Proiect OM

Proiect II - Organe de maşini - Toderiţă Cristian Anul III TCM
Temă de proiect:
Să se proiecteze o transmisie mecanică pentru

acţionarea ferăstrăului de tăiat la cald. Transmisia este
formată din motor electric trifazat asincron cu rotor în scurt-
circuit, glisiere, reductor cu roţi dinţate cu două trepte, prima
treaptă cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi, a doua cu dinţi drepţi
şi cuplaje elastice cu bolţuri (între motor şi reductor,
respectiv între reductor şi maşina de lucru).
Date de proiectare
 P3=28KW - puterea necesară la maşina de lucru;

 n3=360 rot/min - turaţia arborelui de intrare al maşinii de lucru;
 i=4,2 raportul total de transmitere;
 Dh= 10.000 ore - durata de funcţionare a transmisiei.
1
CAPITOLUL I
ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI A GLISIERELOR
1. Schema cinematică a transmisiei
Transmisia este alcătuită din:

- motor electric;
- cuplaj elastic cu bolţuri;
- reductor;
- cuplaj elastic cu bolţuri;
- maşina de lucru.
Motor
I1STAS=i1
Z2 Z1
P2, n2
Z3 Z4
P3, n3
I2STAS=i2
ML
2. Calculul cinematic 2
Raportul total de transmisie este

i = itr1 x itr2
i tr1  i 1  (12
,  125
, ) i i conform STAS 6012-82;
Se calculează abaterea raportului de transmitere cu relaţia:
i1STAS  i 2 STAS  i
 3%
i
Pentru i=4,2, se obţine:
4,2
itr1=i1= (12
,  125
, ) 4,2  2,44  2,55 . Se adoptă i1 STAS=2,5;se determină i2=  168
, .
2,5
Se adoptă i2 STAS= 1,7.
2,5  17
,  4,2
Verificare:  0,011  3%
4,2
3. Alegerea motorului electric şi a glisierelor
Se calculează raportul de transmitere total:

it=i1STAS i2STAS=2,5x1,7=4,125
Se determină turaţia nm=n3•iT=360•4,25=1530 rot/min
Randamentul transmisiei se calculează cu relaţia:
   c   xa   ly   uz
a =angrenaje;
x = numărul angrenajelor; x=2
l= lagăre
y= numărul de perechi de lagăre y=3;
u= ungere;
z= numărul de roţi cufundate în ulei y=2
Se adoptă următoarele valori pentru randamente:
 a  0,97;   0,99; u  0,98;  c  1;
l
  1 0,97  0,99 3  0,98 2  0,87
2
P3
Puterea necesară este Pm   Pm  32,18KW

Tipul motorului : ASI 225S-60-4, cu următoarele caracteristici:
 Turaţia: 1465 rot/min;
 Randamentul =90,5%;
 cos =0,855;
I M M
 GD2=2,3 kgfm2; M=365Kg; IP  65; P  2,5; max  2,7
Mn Mn
n
Pentru motorul ales se extrag din tabele dimensiunile de gabarit:
A=356; AA=100; AB=440; B=286; BB=430; D=60; E=140; H=225; HD=560; K=19; L=865.
Pentru motorul ASI 255S-60 se aleg glisiere forma B, având 4 găuri de fixare, cu lungimea utilă
630mm, notate astfel: Glisiere 630 - STAS 1399-74.
4. Stabilirea puterilor şi a turaţiilor pe arbori

3
n1=1465 rot/min;
n2=n1/i1STAS=1465/2,5=586 rot/min;
P 28
P  3   3218
, KW;
1  0,87
P  P        3218,  0,97  0,98  0,99  30,28KW;
2 1 a u l
P  P    3218
,  0,87  27,99KW .
3 1
4
CAPITOLUL II
DIMENSIONAREA ANGRENAJELOR
1. Alegerea materialului
Pentru angrenaje puternic solicitate, (treapta a doua) cu viteze periferice cuprinse între 3 şi
12 m/s , se alege oţel aliat de cementare, 21MoMnCr12, cu 0,21%C; 1,2%Cr, având următoarele
caracteristici de rezistenţă:
Duritatea flancurilor  55  63HRC  60HRC
  25,5HRC  1530MPa
Hlim
  950MPa
0 lim
Pentru angrenaje mediu solicitate, (treapta I) am adoptat oţelul aliat 40Cr10, nitrurat în
baie, cu următoarele caracteristici de rezistenţă:
  650  200MPa;
0 lim
  1000  200MPa;
Hlim
2.Predimensionarea angrenajelor
a. Calculul tensiunilor admisibile
 H lim 1530
 HP   ZN  ZL  ZR  Z V  Z W  Z X   1330,43MPa
SHP 115
,
în care:
 - SHP= coeficient de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact; SHP=1,15;
 - ZN= factorul de durabilitate, în funcţie de material şi nr. de cicli N=Dhn60
 N=10.000x1465x60=819 106 cicli; ZN=1;
 - ZL= factorul de ungere; ZL=1;
 - ZR= factorul de rugozitate Z R=1 (danturi rectificate);
 - ZV= factorul de viteză ZV=1;
 - ZW = factorul de duritate a flancurilor Z W =1;
 - ZX=factor de dimensiune; zX=1.
b. Distanţa minimă între axe
1

M  K  Z  Z  Z  Z
 3
2
  u  1    ;
t2 H H E  
a min 
2  u 2   a   HP
2
 
în care:
u=z2/z1= raport de angrenare; La predimensionare u=i; I=4,2; i 1STAS=2,5; i2STAS= 1,7;
Mt2= momentul de torsiune la arborele roţii conduse;
Treapta I:
30,28
Mt2=9550000 P2/n2= 9550  10 3   493,47 `10 3 Nm
586 5
Treapta II:
27,99
Mt2=9550000 P3/n3= 9550  10 3   742,51 10 3
2,7
KH=KAKVKHKH= factorul de corecţie a încărcării;
KA= KAlKAm= factorul de utilizare;
KV= factorul dinamic = 1,4 (treapta I) şi 1,5 (treapta a Iia)
KH= factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact =1;
KH= factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii =1,3
ZH= factorul zonei de contact
2  cos  b 2  0,96
ZH    2,42 ,
sin  t  cos  t 0,35  0,93
unde:
 b  arcsin(sin   cos  n )  arcsin(0,243)  14,07 o ;  = 15 o ;  n  20 o ;
 tg n 
 t  arctg   20,64 o
 cos  
ZE= factorul de material, =189,8  MPa 
Z= factorul gradului de acoperire =1
Z= factorul de înclinare a dinţilor;
- pentru dinţi drepţi (tr.II) =1;
- pentru dinţi înclinaţi (tr.I) = cos  =0,98;
b 2   d 2  0,6
a     0,34 (treapta I)
a u1 3,5
- coeficientul de lăţime al danturii;
b 2   d 2  0,45
a     0,33 (treapta I)
a u1 2,7
KH=1,75 1,4 1 1,3=3,185 (treapta I);
KH= 1,75 1,5 1 1,3=3,41 (treapta II);
 Calculul distanţei minime la treapta I
1
 493,47  10 3  3,185  (2,42  189,8  1 0,98) 2  3
a min   2,5  1     143,42mm.
 2  2,5 2  0,34  1330,43 2 
Se adoptă aI STAS=140mm (STAS 6055-82).
 Calculul distanţei minime la treapta a II-a
1
 742,51  10 3  3,41  (1  189,8  1  1) 2  3
a min   17
,  1     146,03mm.
 2  17
, 2  0,35  1330,43 2 
Se adoptă aII STAS= 140mm.
3. Predimensionarea modulului
 Calculul modulului mn min
6
M t 2   u  1 K F  YFa  YSa  Y  Y
mn min  2  ;
aW   a  u  FP
;
 0 lim
 FP  ; s FP  125,
SFP
în care:
u= raport de angrenare;
aW = distanţa reală dintre axe, dată de parametrii angrenajului;
 K FI  14 ,  175
,  1 13
,  3,185
K F  K A  K V  K F  K F  
K FI  15 ,  175
,  1 13
,  3,4125
KV- se alege în funcţie de treapta de precizie şi înclinarea dinţilor;
- KV= 1,4 (treapta I);
- KV= 1,5 (treapta II);
KF= KH=1;
KF= KH=1,3;
Yfa=2,5 (în funcţie de numărul de dinţi ai roţii dinţate cu dinţi drepţi echivalentă;
zv=z/cos3);
Ysa=2 (în funcţie de numărul de dinţi echivalent);
Y=1
Y=1 (pentru dinţi drepţi) şi Y=0,8 (pentru dinţi înclinaţi)
 Calculul modulului minim necesar la treapta I
493,47  10 3 ( 2,5  1) 3,185  2,5  2  1 0,8
m n min    194
,
140 2  0,34  2,5 850
125
,
 Calculul modulului minim necesar la treapta a II-a
742,51  10 3 (17
,  1) 3,4125  2,5  2  1  1
m n min    4,09
140  0,33  17
2
, 950
125
,
Se adoptă din gama modulelor standardizate (STAS 822-82) valori superioare celor calculate:
mn STAS>=mn min.. Astfel:
- treapta I: mn STAS= 3 mm;
- treapta II: mn STAS= 4,5 mm.

4. Calculul numărului de dinţi ai roţilor dinţate
Treapta I:
2(a W  m n )  cos  2(140  3)  cos 15
z1max    25,20
m n (u I  1) 3(2,5  1)
z1 min<z1<z1 max;
z1 min=17 ; Se adoptă z1=19;
z2=uz1=2,5 19=47,5. Se adoptă z2=47.
Treapta II:
2(a W  m n )  cos  2  (140  4,5)  cos o
z 3 max    22,30
m n (u II  1) 4,5  (17
,  1)
z3 min<z3<z3 max;
z3 min=17 ; Se adoptă z3=21; 7
z4=uz3=2,5 21=35,7. Se adoptă z4=36.
Verificare:
ui 4,16  4,2
 3%;   0,966%  3%
i 4,2
z2 z4
u   4,16;
z1 z 3
z 2 47
uI    2,47  iISTAS  2,5;
z1 19
z 4 36
u II    171
,  iIISTAS  17
, ;
z3 21
5. Recalcularea modulului normal
Treapta I
2  a W  cos  2  140  cos 15
mn    3,95mm
z1   u I  1  2  cos  19  (2,5  1)  2  cos 15
Se adoptă mnSTAS=4 mm;
Treapta II
2  a W  cos  2  140
mn    4,77mm
z 3   u II  1  2  cos  19  (2,5  1)  2
Se adoptă mnSTAS=5 mm.
6. Verificarea datelor de proiectare provizorii
mn   z1  z 2  4   19  47
a   136,65mm; a W  137mm;
2  cos  2  cos 15
a W  a  m n  140  137  4 A
m nSTAS  z1   u  1 4  19  ( 2,5  1)
cos  *    0,97   *  14 o 4'11"
2  a STAS 2  137
7. Determinarea deplas ării de profil
Treapta I
aSTASaW 8
m n   z1  z 2  4   19  47 
a STAS    136,65mm; a W  137mm;
2  cos  2  cos 15   aW  a 
a W  140mm; 

 x   0  angrenaj deplasat pozitiv
z1  z 2
x   x1  x 2    inv W  inv t  ;
2  tg n
inv W  tg W   W ;
a STAS 137
cos  W   cos  t   cos 20,56  0,916   W  23,61o ;
aW 140
tg n tg20
tg t    0,375   t  20,567 o ;
cos  * cos 14,069
23,61 
inv W  tg23,61   0,02502
180
20,567  
inv t  tg20,567   0,016239;
180
19  47
x    0,02502  0,016239  0,7961
2tg20
Din tabele de determină deplasările de profil, după ce s-a găsit punctul A. Se obţin:
- x1=0,4;
- x2=0,3961;
Treapta II
m n   z 3  z 4  4   21  36 
a STAS    1425, mm; a W  143mm;
2  cos  2  cos 0   a W  a STAS 
a W  140mm; 

 x   0  angrenaj deplasat negativ
z3  z4
x   x3  x4    inv W  inv t  ;
2  tg n
inv W  tg W   W ;
a STAS 143
cos  W   cos  t   cos 20  0,959   W  16,29 o ;
aW 140
tg n tg20
tg t     t  20 o ;
cos  * cos 0
16,29  
inv W  tg16,29   0,007916
180
20  
inv t  tg20   0,01490
180
21  26
x    0,007916  0,014909   0,5472
2tg20
9 ce s-a găsit punctul A. Se obţin:
Din tabele de determină deplasările de profil, după
- x3=-0,051;
- x2=-0,497;
8. Calculul elementelor geometrice ale danturii
Treapta I
 Numerele de dinţi: z1=19; z2=47;
 Modulul normal standardizat mn=4;
mn 4
 Modulul frontal: m t    4,123;
cos  * 0,97
 Inălţimea capului dintelui: ha=ha*mn=1 mn=4mm;
h f  (h a *  c *)  m n  125
,  4  5mm;
 Inălţimea piciorului dintelui: h a *  1; c *  0,25
 Inăţimea dintelui:h=ha=hf=4=5=9mm;
 Diametrele de divizare: d1=mtz1=4,123 19=78,337mm;
d2=mtz2=4,123 47=193,781mm;
 Diametrele cercurilor de picior:
d f 1  d1  2  m n  (h a *  c *  x 1 )  78,337  2  4  (125
,  0,4)  71537
, mm;
d f 2  d 2  2  mn  (h a *  c *  x 2 )  193,781  2  4  (125
,  0,3961)  186,95mm;
d
a1  71537
,  2  9  89,537mm
 Diametrele cercurilor de cap: d a1( 2 )  d f 1( 2 )  2  h   d  186,95  18  201950
, mm
 a2
d
W1  78,337  2  4  0,4  81537
, mm
 Diametrele de rostogolire: d W 1( 2)  d1( 2)  2  mn  x1( 2 )  d  193,781  2  4  0,3961  196,950mm
 W2
d1  d 2 78,337  193,781
 Distanţa între axe: a   m n  (x1  x 2 )   4  0,7961  139,24  140mm
2 2
tg n tg20
 Unghiul profilului în plan frontal: tg t    0,375   t  20,567 o
cos  * cos 14,069
b1  d  78,377 cos 20,567  73,344mm
 Diametrele cercurilor de bază: d b1( 2 )  d1( 2 )  cos  t  d  193,781cos 20,567  18143
, mm
 b2
 73,344
  a1  arccos 89,537  35
o
db1( 2 )
 Unghiul de presiune la capul dintelui:  a1( 2 )  arccos 
18143
,
d a1( 2 )  a 2  arccos  27,718 o
 204,950
 Lăţimea roţii conduse: b 2   a  a  140  0,34  47,6  b 2  48mm;
 Lăţimea roţii conducătoare: b1  b 2  (0,5...1)  mn  48  1 4  52mm
Verificarea calităţilor geometrice ale angrenajului
 Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor sa1(2)>=0,3;
10
s a1( 2)  

 0,5   2x
1( 2 )  cos   tg t   d
 inv t  inv a1( 2)  
a1( 2 )
 z 1( 2 )  mt
 
s a1  

 0,5   2  0,4  cos 14,069  tg20,567  89,537
 0,016239  0,0893   0,5406  0,3mm
 19  4,123 t
 
s a2  

 0,5   2  0,3961  cos 14,069  tg20,567 
 204,95
 0,016239  0,041642   132
.  0,3mm
 47  4,123 t
 
 Verificarea lipsei subtăierii

h a *  x 1( 2 )
 u1( 2 )  0,5  d1( 2 )  sin  t  m n 
sin  t
1  0,4
 u1  0,5  78,337  sin 20,567  4   6,92  0
sin 20,567
1  0,3961
 u1  0,5  193,781 sin 20,567  4   27,161  0
sin 20,567
 Verificarea lipsei interferenţei profilurilor:  A1   u1;  E2   u 2 ;  A1  0;  E2  0
 A1(E2 )  a W  sin  W  0,5  d b 2(1)  tg a 2(1) ;
 A1  140  sin 23,61  0,5  18143
,  tg27,718  8,408  6,92   u1 ;  A1  0
 E2  140  sin 23,61  0,5  73,344  tg35  30,393  27,161   u 2 ;  E2  0
 Verificarea continuităţii angrenării în plan frontal: >=1,0

   z 1  tg a1  z 2  tg a 2  ( z 1  z 2 )tg W / 2 
    19  tg35  47  tg27,718  66  tg23,61 / 2  1456
, 1
 Gradul de acoperire axial >=1,0 (angrenaje cu dinţi înclinaţi)

b 2  sin  48  sin 14,069
    1159
, 1
  mn 4
 Gradul de acoperire total:          1456
,  1159
,  2,615
 Numărul de dinţi de calcul în intervalul de măsurare a lungimii W N:

z1( 2 )  tg x1( 2) 2  x 1( 2)  tg n 
Nc1( 2)     inv t   0,5;
  cos  b 2
z1( 2) 
z1( 2)  cos  t
cos  x1( 2)  ;
z1( 2)  2  x 1( 2)  cos 
sin  b  sin   cos  n  sin 14,069 cos 20  0,228   b  13,204 o ;
19  cos 20,567
cos  x1   0,899   x1  25,89 o
19  2  0,4  cos 14,069
47  cos 20,567
cos  x2   0,921   x1  22,897 o
47  2  0,4  cos 14,069
19  tg25,89 2  0,4  tg20  
N c1     tg20,567  20,567    0,5  3,414;
  cos 13,204
2
19 180 
47  tg22,897 2  0,3961  tg20  
Nc 2     tg20,567  20,567    0,5  6,85;
  cos 2 13,204 47 180 
 Numărul de dinţi în intervalul de măsurare a lungimii;
11 se obţine prin rotunjire:N1=3; N2=7
 Lungimea peste N dinţi:
 
WN1( 2)  m n (N1( 2 )  0,5 )  2  x 1( 2)  tg n  z 1( 2)  inv t  cos  n
WN1  4 (3  0,5)  2  0,4  tg20  19  inv20,567  cos 20  46,48;
WN2  4 (7  0,5)  2  0,3961  tg20  47  inv20,567  cos 20  80,47;
 Condiţii de măsurare a lungimii:
b 1( 2 )
WN1( 2 )  ;
sin  b
52
46,48   227,65;
sin 13,204
48
80,47   210,140
sin 13,204
Treapta a II-a
 Numerele de dinţi: z3=21; z4=36;
 Modulul normal standardizat mn=5;
mn
 Modulul frontal: m t   mn  5
cos  *
 Inălţimea capului dintelui: ha=ha*mn=1 mn=5mm;
 Inălţimea piciorului dintelui:

h f  (h a *  c*)  m n  125
,  5  6,25mm;
h a *  1; c*  0,25
 Inăţimea dintelui:h=ha=hf=6,25+5=11,25mm;
 Diametrele de divizare: d3=mtz3=5 21=105mm;
d4=mtz4=5 36=180mm;
 Diametrele cercurilor de picior:
d f 3  d 31  2  m n  (h a *  c *  x 3 )  105  2  5  (125
,  0,05)  93mm;
d f 4  d 4  2  m n  (h a * c *  x 4 )  180  2  5  (125
,  0,497)  162,53mm;
a3 d  93  2  1125
,  115,5mm
 Diametrele cercurilor de cap: d a3( 4)  d f 3( 4)  2  h  d  162,63  22,5  185,03mm
 a4
W3 d  105  2  5  ( 0,05)  104,5mm
 Diametrele de rostogolire: d W 3( 4 )  d 3( 4 )  2  m n  x 3( 4 )  d  180  2  5  ( 0,497)  175,03mm
 W4
d3  d4 105  180
 Distanţa între axe: a   mn  (x3  x4 )   5  ( 0,05  0,497)  139,765mm  140mm
2 2
tg n tg20
 Unghiul profilului în plan frontal: tg t     t  20 o
cos  * cos 0
b3 d  105 cos 20  98,667mm
 Diametrele cercurilor de bază: db3( 4 )  d 3( 4)  cos  t  d  180 cos 20  169,144mm
 b4
12
 98,667
db3 ( 4 )   a3  arccos 115,5  3132, o
 Unghiul de presiune la capul dintelui:  a3( 4 )  arccos d 
169,144
a 3( 4 )  a 4  arccos  23,915 o
 185,03
a 139,76
 cos  W 
aW
 cos  t 
140
 cos 20   W  20,26 o
 Lăţimea roţii conduse: b 3   a  a  140  0,33  46,2  b 2  47mm;

 Lăţimea roţii conducătoare: b 4  b 3  (0,5...1)  m n  47  1  5  52mm
Verificarea calităţilor geometrice ale angrenajului
 Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor sa3(4)>=0,3;

s a3( 4 )  

 0,5   2x
3 ( 4 )  cos   tg t   d
 inv t  inv a 3( 4 )  
a3( 4 )
 z 3( 4 )  mt
 
s a3  

 0,5   2  0,05  tg20   0,01490  0,061611 

115,5
 0,607  0,3mm
 21  5
 
  0,5   2  0,497  tg20   185,03
s a4    0,01490  0,026074    0,828  0,3mm
 36  5
 Verificarea lipsei subtăierii

h a *  x 31( 4 )
 u3( 4 )  0,5  d 3( 4 )  sin  t  m n 
sin  t
1  0,05
 u3  0,5  105  sin 20  5   2,606  0
sin 20
1  0,497
 u4  0,5  180  sin 20  5   8,897  0
sin 20
 Verificarea lipsei interferenţei profilurilor:  A 3   u 3 ;  E 4   u 4 ;  A 3  0;  E 4  0
 A 3(E4 )  a W  sin  W  0,5  db4( 3 )  tg a4( 2) ;
 A 3  140  sin 20,26  0,5  169,44  tg23,915  10,91  2,606   u3 ;  A 3  0
 E4  140  sin 20,26  0,5  98,667  tg3132
,  18,64  8,897   u4 ;  E4  0
 Verificarea continuităţii angrenării în plan frontal: >=1,0

   z 3  tg a 3  z 4  tg a 4  ( z 3  z 4 ) tg W / 2 
    21  tg3132
,  36  tg23,915  57  tg20,26 / 2  1224
, 1
 Gradul de acoperire axial =0 (angrenaje cu dinţi drepţi);
 Gradul de acoperire total:          1224
,
 Numărul de dinţi de calcul în intervalul de măsurare a lungimii W N:
13
z 3( 4 )  tg x3 ( 4 ) 2  x 3( 4 )  tg n 
N c 3( 4 )     inv t   0,5;
  cos  b 2
z 3( 4) 
z 3( 4 )  cos  t
cos  x3 ( 4 )  ;
z 3 ( 4 )  2  x 3 ( 4 )  cos 
sin  b  sin   cos  n   b  0 o ;
21  cos 20
cos  x3   0,944   x3  19,244 o
21  2  ( 0,05)
36  cos 20
cos  x4   0,9663   x4  14,900 o
36  2  ( 0,497 )
21  2  0,05  tg20  
Nc 3    tg19,244   tg20  20    0,5  2,745;
  21 180 
36  2  0,497  tg20  
Nc 4    tg14,9   tg20  20    0,5  3,493;
  36 180 
 Numărul de dinţi în intervalul de măsurare a lungimii; se obţine prin rotunjire:N1=3; N4=4

 Lungimea peste N dinţi:
 
WN3 ( 4 )  m n (N 3 ( 4 )  0,5)  2  x 3 ( 4 )  tg n  z 3 ( 4 )  inv t  cos  n
WN3  5 ( 3  0,5)  2  0,05  tg20  21  inv20  cos 20  38,2;
WN4  5 ( 4  0,5)  2  0,497  tg20  36  inv20  cos 20  52,48;
9. Verificarea angrenajelor
 Verificarea la solicitarea de contact a angrenajului cu dinţi înclinaţi (treapta I)

F t 1  K A  K V  K H  K H u1
 H  zH  zE  z   z      HP1( 2 )
b 2  d w1 u
1 1
 2  cos  b  2
 2  cos 13,204 2
zH      1442
,
 cos  t  sin  t   cos 20,567  sin 20,567 
1
2
zE  189,8MPa
1 1
z    0,828
 1456
,
z  cos   cos 14,069  0,984
2  M t1 2  493,47  10 3
Ft1    12598,64N;
d1 78,337
K A  175
, ; K V  14
, ; K H  1;; K H  13
, ; b 2  48mm; d W 1  81537
, mm; u  2,5
 H lim 1530
 HP   ZN  ZL  ZR  Z V  Z W  Z X   1  0,95  1  1  1  1  1263,91MPa
SHP 115
,
12598,64  175
,  14
,  1 13
, 2,5  1
 H1  1442
,  189,8  0,828  0,984    81168
, MPa   HP  1263,91MPa
52  81537
, 2,5
12598,64  175
,  14
,  1 13
, 2,5  1
 H1  1442
,  189,8  0,828  0,984    543,5867MPa   HP  1263,91MPa
48  196,95 2,5
14
 Verificarea la încovoiere a angrenajului cu dinţi drepţi
Ft 3  K A  K V  K F  K F
F   YFa  YSa  Y  Y   FP
b 4  mn
2  Mt3 2  742,51 10 3
Ft 3    14210,77N;
dw 3 104,5
K A  175
, ; K V  15
, ; K F  1; K F  13
, ;
z4
z 4V   36;
cos 2 
0,75 0,75
YFa  2,5; YSa  155
, ; Y  0,25   cos 2   0,25   0,862; Y  1;
 1224
,
14210,77  175
,  15
,  1  13
,
 F3   2,5  155
,  0,862  1  623,549MPa   HP
52  5
14210,77  175
,  15
,  1  13
,
 F4   2,5  155
,  0,862  1  689,88MPa   HP
47  5
 o lim 950
 FP   YN  Y  YR  YX   1  112
,  0,9  1  766,08MPa;
SFP 125
,
15
CAPITOLUL III
PREDIMENSIONAREA ARBORILOR SI STABILIREA DIMENSIUNILOR

CONSTRUCTIVE ALE CARCASEI
1. Predimensionarea arborilor
16  M t
Se realizează din condiţia de verificare la torsiune: d1pr  3
   at
16  M t1 16  209,774  10 3
 Pentru arborele 1: d1pr  3
   at
 3
  60
 26,113mm  d1pr  30mm
(arbori din oţel carbon, cu  at  60MPa );

16  M t 3 3 16  742,51  10 3
 Pentru arborele 3: d 3pr  3
   at

  60
 39,79mm  d 3pr  45mm
 Predimensionarea arborelui 2 se realizează din limitarea rezistenţei la rupere prin răsucire:
16  M t 2 3 16  493,47  10 3
d 2pr  3   34,72mm  d 2pr  35mmm
   at   60
2. Alegerea preliminară a rulmenţilor
Se aleg rulmenţii radial-axiali cu role conice:

- pentru arborele 1 aleg: rulmentul cu seria 32206
D=62; T=21,25; C=44; Co=38,5; Y=16;
- pentru arborele 3 aleg rulmentul cu seria: 32209
D=85; T=24,75; C=68; Co=58; Y=1,5
Cota  se determină cu relaţia: =T1+T3+(10…20) mm = 24,25+24,75+15=65 mm.
3. Stabilirea elementelor constructive ale carcasei reductorului
- Distanţa de la roata dinţată la peretele reductorului;

a=10mm;
- Grosimea peretelui corpului;
=0,025A+5;
=0,025140+5=8,5 mm
Adopt =9 mm.
- Distanţa dintre roţile dinţate montate pe aceeaşi axă, c=15mm;
- Distanţa minimă între roţiole dinţate şi peretele interior al carcasei reductorului:
1,5
1,59=13,5
Adopt =14 mm.
- Grosimea peretelui capacului:
1=0,89=7,2
Adopt 1=8 mm.
- Grosimea flanşei corpului:

h=1,5=1,59=13,5 mm 16
Adopt h=14 mm.
- Grosimea flanşei capacului:
h1=1,51=1,58=12 mm
- Grosimea tălpii:
t=1,5=1.59=13,5 mm
Adopt t=14 mm.
- Grosimea nervurilor corpului:
c=0,8=0,89=7,2 mm
Adopt c=7
- Grosimea nervurilor capacului:
c1=0,81=0,88=6,4 mm
Adopt c1=6
- Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie:
d1,5=1,59=13,5
Adopt d=14 mm
- Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se află lângă
lagăre:
d10,75d=0,7514=10,5 mm
Adopt d112 mm
- Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu se află lângă
lagăre:
d20,5d=7 mm
Adopt d28 mm
- Lăţimea flanşei corpului şi a capacului:
K=3d2=38=24 mm
Adopt K=30 mm
- Distanţa între roata mare şi fundul băii de ulei:
15
159=45
Adopt 1=50 mm
- Distanţa de la roata de curea la capătul lagărului:
l2=(15…20) mm
Adopt l2=18 mm
- Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului:
l1=(5…10) mm
Adopt l1=8 mm
- Lungimea părţii de arbore pe care se fixează roata de curea:
l3=(1,2 …1,5)dI
l3= 1,435=49 mm
- Lăţimea capacului lagărului:
l4=(15 ..25) mm
l4=20 mm
CAPITOLUL IV
STABILIREA SCHEMELOR DE CALCUL ALE ARBORILOR

17
Arborele 1
b T 52
= 1  1    l1   10  14  8  58
2 2 2
F t1 5355,68
Fr1  tg n  tg20  2009,58N
cos  * cos 14,069
C 2M t1 2  209,774  10 3
Ft1    5355,68N
d1 78,337
30916,16
Fa 21  Ft1  tg *  1342,27N
dW 2 81537
,
M1  Fa 21  1342,27   5422,41Nmm
85638,74 2 2
dW 1 81537
,
M t1  Ft1   5355.68   218343,04Nmm
2 2
M1  Fr 1   1
HA  2 1  Fr 1   1  M1  0  HA  
2 1
54722,41  2009,58  58
  1476,53N;
2  58
-155314,72  M1  Fr1   1
HB  2 1  Fr 1   1  M1  0  HB  
2 1
 54722,41  2009,58  58
  533,045N;
2  58
218343,04
168826,81 Momentele încovoietoare rezultante şi cele

echivalente se determină cu relaţiile:
M irez  M iH
2
 M iV
2
;
M ech.  M irez
2
 (  M t1 ) 2 ;
177360,24  aI
  0,5;
206650,28  aII
M t1  218343,04Nmm;
208266,83 109171,52
18
Arborele 2
3=56 2=114 1=58 1=58mm;

b3 T3 47
3     l1    10,5  14  8  56mm
2 2 2
Fr12=2009,58N;
D C M=
dW2 196,95
Fa12   134227,  132180,03Nmm
2 2
234196,06 Fr43=Ft3tgn=9399,42tg20=3421,11N;
2M t 2 2  493,47  10 3
Ft 3    9399,42N
d3 105
b b 47
102016,2 2= 2  3    26   65  114mm
205619,68 2 2 2
dW2
Fr 43 ( 1   2 )  Fr12  1  Fa12
2
HA   
 1   2   31
,  172  2009,58  58  132180,03
342111
 
226
HA  367178
, N;
dW 2
320789,28 Fr 43  3  Fr12 ( 3   2 )  Fa12
2
HB   
 1   2   31
,  56  2009,58  170  132180,03
342111
 
97709,12 226
HA  1758,90N;
493470
141259,96 Ft 1   1  F t 3  (  1   2 )
381031,77 VA  
1   2   3
5355,68  58  9399,42  172
 
228
VA  5728,38N;
253761,43 Ft 1  (  2   3 )  Ft 3   3
VB  
1   2   3
5355,68  170  9399,42  56
 
284310,63 228
453942,03 VA  1684,64N;
353939,28
19
Arborele 3
3=56 3=56
95791.08
Fr 34 342111
,
M iH   3   56  9579108
, Nmm
2 2
Ft 34 9399,42
M iV   3   56  263183,76Nmm
2 2
3
3
263183,76
742510
280074,31
371255
46050,42
20
Stabilirea formei constructive a arborilor
Se calculează diametrele în punctele importante, celelalte stabilindu-se în funcţie de

necesităţi:
32  M ej
dj  3 ;  ai  45MPa
   ai
Arborele 1:
32  M eB 32  10917152
,
In punctul B: dB  3 3 = 29,12mm  dB = 30mm;
   ai   45
32  M eC 32  208266,83
In punctul C: d C  3 3 = 36,12mm  d C = 40mm;
   ai   45
Deoarece df1-d3>14 mm, roata 1 nu face corp comun cu arborele 1, ci se va fixa pe acesta
printr-o asamblare cu pană paralelă.
Arborele 2
32  M eC 32  353939,28
   ai   45
32  M eD 32  453942,03
In punctul D: dD  3 3 = 46,83mm  dD = 50mm;
   ai   45
21
Arborele 3
32  M eA 32  371255
In punctul A: d A  3 3 = 43,80mm  d A = 45mm;
   ai   45
32  M eC 32  465050,42
   ai   45
22
CAPITOLUL IV
ALEGEREA PENELOR SI VERIFICAREA ARBORILOR
Din STAS 1005-71 se aleg penele pentru montarea roţilor dinţate pe arbori:
Arborele 1:
b  12mm b  8mm
h  8mm h  7mm
 
  40mm     25mm  
t 1  5mm t 1  4,0mm
t 2  3,5mm t 2  3,3mm
Arborele 2:
b  14mm b  14mm
h  9mm h  9mm
 
  50mm     45mm  
t 1  5,5mm t 1  5,5mm
t 2  3,8mm t 2  3,8mm
Arborele 3:
b  14mm b  12mm
h  9mm h  8mm
 
  50mm     40mm  
t 1  5,5mm t 1  5mm
t 2  3,8mm t 2  3,5mm
1. Calculul lungimii penelor şi standardizarea acestora
Lungimea minimă necesară penei se determină din solicitarea se strivire, aceasta fiind
solicitarea principală.
4  Mt
l  as  100  150N / mm 2 pentru OL60
d  h   as
Arborele 1:
4  218343,04
l  40   18,19mm
40  8  150
 Pentru pene forma A: lp=l+b=19+12=31mm;
 Se adoptă: lSTAS=36mm;
 Verificarea geometrică: lSTAS<=(0,8…0,9)b1=(0,8..0,9)52=41,6mm (A)
4  218343,04
l 25   29,11mm
25  8  150
 Se adoptă: lSTAS=40mm; 23
Arborele 2:
4  493470
l 50   29,2mm
50  9  150
4  493470
l 45   30,19mm
45  9  150
Arborele 3:
4  742510
l 50   44mm
50  9  150
4  742510
l 40   58,87mm
40  8  150
2.Verificarea penelor la forfecare
Se face cu formula:
2  Mt
f    af  af  (0,2  0,3)   c
d b  l
Arborele 1:
2  218343,04
 f 40   25,27   af  66  99N / mm 2
40  12  36
2  218343,04
 f40   54,58   af  66  99N / mm 2
25  8  40
Arborele 2:
24
2  493470
 f50   3133
,   af  64  96N / mm 2
50  14  45
2  493470
 f25   34,81   af  64  96N / mm 2
45  14  45
Arborele 3:
2  742510
 f50   43,00   af  64  96N / mm 2
50  14  50
2  742510
 f40   44,19   af  64  96N / mm 2
40  70  12
3. Verificarea la oboseal ă a arborilor
Se vor face două verificări la oboseală în două secţiuni periculoase ale arborelui 2, cu
concentratori de tensiune diferiţi.
Verificarea la oboseală se va face în dreptul canalelor de pană şi în zona saltului de
diametru, determinându-se coeficientul de siguranţă efectiv “c” care este apoi comparat cu un
coeficient de siguranţă admis.
c  c
c  c a  15
,  2,5
c 2  c 2
Secţiunea I d=50mm (zona canalului de pană);
 Se determină coeficientul c cu relaţia:
1
c 
  v m în care:
 
     1  c
  = coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor ;   =1,5;
 = coeficient de calitate a suprafeţei; =0,91;
 = factor dimensional; =0,6;
Mi
V  ; Mi = momentul încovoietor; Mi=381031,77Nmm;
Wz
b  t1   d  t1
2
W z=   d    50 3 14  5,5  ( 50  5,5) 2
3
   10747,05mm 3
32 2 d 32 2  50
38103177
,
v   35,45N / mm 2
10747,05
-1=rezistenţa la oboseală a materialului arborelui; -1=280Mpa;
m = tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective; m=0 (solicitare
alternant simetrică)
Înlocuind, se obţine:
1
c   2,87;
15
, 35,45

0,91  0,6 280
 Se determină coeficientul c  cu relaţia:
25
1
c 
   v m în care:
 
     1  c
   155
,
  0,91;
   0,76;
 1  160MPa;
 c  0,6   c  0,6  300  180MPa;
 max Mt 493470
 v  m     2143
, N / mm 2
2 2  Wp 23018,89
  d3 b  t1   d  t1
2
  50 3 14  5,5   50  5,5
2
Wp      23018,89mm 3 ;
16 2 d 16 100
M t  494370N  mm;
494370
 V  m   2143
, N / mm 2
23018,89
1
c   2,38
155
, 2143
, 2143
,
 
0,91  0,76 160 180
De determină coeficientul global:
c  c 2,87  2,38
c   183
,  c a  15
,  2,5
c2  c2 2,87 2  2,38 2
Secţiunea II (zona trecerilor de diametru)
 Se determină coeficientul c cu relaţia:

1
c 
  v m în care:
 
     1  c
  = coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor ;   =1,5;
 = coeficient de calitate a suprafeţei; =0,91;
 = factor dimensional; =0,6;
Mi
V  ; Mi = momentul încovoietor; Mi=142886,91Nmm;
Wz
  d 3   45 3
W z=   8946,17mm 3
32 32
142886,91
v   15,97N / mm 2
8946,17
-1=rezistenţa la oboseală a materialului arborelui; -1=280Mpa;
m = tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective; m=0 (solicitare
alternant simetrică)
26
1
c   6,38;
15
, 15,97

0,91  0,6 280
 Se determină coeficientul c  cu relaţia:

1
c 
   v m în care:
 
     1  c
   155
,
  0,91;
   0,76;
 1  160MPa;
 c  0,6   c  0,6  300  180MPa;
 max Mt 493470
 v  m     13,789N / mm 2
2 2  Wp   45 3
2
16
d 3
  45 3
Wp   ;
16 16
M t  494370N  mm;
1
c   3,706
155
, 13,789 13,789
 
0,91  0,76 160 180
 De determină coeficientul global:
c  c 6,38  3,706
c   3,20  c a  15
,  2,5
c2  c2 6,38 2  3,706 2
27
CAPITOLUL V
ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR
1. Alegerea rulmenţilor
Preliminar, pentru arborii 1 şi 3 au fost aleşi următorii rulmenţi:

 arborele 1 - rulmenţi radial-axiali cu role conice, seria 32206, montaj în X;
 arborele 3 - rulmenţi radial-axiali cu role conice, seria 32209, montaj în X.
Pentru arborele 2 se determină reacţiunile rezultante în lagăre:

R rezA  H 2A  VA2  (367178
, ) 2  (1578,9) 2  3996,86N;
R rezB  HB2  VB2  (5728,38) 2  1684,64 2  5970,95N
Asupra arborelui 2 se manifestă forţele:
- Fa=1342,27N;
- Fr=2009,58N;
Se aleg rulmenţi radial-axiali cu role conice, seria 32207, având următoarele caracteristici:
D=72mm;
T=24,25mm;
c=57daN;
c0=50daN;
e=0,37;
Y=1,6.
Fa 1342,27
Se calculează raportul:   0,667  e  0,37;
Fr 2009,58
Din tabele se extrag valorile X=0,4; Y=1,6 şi se determină forţele axiale totale ce se
manifestă pe fiecare lagăr în parte.
Se noteză cu Fa’= forţa axială internă;
Fa = forţa axială din angrenaj;
Se transformă forţa radială în forţa axială proprie, cu relaţiile:
FrA 3996,86
FaA '  0,5   0,5   1249,01N
Y 16
,
FrB 5970,95
FaB '  0,5   0,5   1865,92N
Y 16
,
FaA '  FaB '
FaA 'Fa1  1249,01  1342,27  259128
, N  FaB '
Apare o fortă de compensare în lagărul B: T=Fa’+Fa1-FaB’=2591,28-1865,92=725,36N;
Forţa totală pe fiecare lagăr va fi:
FaA=FaB’+Fa1=3208,19N;
FaB=FaB’=1865,92N;

R rezA  H 2A  VA2  1476,53 2  2677,84 2  3057,93N;
R rezB  HB2  VB2  533,045 2  2677,84 2  2730,37N
- Fa=1342,27N; 28
- Fr=2009,58N;
D=62mm;
T=21,25mm;
c=44daN;
c0=38,5daN;
e=0,37;
Y=1,6.
Fa 1342,27
Se calculează raportul:   0,667  e  0,37;
Fr 2009,58
Din tabele se extrag valorile X=0,4; Y=1,6 şi se determină forţele axiale totale ce se
manifestă pe fiecare lagăr în parte.
Se noteză cu Fa’= forţa axială internă;
Fa = forţa axială din angrenaj;
Se transformă forţa radială în forţa axială proprie, cu relaţiile:
FrA 3057,93
FaA '  0,5   0,5   955,603N
Y 16
,
FrB 2730,37
FaB '  0,5   0,5   853,24N
Y 16
,
FaA '  FaB '
FaA 'Fa1  955,603  1342,27  2297,83N  FaB '
Apare o fortă de compensare în lagărul B: T=Fa’+Fa1-FaB’=2297,83-853,24=1444,63N;
Forţa totală pe fiecare lagăr va fi:
FaA=FaB’+Fa1=853,24+1342,27=2195,51N;
FaB=FaB’=853,24N;

R rezA  H 2A  VA2  1710,55 2  4699,7 2  500131
, N;
R rezB  HB2  VB2  1710,55 2  4699,7 2  500131
, N
- Fa=0;
- Fr=3421,11N;
D=85mm;
T=24,75mm;
c=68daN;
c0=58daN;
Y=1,5.
Fa
Se calculează raportul:  0  e  0,37;
Fr
FaA = FaB=0 (nu există solicitări axiale)
2. Calculul sarcinii dinamice echivalente
Arborele 1
PA (B )  X  V  FrA (B )  Y  FaA (B ) 29
FaA (B )
Se recalculează raportul:
V  FrA (B )
FaA 2195,51 X  0,4
Pentru lagărul din A se obţine:   0,717  e  0,37  
V  FrA 1 3057,93  Y  16
,
PA  0,4  1 3057,93  16
,  2195,51  4735,98
FaB 853,24 X  1
Pentru lagărul din B se obţine:   0,312  e  0,37  
V  FrB 1  2730,37 Y  0
PB  FrB  2730,37N
Arborele 2
PA (B )  X  V  FrA (B )  Y  FaA (B )
FaA (B )
Se recalculează raportul:
V  FrA (B )
FaA 3208,24 X  0,4
Pentru lagărul din A se obţine:   0,802  e  0,37  
V  FrA 1  3996,86  Y  16
,
PA  0,4  1  3996,86  16
,  3208,19  673184
, N
FaB 1865,92 X  1
Pentru lagărul din B se obţine:   0,312  e  0,37  
V  FrB 1  5970,95 Y  0
PB  FrB  5970,95N
Arborele 3
PA  FrA  500131
, N
PB  FrB  500131
, N
3. Calculul capacităţii dinamice necesare
Se calculează capacitatea dinamică necesară cu relaţia:

p
C A (B )  PA (B )  L
n  60  L h
L= durabilitatea nominală a rulmentului; se determină cu relaţia: L  [mil. rot ]
10 6
1465  60  10000
LI   897mil. rot
10 6
586  60  10000
L II   3516
, mil. rot
10 6
360  60  10000
L III   216mil. rot
10 6
Arborele 1
C A  4735,98  3,33 879  36265,24  c  44000N;

C B  2730,37  3,33 879  20907,506  c  44000N;
30
Arborele 2
C A  673184
,  3,33 3516
,  39148,31  c  57000N;
C B  5970,95  3,33 3516
,  34723,43  c  57000N;
Arborele 3
,  3,33 216  25125,85  c  68000N;

C A  C B  500131
Dimensiunile umerilor de sprijin pentru rulmenţi:
Seria 32206: d3=52mm;
d4= 57mm;
l1=3mm;
l2=4mm;
Seria 32207: d3=61mm;
d4=67mm;
l1=4mm;
l2=5mm;
Seria 32209: d3=73mm;
d4=80mm;
l1=4mm;
l2=5,5mm;
Degajarea pentru rectificare are forma conform STAS 7446-66
r=0,6mm
t=0,3mm;
b=2,5mm;
b1=2mm
t1=0,2mm.
4. Alegerea elementelor de etanşare şi a capacelor rulmenţilor
La intrarea arborelui 1 şi ieşirea arborelui 3 din carcasă se realizează etanşarea cu inele

de pâslă sau garnituri manşetă de rotaţie, în funcţie de turaţia arborelui.
Pentru intrarea în carcasă se vor folosi etanşări cu garnitură manşetă de rotaţie (STAS
7950/2-72), cu următoarele caracteristici:
d=28mm
D=47mm;
b=7mm;
c=0,4mm.
31
La ieşirea din carcasa reductorului se adoptă sistemul de etanşare cu inele de pâslă (STAS
6577-70), cu următoarele caracteristici:
d=42mm;
Dimensiunile inelului de pâslă:
d2=54mm;
b=5mm;
Dimensiunile canalului:
d3=43mm;
d4=55mm;
b1=4mm.
Pentru etanşarea spaţiilor în care lucrează rulmenţii se folosesc capace fixate cu şuruburi,
ale căror dimensiuni constructive sunt prezentate în figura următoare:
Dimensiuni Arborele 1 Arborele 3

D1=D+2,5ds D1=62+2,56=77 D1=85+2,58=105
D2=D1+2,5ds D2=77+2,56=92 D2=105+2,58=125
D3=0,9D D3=55,8 D3=76,5
b=2,5ds b=2,56=12 b=2,58=20
b1=b2=1,2ds b1=b2=1,26=7,2 b1=b2=1,28=9,6
4 şuruburi 6 şuruburi
Capacele laterale oarbe au aceleşi dimensiuni ca şi cele străpunse.
5. Alegerea accesoriilor
 Se mai aleg capacul pentru orificiul de vizitare a reductorului;

 Nivela de ulei;
 Inelul de ridicare, conform STAS 3186-77, M16STAS 3186-77
32
CAPITOLUL VI
ALEGEREA CUPLAJELOR
1. Alegerea cuplajelor. Stabilirea dimensiunilor constructive
Alegerea cuplajelor se face în funcţie de momentul de torsiune pe care trebuie să-l

transmită, majorat cu un coeficient de serviciu c s care depinde de maşina de lucru şi de motorul
care acţionează.
Mtc=csMt;
cs=1,55.
Pentru cuplajul motor-reductor: Mtc= 1,55493470=764878,5Nmm;
Pentru cuplajul reductor-maşină de lucru Mtc= 1,55742510=1150890,5Nmm;
Se adoptă cuplaje elastice cu bolţuri, conform STAS 5982-79, de tip N care îndeplinesc
condiţia Mn>Mtc, respectiv cuplaj mărimea 6 şi cuplaj mărimea 7.
Cuplajele alese au următoarele caracteristici:
Mărimea 6 Mărimea 7
Semicuplă P (pregăurit) Semicuplă P (pregăurit)
diametrul nominal 30 diametrul nominal 45
l2=48mm l2=64mm
l3=78mm l3=94mm
4=8mm 4=8mm
D=180mm D=212mm
D1=140mm D1=172mm
D2=105mm D2=130mm
s=3mm s=4mm
N=12 bucăţi N=16 bucăţi
Se formează codurile cuplajelor astfel:

 Cuplaj CEB 6N-P-OT60-3 STAS 5982-79
 Cuplaj CEB 7N-P-OT60-3 STAS 5982-79
2. Verificarea cuplajelor
Se verifică bolţurile cuplajului la încovoiere şi la presiunea de contact.

2  M tc
Forţa pe un bolţ se determină cu relaţia: F1  unde n= numărul de bolţuri;
D1  n
 Verificarea la încovoiere:
l3  l2 
32  F1   s
 2  unde = diametrul bolţului; =1,4d4
1    ai  (90...110)MPa
 3
 Verificarea la presiunea de contact 33

F1 4
p   p as  (13)MPa
   l3  l2  
 Pentru Cuplaj CEB 6N-P-OT60-3 STAS 5982-79

2  764878,5
F1   910,569N;
140  12
  14
,  8  112, mm    16mm;
 78  48 
32  910,569    3
 2 
1   40,759  110MPa
  16 3
910,569 4
p   2,415  3MPa
16   78  48 
 Pentru Cuplaj CEB 7N-P-OT60-3 STAS 5982-79

2  1150890,5
F1   836,402N;
172  12
  14
,  8  112 , mm    16mm;
 94  64 
32  836,408    3
 2 
1   39,519  110MPa
  16 3
836,402 4
p   2,218  3MPa  p as
16   94  64  
34
CAPITOLUL VII
VERIFICAREA LA INCALZIRE A REDUCTORULUI
1.Alegerea materialului de ungere
Se determină viteza pe cercul de rostogolire cu relaţia:

  d W  n 1   196,95  586
v   6,04m / s
60  10 3 60  10 3
In funcţie de materialul roţii dinţate şi de viteza periferică se adoptă uleiul TIN 125 cu
300
vâscozitatea cinematică    146 cst . Deoarece v<15m/s, se utilizează ungerea prin
v 0,4
imersiune.
2. Calculul randamentului total al reductorului
 a   aI   aII
 Pentru angrenajul cu dinţi înclinaţi (treapta I):
      1 1 
 aI  1    
a' cos   z1 z 2 
  0,05  01,    0,05 
   2,615 

a'  5 (pentru angrenaje rodate)  0,05  2,615  1 1 
   aI  1       0,993
 = 14,069  5  cos 14,069  19 47 
z1  19 

z 2  47 
 Pentru angrenajul cu dinţi drepţi (treapta a II-a)
     1 1 
aII  1    
a' cos   z 3 z 4 
  0,05  01,    0,05 
      1224
, 

a'  5 (pentru angrenaje rodate)   0,05  1224
,  1 1
   aII  1       0,997
=0  5  cos 0  21 36 
z1  21 

z 2  36 
 a   aI   aII  0,993  0,997  0,990

35
3. Calculul suprafeţei reductorului
Din desenul de ansamblu se calculează suprafaţa de schimb de căldură cu exteriorul, în

care nu se include şi talpa reductorului:
  120 2   115 2
S=2(380x145)+2x(258x145)+2x(   140  110 )+140x145+
4 4
  120   115
 145   145 =399586,8mm2=0,3995868m2;
2 2
4.Verificarea la încălzire a reductorului
Din ecuaţia echilibrului termic se calculează temperatura uleiului din baie, care nu trebuie
să depăşească o temperatură admisibilă.
P2   1   a 
t  to   t a  80 o
  Sc   a
în care:
to = temperatura mediului ambiant; to=18oC;
P2= Puterea la arborele de ieşire (în W); P2=27990W;
a= randamentul reductorului; a=0,99;
Sc= suprafaţa de calcul a reductorului [m2]; Sc=1,2S
= coeficient de transmitere a căldurii între carcasă şi aer; =12;
27990   1  0,99
t  18   66,96 o  t a  80 o
12  12
,  0,3995868  0,99
36

Proiect OM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect OM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect II - Organe de maşini - Toderiţă Cristian Anul III TCM

Să se proiecteze o transmisie mecanică pentru

 P3=28KW - puterea necesară la maşina de lucru;

ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI A GLISIERELOR

1. Schema cinematică a transmisiei

Transmisia este alcătuită din:

Raportul total de transmisie este

3. Alegerea motorului electric şi a glisierelor

Se calculează raportul de transmitere total:

4. Stabilirea puterilor şi a turaţiilor pe arbori

a. Calculul tensiunilor admisibile

 Calculul modulului mn min

- treapta II: mn STAS= 4,5 mm.

5. Recalcularea modulului normal

6. Verificarea datelor de proiectare provizorii

7. Determinarea deplas ării de profil

8. Calculul elementelor geometrice ale danturii

 Verificarea lipsei subtăierii

 Gradul de acoperire axial >=1,0 (angrenaje cu dinţi înclinaţi)

 Numărul de dinţi de calcul în intervalul de măsurare a lungimii W N:

 Inălţimea piciorului dintelui:

 Lăţimea roţii conduse: b 3   a  a  140  0,33  46,2  b 2  47mm;

Verificarea calităţilor geometrice ale angrenajului

 Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor sa3(4)>=0,3;

 Verificarea lipsei subtăierii

 Numărul de dinţi de calcul în intervalul de măsurare a lungimii W N:

 Numărul de dinţi în intervalul de măsurare a lungimii; se obţine prin rotunjire:N1=3; N4=4

 Verificarea la solicitarea de contact a angrenajului cu dinţi înclinaţi (treapta I)

PREDIMENSIONAREA ARBORILOR SI STABILIREA DIMENSIUNILOR

(arbori din oţel carbon, cu  at  60MPa );

 Predimensionarea arborelui 2 se realizează din limitarea rezistenţei la rupere prin răsucire:

2. Alegerea preliminară a rulmenţilor

Se aleg rulmenţii radial-axiali cu role conice:

3. Stabilirea elementelor constructive ale carcasei reductorului

- Distanţa de la roata dinţată la peretele reductorului;

- Grosimea flanşei corpului:

STABILIREA SCHEMELOR DE CALCUL ALE ARBORILOR

168826,81 Momentele încovoietoare rezultante şi cele

3=56 2=114 1=58 1=58mm;

Stabilirea formei constructive a arborilor

Se calculează diametrele în punctele importante, celelalte stabilindu-se în funcţie de

ALEGEREA PENELOR SI VERIFICAREA ARBORILOR

1. Calculul lungimii penelor şi standardizarea acestora

3. Verificarea la oboseal ă a arborilor

 Se determină coeficientul c  cu relaţia:

Secţiunea II (zona trecerilor de diametru)

 Se determină coeficientul c cu relaţia:

 Se determină coeficientul c  cu relaţia:

ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR

Preliminar, pentru arborii 1 şi 3 au fost aleşi următorii rulmenţi:

Pentru arborele 2 se determină reacţiunile rezultante în lagăre:

Pentru arborele 1 se determină reacţiunile rezultante în lagăre:

Pentru arborele 3 se determină reacţiunile rezultante în lagăre:

2. Calculul sarcinii dinamice echivalente

3. Calculul capacităţii dinamice necesare

Se calculează capacitatea dinamică necesară cu relaţia:

C A  4735,98  3,33 879  36265,24  c  44000N;

,  3,33 216  25125,85  c  68000N;

Degajarea pentru rectificare are forma conform STAS 7446-66

4. Alegerea elementelor de etanşare şi a capacelor rulmenţilor

La intrarea arborelui 1 şi ieşirea arborelui 3 din carcasă se realizează etanşarea cu inele

Dimensiuni Arborele 1 Arborele 3

Capacele laterale oarbe au aceleşi dimensiuni ca şi cele străpunse.