MODELUL BIO-PSIHO-SOCIAL AL SĂNĂTĂŢII ŞI BOLII

COORDONATOR: Conf. Dr. Maria Roman

STUDENT: Mitrea Maria

Medicina dentara, anul II
 În 1977 psihiatrul elveţian de origine germană (americanizat) George Engel,
propunea un model - ce va deveni celebru pentru explicarea naturii factorilor ce concură la
apariţia bolii- modelul bio-psiho-social. Validitatea acestui model ca şi avântul luat de
cercetările în domeniul Psihologiei Sănătăţii, au făcut ca, în anii de la începutul acestui
mileniu să se poată vorbi, în aceiaşi termeni, despre un model al Sănătăţii (Bandura -2002)
deoarece antidoturile pentru aceşti factori - biologici, psihologici şi sociali - reprezintă soluţii
de ordin comportamental (comportamente salutogenetice).
Cel mai mare avans al modelului biopsychosocial este acela că a permis
specialiștilor să înceteze să caute o singură cauză a tulburărilor (fizice și mentale).
Dimpotrivă, de când a fost adoptată, se înțelege că fiecare problemă este cauzată
de un set de factori care trebuie să fie pe deplin înțeleși pentru a lucra asupra lor.
CARACTERISTICI

Principala caracteristică a modelului biopsychosocial este că înțelege că bolile

de toate tipurile sunt cauzate de mai mulți factori de natură diferită.

Astfel, se opune modelului biomedical, al cărui adepți credeau că orice problemă

nu trebuia decât să facă chimia corpului și a creierului.

Dimpotrivă, specialiștii din domeniul sănătății care se bazează pe această

abordare încearcă să caute factori de trei tipuri pentru a explica de ce apare o boală: biologică,
psihologică și socială.

FACTORII BIOLOGICI
Sunt reprezentaţi de stimuli externi cu caracter fizic (ex. radiaţiile solare - inso-
laţia), chimic (ex. intoxicaţia cu CO) şi microbiologic (bacterii, virusuri, paraziţi, şi alte
microorganisme) ce participă la apariţia bolii.
În acelaşi timp, factorul biologic trebuie considerat şi din perspectiva sa
„internă" de expresie a terenului biologic al individului ce va fi afectat de boală, deoarece
foarte des boala apare ca rezultat al unei evoluţii interne a proceselor sale constitutive biologice
(ex. diabet zaharat) accelerat sau încetinit de factorii externi biologici (ex. consum de dulciuri)
şi/sau psihosociali (ex. concediere, divorţ, stressuri zilnice minore, compensate prin consum de
dulciuri).
Un exemplu pentru a ilustra această afirmaţie este acela al unui bolnav care face
un infarct miocardic în urma unui stres major (concediere) pe un teren biologic favorizant
(tatăl decedat infarct miocardic). Acest teren biologic anterior infarctului se modifică
considerabil (agravarea bolii după infarctul recent) devenind mult mai sensibil la o serie de
factori externi organo-specifici precum efortul fizic excesiv, fumatul etc. Totodată în plan
psihologic survine apariţia unei depresii secundare infarctului care constituie un factor
agravant pentru prognosticul rezervat al bolii, mai ales dacă factorii psihosociali -reprezentaţi
de consecinţele concedierii, şi greutăţile materiale consecutive bolii - îşi exercită presiunea lor
tot mai crescută iar suportul social ar putea să fie minim sau chiar absent (văduv sau divorţat).

FACTORI PSIHOLOGICI

În mod tradițional, factorii psihologici - cum ar fi gândurile, credințele și

atitudinile - au fost lăsați deoparte de majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății care nu
au fost direct implicați în tratarea bolilor psihice. Cu toate acestea, recent sa descoperit că
acestea au o mare importanță în toate tipurile de tulburări.

Astfel, în cele care afectează mintea - cum ar fi depresia sau anxietatea - este
evident că modul în care credem că are o mare influență asupra dezvoltării și menținerii
simptomelor.

Revoluția a venit cu descoperirea că acești factori pot, de asemenea, favoriza sau

atenua problemele asociate bolilor fizice.

De exemplu, astăzi știm că emoțiile sunt un factor foarte important în recuperarea

pacienților de la boli cum ar fi cancerul. Prin urmare, este important ca medicii să fie instruiți
și în tratarea părții psihologice a pacienților lor.

FACTORI SOCIALI

În cele din urmă, factorii sociali au fost lăsați la o parte în tratamentul tuturor
tipurilor de boli, fizice și mentale.

Cu toate acestea, de la apariția modelului biopsihosocial, știm că susținerea unui

cerc social bun sau a unei familii structurate poate fi esențială pentru recuperarea bolnavilor.

Chiar dacă aparține unui mediu social bun poate întârzia sau preveni apariția
tulburărilor fizice și psihice: puteți face acest lucru prin promovarea unor obiceiuri de sănătate
bune sau prin îmbunătățirea stării emoționale a persoanelor afectate.

Spre exemplu, pentru două persoane poate părea că se află în aceeași situație
socială pentru că lucrează în aceeași instituție, cu aceiași colegi, respectând același program
de lucru și având aceeași fișă a postului. Diferența o poate face faptul că unul dintre ei este
singurul angajat din familie, cu doi copii mici în îngrijire, spre deosebire de celălalt, care
beneficiază de sprijinul financiar al soției și ai cărui copii sunt mari și se întrețin singuri. În
acest caz, pentru unul presiunea socială este imensă, iar sprijinul primit, în comparație cu
nevoile, este destul de mic, iar pentru celălalt, putem constata că presiunea socială este cea
obișnuită, care decurge din responsabilitățile de la locul de muncă, iar sprijinul este masiv.
AVANTAJE ALE ABORDARII BIOPSIHOSOCIALE

Schimbarea de la o abordare biomedicală la o abordare biopsihosocială nu a fost

rapidă sau simplă. Cu toate acestea, avantajele celei de-a doua abordări sunt impuse, astfel încât
tot mai mulți profesioniști în domeniul sănătății o adoptă. Apoi vom vedea cele mai importante
avantaje:
 Se concentrează asupra prevenirii

Recunoscând importanța unor factori precum emoțiile, mediul social și gândurile

în dezvoltarea bolilor, a fost posibil să se genereze campanii de prevenire mult mai eficiente.

Acest lucru se datorează în principal faptului că modelul biopsihosocial a permis

descoperirea mai multor factori implicați în tulburări, cu care este posibil să intervină mai
eficient decât cei în care modelul biomedical este centrat.

Reducerea stigmei

Persoanele afectate de o tulburare nu sunt văzute ca o anomalie în cadrul acestei

abordări. Acest lucru ajută la atenuarea unor consecințe sociale și emoționale cauzate de
majoritatea bolilor.

Oferă un control mai mare pacientului

Deoarece modelul biopsychosocial evidențiază importanța factorilor care se află

în sfera de control a persoanei care suferă de boală, ea poate dobândi un rol mai activ în cadrul
recuperării proprii.

Pe de altă parte, prin adoptarea acestui model, pacientul este, de asemenea, capabil
să facă mai multe lucruri pentru a preveni apariția bolii în primul rând.

DEZAVANTAJE

Ca toate teoriile de sănătate, modelul biopsychosocial prezintă, de asemenea, o

serie de dezavantaje.

Necesită mai mulți specialiști profesioniști

Un profesionist din domeniul sănătății care lucrează cu abordarea biopsihosocială

trebuie să-și facă griji în ceea ce privește îngrijirea sentimentelor și gândurilor pacientului; În
plus, trebuie să constatați că are un sprijin social adecvat.

Cauzează diagnostice mai complexe

Prin includerea a doi factori, cât mai largi posibil, a cauzelor tuturor tipurilor de
boli, diagnosticurile nu mai sunt atât de simple.

Uneori, acest lucru poate face dificilă găsirea originii exacte a bolii, care poate
întârzia administrarea unui tratament adecvat.
 REFERINTE

1. "Modelul biopsihosocial" din: Psihologia sănătății. Adus în: 25 mai 2018 din Psihologia
Sănătății: psicologiadelasalud.com.ar.
2. "Definiția biopsychosocial" în: Definiția. Recuperată în: 25 mai 2018 Definiție de:
definicion.de.
3. "Model biopsychosocial" în: Wikipedia. Adus la: 25 mai 2018 de la Wikipedia:
en.wikipedia.org.
4. "Model biopsychosocial" în: Psihiatrie. Adus în: 25 mai 2018 din Psychiatry:
psiquiatria.com.
5. "Biopsychosocial" în: Academia. Adus pe: 25 mai 2018 de la Academia: academia.edu.