Arabia Saudită

Denumirea oficială: Regatul Arab Saudit

Capitala: Riyad
Limba oficială: arabă
Suprafaţa: 2.150.000 km2
Locuitori: 18,4 mil. (9 loc./km2)
Religia: islamism (sunit) 97%
Moneda: riyal saudit
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 23 septembrie

Geografia: Terit. ţării ocupă aproape în întregime Peninsula Arabia, una din cele mai mari
peninsule de pe glob. Face parte din Orientul Mijlociu. (2.730.000 km2) Limite: Iordania,
Irak, Kuwait (N), G. Persic, Qatar, Emiratele Arabe (E), Oman, Yemen (Aden), Yemen (Sama)
(S); M. Roşie (E). G. fizică: A. S. este formată dintr-un podiş uşor vălurit, străbătut de văi
seci (wadi), mărginit de înălţimi muntoase, în cea mai mare parte deşertic, presărat cu puţine
oaze. În regiunea Nejd (central nordic) există trei mari grupuri de oaze: oraşul principal,
Riyad, fiind în oaza din centru. Înălţimile munţilor din V (2500 m) domină Marea Roşie. Pe
litoralul ei, câmpia Tihama,. fierbinte şi umedă. În inima peninsulei, de la N de Yemen spre
Sedeir, se înalţă un munte granitic de 1200-1500 m. La S de Riyad, muntele Jabal Tuwayq
(cca. 1000 m). În S se află deşertul Rub'al Khali sau Ar Ramlah, cu dune uriaşe de nisip. Nu
există râuri permanente. A. S. este un mare deşert cu puţine oaze şi puţin pământ cultivabil.
Clima: Predomină clima tropical-deşertică. O mare parte din teritoriu este lipsită de ploi (sub
100 mm/an). În SV precipitaţiile de aprox. 500 mm/an. Flora şi fauna: vegetaţie ierboasă
xerofită; discontinuă în zonele deşertice. Vegetaţia de stepă uscată predomină. Păduri 0,5%,
în munţi. Fauna: şacali, maimuţe, păsări, şerpi, scorpioni.
Populaţia: Aproape un sfert din populaţie este nomadă. În afară de beduini, sunt mici grupuri
de indieni şi iranieni. Concentrarea populaţiei este în zonele din centrul terit. şi pe litoral; în
special pe cel al Mării Roşii. Rata natalităţii: 34,7‰; a mortalităţii: 4,2‰. Pop. urbană: 80%.
Transporturi şi comunicaţii: cale ferată Zahran-Riyad şi Tabuk-Medina; autovehicule. Flotă
comercială. Aeroporturi la: Riyad Tabuk (N), Medina (V), Djedda (V), Abha (V). Oraşe:
Mecca, Medina, centrele spirituale ale islamului, Ta'if, Djedda. Istoria: A.S. a fost locuită
din mileniul întâi î. Hr. de triburi arabe, care întemeiază regate ce apar şi dispar. Întemeietorul
islamismului şi unificatorul Pen. Arabia a fost în deceniul 3 şi începutul deceniului 4 (sec.
VII) Muhammad (Mohamed) (în 622 d. Hr. are loc Hegira - fuga sa de la Mecca la Medina;
622 este anul I al erei musulmane). Pen. Arabia devine centrul expansiunii arabe şi islamice
din sec. Vll-Vlll. Urmaşii lui Mahomed au întemeiat Califatul Arab ce se întinde în sec. VIII
din Spania până la graniţa Chinei şi care cu timpul se fărâmiţează în principate feudale. În
sec. XVI acestea cad sub stăpânirea otomană (după cea mamelucă, ilhamidă etc.) până în
1918. Dinastia saudită se ridică după 1902, când se impune în emiratul Najd. În 1920-26,
sultanul Ibu Saud face unificarea Najd-ului cu celelalte teritorii. În 1932 ia naştere Regatul
Arabiei Saudite, după numele unificatorului. După 1933, companii petroliere nord-americane
încep concesionarea terenurilor petrolifere. După 1945, A. S. devine primul producător şi
exportator de petrol al Orientului Mijlociu. În 1964-75, regele Faysal devine campionul
panislamismului. În 1991, forţele multinaţionale sunt desfăşurate pe terit. A. S., după invazia
irakiană în Kuwait. Statul: Monarhie absolută; regat ereditar. Regele domneşte conform legii
islamice (Sharia) şi tradiţiilor arabe. Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de
rege, care este asistat de un Consiliu de Miniştri. Nu există partide politice.