incercam sd le pun cal, ,.*r'tor",rt ci cei din ieneralia Net
punct de vedere
la cap qi sd vin cu o idee noui. Copiii au infeles, cred, asta. 1", dar spune ch sunt ,,ignoranfi din
plAnge ef 9i au o
A-fi permite luxul de a digera noi bifi de informaf,e in timlr uli'. Nu itesc marile oPere literare, se
ce el numeqte
ce lucrezi nu reprezintd neapdrat o distractie. Lucrand in acesr generali s[racd - ei suferi de ceea
acum nu mai
fel md ajuti si imi dezvolt capacitatea de a gAndi profunc1. iti nediscriminativi putemicd"' Aqadar'
Dar sunt cei
GAndirea creativi autenticd si rezolvarea problemelor nu pol c[ sunt irncefi la minte, ci doar ignoranfi'

creierul GeneralieiNet cresuti didtal 2O5

|
2O4 | Cresculidigital Creierulceneratiei Net
 au de-a face mai
din Generalia Net mai ignoranfi decAt erau boomerii la virslo c gi rlmAn in urmi - din motive care
dec[-
lor? Se pare cd nu. cu intemetul 9i mai mult cu sistemul educafional
alte carze sociale'
Profesorul cauti in testele gcolare alte dovezi pentru ,r ';l , probleme de familie, sdricie 9i
s-ar schimba
susfine titlul pompos al cirfii. Departe de a fi codagi, ek,vri Ei ar fi mai buni daci sistemul educalional
gAndi 9i procesa
americani (cel pufin cei din claselepatru-opt) se descurci rrrirl a se adapta la stilul lor de a invila
bine la matematici gi citire decAt acum cA$va ani.4 Punctirprl mafia. Aqa cum veli
mediu al celor din anii superiori nu s-a schimbat prea mtrlt la anumili ;]:l3,nffilffiiij;fiffi'
Iincapitolul5,
majoritatea materiilor. Se pare ci profesorul nu poate dovt'tlt i se schimb[, dar sis- morti,dea faceconexiunigide
cd cei din GeneraSaNet sunt mai tAmpi decAtcei din generaliiL' tul estei nci blocat inainvS}aince|m aialeat or iuli
nonliniarmodcu',#)f,ti';r,*ororr,
anterioare, aqaci mai incearcd o dati. ,,Niciun grup din istori+r hiul mod de predare'
ronoNro
omenirii nu a deschis o astfel de fisurd intre condifia lor mntc ci daci celor din
rial6 qi realizdrile lor intelectuale", tuni profesorul. ,,Nimt'rrl a(ia Net li se Pun la
,1r^r^ -^^^^^-a pentru ea face
nantr' fafi infuziel
face fati infuziei
nu a beneficiat de asemenea inovafii tehnologice qi totugi :ia ilie uneltele necesare
o fac deja unii
genereze un progres mental atAt de mic."43Cu alte cuvinte, r,l ationale de azipe de intemet - aqa cum
de a fi cea
ar trebui sd se descurcemai bine, probabil datoritd intemetulrrr ezentanfi ai Genera$ei Net -, ei au potenfialul
au deja abilitifile
Deci despre ce e vorba? Lrtemeful este o for,ti a ignorantei srrrr inteligenti genera$e de pAni acum' Unii
a ilumindrii? de u sedescurcaprintre provocirile qi oportunit[file
preg6-
Nu m-a convins. Generafia astanu estemai proastd.Deparle iinainte de maturizare.Estetoati genera$a
ddm vina
de asta. Mulfi dintre cei din Generafia Net folosesctehnologia p** asta?Bineitrleles ci nu' Dar n-ar trebui s[
pentru a deveni mai inteligenti decAt ar putea fi pdrinlii vrco tehnologie.
datd. Aga cum am vilzut in acest capitof cregterea intr-trrr
mediu digital i-a echipat pe cei din Generafia Net cu abilitllli
mentale, precum scanarea qi trecerea rapidd de la o operalie SFATURI O MINTEMAI ASCUTffA
PENTRU
mentali la alta, de care au nevoie pentru a face fafd fluxulrrt
Lucreazdla configurarea creieruluiteu - invale sI cdnli la un
curent de informafie. Cred cd ei gtiu cAnd trebuie sd se conc(.n
sau condu pe un traseu
treze, aqacum qtiau qi cei mai inteligenf, membri ai genera{ici lnstrumentnou,invali o limbi striini
de parteata toateviala'
mele. Poate cd gAndesc gi proceseazd informalia altfel dec,rt diferit.Polis-o faci;ai neuroplasticitatea-

majoritatea boomerilor, dar asta nu i-a oprit sd vini cu iclt,i Net-

Acomodeazi-te cu releauanet a9acum o facceidin Generalia
geniale sau cu noi modele de afaceri gi cAqtigarea alegerilor. si
confortabilcu tehnologiaexplorihd-o'incearc)
familiarizeazi-te
Tofugi, problem4 agacum vom vedea ir capitolul urmltor',
ciruia creierulobtine
este mult mai complexd. $-a dovedit cd studenlii de top citcsl * NeuroPlasticitateareprezinteun procesfundamentalcu ajutorul
la
adaptative
rlspunsuri situaliistresante(n'r')'
mai mult qi se descurcd strdlucitor la gcoald. Cei slabi rrrr matii reugind,in acelatitimp, se producl

CreierulGeneralieiNet crcscu$digtal | 2O7

206 Crescu$digftal Creierulceneraliei Net
|