Ultrasunete Aplicatii

SUDAREA CU ULTRASUNETE
Tehnologii bazate pe utilizarea ultrasunetelor
Sunetele sunt oscilaii mecanice ale unui mediu elastic, cu frecvene percepute de urechea omului, adic n domeniul 20 Hz - 20 kHz. Ultrasunetele sunt oscilaii mecanice cu o frecven mai mare dect cea sonor, curent ntre 20 kHz si 0 !Hz. "in fizic se cunoaste c o pertur#aie produs local ntr-un mediu elastic se propa$ din aproape n aproape, prin oscilaiile particulelor, ca und mecanic. "ac undele electroma$netice se pot propa$a si n vid, ultrasunetele se pot propa$a numai n medii materiale.
. . Propriet i ale ultrasunetelor a! "iteza de propagare %ntre viteza de propa$are &, lun$imea de und si frecvena f a undei ultrasonore exist relaia: C=f %n funcie de direcia de oscilaie a particulelor fa de direcia de propa$are e'ist( - unde longitudinale, la care direcia de oscilaie este aceeasi cu direcia de propagare. Se produc #n medii gazoase$ lichide sau solide%
)iteza de propa$are este dat de(
unde( E - modulul de elasticitate lon$itudinal, - densitatea, - coeficientul *oisson.
- unde transversale, la care direcia de oscilaie este perpendicular pe direcia de propagare. Se produc numai #n medii solide% )iteza de propa$are este dat de(
unde( + - modulul de elasticitate transversal.
- unde de suprafa (unde Lamb), care sunt o co !inaie de unde londitudinale si transversale.
,ceste unde pot e'ista de-a lun$ul unei suprafee, care poate fi si cur#at. )iteza de propa$are a undelor -am# depinde de constantele de material, dar si de dimensiunile materialului si de frecven.
b! &mpendana acustic a unui mediu are e'presia( " = C #$g%s &'
.n material cu impendana acustic ridicat se numeste (acustic tare(, )n ti p ce un aterial cu impendana acustic mic se numeste (sla! acustic(.
)alorile vitezei de propa$are si ale impendanei acustice pentru diferite medii
c! Re'le(ia si re'racia ultrasunetelor la supra'aa de separaie dintre dou medii
"ac un fascicul de unde ultrasonore de intensitate l* atac perpendicular suprafaa de separaie dintre dou medii, + si & ,fig.+-, de i pendane sonore "+ si "&, o parte din und va fi trans is /refractat0 n mediul 2, iar restul reflectat n mediul +.
.ntensitile trans ise )n cele dou edii sunt /0 l*, respectiv /1.*, unde /0, respectiv /1 sunt coeficieni su!unitari, iar /0 2 /1 = +.
)ig% *%+ Reflexia si refractia ultrasunetelor la suprafaa de separare a dou medii a- incidena pe direcie nor al3 !- incidena su! un anu it ung4i
&oeficientul de transmisie /refracie0(
&oeficientul de refle'ie(
"ac impendanele celor dou medii sunt aproape e$ale, coeficientul de refle'ie este minim, iar unda ultrasonor se transmite aproape n totalitate din mediul + )n ediul &. .nvers, dac o und ultrasonor ntlneste un mediu acustic tare, se va reflecta ntr-o proporie nsemnat.
d! Atenuarea ultrasunetelor se produce dup acelasi mecanism ca la propa$area unei unde.
"ac se msoar amplitudinile oscilaiilor n dou puncte, 5+ si 5&, atenuarea se calculea6 cu:
%n practic, amplitudinea undei ultrasonore este msurat cu transductoare, care generea6 o tensiune de amplitudine proporional cu amplitudinea undei. Spre e'emplu, dac pe ecranul unui osciloscop, raportul amplitudinilor celor dou semnale este 2, atenuarea este( a 1 20lo$2 1 20'0,2 13 d4.
*%+%Producerea ultrasunetelor
5'ist mai multe ci de producere a ultrasunetelor, reflectnd ntr-un fel etapele de pro$res tehnolo$ic n acest domeniu. a% ,enerarea ultrasunetelor pe cale aero sau hidrodinamica se face folosind ca-it i rezonante%
Se o#in ultrasunete de frecvene n 6urul a 20 kHz, la puteri reduse /su# 0070 si randamente mici.
b% ,enerarea de ultrasunete pe cale ionic se realizeaz cu a6utorul unui $az preala#il ionizat n cmp electric alternativ, cu frecven ultrasonor. 8onii se deplaseaz antrennd moleculele $azoase, dnd nastere unei oscilaii acustice, de frecvena cmpului e'citator. !etoda este foarte puin folosit n practic.
c% ,enerarea de ultrasunete pe cale electrodinamic se #azeaz pe principiul unui difuzor, la care mem#rana este nlocuit cu un #loc metalic avnd frecven proprie de rezonan n domeniul ultrasunetelor. &nd frecvena curentului n #o#ina de e'citaie devine e$al cu frecvena proprie a #locului metalic, amplitudinea vi#raiei atin$e valori importante. .ltrasunetele o#inute au o sin$ur frecven, iar randamentul conversiei este #un.
d% ,enerarea ultrasunetelor 'olosind e'ectul magnetostricti- foloseste proprietatea unor materiale feroma$netice /numite ateriale agnetostrictive- de a se comprima sau dilata dac sunt plasate ntr-un cmp ma$netic.
9eciproc, orice ntindere sau compresiune a materialului aflat ntr-un cmp ma$netic se traduce ntr-o modificare a flu'ului ma$netic ce l tranverseaz.
"ac notm cu l lun$imea #arei, cu P fora de natur agnetostrictiv, cu .B si .l variaiile induciei si ale deformrii su# aciunea cmpului ma$netic, vom avea relaiile( * 1 !:;4 ;41 !<:/;l=l0 cu 7 si 78 coeficieni de aterial.
"eoarece cmpul ma$netic alternativ de frecven mare duce la pierderi nsemnate prin histerezis si cureni tur#ionari, miezul se realizeaz din tole de $rosime mic /0, ...0,2 mm0, necesitnd si rcire cu ap prin convecie forat. 9andamentul optim se o#ine cnd frecvena de e'citaie este e$al cu frecvena proprie de rezonan a #locului me$netostrictiv.
/ateriale magnetostricti-e utilizate frecvent sunt( - materiale feroma$netice pure ,9i, :e, Co-3 - alia6e /permendur, alfer, permalo>, hipernik, superpermalo>0? - ferite - com#inaii ntre o'idul unui metal si o'idul de fier. @ransductoarele ma$netostrictive au puteri de ordinul sutelor de Aai, iar frecvena ultrasunetelor nu depsete 00 kHz.
e% ,enerarea ultrasunetelor 'olosind e'ectul piezoelectric foloseste proprietatea unor materiale /numite ateriale pie6oelectrice- de a se defor a dac sunt plasate )ntr-un c; p electric.
"ac < este tensiunea aplicat unui ele ent de grosi e g din aterial, presiunea p de natur piezoelectric ce apare, are valoarea(
9eciproc, dac se variaz $rosimea cu =g su! aciunea unei solicitri mecanice, pe suprafaa materialului apare densitatea de sarcin electric(
,plicarea unei tensiuni pe dou fee opuse ale cristalului piezoelectric cu o#inerea de efecte mecanice de comprimare sau dilatare se numeste efect pie oelectric invers. Este i portant de stiut c polaritatea tensiunii determin sensul e'ectului mecanic /comprimare sau dilatare0, deci pentru producerea de ultrasunete, cristalul se e'cit cu tensiune electric alternativ, de frecven ultrasonora.
8nvers, aplicarea unui efort mecanic cu o#inerea unei tensiuni electrice, se numeste efect pie oelectric direct. >ensul efectului ecanic deter in polaritatea tensiunii, deci la detectarea de ultrasunete, cristalul $enereaz tensiuni electrice alternative, de frecven ultrasonor. %n practic, acelasi cristal poate fi si emitor si receptor de ultrasunete. Substanele cu propriet i piezoelectrice sunt( cuarul, sarea Sei$nette, turmalina, sulfatul de litiu,
&aliti piezoelectrice deose#ite au ceramicile electrostictive polari ate, reali6ate prin presarea, formarea si coacerea n cuptor de pul#eri ceramice precis dozate, simultan cu aplicarea unui cmp electric constant, intens, n scopul orientrii dipolilor n sensul liniilor de cmp. E(emple0 titanatul de #ariu, zirconatul de plum# si titan /denumit *B@0, nio#atul de litiu, etc.
@ransductoarele piezoelectrice au puteri de zeci - sute de Aai si frecvena de rezonan ntr-o pla6 lar$ /20 kHz ... 0 !Hz0.
,tt transductoarele ma$netostrictive ct si cele piezoelectrice, pentru a $enera ultrasunete de amplitudine ma'im, vor fi acordate n CsemiundC, adic lun$imea lor pe direcia de oscilaie va fi multiplu de l &. ?n acest fel, la e'tremiti apar ventre de oscilaie, datorate undelor staionare ce se sta#ilesc n transductor.
APL&CAT&&
Cur irea pieselor cu a1utorul ultrasunetelor &urirea pieselor cu a6utorul ultrasunetelor are o pondere foarte mare datorit simplitii procedeului, eficacitii ridicate si productivitii deose#ite. Denomenele care stau la #az sunt cavitaia si efectele ecanice de6voltate )ntr-o !aie de lichid de curare.
Denomenul de cavitaie se manifest n prezena unei unde acustice @*, de are intensitate, transmis de un transductor ntr-o #aie de lichid si const n $enerarea de #ule de $aze si vapori /cu diametre de ordinul m0, urmat de spar$erea lor violent.
5'plicaia se #azeaz pe faptul c presiunea e'ercitat de ultrasunete n lichid are alternane pozitive si ne$ative.
%n semiperioadele n care presiunea este sczut scade punctul de fier#ere al lichidului si se formeaz #ule de vapori. %n urmtoarea semiperioad, cnd presiunea va creste, se va produce o implozie violent a acestor #ule, determinnd presiuni locale de 000 daE=cm2 si nclziri de pn la 000 F&.
,ceast a$itaie puternic, realizat n urma cavitaiei, determin desprinderea particulelor strine de pe suprafaa pieselor de splat.
Denomenul se accentueaz dac lichidul de splare este un deter$ent sau un solvent.
&uvele de splare au transductoare piezoceramice montate pe perei. &onstrucia unui transductor compus, de tip CsandAichC, este dat n fi$ura.
Semnificaia notaiilor este( + A corp metalic din oel cu rol de reflector acustic, 2 si 2G - discuri piezoceramice polarizate, B - e !ran de rezonan din titan, C -difu6or ecanic. Drosi ea ele entelor transductorului se face pe !a6a condiiei de rezonator n CsemiundC pentru ntre$ ansam#lul.
%n prima cuv piesele sunt supuse nmuierii si splrii $rosiere, apoi sunt trecute ntr-o a doua, unde sunt curate total, urmnd o cltire si uscare n vapori. Semnificaia notaiilor( ! - transductoare acustice, "#S generator electric de frecven ultrasonora, R - element $ncl itor electric (uneori $nglobat $n peretele cuvei).
A-anta1ele acestor instalaii sunt date de productivitatea ridicat si calitatea currii, mai ales n zonele interioare, $reu accesi#ile ale pieselor. Se foloseste aceast tehnic n microelectronic, electrotehnic, mecanic fin, tehnica vidului -oriunde se cer condiii deose#ite de curenie a suprafeelor pieselor.
PRELUCRAREA D&/ENS&2NAL3 CU A4UT2RUL ULTRASUNETEL2R
Prelucrarea dimensional a unei piese cu a6utorul ultrasunetelor foloseste e'ectul erozi- al unor particule abrazi-e acti-ate de oscilaiile ultrasonore ale sculei. *articulele a#razive pot fi n suspensie lichid sau fi'ate pe scul.
*relucrarea cu ultrasunete se aplic la acele materiale care au 'ragilitate ridicat , densitate nu prea mare si nu sufer deformaii plastice nainte de rupere /ceramica, sticla, safirele, alumina, cuarul, siliciul, feritele, etc.0 &u #une rezultate se pot prelucra si alia6e dure( car#uri metalice, oelurile aliate, alia6e de titan. /aterialele cu plasticitate ridicat /oelurile moi, cupru, aluminiul0 nu se pot prelucra, cci ultrasunetele nu produc dislocaii de material, iar particulele a#razive se pot ncastra n material.
%n fi$ura este prezentat schema de principiu a prelucrrii cu ultrasunete. 5ner$ia cinetic de vi#raie cu frecven ultrasonor a sculei S se transmite piesei @ prin inter ediul granulelor a#razive + aflate n suspensie lichid, circulat n spaiul de lucru. *relevarea de particule de material 7 din pies se explic prin aciunea coro!orat a trei ageni ero6ivi: granulele a!ra6ive - D, #ulele de cavitaie ultrasonic - 4 si undele de soc hidraulic.
a! ,ranulele abrazi-e au efect dominant n eroziune. %ntre scul si pies se e'ercit o for de apsare static D, pentru crearea unei presiuni statice de H I daE=cm2.
- Se creeaz premisele transmiterii socurilor dinamice ale sculei, care vi#reaz a'ial cu o frecven ultrasonic. - Su# efectul acestor socuri, $ranulele mai mari sau a$lomerrile de $ranule, aflate n contact direct att cu scula ct si cu piesa, produc microfisuri n stratul superficial al piesei.
!icrofisurile pro$reseaz n adncime, iar su# aciunea altor $ranule, presate sau accelerate de vi#raiile sculei, se desprind microparticule din pies.
b! Sub aciunea -ibraiei ultrasonice a sculei, n lichidul purttor de $ranule a#razive apar solicitri de ntindere si compresiune. - %n faza de ndeprtare a sculei, apar eforturi de ntindere, care produc ruperi n masa lichidului, formndu-se micro#ule de cavitaie. - %n fazele de apropiere ale sculei, se produc solicitri de compresiune a lichidului, iar micro#ulele se distru$ prin implozie, ducnd la presiuni locale ce depsesc 000 daE=cm2. Se produc microfisuri, precum si prelevare de material din pies. .ltrasunetele produc n lichid unde de soc hidraulic. Su# aciunea lor lichidul ptrunde n reeaua fin de microfisuri create pe suprafaa piesei, avnd efect de pan hidraulic n prelevarea de material.
Scula vi#reaz cu frecvena f1 3...2J kHz si amplitudinea ,1 0...30 m.
Sistemul de avans al masinii menine scula la aceeasi presiune asupra piesei, iar prin prelevarea de material se o#in $uri profilate n pies, de form corespunztoare sculei.
Kocul dintre scul si pies depinde de dimensiunea $ranulelor a#razive folosite, de o#icei de 2...J ori diametrul $ranulei.
)rful sculei se e'ecut din material mult mai dur dect piesa, pentru ca materialul prelevat din scul s fie minim si uzura redus. Se poate folosi si material cu plasticitate crescut /oel moale, cupru0, cci $ranulele a#razive, su# aciunea solicitrilor dinamice, se ncastreaz ntrun strat superficial n zona vrfului sculei, oferind protecie mecanic.
+ranulele a#razive, avnd diametru echivalent 2... 20 m, de o#icei din car#ur de #or, car#ur de siliciu, diamant, car#orund, se $sesc n numr mare n spaiul de lucru. 5le se uzeaz n cursul prelucrrii, fiind necesar circulaia supensiei lichide pentru evacuarea particulelor prelevate si a $ranulelor uzate.
&irculaia suspensiei lichide n spaiul de lucru se poate face( L la presiune normal, suspensia a#raziv fiind adus din lateral la locul prelucrrii, sau prin poziionarea vertical a suprafeei de lucru cnd lichidul se deplaseaz su# aciunea $ravitaiei? L prin a#sor#ia n vid a suspensiei din spaiul de lucru, care conduce la mrirea de ,J...2 ori a vitezei de prelevare? L prin circulaia forat /pompare0, care micsoreaz efectul de cavitaie, dar productivitatea creste.
%n cazul ultimelor dou variante, scula are prevzute canale interioare pentru aspiraie, respectiv pompare a suspensiei a#razive. -ichidul suspensiei a#razive reprezint mediul de cupla6 acustic ntre scul, $ranulele a#razive si pies, asi$urnd propa$area usoar a undelor de soc. &el mai folosit lichid este apa, care este ieftin, neto'ic, are caliti de umectare, vscozitate mic, conductivitate termic #un si densitate #un pentru a susine $ranulele.
5'ist si varianta, mai rar, a prelucr rii ' r suspensie abrazi- . %n acest caz, scula este impre$nat cu praf de diamant, iar ntre scul si pies se practic o miscare suplimentar de deplasare. ,mplitudinea sculei este mai mic /circa J m0 pentru a prote6a scula, iar la locul de prelucrare se foloseste lichid de rcire.
&nstalaia electroacustic prelucrare
de
4atiul masinii + susine sania longitudinal & si sania transversal B, care per it deplasarea cuvei de lucru C )n plan ori6ontal, )n siste ul de axe xEF. ?n cuva de lucru este fixat piesa de prelucrat J. Suspensia a#raziv 3, din rezervorul M, este omo$enizat cu a$itatorul G si ve4iculat cu pompa N prin conductele +*.
&onvertorul de ener$ie electroma$netic n ener$ie acustic este transductorul ++, de tip ma$netostrictiv. *e miezul ma$netostrictiv +& se afl )nfsurarea de curent alternativ ali entat de la $eneratorul electric de nalt frecven +B, reali6at cu tran6istoare de putere HI0 sau 7E>:E0. *rema$netizarea miezului se realizez cu a6utorul unei nfsurri parcurse de curent continuu provenit de la sursa de curent continuu +C.
9i$orile cerute de la sursa de curent continuu, n ceea ce priveste filtrarea, sunt mari. %n alte variante constructive, prema$netizarea miezului se realizeaz prin ma$nei permaneni plasai ntre cele dou coloane ale miezului. Sursele de alimentare a #locului ultrasonic sunt plasate, de multe ori, ntr-o carcas separat. 4locul ultrasonic, nchis ntr-o carcas etans, este rcit forat cu ap, pentru a evacua cldura creat prin nclzirea miezului.
.n amortizor sonic +J ,din cauciuc- este plasat )n partea superioar, iar n partea inferioar, n contact direct cu miezul transductorului, este fi'at concentratorul +K, care are funcia de transfer si concentrare a ener$iei mecanice spre pies. &oncentratorul /aici de form e'ponenial0 amplific vi#raiile ultrasonore ale miezului. -un$imea concentratorului este un multiplu ntre$ al semilun$imii de und, asfel nct s asi$ure la scula de lucru oscilaii de amplitudine ma'im.
Scula de lucru +L, av;nd for a cerut de for a prelucrrii piesei, este fixat pe concentrator prin nfiletare. *oziionarea concentratorului la carcasa #locului ultrasonic se face la distana l C de miez, deci ntr-un nod de oscilaie, astfel c n aceast zon nu apar solicitri mecanice. Sistemul de avans automat +G reali6e6 avansul vertical pe parcursul prelucrrii. Capul de lucru se poziioneaz pe vertical prin mecanismul suru#piuli &*, iar ec4ili!rarea greutii acestuia se face cu contra$reutatea +M.
PRELUCRAR& CU ULTRASUNETE
Tipuri de prelucr ri cu ultrasunete
Operaiile de prelucrare sunt( $urire, alezare, realizare de orificii profilate, frezare, lamare, $ravare, de#itare n materiale fra$ile, casante, cu duritate ridicat, electroizolante sau conductoare, n $eneral $reu prelucra#ile sau neprelucra#ile prin alte procedee. *roductivitatea prelucrrii, e'primat n mm2=min, este indicat n ta#elul urmator pentru cteva materiale
A-anta1ele ale acestui procedeu de prelucrare sunt(
L precizie dimensional ridicat, la o ru$ozitate redus a suprafeei prelucrate? L vitez de prelucrare #un /zeci de secunde ... minute0, comparativ cu procedee convenionale /zeci de minute ... ore0? L a#sena acumulrii de tensiuni interne si a nclzirii locale n pies.
*relucrarea sculelor cu a6utorul ultrasunetelor conduce la o crestere a dura#ilitii sculei de 2...2 ori /e'emplu la realizarea filierelor pentru trefilarea srmelor0.
*%5%De'ormarea plastic a metalului #n c6mp ultrasonor Su# aciunea ultrasunetelor, un metal poate prezenta un fenomen de CnmuiereC, necesitnd eforturi mai mici necesare deformrii. E'ectul de 7#nmuiere7 este determinat de cresterea mo#ilitii dislocaiilor datorit prezenei tensiunilor ultrasonore periodice. Energia acustic are acelasi efect asupra deformrii plastice ca si ener$ia termic, dar cu un consum ener$etic mult redus.
-a contactul dintre pies si scula ce acioneaz asupra piesei, ultrasunetele permit(
ptrunderea mai #un a lu#rifiantului, deci o reducere a coeficientului de frecare? separarea suprafeelor de contact? erodarea asperitilor suprafeelor de contact? m#untirea condiiilor de alunecare ale unor suprafee.
*%8%)ritarea pulberilor #n c6mp ultrasonor Realizarea de piese prin presarea pulberilor a nceput s ai# o e'tindere tot mai mare. ,ceste materiale reunesc proprietile pul#erilor constituente, dar do#ndesc si proprieti noi. ,ama de materiale realizate prin fritarea ultrasonor a pul#erilor este lar$( ferite, ferodouri, ceramice piezoelectrice, etc. )enomenul intern al 'rit rii const #n o succesiune de de'orm ri plastice ale pulberilor #ntr9o matri si deplasarea lor spre a umple spaiile goale%
*rin aplicarea ultrasunetelor, mo#ilitatea particulelor creste, iar frecrile intense dintre particule $enereaz cldur mrind plasticitatea lor. :n 'inal, are loc cresterea densitii, uniformi area densitii, cresterea duritii si re istenei la rupere a materialului.
*ractic are loc o crestere a densitii cu cea J... 0P fa de fritarea clasic.
*%;%Prelucr ri prin aschiere #n c6mp ultrasonor Cresterea e'icienei procedeelor clasice de prelucrare prin aschiere /strun6ire, frezare, alezare, ascuirea sculelor0 are la #az suprapunerea peste forele sistemului clasic de aschiere a oscilaiilor ultrasunetelor.
9ezult a-anta1ele0
reducerea timpului de prelucrare? eliminarea vi#raiilor proprii ale sistemului de aschiere? reducerea tensiunilor mecanice remanente n material? reducerea temperaturilor n zona de aschiere? se reduc forele de aschiere si creste durata de via a sculei.
Problema di'icil este modalitatea practic de introducere a ener$iei ultrasunetelor n zona de desprindere a aschiei. Una din soluii este construcia adaptat a suportului port-scul sau a ppusii mo#ile la forma #locului ultrasonic.
*%<%Depuneri gal-anice cu a1utorul ultrasunetelor
.tilizarea utrasunetelor n #i de $alvanizare conduce la o#inerea de depuneri electrochimice cu caliti superioare.
%uritatea peliculei creste cu +KN la =g, sau cu BKN la Cu. !ensiunile interne )n pelicule scad )n condiiile aplicrii )n !i a ultrasunetelor.
&oro itatea este ai redus, prin faptul c agitaia ultrasonor eli in !ulele de 4idrogen. Strlucirea este ult ai !un, c4iar la aceleasi densiti de curent ca )n !ile nor ale.
%n domeniul electronicii, la cositorirea componentelor pe plci, prin a$itarea ultrasonic a #ii de cositor se e-it Clipiturile reciC, cauzate de prezena o'izilor.
*%=%Sudarea cu ultrasunete
Soluia de #mbinare a materialelor metalice sau plastice, prin vi#raii mecanice de frecven ultrasonor, s-a impus datorit a-anta1elor tehnico9economice deose#ite(
realizarea unor sudri de calitate ntre materiale similare sau compati#ile? reproducti#ilitatea foarte #un a m#inrii recomand procedeul la fa#ricaie de serie mare?
durata procesului de sudare este foarte redus? consum specific de ener$ie redus fa de metodele clasice /#azate pe topire0? ener$ia termic $enerat este localizat doar n zona m#inrii, fiind e'cluse deformaiile datorate supranclzirii.
2>SER"AT&E0 Sudarea metalelor cu a6utorul ener$iei de vi#raie de frecven ultrasonor face parte din grupa procedeelor de sudare prin 'recare, la CreceC, deoarece pe durata procesului temperatura materialelor la locul m#inrii este su# temperatura de topire.
Piesele de sudat sunt aduse n contact si strnse una asupra celeilalte cu o for determinat. )ora se aplic de c tre scul , care e'ecut si vi#raiile ultrasonore.
)ig% &rincipiul sudrii ultrasonice a metalelor
, 2 - piese de sudat, 2 - zona de m#inare, I - scula, J - concentratorul #locului ultrasonic, 3 - nicovala, M - sensul ener$iei acustice, Q - direcia de vi#rare.
)ig% &rincipiul sudrii ultrasonice a metalelor
*iesele sunt frecate reciproc, prin oscilaii mecanice de nalt frecven, iar la inter'aa zonei de #mbinare are loc ruperea peliculei de o(izi si interp trunderea prin di'uzie a atomilor de metal dintr9un material #n cel lalt% Se o#ine astfel sudura, ca le$tur metalur$ic intermediar. *rocedeul de sudare ultrasonor este eficient n cazul m#inrii metalelor sau alia6elor neferoase cu puncte de topire diferite /cupru - aluminiu, titan nichel, alam -aluminiu, etc0.
Sudarea ultrasonic a materialelor plastice Energia mecanic de -ibraie a sculei ,sonotrodei- este folosit pentru $ncl irea local a onei de contact dintre materiale, prin fazele de comprimare si ntindere n materiale termoplastice, simultan cu e'ercitarea unei fore de apsare.
2>SER"AT&E0 *rocedeul este asemntor sudrii electrice prin presiune, cu diferena c aducerea zonei de m#inare n stare nclzit se face datorit CciocniriiC materialului cu frecven ultrasonor si nu prin circulaia curenilor intensi /care nici nu ar fi posi#ili n materiale plastice0.
batiul 9 ', cu rol de a susine ansa !lul co ponentelor3 mecanismul 9 + de ridicare=co#orre a #locului ultrasonic, acionat pneumatic, cu rol n realizarea unei fore : de apsare controlat )ntre scul si aterialele supuse sudrii3 instalaia electric 9 ( destinat efecturii ciclului te4nologic de ridicare ,1O%co!or;re ,C- !loc ultrasonic, cuplare=decuplare $enerator ultrasonic, pro$ramare timp de sudare, timp de rcire, etc?
blocul ultrasonic$ format din transductorul electroacustic - I, concentratorul de unde - 3 si scula de sudare /sonotronul0 - M, cu rol destinat producerii, transformrii si aplicrii ener$iei mecanice la locul m#inrii? generatorul electronic 9 5, cu rol n alimentarea transductorului cu tensiune de frecven nalt? nico-ala ?placa metalic ! 9 ) pe care se asea6 aterialele de sudat. %irecia de vibrare * + este pe direcia a'ial a sculei.
2>SER"A@&E0
%irecia de vibrare asupra materialelor plastice este perpendicular pe suprafaa de #mbinare, spre deose#ire de sudarea metalelor cu ultrasunete, la care direcia de vi#rare este n lun$ul suprafeei de sudare. %n prezent, sunt utilizate instalaii de sudare ntr-o $am lar$ de puteri /200...2000 70, complet automatizate. Sunt utilizate si echipamente porta#ile, de tip pistol, la puteri de J0...200 7.
*%**%De'ectoscopia prin ultrasunete
De'ectoscopia cu ultrasunete se bazeaz pe 'enomenele de propagare a ultrasunetelor #n medii solide si pe interpretarea in'ormaiilor o'erite de undele re'lectate% Se cunoaste c ultrasunetele, la ntlnirea suprafeei unui mediu de impendan acustic mai mare, se reflect n proporie nsemnat, iar dac suprafaa este nclinat fa de direcia undei, are loc si schim#area direciei undei reflectate. %n plus, fiecare mediu atenueaz n mod specific unda ultrasonor.
/etoda pune #n e-iden , n materiale destinate realizrii de repere importante, eventuale fisuri, $oluri, poroziti, incluziuni de alte materiale - elemente susceptibile s produc de'ecte ale produsului 'init.
Schema bloc a unui echipament de control nedistructi- cu ultrasunete conine urmtoarele elemente( $eneratorul de impulsuri ultrasonore +8 trasductorul emisiv 0 transductorul receptor 1 osciloscopul catodic E/.
,eneratorul transmite impulsuri att spre transductorul T /prin intermediul amplificatorului ,0, ct si spre sistemul de detecie% &mpulsul trimis spre sistemul de detecie este ntrziat de o linie de ntrziere B.MR si apoi declanseaz baza de timp ,>T a osciloscopului, care transmite semnalul de #aleia6, ampli'icat de ampli'icatorul bazei de timp A>T, spre plcile de defle'ie pe orizontal.
Transductorul T emite un impuls de unde ultrasonore, care se propa$ prin materialul supus testrii, fiind reflectat /su# form de ecou0 de suprafeele de separaie cu medii de alt impenda sonor. Transductorul R capteaz impulsurile de ultrasunete reflectate, le transform n semnal electric, ampli'icat si redresat de blocul AR si aplicat plcilor de defle'ie pe vertical a osciloscopului. 8mpulsurile reflectate vor apare pe ecran la intervale diferite de timp.
,par ntotdeauna ecouri ale 'ascicului la parcurgerea grosimii materialului si #nt6lnirea supra'eelor de separaie, iar pe ecranul osciloscopului su# form de impulsuri decalate la inter-alul de timp t A +sB- , unde s este $rosimea materialului, iar - viteza ultrasunetelor n material.
8mpulsurile succesive au amplitudine diminuat datorit atenurii ultrasunetelor n material.
Dac #n material se g seste un de'ect ?ca-itate! la distaa de supra'a , ecourile se percep pe ecranul osciloscopului ca impulsuri decalate la t 1 /2s 0=v.
,coul ultrasunetelor $n material si vi uali area pe ecranul osciloscopului, pentru dou situaii- absenta defectului si pre enta unei fisuri.
"efectele de forme diverse /pori, incluziuni, caviti cu asperiti, etc0, precum si poziionarea lor la diferite un$hiuri n raport cu suprafaa materialului vor da forme specifice ale ecoului. *entru sta#ilirea formei corecte sunt necesare, uneori, msurtori suplimentare, din diferite direcii, pentru o#inerea de ecouri diferite.
5'periena persoanei care realizeaz verificarea va conduce la interpretarea corect.
E(emple de aplicare0
-eri'icarea materialelor #nainte de probele 'inale /elici de nave, palete tur#ine, roi de va$oane, ar#ori mari, repere din domeniul nuclear, etc0, depistarea 'isurilor de #mb tr6nire /n corpul aeronavelor, n conductele de descrcare ale petrolierelor, n conductele de $aze su#terane, n structura pilonilor podurilor peste ape adnci, etc0.
2>SER"AT&E0 .n e'emplu este -eri'icarea structurilor metalice ale plat'ormelor de 'ora1 marin sau ale pilonilor podurilor cu deschidere mare. %n 'aza de construcie sunt dispusi transductori piezoceramici n noduri ale structurii de rezisten sau n zone critice. *rin utilizarea a mai multe canale de msurare si compararea atent, n timp, a rezultatelor nre$istrate se o#in informaii privind e'istena unui defect si evoluia sa n timp.
Transductoarele utilizate #n de'ectoscopie sunt de tip piezoceramic,
cu rol de emi tor sau receptor de ultrasunete, sau cu ambele roluri cumulate #n aceeasi construcie.
,laturat este prezentat un transductor simplu ?emi tor sau receptor!% &ristalul piezoceramic ,B- are feele ,&- etali6ate, de la care pornesc firele de conexiune ,K-. .na din fee este lipit pe un strat protector ,+ - cu trans itere acustic foarte !un, iar deasupra celeilalte fee este dispus un material ,C- cu rol de a orti6or acustic Construcia transductoarelor
piezoelectrice utilizate #n de'ectoscopie
La construcia dubl , transductoarele emisi?E! si receptor (R) sunt dispuse sub un anumit ung.i 'a de orizontal $ n asa fel nct s se poat recepiona ecoul ultrasunetelor transmise n pies /Q0. Stratul L are rol de !arier acustic.
Construcia transductoarelor piezoelectrice utilizate #n de'ectoscopie
O condiie foarte important este ca ultrasunetele s se transmit de la emitor la pies si s se recepioneze de la pies la receptor. Stratul de aer dintre acestea, chiar foarte su#tire, are o impedanta acustic B2 foarte mic comparativ cu impedantele B ale mediilor stra#atute de unda. "ac B2SSB ultrasunetele nu se vor transmite in stratul de aer. *entru a evita acest fenomen, se foloseste o su#stan de cuplare - lichid sau past - a crei impendan acustic s fie media $eometric a impendanelor celor dou medii( B, /mediul + al transductorului0 si " , aterialul de testat-: "=,"t " -e+%& &u rezultate #une se foloseste apa, $licerina sau unele uleiuri naturale.
*%*+%/ sur ri ale unor m rimi 'izice 'olosind ultrasunetele Dolosind tehnica ultrasunetelor se pot msura( distana la care se afl un o#iect n ap, $rosimile pereilor pieselor, nivelul unui material ntr-un recipient, viteza de cur$ere a unui fluid etc.
/ surarea distanei la care se a'l un obiect #n ap 8deea a fost folosit prima oar n scop militar, la detectarea su#marinelor. *rincipiul este similar radarului, doar c #n locul undelor electroma$netice sunt utilizate ultrasunetele, de unde denumirea echipamentului( 7sonar7%
.n $enerator de ultrasunete este plasat pe nav, iar transductorul piezoceramic este n contact cu apa de mare. @renurile de impulsuri sunt diri6ate spre fundul mrii, pe o direcie, si se vor reflecta la ntlnirea cu un o#stacol.
/ surarea distanei la care se a'l un obiect #n ap
Durata impulsurilor $enerate este de ordinul us, pentru a fi cu mult mai mic dect timpul de propa$are. &unoscnd viteza de propa$are a ultrasunetelor n apa de mare si timpul dup care a venit ecoul, se determin simplu distana. "ac se foloseste un sistem de detecie cu unul sau mai muli transductori rotitori, care emit trenuri de impulsuri ultrasonore, la recepionarea ecourilor de pe fiecare direcie se reconstituie ima$inea sonor a zonei cercetate. /etoda este utilizat si la localizarea #ancurilor de pesti sau la ridicarea ChriiC fundului unor mri, pentru evaluarea naturii rocilor, a nodulilor metaliferi #o$ai n :e, 9i, Cu, Co, 7g.
2>SER"AT&E0 "e e(emplu( - dac durata de la emiterea semnalului ultrasonor pn la recepionarea sa a fost de J0 Ts /deci atin$erea o#stacolului s-a fcut la 6umtate din aceasta, 2J Ts0, cu viteza de propa$are a ultrasunetelor n ap de I20 m=s, rezult distana 'a de obiect$ pe direcia cercetat ( s 1 v t = +CB* 2J 0e-2 1 2J,MJ m.
/ surarea grosimilor
5ste cunoscut c la suprafaa de separaie dintre dou medii de naturi diferite, care au impUndantele acustice mult diferite, ultrasunetele se reflect n proporie ma6oritar. "ispunnd un transductor emitor-receptor de ultrasunete pe un perete al unei piese si nre$istrnd ecoul transmis de peretele opus /care este separat de un strat de aer0 se poate determina $rosimea piesei.
!surtoarea impune prezena su#stanei de cupla6, de impendana B ntre transductor si pies.
/ surarea ni-elului lichidelor #n rezer-oare
Traductoarele de ni-el ultrasonice utilizeaz emitoare=receptoare de unde ultrasonore de tip piezoceramic, cu frecvene de ordinul !Hz-ilor, iar ni-elul este determinat prin m surarea timpului parcurs de ultrasunete de la emi tor la supra'aa lichidului si #napoi. O pro#lem important este dependena vitezei de propa$are a ultrasunetelor de temperatura aerului, viteza crescnd cu circa 0,3 m=s la fiecare F&.
*entru a insensi#iliza rezultatul de viteza de propa$are, sonda ultrasVnica la care este fi'at cristalul piezoelectric emitor=receptor ,+ - are prev6ut un pin de referin ,&-, fixat fa de cristal la o distan cunoscut 4*, astfel c undele reflectate de acesta permit determinarea vitezei de propa$are prin mediul respectiv.
Sond ultrasonica pentru traductor de ni-el
Sc.ema funcional a traductorului de nivel cu ultrasunete (!#S)
>e nalele $enerate de blocul emi torBreceptor B,R sunt aplicate sondei S#S, care e ite ultrasunete spre lichidul a crui nivel se msoar. .ndele reflectate de pinul de referin sunt primele recepionate de HE1 si dau nastere unui semnal esantion s-P la iesirea din filtrul numeric /0, care co and blocul de calibrare S1.
>locurile >C$ 2SC ?oscilator! si N ?num r tor! sunt conectate ntr-o structur de circuit cu calare de 'az ?PLL!$ astfel c la iesirea numrtorului se o#in impulsuri de frecven dependent de frecvena semnalului esantion. Echi-alentul numeric Nh o#inut n 9!@ la finele unui ciclu de numrare este #nmagazinat #n memoria tampon /T si con-ertit #n semnal analog de tensiune Ue ?de c tre con-ertorul numeric analogic CNA!$ eventual afisat numeric folosind modulul ", dup care se iniializeaz un nou ciclu de msurare.
Traductorul are a-anta1e nete fa de alte traductoare de nivel, cci nu conine piese #n miscare, nu intr contact cu lichidul /care poate fi a$resiv chimic0 si nu necesit calibr ri la schimbarea naturii lichidului% "omeniul de msur este ntre N cm ... 3 m cu o precizie de 0,JP, putnd fi e'tins la 0...20 m, cu scderea corespunztoare a preciziei.
/ surarea -itezei de curgere sau a debitului unui 'luid
!surarea cu a6utorul ultrasunetelor a vitezei de cur$ere a unui fluid /lichid sau $az0 care circul printro conduct plin se #azeaz pe influena e'ercitat asupra vitezei de propa$are a undelor ultrasonore de ctre viteza de cur$ere a fluidului.
!ediile elastice fluide sunt caracterizate de -alori di'erite ale -itezei ultrasunetelor, cuprinse ntre N00...2000 m=s pentru lichide si 200...J00 m=s n cazul $azelor - viteze mult superioare vitezelor de cur$ere a fluidelor situate n $ama 0,0 ... 0 m=s.
"up cum este cunoscut, n condiiile conductei pline, debitul -olumic se e(prim prin relaia(
Wc 1 ,& )med
unde =c este aria seciunii conductei, iar v ed edia vite6elor fluidului pe seciunea conductei. Qeci prin metoda msurrii vitezei de cur$ere se poate determina si de#itul volumic, ntre cele dou mrimi e'istnd o constant de proporionalitate de valoare cunoscut.
@raductorul este dispus pe un tronson al tu#ului, o#lic cu un un$hi , fa de direcia de cur$ere. %n schema prezentat este dat varianta cu dou perechi de elemente piezoceramice emitor receptor ,E+-1+ si E&-1&-, dar prin utili6area unor !locuri electronice de co utare se poate reduce la varianta cu o sin$ur pereche.
Diecare pereche de elemente piezoceramice este conectat n #ucl cu cte un $enerator comandat /+ , respectiv +20.
*%*C%Alte aplicaii ale ultrasunetelor
.ltrasunetele sunt aplicate cu succes n alte domenii, cum ar fi chimia, #iolo$ia, medicina. "omeniul aplicaiilor ultrasunetelor n chimie se numeste sonoc.imia.
%n practic, se ntlnesc urmtoarele reacii sonochimice(
Sinte e organice Se pot realiza noi le$turi chimice si reacii ntre produse or$anice. Sol-enii 'olosii nu tre#uie s fie descompusi de ultrasunete, cei mai si$uri fiind tetrahidrofuranul /@HD0, toluenul, alcoolul etilic.
%egradarea polimerilor
Su# aciunea ultrasunetelor lanurile lun$i de polimeri se distru$, o#inndu-se polimeri cu lanuri mai mici, avnd si proprieti modificate.
2meliorarea cineticii reaciilor

9eaciile chimice ntre solide si fluide /lichide sau $aze0 se intensific prin folosirea ultrasunetelor. .ndele ultrasonice acioneaz mecanic asupra suprafeei solidelor prin( fenomene de depasivare, activri ale suprafeelor prin micro6eturi de fluid sau fenomene de cavitaie.
Reacii prin transfer de fa 5'ist, n practic, lichide aflate n faze nemisci#ile /e'emplu( ap si uleiuri0. *rin folosirea ultrasunetelor se o#in emulsii cu compoziie omo$en.
-ar$i utilizri sunt n cosmetic /prepararea cremelor, pomezilor, $elurilor cosmetice0 sau 8ndustria alimentar /maioneze, creme0.
%egradarea toxinelor din ap
Su# aciunea ultrasunetelor apa se disociaz, iar $rupul hidro'il E58 for at este foarte reactiv.
5l poate reaciona cu unele su#stane, distru$nd compusi or$anici, unii foarte to'ici /fenoli, policlorofenili, policloro#enzen0. "istru$erea acestor molecule to'ice d nastere la o'izi de car#on /&O si &020 si la compusi or$anici /acizi o'alici, formici sau acetilen0.
8ntroducerea ozonului si utilizarea apei o'i$enate, simultan cu folosirea ultrasunetelor, mresc efectul de de$radare a compusilor to'ici.
+%Tehnologii bazate pe e'ectul laser
5fectul -,S59 const n amplificarea luminii prin emisie stimulat de radiaie. 5ste un mod special de a produce o radiaie n domeniul vizi#il /sau n apropierea domeniului vizi#il0, ine'istent n natur.
5fectul -,S59 are utilizri e'trem de lar$i la ora actual, att n ceea ce priveste prelucrarea materialelor, ct si n alte domenii( msurtori, transmisii de date, medicin, etc.
+%* )enomene 'izice
S considerm o radiaie luminoas care st#ate un mediu optic, de lun$ime R. Qac la intrarea n mediu intensitatea radiaiei este 80, pe parcurs are loc a#sor#ia radiaiei, astfel c la iesire intensitatea va avea valoarea(
unde X este coeficientul de a#sor#ie, care depinde de natura mediului si de lun$imea de und X a radiaiei.

Ultrasunete Aplicatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ultrasunete Aplicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUDAREA CU ULTRASUNETE

unde( E - modulul de elasticitate lon$itudinal, - densitatea, - coeficientul *oisson.

unde( + - modulul de elasticitate transversal.

PRELUCRAREA D&/ENS&2NAL3 CU A4UT2RUL ULTRASUNETEL2R

&nstalaia electroacustic prelucrare

)ig% &rincipiul sudrii ultrasonice a metalelor

)ig% &rincipiul sudrii ultrasonice a metalelor

Construcia transductoarelor piezoelectrice utilizate #n de'ectoscopie

/ surarea distanei la care se a'l un obiect #n ap

Sond ultrasonica pentru traductor de ni-el

2meliorarea cineticii reaciilor

S-ar putea să vă placă și