TESTARE IPOTEZE STATISTICE

(TEST STUDENT)
Exemplul 1.
Patronul unei pensiuni turistice rurale, în vederea ridicări calităţii
activităţilor desfăşurate, doreşte să-şi analizeze mai atent cheltuielile şi presupune
că, în medie, cheltuiala zilnică în perioada de sezon este de 400 UM pe turist.
Testarea ipotezei presupune o selectare aleatorie a 25 de zile, pentru care se
înregistreză valorile (UM): 430, 280, 300, 250, 330, 280, 400, 410, 400, 380, 330,
350, 380, 280, 330, 390, 290, 380, 450, 370, 380, 330, 410, 390, 380.
Pentru o probabilitate de 95% (valoare critică 1.711) sunt dovezi care să arate că în
medie cheltuiala zilnică în perioada de sezon este mai mică de 400 UM pe turist?

Rezolvare:
Notaţii:  0 = 400 UM/turist
n = 25 zile
xi : 430, 280, ..., 390, 380 UM
(1   )  100 = 95%
1. Ipoteze:
 Ipoteza nulă H 0 :    o (nu există diferenţă semnificativă între cheltuiala medie
nouă zilnică pe turist stabilită pe colectivitate, estimată prin eșantion şi cea
presupusă de la nivelul colectivităţii generale);
 Ipoteza alternativă H1 :    o ( cheltuiala medie zilnică pe turist stabilită la pe
colectivitate, estimată prin eșantion este semnificativ mai mică decât cea presupusă
de la nivelul colectivităţii generale).

2. Cum n =25 de zile <30, se aplică testul t

Inegalitatea ipotezei alternative ( H1 :    o ) conduce la aplicarea testului
unilateral stanga. Concluzia: Se aplică teste t (Student) unilateral stânga

se respinge

Se respinge

3. Valoarea critică este  t critic  t ;df  1,711

4. Valoarea statistică a testului (valoarea calculată) se determină cu relaţia astfel:

x  o
tc 
s
n
25

x i
430  280  300  ...  390  380 8900
x i 1
  = 356 UM
n 25 25
25

 (x i  x)2
s i 1

n 1
(430  356) 2  (280  356) 2  ...  (390  356) 2  (380  356) 2
s  53,31
25  1
x   o 356  400
tc    4,13
s 53,31
n 25

se respinge

Se respinge

5. Deoarece t c (4,13)  t ,df (1,711) ,

rezultă că H o se respinge, deci H 1 este
adevărată, prin urmare cheltuiala medie zilnică din perioada de sezon este mai
mică de 400 UM pe turist (între cheltuielile medii comparate există diferenţă
semnificativă).
Exemplul 2.
În vederea verificării greutăţii produselor dintr-un lot de piese se
extrage, aleator simplu şi repetat un eşantion format din 25 piese. La nivelul
eşantionului observat se obţine o greutate medie de 340 g şi o abatere standard de
10g. Se cere să se studieze ipoteza potrivit căreia greutatea medie a unei piese din
întregul lot concordă cu greutatea medie prevăzută în normele STAS,  0  330 g .
(riscul asumat este   0,05 cu valoare critică de 2,64)

Rezolvare:
Notaţii: n  25 piese x  340 g
 0  330 g s x  10 g
1   = 95%
1) Ipoteze
 Ipoteza nulă H 0 :    0 (nu există diferenţă semnificativă între greutatea medie a
unei piese din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).
 Ipoteza alternativă H1 :    0 (există diferenţă semnificativă între greutatea medie
a unei piese din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS).

2) Cum n =25 piese <30 şi cum H1 :    0 , se aplică testul t bilateral

3) Valoarea critică este  t critic   t    2,64

;df
2

x   o 340  330
4) Valoarea statistică a testului: tc   5
sx 10
n 25

se respinge se respinge

Se respinge ipoteza

5) Deoarece t c (5)  t  (2,64) , rezultă că H o se respinge, deci H 1 este

, df
2

adevărată, prin urmare există diferenţă semnificativă între greutatea medie

a unei piese din întregul lot şi greutatea medie prevăzută în normele STAS (
 0  330 g )
Exemplul 3.
Managerul unui lanţ hotelier s-a gândit să analizeze situaţia cheltuielilor
ultimei luni, cu scopul de a reduce pe viitor nivelul acestora. În acest context, s-a
realizat un studiu privind cheltuielile cu angajaţii trimişi la cursurile de training şi s-a
stabilit că, pe fiecare angajat cheltuiala este distribuită normal cu o medie de 1090
UM.
Acesta consideră că, respectiva cheltuială medie pe angajat este mai mare
decât cea stabilită la 1090 UM. În vederea verificării afirmaţiei, se selectează
aleatoriu un eşantion de 30 salariaţi pentru care se înregistrează cheltuielile cu
training-ul şi se stabileşte valoarea medie de 1110 UM, iar abaterea standard de 50
UM. Pentru o probabilitate de 99,9% (valoare critica 3,396), poate managerul să
concluzioneze că această cheltuială medie pe angajat este mai mare de 1090 UM?

Rezolvare: Notaţii:  0 = 1090 UM n = 30 salariaţi

s = 50 UM x = 1110 UM
(1   )  100 = 99,9%
1 Ipoteze:
 Ipoteza nulă H 0 :    0 sau   1090 UM (nu există diferenţă semnificativă între
cheltuiala medie pe angajat de la nivelul colectivității şi cea presupusă stabilită ipotetic
la nivelul lanţului hotelier)
Ipoteza alternativă H 1 :    0 sau   1090 UM ( cheltuiala medie pe angajat de la
nivelul colectivității este semnificativ mai mare decât cea presupusă stabilită ipotetic la
nivelul lanţului hotelier)
2 Dacă n= 30 angajaţi >30 şi H 1 :    0 , atunci se aplică testul t (Student) unilateral
dreapta

3 Valoarea critică este  t critic  t ;df  3,396

x   0 x   0 1110  1090 20
4 Valoarea statistică a testului este: t c      2,19
s s2 2500 9,13
n n 30

se acceptă

5 Deoarece t c (2,53)  t ,df (3,396) , atunci H o se acceptă, deci concluzia este că,
managerul nu a anticipat bine: cheltuiala medie pe angajat nu diferă semnificativ de
cea presupusă de manager ( 1090 UM).