Sunteți pe pagina 1din 108
SUDAREA CU ULTRASUNETE
SUDAREA CU
ULTRASUNETE
SUDAREA CU ULTRASUNETE Tehnologii bazate pe utilizarea ultrasunetelor  Sunetele sunt oscilaţii mecanice ale unui
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Tehnologii bazate pe utilizarea ultrasunetelor
 Sunetele sunt oscilaţii mecanice ale unui mediu elastic, cu
frecvenţe percepute de urechea omului, adică în domeniul 20 Hz
- 20 kHz.
 Ultrasunetele sunt oscilaţii mecanice cu o frecvenţă mai mare
decât cea sonoră, curent între 20 kHz si 10 MHz.
 Din fizică se cunoaste că o perturbaţie produsă local într-un
mediu elastic se propagă din aproape în aproape, prin
oscilaţiile particulelor, ca undă mecanică.
 Dacă undele electromagnetice se pot propaga si în vid,
ultrasunetele se pot propaga numai în medii materiale.
SUDAREA CU ULTRASUNETE 1.1. Proprietăţi ale ultrasunetelor a) Viteza de propagare Între viteza de propagare
SUDAREA CU ULTRASUNETE
1.1. Proprietăţi ale ultrasunetelor
a) Viteza de propagare
Între viteza de propagare C, lungimea de undă λ si
frecvenţa f a undei ultrasonore există relaţia:
C = f · λ
În funcţie de direcţia de oscilaţie a particulelor faţă de
direcţia de propagare există:
- unde longitudinale, la care direcţia de oscilaţie
este aceeasi cu direcţia de propagare. Se produc
în medii gazoase, lichide sau solide.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Viteza de propagare este dată de: unde: E - modulul de
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Viteza de propagare este dată de:
unde:
E - modulul de elasticitate longitudinal,
ρ - densitatea,
σ - coeficientul Poisson.
SUDAREA CU ULTRASUNETE - unde transversale, la care direcţia de oscilaţie este perpendiculară pe direcţia
SUDAREA CU ULTRASUNETE
- unde transversale, la care direcţia de
oscilaţie este perpendiculară pe direcţia de
propagare. Se produc numai în medii
solide.
Viteza de propagare este dată de:
unde: G - modulul de elasticitate transversal.
SUDAREA CU ULTRASUNETE - unde de suprafaţă (unde Lamb), care sunt o combinaţie de unde
SUDAREA CU ULTRASUNETE
- unde de suprafaţă (unde Lamb),
care sunt o combinaţie de unde
londitudinale si transversale.
 Aceste unde pot exista de-a lungul unei
suprafeţe, care poate fi si curbată.
 Viteza de propagare a undelor Lamb
depinde de constantele de material, dar
si de dimensiunile materialului si de
frecvenţă.
SUDAREA CU ULTRASUNETE b) Impendanţa acustică a unui mediu are expresia: Z = σ ·
SUDAREA CU ULTRASUNETE
b) Impendanţa acustică a unui mediu
are expresia:
Z = σ · C [kg/s m2]
 Un material cu impendanţa acustică ridicată
se numeste "acustic tare", în timp ce un
material cu impendanţa acustică mică se
numeste "slab acustic".
SUDAREA CU ULTRASUNETE Valorile vitezei de propagare si ale impendanţei acustice pentru diferite medii
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Valorile vitezei de propagare si ale
impendanţei acustice pentru diferite medii
SUDAREA CU ULTRASUNETE c) Reflexia si refracţia ultrasunetelor la suprafaţa de separaţie dintre două medii
SUDAREA CU ULTRASUNETE
c) Reflexia si refracţia ultrasunetelor la
suprafaţa de separaţie dintre două medii
Dacă un fascicul de unde ultrasonore de intensitate l0
atacă perpendicular suprafaţa de separaţie dintre
două medii, 1 si 2 (fig.1), de impendanţe sonore Z1
si Z2, o parte din undă va fi transmisă (refractată) în
mediul 2, iar restul reflectată în mediul 1.
• Intensităţile transmise în cele două medii sunt KT l0,
respectiv KRI0, unde KT, respectiv KR sunt coeficienţi
subunitari, iar KT + KR = 1.
SUDAREA CU ULTRASUNETE Fig. 1.2 Reflexia si refractia ultrasunetelor la suprafaa de separare a două
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Fig. 1.2 Reflexia si refractia ultrasunetelor la suprafaa de
separare a două medii
a) incidena pe direcie normală; b) incidena sub un anumit unghi
SUDAREA CU ULTRASUNETE Coeficientul de transmisie (refracţie): Coeficientul de reflexie:
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Coeficientul de transmisie (refracţie):
Coeficientul de reflexie:
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Dacă impendanţele celor două medii sunt aproape egale, coeficientul de reflexie
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Dacă impendanţele celor două medii
sunt aproape egale, coeficientul de
reflexie este minim, iar unda ultrasonoră
se transmite aproape în totalitate din
mediul 1 în mediul 2.
 Invers, dacă o undă ultrasonoră
întâlneste un mediu acustic tare, se va
reflecta într-o proporţie însemnată.
SUDAREA CU ULTRASUNETE d) Atenuarea ultrasunetelor se produce după acelasi mecanism ca la propagarea unei
SUDAREA CU ULTRASUNETE
d) Atenuarea ultrasunetelor se produce
după acelasi mecanism ca la propagarea
unei unde.
 Dacă se măsoară amplitudinile oscilaţiilor în
două puncte, H1 si H2, atenuarea se calculează
cu:
În practică, amplitudinea undei ultrasonore este măsurată cu transductoare, care
generează o tensiune de amplitudine proporţională cu amplitudinea undei.
Spre exemplu, dacă pe ecranul unui osciloscop, raportul amplitudinilor celor două
semnale este 2, atenuarea este: a = 20log2 = 20x0,3 =6 dB.
SUDAREA CU ULTRASUNETE 1.2.Producerea ultrasunetelor  Există mai multe căi de producere a ultrasunetelor,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
1.2.Producerea ultrasunetelor
 Există mai multe căi de producere a
ultrasunetelor, reflectând într-un fel etapele
de progres tehnologic în acest domeniu.
a. Generarea ultrasunetelor pe cale aero
sau hidrodinamica se face folosind
cavităţi rezonante.
Se obţin ultrasunete de frecvenţe în jurul a 20 kHz,
la puteri reduse (sub 100W) si randamente mici.
SUDAREA CU ULTRASUNETE b. Generarea de ultrasunete pe cale ionică se realizează cu ajutorul unui
SUDAREA CU ULTRASUNETE
b. Generarea de ultrasunete pe cale ionică
se realizează cu ajutorul unui gaz prealabil
ionizat în câmp electric alternativ, cu
frecvenţă ultrasonoră.
• Ionii se deplasează antrenând moleculele
gazoase, dând nastere unei oscilaţii
acustice, de frecvenţa câmpului excitator.
• Metoda este foarte puţin folosită în
practică.
SUDAREA CU ULTRASUNETE c. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamică se bazează pe principiul unui
SUDAREA CU ULTRASUNETE
c. Generarea de ultrasunete pe cale
electrodinamică se bazează pe principiul unui
difuzor, la care membrana este înlocuită cu un bloc
metalic având frecvenţă proprie de rezonanţă în
domeniul ultrasunetelor.
• Când frecvenţa curentului în bobina de excitaţie
devine egală cu frecvenţa proprie a blocului
metalic, amplitudinea vibraţiei atinge valori
importante.
• Ultrasunetele obţinute au o singură frecvenţă,
iar randamentul conversiei este bun.
SUDAREA CU ULTRASUNETE d. Generarea ultrasunetelor folosind efectul magnetostrictiv foloseste proprietatea unor
SUDAREA CU ULTRASUNETE
d. Generarea ultrasunetelor folosind
efectul magnetostrictiv foloseste
proprietatea unor materiale feromagnetice
(numite materiale magnetostrictive) de a se
comprima sau dilata dacă sunt plasate
într-un câmp magnetic.
 Reciproc, orice întindere sau compresiune a
materialului aflat într-un câmp magnetic se
traduce într-o modificare a fluxului magnetic ce îl
tranversează.
SUDAREA CU ULTRASUNETE Dacă notăm cu l lungimea barei, cu P forţa de natură magnetostrictivă,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Dacă notăm cu l lungimea
barei, cu P forţa de natură
magnetostrictivă, cu ΔB si Δl
variaţiile inducţiei si ale
deformării sub acţiunea
câmpului magnetic, vom avea
relaţiile:
P = M·ΔB
ΔB= M’·(Δl/l)
cu M si M' coeficienţi de
material.
SUDAREA CU ULTRASUNETE Deoarece câmpul magnetic alternativ de frecvenţă mare duce la pierderi însemnate prin
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Deoarece câmpul magnetic
alternativ de frecvenţă mare duce
la pierderi însemnate prin
histerezis si curenţi turbionari,
miezul se realizează din tole de
grosime mică (0,1
0,2
mm),
necesitând si răcire cu apă prin
convecţie forţată.
Randamentul optim se obţine
când frecvenţa de excitaţie este
egală cu frecvenţa proprie de
rezonanţă a blocului
megnetostrictiv.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Materiale magnetostrictive utilizate frecvent sunt:  - materiale feromagnetice pure (Ni,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Materiale magnetostrictive utilizate frecvent
sunt:
 - materiale feromagnetice pure (Ni, Fe, Co);
 - aliaje (permendur, alfer, permaloy, hipernik,
superpermaloy);
 - ferite - combinaţii între oxidul unui metal si
oxidul de fier.
 Transductoarele magnetostrictive au puteri de
ordinul sutelor de waţi, iar frecvenţa ultrasunetelor
nu depăsete 100 kHz.
SUDAREA CU ULTRASUNETE e. Generarea ultrasunetelor folosind efectul piezoelectric foloseste proprietatea unor materiale
SUDAREA CU ULTRASUNETE
e. Generarea ultrasunetelor folosind
efectul piezoelectric foloseste
proprietatea unor materiale (numite
materiale piezoelectrice) de a se deforma
dacă sunt plasate într-un câmp electric.
 Dacă U este tensiunea aplicată unui
element de grosime g din material,
presiunea p de natură piezoelectrică ce
apare, are valoarea:
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Reciproc, dacă se variază grosimea cu Ag sub acţiunea unei solicitări
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Reciproc, dacă se variază grosimea cu
Ag sub acţiunea unei solicitări
mecanice, pe suprafaţa materialului
apare densitatea de sarcină electrică:
Aplicarea unei tensiuni pe două feţe opuse ale
cristalului piezoelectric cu obţinerea de efecte mecanice de
comprimare sau dilatare se numeste efect piezoelectric
invers.
Este important de stiut că polaritatea tensiunii
determină sensul efectului mecanic (comprimare sau
dilatare), deci pentru producerea de ultrasunete, cristalul se
excită cu tensiune electrică alternativă, de frecvenţă
ultrasonora.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Invers, aplicarea unui efort mecanic cu obţinerea unei tensiuni electrice, se
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Invers, aplicarea unui efort mecanic cu obţinerea
unei tensiuni electrice, se numeste efect
piezoelectric direct.
 Sensul efectului mecanic determină polaritatea
tensiunii, deci la detectarea de ultrasunete,
cristalul generează tensiuni electrice alternative,
de frecvenţă ultrasonoră.
 În practică, acelasi cristal poate fi si emiţător si
receptor de ultrasunete.
 Substanţele cu proprietăţi piezoelectrice sunt:
cuarţul, sarea Seignette, turmalina, sulfatul de litiu,
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Calităţi piezoelectrice deosebite au ceramicile electrostictive polarizate, realizate prin
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Calităţi piezoelectrice deosebite au
ceramicile electrostictive polarizate,
realizate prin presarea, formarea si coacerea
în cuptor de pulberi ceramice precis dozate,
simultan cu aplicarea unui câmp electric
constant, intens, în scopul orientării dipolilor
în sensul liniilor de câmp.
 Exemple: titanatul de bariu, zirconatul de
plumb si titan (denumit PZT), niobatul de
litiu, etc.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Transductoarele piezoelectrice au puteri de zeci - sute de waţi si
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Transductoarele piezoelectrice au puteri de
zeci - sute de waţi si frecvenţa de rezonanţă
într-o plajă largă (20 kHz
10 MHz).
 Atât transductoarele magnetostrictive cât si cele
piezoelectrice, pentru a genera ultrasunete de
amplitudine maximă, vor fi acordate în
"semiundă", adică lungimea lor pe direcţia de
oscilaţie va fi multiplu de λ l 2.
 În acest fel, la extremităţi apar ventre de
oscilaţie, datorate undelor staţionare ce se
stabilesc în transductor.
SUDAREA CU ULTRASUNETE APLICATII
SUDAREA CU ULTRASUNETE
APLICATII
SUDAREA CU ULTRASUNETE Curăţirea pieselor cu ajutorul ultrasunetelor  Curăţirea pieselor cu ajutorul
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Curăţirea pieselor cu ajutorul
ultrasunetelor
 Curăţirea pieselor cu ajutorul ultrasunetelor
are o pondere foarte mare datorită
simplităţii procedeului, eficacităţii ridicate si
productivităţii deosebite.
 Fenomenele care stau la bază sunt cavitaţia
si efectele mecanice dezvoltate într-o baie
de lichid de curăţare.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Fenomenul de cavitaţie se manifestă în prezenţa unei unde acustice P0,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Fenomenul de cavitaţie se
manifestă în prezenţa unei
unde acustice P0, de mare
intensitate, transmisă de
un transductor într-o baie
de lichid si constă în
generarea de bule de gaze
si vapori (cu diametre de
ordinul m), urmată de
spargerea lor violentă.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Explicaţia se bazează pe faptul că presiunea exercitată de ultrasunete în
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Explicaţia se bazează pe faptul că presiunea exercitată
de ultrasunete în lichid are alternanţe pozitive si
negative.
 În semiperioadele în care presiunea este scăzută scade punctul
de fierbere al lichidului si se formează bule de vapori.
 În următoarea semiperioadă, când presiunea va creste, se va
produce o implozie violentă a acestor bule, determinând
presiuni locale de 1000 daN/cm2 si încălziri de până la 1000
°C.
 Această agitaţie puternică, realizată în urma cavitaţiei,
determină desprinderea particulelor străine de pe
suprafaţa pieselor de spălat.
Fenomenul se accentuează dacă lichidul de spălare este un
detergent sau un solvent.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Cuvele de spălare au transductoare piezoceramice montate pe pereţi.  Construcţia
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Cuvele de spălare au transductoare
piezoceramice montate pe pereţi.
 Construcţia unui transductor compus, de tip
"sandwich", este dată în figura.
 Semnificaţia notaţiilor este: 1 – corp metalic din
oţel cu rol de reflector acustic, 2 si 2' - discuri
piezoceramice polarizate, 3 - membrană de
rezonanţă din titan, 4 -difuzor mecanic.
 Grosimea elementelor transductorului se face pe
baza condiţiei de rezonator în "semiundă" pentru
întreg ansamblul.
SUDAREA CU ULTRASUNETE În prima cuvă piesele sunt supuse înmuierii si spălării grosiere, apoi sunt
SUDAREA CU ULTRASUNETE
În prima cuvă piesele sunt supuse înmuierii si spălării grosiere, apoi
sunt trecute într-o a doua, unde sunt curăţate total, urmând o clătire
si uscare în vapori.
Semnificaţia notaţiilor: T - transductoare acustice, GUS -
generator electric de frecvenţă ultrasonora, R - element
încălzitor electric (uneori înglobat în peretele cuvei).
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Avantajele acestor instalaţii sunt date de productivitatea ridicată si calitatea
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Avantajele acestor instalaţii sunt date
de productivitatea ridicată si calitatea
curăţării, mai ales în zonele interioare,
greu accesibile ale pieselor.
 Se foloseste această tehnică în
microelectronică, electrotehnică,
mecanică fină, tehnica vidului -oriunde
se cer condiţii deosebite de curăţenie a
suprafeţelor pieselor.
SUDAREA CU ULTRASUNETE PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ CU AJUTORUL ULTRASUNETELOR
SUDAREA CU ULTRASUNETE
PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ
CU AJUTORUL ULTRASUNETELOR
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Prelucrarea dimensională a unei piese cu ajutorul ultrasunetelor foloseste efectul eroziv
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Prelucrarea dimensională a unei
piese cu ajutorul ultrasunetelor
foloseste efectul eroziv al unor
particule abrazive activate de
oscilaţiile ultrasonore ale sculei.
 Particulele abrazive pot fi în suspensie
lichidă sau fixate pe sculă.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Prelucrarea cu ultrasunete se aplică la acele materiale care au fragilitate
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Prelucrarea cu ultrasunete se aplică la acele
materiale care au fragilitate ridicată, densitate nu
prea mare si nu suferă deformaţii plastice înainte de
rupere (ceramica, sticla, safirele, alumina, cuarţul,
siliciul, feritele, etc.) Cu bune rezultate se pot
prelucra si aliaje dure: carburi metalice, oţelurile
aliate, aliaje de titan.
 Materialele cu plasticitate ridicată (oţelurile moi,
cupru, aluminiul) nu se pot prelucra, căci
ultrasunetele nu produc dislocaţii de material, iar
particulele abrazive se pot încastra în material.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  În figura este prezentată schema de principiu a prelucrării cu ultrasunete.
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 În figura este prezentată schema de
principiu a prelucrării cu ultrasunete.
 Energia cinetică de vibraţie cu
frecvenţă ultrasonoră a sculei S se
transmite piesei P prin intermediul
granulelor abrazive G aflate în
suspensie lichidă, circulată în spaţiul
de lucru.
 Prelevarea de particule de material
M din piesă se explică prin
acţiunea coroborată a trei agenţi
erozivi: granulele abrazive - G,
bulele de cavitaţie ultrasonică - B
si undele de soc hidraulic.
SUDAREA CU ULTRASUNETE a) Granulele abrazive au efect dominant în eroziune. Între sculă si piesă
SUDAREA CU ULTRASUNETE
a) Granulele abrazive au efect dominant în eroziune.
Între sculă si piesă se exercită o forţă de apăsare
statică F, pentru crearea unei presiuni statice de 1 – 4
daN/cm2.
- Se creează premisele transmiterii socurilor dinamice ale sculei,
care vibrează axial cu o frecvenţă ultrasonică.
- Sub efectul acestor socuri, granulele mai mari sau aglomerările
de granule, aflate în contact direct atât cu scula cât si cu
piesa, produc microfisuri în stratul superficial al piesei.
 Microfisurile progresează în adâncime, iar sub acţiunea
altor granule, presate sau accelerate de vibraţiile sculei,
se desprind microparticule din piesă.
SUDAREA CU ULTRASUNETE b) Sub acţiunea vibraţiei ultrasonice a sculei, în lichidul purtător de granule
SUDAREA CU ULTRASUNETE
b) Sub acţiunea vibraţiei ultrasonice a sculei, în lichidul
purtător de granule abrazive apar solicitări de întindere si
compresiune.
- În faza de îndepărtare a sculei, apar eforturi de întindere, care
produc ruperi în masa lichidului, formându-se microbule de
cavitaţie.
- În fazele de apropiere ale sculei, se produc solicitări de
compresiune a lichidului, iar microbulele se distrug prin implozie,
ducând la presiuni locale ce depăsesc 1000 daN/cm2.
Se produc microfisuri, precum si prelevare de material din piesă.
Ultrasunetele produc în lichid unde de soc hidraulic. Sub acţiunea
lor lichidul pătrunde în reţeaua fină de microfisuri create pe
suprafaţa piesei, având efect de pană hidraulică în prelevarea de
material.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Scula vibrează cu frecvenţa f=16 35 kHz si amplitudinea A=10 60
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Scula vibrează cu frecvenţa f=16
35
kHz si
amplitudinea A=10
60
m.
 Sistemul de avans al masinii menţine scula la
aceeasi presiune asupra piesei, iar prin
prelevarea de material se obţin găuri profilate în
piesă, de formă corespunzătoare sculei.
 Jocul dintre sculă si piesă depinde de
dimensiunea granulelor abrazive folosite, de
obicei de 3
5
ori diametrul granulei.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Vârful sculei se execută din material mult mai dur decât piesa,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Vârful sculei se execută din material
mult mai dur decât piesa, pentru ca
materialul prelevat din sculă să fie
minim si uzura redusă.
 Se poate folosi si material cu plasticitate
crescută (oţel moale, cupru), căci
granulele abrazive, sub acţiunea
solicitărilor dinamice, se încastrează într-
un strat superficial în zona vârfului
sculei, oferind protecţie mecanică.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Granulele abrazive, având diametru echivalent 3 120 m, de obicei din
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Granulele abrazive, având diametru
echivalent 3
120
m, de obicei din carbură
de bor, carbură de siliciu, diamant,
carborund, se găsesc în număr mare în
spaţiul de lucru.
 Ele se uzează în cursul prelucrării, fiind
necesară circulaţia supensiei lichide pentru
evacuarea particulelor prelevate si a
granulelor uzate.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Circulaţia suspensiei lichide în spaţiul de lucru se poate face: 
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Circulaţia suspensiei lichide în spaţiul de lucru se poate
face:
 • la presiune normală, suspensia abrazivă fiind
adusă din lateral la locul prelucrării, sau prin
poziţionarea verticală a suprafeţei de lucru când
lichidul se deplasează sub acţiunea gravitaţiei;
 • prin absorbţia în vid a suspensiei din spaţiul de
lucru, care conduce la mărirea de 1,5
3
ori a
vitezei de prelevare;
 • prin circulaţia forţată (pompare), care micsorează
efectul de cavitaţie, dar productivitatea creste.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  În cazul ultimelor două variante, scula are prevăzute canale interioare pentru
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 În cazul ultimelor două variante, scula are
prevăzute canale interioare pentru aspiraţie,
respectiv pompare a suspensiei abrazive.
 Lichidul suspensiei abrazive reprezintă mediul
de cuplaj acustic între sculă, granulele abrazive
si piesă, asigurând propagarea usoară a
undelor de soc.
 Cel mai folosit lichid este apa, care este ieftină,
netoxică, are calităţi de umectare, vâscozitate
mică, conductivitate termică bună si densitate
bună pentru a susţine granulele.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Există si varianta, mai rară, a prelucrării fără suspensie abrazivă. 
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Există si varianta, mai rară, a prelucrării
fără suspensie abrazivă.
 În acest caz, scula este impregnată cu
praf de diamant, iar între sculă si piesă
se practică o miscare suplimentară de
deplasare.
 Amplitudinea sculei este mai mică
(circa 15 m) pentru a proteja scula,
iar la locul de prelucrare se foloseste
lichid de răcire.
SUDAREA CU ULTRASUNETE Instalaţia electroacustică de prelucrare
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Instalaţia electroacustică de
prelucrare
SUDAREA CU ULTRASUNETE Batiul masinii 1 susţine sania longitudinală 2 si sania transversală 3, care
SUDAREA CU ULTRASUNETE
Batiul masinii 1 susţine
sania longitudinală 2 si
sania transversală 3, care
permit deplasarea
cuvei de lucru 4 în plan
orizontal, în sistemul de
axe xOy. În cuva de lucru
este fixată piesa de
prelucrat 5. Suspensia
abrazivă 6, din rezervorul
7, este omogenizată cu
agitatorul 8 si vehiculată cu
pompa 9 prin conductele
10.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Convertorul de energie electromagnetică în energie acustică este transductorul 11, de
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Convertorul de energie electromagnetică în
energie acustică este transductorul 11, de tip
magnetostrictiv.
 Pe miezul magnetostrictiv 12 se află înfăsurarea
de curent alternativ alimentată de la generatorul
electric de înaltă frecvenţă 13, realizat cu
tranzistoare de putere BJT sau MOSFET.
 Premagnetizarea miezului se realizeză cu ajutorul
unei înfăsurări parcurse de curent continuu
provenit de la sursa de curent continuu 14.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Rigorile cerute de la sursa de curent continuu, în ceea ce
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Rigorile cerute de la sursa de curent continuu, în
ceea ce priveste filtrarea, sunt mari.
 În alte variante constructive, premagnetizarea
miezului se realizează prin magneţi permanenţi
plasaţi între cele două coloane ale miezului.
 Sursele de alimentare a blocului ultrasonic sunt
plasate, de multe ori, într-o carcasă separată.
 Blocul ultrasonic, închis într-o carcasă etansă, este
răcit forţat cu apă, pentru a evacua căldura creată
prin încălzirea miezului.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Un amortizor sonic 16 (din cauciuc) este plasat în partea superioară,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Un amortizor sonic 16 (din cauciuc) este plasat în
partea superioară, iar în partea inferioară, în
contact direct cu miezul transductorului, este fixat
concentratorul 15, care are funcţia de transfer si
concentrare a energiei mecanice spre piesă.
 Concentratorul (aici de formă exponenţială)
amplifică vibraţiile ultrasonore ale miezului.
 Lungimea concentratorului este un multiplu întreg
al semilungimii de undă, asfel încât să asigure la
scula de lucru oscilaţii de amplitudine maximă.
SUDAREA CU ULTRASUNETE  Scula de lucru 17, având forma cerută de forma prelucrării piesei,
SUDAREA CU ULTRASUNETE
 Scula de lucru 17, având forma cerută de forma
prelucrării piesei, este fixată pe concentrator prin
înfiletare. Poziţionarea concentratorului la carcasa
blocului ultrasonic se face la distanţa λ l 4 de miez,
deci într-un nod de oscilaţie, astfel că în această
zonă nu apar solicitări mecanice.
 Sistemul de avans automat 18 realizeză avansul
vertical pe parcursul prelucrării. Capul de lucru se
poziţionează pe verticală prin mecanismul surub-
piuliţă 20, iar echilibrarea greutăţii acestuia se face
cu contragreutatea 19.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Tipuri de prelucrări cu ultrasunete  Operaţiile de prelucrare sunt: găurire, alezare,

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Tipuri de prelucrări cu ultrasunete  Operaţiile de prelucrare sunt: găurire, alezare, realizare de orificii
Tipuri de prelucrări cu ultrasunete
 Operaţiile de prelucrare sunt: găurire, alezare,
realizare de orificii profilate, frezare, lamare,
gravare, debitare în materiale fragile, casante, cu
duritate ridicată, electroizolante sau conductoare, în
general greu prelucrabile sau neprelucrabile prin
alte procedee.
 Productivitatea prelucrării, exprimată în mm3/min,
este indicată în tabelul urmator pentru câteva
materiale
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Avantajele ale acestui procedeu de prelucrare sunt:  • precizie dimensională ridicată,

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Avantajele ale acestui procedeu de prelucrare sunt:  • precizie dimensională ridicată, la o rugozitate
Avantajele ale acestui procedeu de prelucrare sunt:
 • precizie dimensională ridicată, la o rugozitate redusă a
suprafeţei prelucrate;
 • viteză de prelucrare bună (zeci de secunde
minute),
comparativ cu procedee convenţionale (zeci de minute
ore);
 • absenţa acumulării de tensiuni interne si a încălzirii locale
în piesă.
Prelucrarea sculelor cu ajutorul ultrasunetelor conduce
la o crestere a durabilităţii sculei de 2
3
ori
(exemplu la realizarea filierelor pentru trefilarea
sârmelor).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.5.Deformarea plastică a metalului în câmp ultrasonor Sub acţiunea ultrasunetelor, un

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.5.Deformarea plastică a metalului în câmp ultrasonor Sub acţiunea ultrasunetelor, un metal poate prezenta un
1.5.Deformarea plastică a metalului în câmp
ultrasonor
Sub acţiunea ultrasunetelor, un metal poate
prezenta un fenomen de "înmuiere", necesitând
eforturi mai mici necesare deformării.
Efectul de "înmuiere" este determinat de
cresterea mobilităţii dislocaţiilor datorită prezenţei
tensiunilor ultrasonore periodice.
Energia acustică are acelasi efect asupra
deformării plastice ca si energia termică, dar cu
un consum energetic mult redus.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE La contactul dintre piesă si scula ce acţionează asupra piesei, ultrasunetele permit:

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

La contactul dintre piesă si scula ce acţionează asupra piesei, ultrasunetele permit:  pătrunderea mai
La contactul dintre piesă si scula ce
acţionează asupra piesei, ultrasunetele
permit:
 pătrunderea mai bună a lubrifiantului, deci o
reducere a coeficientului de frecare;
 separarea suprafeţelor de contact;
 erodarea asperităţilor suprafeţelor de contact;
 îmbunătăţirea condiţiilor de alunecare ale unor
suprafeţe.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.6.Fritarea pulberilor în câmp ultrasonor  Realizarea de piese prin presarea pulberilor

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.6.Fritarea pulberilor în câmp ultrasonor  Realizarea de piese prin presarea pulberilor a început să
1.6.Fritarea pulberilor în câmp ultrasonor
 Realizarea de piese prin presarea pulberilor a
început să aibă o extindere tot mai mare. Aceste
materiale reunesc proprietăţile pulberilor
constituente, dar dobândesc si proprietăţi noi.
 Gama de materiale realizate prin fritarea
ultrasonoră a pulberilor este largă: ferite, ferodouri,
ceramice piezoelectrice, etc.
 Fenomenul intern al fritării constă în o
succesiune de deformări plastice ale pulberilor
într-o matriţă si deplasarea lor spre a umple
spaţiile goale.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Prin aplicarea ultrasunetelor, mobilitatea particulelor creste, iar frecările intense

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Prin aplicarea ultrasunetelor, mobilitatea particulelor creste, iar frecările intense dintre particule generează
 Prin aplicarea ultrasunetelor, mobilitatea
particulelor creste, iar frecările intense
dintre particule generează căldură mărind
plasticitatea lor.
 În final, are loc cresterea densităţii,
uniformizarea densităţii, cresterea
durităţii si rezistenţei la rupere a
materialului.
 Practic are loc o crestere a densităţii cu cea 5
de fritarea clasică.
10%
faţă
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.7.Prelucrări prin aschiere în câmp ultrasonor Cresterea eficienţei procedeelor clasice

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.7.Prelucrări prin aschiere în câmp ultrasonor Cresterea eficienţei procedeelor clasice de prelucrare prin
1.7.Prelucrări prin aschiere în câmp
ultrasonor
Cresterea eficienţei procedeelor
clasice de prelucrare prin aschiere
(strunjire, frezare, alezare, ascuţirea
sculelor) are la bază suprapunerea
peste forţele sistemului clasic de
aschiere a oscilaţiilor ultrasunetelor.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Rezultă avantajele:  reducerea timpului de prelucrare;  eliminarea vibraţiilor

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Rezultă avantajele:  reducerea timpului de prelucrare;  eliminarea vibraţiilor proprii ale sistemului de
 Rezultă avantajele:
 reducerea timpului de prelucrare;
 eliminarea vibraţiilor proprii ale sistemului de
aschiere;
 reducerea tensiunilor mecanice remanente în
material;
 reducerea temperaturilor în zona de
aschiere;
 se reduc forţele de aschiere si creste durata
de viaţă a sculei.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Problema dificilă este modalitatea practică de introducere a energiei ultrasunetelor în

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Problema dificilă este modalitatea practică de introducere a energiei ultrasunetelor în zona de desprindere
 Problema dificilă este modalitatea
practică de introducere a energiei
ultrasunetelor în zona de desprindere
a aschiei.
 Una din soluţii este construcţia
adaptată a suportului port-sculă sau a
păpusii mobile la forma blocului
ultrasonic.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.8.Depuneri galvanice cu ajutorul ultrasunetelor Utilizarea utrasunetelor în băi de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.8.Depuneri galvanice cu ajutorul ultrasunetelor Utilizarea utrasunetelor în băi de galvanizare conduce la
1.8.Depuneri galvanice cu ajutorul
ultrasunetelor
Utilizarea utrasunetelor în băi de galvanizare
conduce la obţinerea de depuneri
electrochimice cu calităţi superioare.
 Duritatea peliculei creste cu 15% la Ag,
sau cu 35% la Cu.
 Tensiunile interne în pelicule scad în
condiţiile aplicării în băi a ultrasunetelor.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Porozitatea este mai redusă, prin faptul că agitaţia ultrasonoră elimină bulele

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Porozitatea este mai redusă, prin faptul că agitaţia ultrasonoră elimină bulele de hidrogen. 
 Porozitatea este mai redusă, prin faptul
că agitaţia ultrasonoră elimină bulele de
hidrogen.
 Strălucirea este mult mai bună, chiar la
aceleasi densităţi de curent ca în băile
normale.
În domeniul electronicii, la cositorirea
componentelor pe plăci, prin agitarea
ultrasonică a băii de cositor se evită
"lipiturile reci", cauzate de prezenţa oxizilor.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.9.Sudarea cu ultrasunete Soluţia de îmbinare a materialelor metalice sau plastice, prin

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.9.Sudarea cu ultrasunete Soluţia de îmbinare a materialelor metalice sau plastice, prin vibraţii mecanice de
1.9.Sudarea cu ultrasunete
Soluţia de îmbinare a materialelor
metalice sau plastice, prin vibraţii mecanice
de frecvenţă ultrasonoră, s-a impus datorită
avantajelor tehnico-economice
deosebite:
 realizarea unor sudări de calitate între materiale
similare sau compatibile;
 reproductibilitatea foarte bună a îmbinării
recomandă procedeul la fabricaţie de serie mare;
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  durata procesului de sudare este foarte redusă;  consum specific de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 durata procesului de sudare este foarte redusă;  consum specific de energie redus faţă
 durata procesului de sudare este
foarte redusă;
 consum specific de energie redus faţă
de metodele clasice (bazate pe
topire);
 energia termică generată este
localizată doar în zona îmbinării, fiind
excluse deformaţiile datorate
supraîncălzirii.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE OBSERVATIE: Sudarea metalelor cu ajutorul energiei de vibraţie de frecvenţă ultrasonoră

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

OBSERVATIE: Sudarea metalelor cu ajutorul energiei de vibraţie de frecvenţă ultrasonoră face parte din grupa
OBSERVATIE:
Sudarea metalelor cu ajutorul energiei
de vibraţie de frecvenţă ultrasonoră
face parte din grupa procedeelor de
sudare prin frecare, la "rece",
deoarece pe durata procesului
temperatura materialelor la locul
îmbinării este sub temperatura de
topire.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Piesele de sudat sunt aduse în contact si strânse una asupra

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Piesele de sudat sunt aduse în contact si strânse una asupra celeilalte cu o
 Piesele de sudat
sunt aduse în
contact si strânse
una asupra celeilalte
cu o forţă
determinată.
Fig. Principiul sudării
ultrasonice a metalelor
 Forţa se aplică de
către sculă, care
execută si vibraţiile
ultrasonore.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  1, 2 - piese de sudat,  3 - zona de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 1, 2 - piese de sudat,  3 - zona de îmbinare,  4
 1, 2 - piese de sudat,
 3 - zona de îmbinare,
 4 - scula,
 5 - concentratorul
blocului ultrasonic,
 6 - nicovala,
Fig. Principiul sudării
ultrasonice a metalelor
 7 - sensul energiei
acustice,
 8 - direcţia de vibrare.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Piesele sunt frecate reciproc, prin oscilaţii mecanice de înaltă frecvenţă, iar

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Piesele sunt frecate reciproc, prin oscilaţii mecanice de înaltă frecvenţă, iar la interfaţa zonei
 Piesele sunt frecate reciproc, prin oscilaţii mecanice
de înaltă frecvenţă, iar la interfaţa zonei de
îmbinare are loc ruperea peliculei de oxizi si
interpătrunderea prin difuzie a atomilor de
metal dintr-un material în celălalt. Se obţine
astfel sudura, ca legătură metalurgică
intermediară.
 Procedeul de sudare ultrasonoră este eficient în
cazul îmbinării metalelor sau aliajelor neferoase cu
puncte de topire diferite (cupru - aluminiu, titan -
nichel, alamă -aluminiu, etc).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Sudarea ultrasonică a materialelor plastice Energia mecanică de vibraţie a sculei

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Sudarea ultrasonică a materialelor plastice Energia mecanică de vibraţie a sculei (sonotrodei) este folosită
Sudarea ultrasonică a materialelor
plastice
Energia mecanică de vibraţie a
sculei (sonotrodei) este folosită
pentru încălzirea locală a zonei de
contact dintre materiale, prin
fazele de comprimare si întindere în
materiale termoplastice, simultan cu
exercitarea unei forţe de apăsare.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE OBSERVATIE: Procedeul este asemănător sudării electrice prin presiune, cu diferenţa că

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

OBSERVATIE: Procedeul este asemănător sudării electrice prin presiune, cu diferenţa că aducerea zonei de îmbinare
OBSERVATIE:
Procedeul este asemănător sudării
electrice prin presiune, cu diferenţa
că aducerea zonei de îmbinare în
stare încălzită se face datorită
"ciocănirii" materialului cu frecvenţă
ultrasonoră si nu prin circulaţia
curenţilor intensi (care nici nu ar fi
posibili în materiale plastice).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  batiul - 1, cu rol de a susţine ansamblul componentelor; 

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 batiul - 1, cu rol de a susţine ansamblul componentelor;  mecanismul - 2
 batiul - 1, cu rol de a susţine
ansamblul componentelor;
 mecanismul - 2 de
ridicare/coborâre a blocului
ultrasonic, acţionat pneumatic, cu
rol în realizarea unei forţe F de
apăsare controlată între sculă si
materialele supuse sudării;
 instalaţia electrică - 3 destinată
efectuării ciclului tehnologic de
ridicare (Rj/coborâre (C) bloc
ultrasonic, cuplare/decuplare
generator ultrasonic, programare
timp de sudare, timp de răcire, etc;
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  blocul ultrasonic, format din transductorul electroacustic - 4, concentratorul de unde

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 blocul ultrasonic, format din transductorul electroacustic - 4, concentratorul de unde - 6 si
 blocul ultrasonic, format din
transductorul electroacustic - 4,
concentratorul de unde - 6 si scula
de sudare (sonotronul) - 7, cu rol
destinat producerii, transformării si
aplicării energiei mecanice la locul
îmbinării;
 generatorul electronic - 5, cu rol
în alimentarea transductorului cu
tensiune de frecvenţă înaltă;
 nicovala (placa metalică) - 8 pe
care se asează materialele de
sudat. Direcţia de vibrare – 9
este pe direcţia axială a sculei.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE OBSERVAŢIE: Direcţia de vibrare asupra materialelor plastice este perpendiculară pe

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

OBSERVAŢIE: Direcţia de vibrare asupra materialelor plastice este perpendiculară pe suprafaţa de îmbinare, spre
OBSERVAŢIE:
Direcţia de vibrare asupra materialelor plastice
este perpendiculară pe suprafaţa de îmbinare,
spre deosebire de sudarea metalelor cu ultrasunete,
la care direcţia de vibrare este în lungul suprafeţei de
sudare.
În prezent, sunt utilizate instalaţii de sudare într-o
gamă largă de puteri (300
automatizate.
2000
W), complet
Sunt utilizate si echipamente portabile, de tip pistol,
la puteri de 50
300
W.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.11.Defectoscopia prin ultrasunete  Defectoscopia cu ultrasunete se bazează pe fenomenele

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.11.Defectoscopia prin ultrasunete  Defectoscopia cu ultrasunete se bazează pe fenomenele de propagare a
1.11.Defectoscopia prin ultrasunete
 Defectoscopia cu ultrasunete se bazează pe
fenomenele de propagare a ultrasunetelor în
medii solide si pe interpretarea informaţiilor
oferite de undele reflectate.
 Se cunoaste că ultrasunetele, la întâlnirea
suprafeţei unui mediu de impendanţă acustică
mai mare, se reflectă în proporţie însemnată, iar
dacă suprafaţa este înclinată faţă de direcţia
undei, are loc si schimbarea direcţiei undei
reflectate. În plus, fiecare mediu atenuează în
mod specific unda ultrasonoră.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Metoda pune în evidenţă, în materiale destinate realizării de repere importante,

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Metoda pune în evidenţă, în materiale destinate realizării de repere importante, eventuale fisuri, goluri,
Metoda pune în evidenţă, în
materiale destinate realizării de
repere importante, eventuale fisuri,
goluri, porozităţi, incluziuni de alte
materiale - elemente susceptibile
să producă defecte ale produsului
finit.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Schema bloc a unui echipament de control nedistructiv cu ultrasunete conţine

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Schema bloc a unui echipament de control nedistructiv cu ultrasunete conţine următoarele elemente: 
 Schema bloc a unui
echipament de control
nedistructiv cu
ultrasunete conţine
următoarele elemente:
 generatorul de impulsuri
ultrasonore GI
 trasductorul emisiv T
 transductorul receptor R
 osciloscopul catodic OK.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Generatorul transmite impulsuri atât spre transductorul T (prin intermediul

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Generatorul transmite impulsuri atât spre transductorul T (prin intermediul amplificatorului A), cât si spre
 Generatorul transmite impulsuri atât spre
transductorul T (prin intermediul
amplificatorului A), cât si spre sistemul de
detecţie.
 Impulsul trimis spre sistemul de detecţie
este întârziat de o linie de întârziere Z.7“ si
apoi declansează baza de timp GBT a
osciloscopului, care transmite semnalul de
baleiaj, amplificat de amplificatorul bazei
de timp ABT, spre plăcile de deflexie pe
orizontală.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Transductorul T emite un impuls de unde ultrasonore, care se propagă

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Transductorul T emite un impuls de unde ultrasonore, care se propagă prin materialul supus
 Transductorul T emite un impuls de unde
ultrasonore, care se propagă prin materialul supus
testării, fiind reflectat (sub formă de ecou) de
suprafeţele de separaţie cu medii de altă
impendaţă sonoră.
 Transductorul R captează impulsurile de
ultrasunete reflectate, le transformă în semnal
electric, amplificat si redresat de blocul AR si
aplicat plăcilor de deflexie pe verticală a
osciloscopului. Impulsurile reflectate vor apare pe
ecran la intervale diferite de timp.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Apar întotdeauna ecouri ale fascicului la parcurgerea grosimii materialului si

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Apar întotdeauna ecouri ale fascicului la parcurgerea grosimii materialului si întâlnirea suprafeţelor de
 Apar întotdeauna ecouri ale fascicului la
parcurgerea grosimii materialului si
întâlnirea suprafeţelor de separaţie, iar
pe ecranul osciloscopului sub formă de
impulsuri decalate la intervalul de timp
t = 2s/v , unde s este grosimea
materialului, iar v viteza ultrasunetelor în
material.
 Impulsurile succesive au amplitudine diminuată
datorită atenuării ultrasunetelor în material.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Dacă în material se găseste un defect (cavitate) la distaţa de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Dacă în material se găseste un defect (cavitate) la distaţa de suprafaţă, ecourile se
 Dacă în material se găseste un defect
(cavitate) la distaţa de suprafaţă, ecourile se
percep pe ecranul osciloscopului ca impulsuri
decalate la t = (2s1)/v.
Ecoul ultrasunetelor în material si vizualizarea pe ecranul
osciloscopului, pentru două situaii: absenta defectului si prezenta
unei fisuri.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Defectele de forme diverse (pori, incluziuni, cavităţi cu asperităţi, etc), precum

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Defectele de forme diverse (pori, incluziuni, cavităţi cu asperităţi, etc), precum si poziţionarea lor
 Defectele de forme diverse (pori, incluziuni,
cavităţi cu asperităţi, etc), precum si
poziţionarea lor la diferite unghiuri în raport cu
suprafaţa materialului vor da forme specifice
ale ecoului. Pentru stabilirea formei corecte
sunt necesare, uneori, măsurători
suplimentare, din diferite direcţii, pentru
obţinerea de ecouri diferite.
 Experienţa persoanei care realizează verificarea
va conduce la interpretarea corectă.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Exemple de aplicare:  verificarea materialelor înainte de probele finale (elici de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Exemple de aplicare:  verificarea materialelor înainte de probele finale (elici de nave, palete turbine,
Exemple de aplicare:
 verificarea materialelor înainte de probele
finale (elici de nave, palete turbine, roţi de
vagoane, arbori mari, repere din domeniul
nuclear, etc),
 depistarea fisurilor de îmbătrânire (în
corpul aeronavelor, în conductele de
descărcare ale petrolierelor, în conductele de
gaze subterane, în structura pilonilor podurilor
peste ape adânci, etc).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE OBSERVATIE:  Un exemplu este verificarea structurilor metalice ale platformelor de foraj

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

OBSERVATIE:  Un exemplu este verificarea structurilor metalice ale platformelor de foraj marin sau ale
OBSERVATIE:
 Un exemplu este verificarea structurilor
metalice ale platformelor de foraj marin sau
ale pilonilor podurilor cu deschidere mare.
 În faza de construcţie sunt dispusi
transductori piezoceramici în noduri ale
structurii de rezistenţă sau în zone critice.
 Prin utilizarea a mai multe canale de măsurare
si compararea atentă, în timp, a rezultatelor
înregistrate se obţin informaţii privind
existenţa unui defect si evoluţia sa în timp.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Transductoarele utilizate în defectoscopie sunt de tip piezoceramic,  cu rol de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Transductoarele utilizate în defectoscopie sunt de tip piezoceramic,  cu rol de emiţător sau receptor
Transductoarele utilizate în
defectoscopie sunt de tip
piezoceramic,
 cu rol de emiţător sau receptor de
ultrasunete, sau
 cu ambele roluri cumulate în aceeasi
construcţie.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Alaturat este prezentat un transductor simplu (emiţător sau receptor).  Cristalul

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Alaturat este prezentat un transductor simplu (emiţător sau receptor).  Cristalul piezoceramic (3) are
 Alaturat este prezentat
un transductor simplu (emiţător
sau receptor).
 Cristalul piezoceramic (3) are
feţele (2) metalizate, de la care
pornesc firele de conexiune (5).
 Una din feţe este lipită pe un
strat protector (1 ) cu
transmitere acustică foarte
bună, iar deasupra celeilalte feţe
este dispus un material (4) cu
rol de amortizor acustic
Construcia transductoarelor
piezoelectrice utilizate în
defectoscopie
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  La construcţia dublă , transductoarele emisiv (E) si receptor (R) sunt

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 La construcţia dublă , transductoarele emisiv (E) si receptor (R) sunt dispuse sub un
 La construcţia dublă ,
transductoarele emisiv
(E) si receptor (R) sunt
dispuse sub un anumit
unghi faţă de orizontală,
în asa fel încât să se poată
recepţiona ecoul
ultrasunetelor transmise în
piesă (8).
 Stratul 7 are rol de barieră
acustică.
Construcia transductoarelor
piezoelectrice utilizate în
defectoscopie
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  O condiţie foarte importantă este ca ultrasunetele să se transmită de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 O condiţie foarte importantă este ca ultrasunetele să se transmită de la emiţător la
 O condiţie foarte importantă este ca ultrasunetele să se
transmită de la emiţător la piesă si să se recepţioneze de la
piesă la receptor. Stratul de aer dintre acestea, chiar foarte
subtire, are o impedanta acustică Z2 foarte mică comparativ cu
impedantele Z1 ale mediilor strabatute de unda. Dacă Z2<<Z1
ultrasunetele nu se vor transmite in stratul de aer.
 Pentru a evita acest fenomen, se foloseste o substanţă de
cuplare - lichid sau pastă - a cărei impendanţă acustică să fie
media geometrică a impendanţelor celor două medii: Z,
(mediul 1 al transductorului) si Zm (materialul de testat):
Z=(Zt Zm)e1/2
 Cu rezultate bune se foloseste apa, glicerina sau unele
uleiuri naturale.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.12.Măsurări ale unor mărimi fizice folosind ultrasunetele Folosind tehnica ultrasunetelor

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.12.Măsurări ale unor mărimi fizice folosind ultrasunetele Folosind tehnica ultrasunetelor se pot măsura:
1.12.Măsurări ale unor mărimi fizice
folosind ultrasunetele
Folosind tehnica ultrasunetelor se
pot măsura: distanţa la care se află
un obiect în apă, grosimile pereţilor
pieselor, nivelul unui material într-un
recipient, viteza de curgere a unui
fluid etc.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Măsurarea distanţei la care se află un obiect în apă  Ideea

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Măsurarea distanţei la care se află un obiect în apă  Ideea a fost folosită
Măsurarea distanţei la care se află un
obiect în apă
 Ideea a fost folosită prima oară în scop
militar, la detectarea submarinelor.
 Principiul este similar radarului, doar că
în locul undelor electromagnetice sunt
utilizate ultrasunetele, de unde
denumirea echipamentului: "sonar".
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Măsurarea distanei la care se află un obiect în apă  Un

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Măsurarea distanei la care se află un obiect în apă  Un generator de ultrasunete
Măsurarea distanei
la care se află
un obiect în apă
 Un generator de
ultrasunete este plasat pe
navă, iar transductorul
piezoceramic este în
contact cu apa de mare.
 Trenurile de impulsuri
sunt dirijate spre fundul
mării, pe o direcţie, si se
vor reflecta la întâlnirea
cu un obstacol.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Durata impulsurilor generate este de ordinul us, pentru a fi cu

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Durata impulsurilor generate este de ordinul us, pentru a fi cu mult mai mică
 Durata impulsurilor generate este de ordinul us, pentru
a fi cu mult mai mică decât timpul de propagare.
 Cunoscând viteza de propagare a ultrasunetelor în apa de
mare si timpul după care a venit ecoul, se determină
simplu distanţa.
 Dacă se foloseste un sistem de detecţie cu unul sau
mai mulţi transductori rotitori, care emit trenuri de
impulsuri ultrasonore, la recepţionarea ecourilor de pe
fiecare direcţie se reconstituie imaginea sonoră a zonei
cercetate.
 Metoda este utilizată si la localizarea bancurilor de pesti
sau la ridicarea "hărţii" fundului unor mări, pentru
evaluarea naturii rocilor, a nodulilor metaliferi bogaţi în
Fe, Ni, Cu, Co, Mg.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE OBSERVATIE: De exemplu: - dacă durata de la emiterea semnalului ultrasonor până

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

OBSERVATIE: De exemplu: - dacă durata de la emiterea semnalului ultrasonor până la recepţionarea sa
OBSERVATIE:
De exemplu:
- dacă durata de la emiterea semnalului
ultrasonor până la recepţionarea sa a fost de
50 μs (deci atingerea obstacolului s-a făcut la
jumătate din aceasta, 25 μs), cu viteza de
propagare a ultrasunetelor în apă de 1430 m/s,
rezultă distanţa faţă de obiect, pe direcţia
cercetată:
s = v ・ t = 1430 ・ 25 ・ 10e-3 = 35,75 m.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Măsurarea grosimilor  Este cunoscut că la suprafaţa de separaţie dintre două

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Măsurarea grosimilor  Este cunoscut că la suprafaţa de separaţie dintre două medii de naturi
Măsurarea grosimilor
 Este cunoscut că la suprafaţa de separaţie dintre două
medii de naturi diferite, care au impéndantele acustice
mult diferite, ultrasunetele se reflectă în proporţie
majoritară.
 Dispunând un transductor emiţător-receptor de
ultrasunete pe un perete al unei piese si înregistrând
ecoul transmis de peretele opus (care este separat de
un strat de aer) se poate determina grosimea piesei.
 Măsurătoarea impune prezenţa substanţei de cuplaj, de
impendanţa Z între transductor si piesă.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare  Traductoarele de nivel ultrasonice

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare  Traductoarele de nivel ultrasonice utilizează
Măsurarea nivelului lichidelor în
rezervoare
 Traductoarele de nivel ultrasonice utilizează
emiţătoare/receptoare de unde ultrasonore de tip
piezoceramic, cu frecvenţe de ordinul MHz-ilor, iar
nivelul este determinat prin măsurarea
timpului parcurs de ultrasunete de la emiţător
la suprafaţa lichidului si înapoi.
 O problemă importantă este dependenţa vitezei de
propagare a ultrasunetelor de temperatura aerului,
viteza crescând cu circa 0,6 m/s la fiecare 1°C.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Sondă ultrasonica  Pentru a insensibiliza rezultatul de viteza de propagare, sonda

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Sondă ultrasonica  Pentru a insensibiliza rezultatul de viteza de propagare, sonda ultrasónica la care
Sondă ultrasonica
 Pentru a insensibiliza rezultatul
de viteza de propagare, sonda
ultrasónica la care este fixat
cristalul piezoelectric
emiţător/receptor (1 ) are
prevăzut un pin de referinţă
(2), fixat faţă de cristal la o
distanţă cunoscută h0, astfel că
undele reflectate de acesta
permit determinarea vitezei de
propagare prin mediul
respectiv.
pentru traductor de nivel
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Schema funcţională a traductorului de nivel cu ultrasunete (TUS) Semnalele generate de

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Schema funcţională a traductorului de nivel cu ultrasunete (TUS) Semnalele generate de blocul emiţător/receptor
Schema funcţională a
traductorului de nivel cu
ultrasunete (TUS)
Semnalele generate de
blocul emiţător/receptor
BER sunt aplicate sondei
SUS, care emite
ultrasunete spre lichidul a
cărui nivel se măsoară.
 Undele reflectate de pinul
de referinţă sunt primele
recepţionate de BER si dau
nastere unui semnal
esantion s-\ la iesirea din
filtrul numeric FN, care
comandă blocul de
calibrare SC.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Blocurile BC, OSC (oscilator) si N (numărător) sunt conectate într-o structură

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Blocurile BC, OSC (oscilator) si N (numărător) sunt conectate într-o structură de circuit cu
 Blocurile BC, OSC (oscilator) si N (numărător)
sunt conectate într-o structură de circuit cu
calare de fază (PLL), astfel că la iesirea
numărătorului se obţin impulsuri de frecvenţă
dependentă de frecvenţa semnalului esantion.
 Echivalentul numeric Nh obţinut în RMT la finele
unui ciclu de numărare este înmagazinat în
memoria tampon MT si convertit în semnal
analog de tensiune Ue (de către convertorul
numeric analogic CNA), eventual afisat numeric
folosind modulul D, după care se iniţializează un
nou ciclu de măsurare.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Traductorul are avantaje nete faţă de alte traductoare de nivel, căci

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Traductorul are avantaje nete faţă de alte traductoare de nivel, căci nu conţine piese
 Traductorul are avantaje nete faţă de alte
traductoare de nivel, căci nu conţine piese
în miscare, nu intră contact cu lichidul
(care poate fi agresiv chimic) si nu necesită
calibrări la schimbarea naturii lichidului.
 Domeniul de măsură este între 9 cm
6 m
cu o precizie de 0,5%, putând fi extins la
30 10
m, cu scăderea corespunzătoare a
preciziei.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Măsurarea vitezei de curgere sau a debitului unui fluid  Măsurarea cu

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Măsurarea vitezei de curgere sau a debitului unui fluid  Măsurarea cu ajutorul ultrasunetelor a
Măsurarea vitezei de curgere sau a
debitului unui fluid
 Măsurarea cu ajutorul ultrasunetelor a vitezei de
curgere a unui fluid (lichid sau gaz) care circulă printr-
o conductă plină se bazează pe influenţa exercitată
asupra vitezei de propagare a undelor ultrasonore de
către viteza de curgere a fluidului.
 Mediile elastice fluide sunt caracterizate de valori diferite ale
vitezei ultrasunetelor, cuprinse între 900
2000
m/s pentru
lichide si 300
500
m/s în cazul gazelor - viteze mult
superioare vitezelor de curgere a fluidelor situate în gama
0,01 m/s.
10
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE După cum este cunoscut, în condiţiile conductei pline, debitul volumic se exprimă

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

După cum este cunoscut, în condiţiile conductei pline, debitul volumic se exprimă prin relaţia: Qc
După cum este cunoscut, în condiţiile conductei
pline, debitul volumic se exprimă prin
relaţia:
Qc = AC Vmed
unde Ac este aria secţiunii conductei, iar vmed
media vitezelor fluidului pe secţiunea conductei.
Deci prin metoda măsurării vitezei de curgere se
poate determina si debitul volumic, între cele
două mărimi existând o constantă de
proporţionalitate de valoare cunoscută.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE  Traductorul este dispus pe un tronson al tubului, oblic cu un

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

 Traductorul este dispus pe un tronson al tubului, oblic cu un unghi , faţă
 Traductorul este dispus pe
un tronson al tubului, oblic
cu un unghi , faţă de
direcţia de curgere.
 În schema prezentată este
dată varianta cu două
perechi de elemente
piezoceramice emiţător
receptor (E1-R1 si E2-R2),
dar prin utilizarea unor
blocuri electronice de
comutare se poate reduce
la varianta cu o singură
pereche.
Fiecare pereche de elemente piezoceramice este conectată în buclă cu
câte un generator comandat (G1, respectiv G2).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 1.13.Alte aplicaţii ale ultrasunetelor  Ultrasunetele sunt aplicate cu succes în alte

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

1.13.Alte aplicaţii ale ultrasunetelor  Ultrasunetele sunt aplicate cu succes în alte domenii, cum ar
1.13.Alte aplicaţii ale ultrasunetelor
 Ultrasunetele sunt aplicate cu succes în
alte domenii, cum ar fi chimia, biologia,
medicina.
 Domeniul aplicaţiilor ultrasunetelor în
chimie se numeste sonochimia.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE În practică, se întâlnesc următoarele reacţii sonochimice: Sinteze organice • Se pot

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

În practică, se întâlnesc următoarele reacţii sonochimice: Sinteze organice • Se pot realiza noi legături
În practică, se întâlnesc următoarele reacţii
sonochimice:
Sinteze organice
• Se pot realiza noi legături chimice si
reacţii între produse organice.
• Solvenţii folosiţi nu trebuie să fie
descompusi de ultrasunete, cei mai siguri
fiind tetrahidrofuranul (THF), toluenul,
alcoolul etilic.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Degradarea polimerilor  Sub acţiunea ultrasunetelor lanţurile lungi de polimeri se

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Degradarea polimerilor  Sub acţiunea ultrasunetelor lanţurile lungi de polimeri se distrug, obţinându-se polimeri
Degradarea polimerilor
 Sub acţiunea ultrasunetelor lanţurile lungi de
polimeri se distrug, obţinându-se polimeri cu lanţuri
mai mici, având si proprietăţi modificate.
Ameliorarea cineticii reacţiilor
Reacţiile chimice între solide si fluide (lichide sau
gaze) se intensifică prin folosirea ultrasunetelor.
Undele ultrasonice acţionează mecanic asupra
suprafeţei solidelor prin: fenomene de depasivare,
activări ale suprafeţelor prin microjeturi de fluid sau
fenomene de cavitaţie.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Reacţii prin transfer de fază  Există, în practică, lichide aflate în

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Reacţii prin transfer de fază  Există, în practică, lichide aflate în faze nemiscibile (exemplu:
Reacţii prin transfer de fază
 Există, în practică, lichide aflate în faze
nemiscibile (exemplu: apă si uleiuri).
Prin folosirea ultrasunetelor se obţin
emulsii cu compoziţie omogenă.
 Largi utilizări sunt în cosmetică
(prepararea cremelor, pomezilor, gelurilor
cosmetice) sau
 Industria alimentară (maioneze, creme).
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE Degradarea toxinelor din apă  Sub acţiunea ultrasunetelor apa se disociază, iar

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

Degradarea toxinelor din apă  Sub acţiunea ultrasunetelor apa se disociază, iar grupul hidroxil OH'
Degradarea toxinelor din apă
 Sub acţiunea ultrasunetelor apa se disociază, iar
grupul hidroxil OH' format este foarte reactiv.
 El poate reacţiona cu unele substanţe, distrugând compusi
organici, unii foarte toxici (fenoli, policlorofenili,
policlorobenzenă).
 Distrugerea acestor molecule toxice dă nastere la oxizi de
carbon (CO si C02) si la compusi organici (acizi oxalici,
formici sau acetilenă).
 Introducerea ozonului si utilizarea apei oxigenate,
simultan cu folosirea ultrasunetelor, măresc efectul
de degradare a compusilor toxici.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 2.Tehnologii bazate pe efectul laser  Efectul LASER constă în amplificarea luminii

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

2.Tehnologii bazate pe efectul laser  Efectul LASER constă în amplificarea luminii prin emisie stimulată
2.Tehnologii bazate pe efectul laser
 Efectul LASER constă în amplificarea luminii prin
emisie stimulată de radiaţie.
 Este un mod special de a produce o radiaţie în
domeniul vizibil (sau în apropierea domeniului
vizibil), inexistentă în natură.
 Efectul LASER are utilizări extrem de largi la ora actuală,
atât în ceea ce priveste prelucrarea materialelor, cât si în
alte domenii: măsurători, transmisii de date, medicină,
etc.
PRELUCRARI CU ULTRASUNETE 2.1 Fenomene fizice  Să considerăm o radiaţie luminoasă care stăbate un

PRELUCRARI CU ULTRASUNETE

2.1 Fenomene fizice  Să considerăm o radiaţie luminoasă care stăbate un mediu optic, de
2.1 Fenomene fizice
 Să considerăm o radiaţie luminoasă care stăbate un
mediu optic, de lungime L.
 Dacă la intrarea în mediu intensitatea radiaţiei este I0,
pe parcurs are loc absorbţia radiaţiei, astfel că la iesire
intensitatea va avea valoarea:
unde λ este coeficientul de absorbţie, care depinde de
natura mediului si de lungimea de undă λ a radiaţiei.