Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Macroel Microele
Proteină Grăsime
emente mente
pură brută
(Ca, P, (Fe, Cu,
K, Na, Zn, Mn,
Amide Celuloză Cl) Co, I)
brută
SEN
Apa
În funcţie de conţinutul în apă nutreţurile se pot grupa în:
- furaje apoase (90-95% apă – borhoturile);
- furaje suculente (65-85% apă – nutreţurile verzi, rădăcinoasele,
nutreţurile murate);
- furaje semisuculente (35-50%) apă – semifânurile);
- furaje uscate (10-18% apă – concentratele, fibroasele, grosierele);
- furaje foarte uscate (sub 10% apă – produsele industriale uscate,
făinurile animale şi furajele minerale).
Formele de apă:
a) în nutreţurile vegetale: - apa de constituţie (legată chimic);
- apa de vegetaţie (din sucul celular);
- apa de inbibiţie (higroscopică);
- apa de preparaţie (adăugată în nutreţuri în timpul
preparării).
b) în corpul animal: - apa de constituţie (intracelulară);
- apa de circulaţie (extracelulară);
- apa lacunară (în lichidele interstiţiale).
Substanţele minerale
Substanţele minerale din nutreţuri, denumite şi cenuşă brută, sunt alcătuite
atât din substanţe minerale acumulate ca atare, cât şi din partea anorganică a
diferitelor combinaţii organo-minerale din celule şi se determină prin calcinarea
unei probe la 5500C în cuptorul electric până se ajunge la masă constantă.
Elementele minerale se găsesc în nutreţuri sub formă de săruri libere (
combinaţie de anioni şi cationi), fie ca atomi în combinaţii organice ( fosfor în
acizi nucleici, sulf în aminoacizi, cobalt în vitamina B12).
După importanţa lor cantitativă, elementele minerale sunt separate în două
grupe:
- macroelemente: Ca, P, Mg, Na, K, Cl, S;
- microelemente: Fe, Cu, Zn, Mn, Co, I.
În grupa de microelemente, unii autori separă o subgrupă de elemente toxice
(Bo, Mo, F, As) şi o altă subgrupă cu rol mai puţin studiat (Ti, Li, Rb, Ni, Ba, etc).
Elementele minerale în plante variază după specie, vârstă, fază de vegetaţie,
partea plantei etc.
În nutreţurile vegetale – 1-14% minerale (1-5 nutreţurile suculente, 5-14%
nutreţurile uscate).
În nutreţurile de origine animală – 1-30% minerale.
În corpul animal – 3-4% minerale.
În cenuşa corpului animal, circa 80% îl reprezintă fosfatul de calciu, în timp
ce în cea a plantelor acesta reprezintă numai circa 20%.
Felul şi proporţia substanţelor minerale din nutreţurile vegetale variază mult,
în funcţie de specia plantei, de faza de vegetaţie şi de partea plantei din care
provin. Astfel, leguminoasele conţin de circa 3,5 ori mai mult Ca decât gramineele.
Frunzele, tulpinile şi seminţele conţin mai multe substanţe minerale decât
rădăcinile. Pe măsura înaintării plantelor în vârstă, în tulpini creşte procentul de K
şi Si şi scade procentul de Ca, P, Mg etc.
Nutreţurile de origine animală şi cele vegetale sunt sărace în Na şi Cl. De
aceea, toate animalele trebuie să primească prin hrană un supliment de sare de
bucătărie..
Grăsimile
Lipidele, din punct de vedere chimic, sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi
superiori (palmitic, steric şi oleic).
În organism, lipidele îndeplinesc următoarele funcţii:
- asigură activitatea normală a unor glande (sebacee);
- măresc rezistenţa organismului la intoxicaţii;
- asigură mediul de solvire al vitaminelor liposolubile;
- acizii graşi nesaturaţi: linoleic, linolenic şi arahidonic, sunt indespensabili
pentru organism (au funcţii asemănătoare cu ale unor vitamine);
- intră în componenţa celulelor;
- reprezintă cea mai concentrată sursă de energie.
Glucidele