CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE

“ŞTEFAN HEPITEŞ”
IX
Varianta 1

FILIERA teoretică
SUBIECTE
F1. Într-o zi senină de vară, în absența vântului, o barcă cu motor parcurge distanţa dintre două puncte ale
unui fluviu în sensul curgerii lui în timpul t1  3 h , iar o plută în t 2  12 h . Se consideră viteza relativă
aceeaşi. Barca parcurge aceeaşi distanţă în sens contrar curgerii râului în timpul:
a. 2 h b. 6 h c. 1h d. 7 h e. 4 h

F2. În câmpul gravitațional al Pământului un corp parcurge în cădere liberă ultimii 10 m în 0,5 s . Neglijând
frecările cu aerul, înălţimea de la care cade corpul este aproximativ:
a. 10,87 m b. 15,31 m c. 25,31 m d. 30 m e. 20 m

F3. O bilă de masă m  0,2 kg este suspendată de un fir elastic cu modulul de elasticitate E  10 11 N/m 2 ,
0,2
lungimea nedeformată  0  1m și aria secțiunii transversale S  mm 2 . Se imprimă bilei o viteză astfel
3
încât firul să descrie un con având unghiul dintre generatoare și înălțime,   30 0 . Cunoscând g  10 m/s2 ,
alungirea firului în timpul rotației bilei este:
a. 0,1 mm b. 0,2 mm c. 1 mm d. 2 mm e. 10 mm

F4. Cunoscând raza medie a Pământului RP  6,4  10 6 m şi acceleraţia gravitaţională, la suprafaţa

acestuia, g  10 m/s2 , perioada de rotaţie a Terrei în jurul axei proprii astfel încât, la Ecuator, forţa de
apăsare normală a corpurilor pe planetă să fie nulă este aproximativ:
a. T  2000 s b. T  1,74 h c. T  5024 s d. T  6280 s e. T  6250 s

F5. Pe o suprafață orizontală se află două corpuri de masă m1 și m2 legate între ele printr-un resort.
Coeficientul de frecare la alunecare  dintre corpuri și suprafață este același. Forța minimă necesară care
împingând orizontal primul corp, îl poate scoate din repaus pe cel de-al doilea corp, este:
a. F  m2g b. F   m1  m2 g c. F  m2 g d. F  m1g  m2 g e. F  m1g

F6. Un mobil se deplasează pe orizontală, având ecuația de mișcare x t   100  20t  t 3 . Viteza medie a
mobilului între secunda a II-a și a III-a este:
a. 4 m/s b. 2 m/s c. 3 m/s d. 5 m/s e. 1m/s

F7. O piatră este aruncată vertical în sus, cu viteza v 0  40 m/s din vârful unui turn cu înălțimea h  110 m .
Se cunoaște g  10 m/s2 . Timpul după care piatra ajunge pe suprafața Pământului este:
a. 10,16 s b. 8,38 s c. 9,25 s d. 12,45 s e. 15,25 s

F8. Un satelit artificial este plasat pe o orbită a Pământului la înălţimea h  2RP . Cunoscând raza medie a
Pământului 6400 km și valoarea accelerației gravitaționale g 0  9,8 m / s 2 , viteza satelitului este
aproximativ:
a. 4572,3 m/s b. 4232,4 m/s c. 5124,2 m/s d. 5710,4 m/s e. 6123,3 m/s

F9. Pe un plan înclinat ce formează cu orizontala unghiul α  30 0 se află un corp de masă m legat printr-un
fir inextensibil, lipsit de masă, trecut peste un scripete ideal, ca în figura alăturată. La celălalt capăt al firului
este legat un taler cu masa m0  2 kg . Corpul este menținut în echilibru pe planul înclinat dacă pe taler se
așază corpuri cu mase cuprinse între 2,2 kg și 5,8 kg . Se cunoaște g  10 m/s2 . Masa m a corpului aflat
pe plan este:
a. 15 kg
m
b. 12 kg
c. 8 kg
d. 6 kg m0
e. 4 kg
G1. În compoziția heterosferei predomină gazele ușoare. Gazul care deține aproximativ 78% în compoziția
atmosferei este:
a. Ozon b. Oxigen c. Argon d. Azot e. Amoniac

G2. Bilanțul radiativ reprezintă diferența dintre radiația primită și cea reflectată la contactul suprafeței
terestre cu atmosfera. Acesta se poate exprima folosind formula:
a. Q  (S  R  A) - (D  T)
b. Q  (S  D  A) - (R  T)
c. Q  (S  R  T) - (D  A)
d. Q  (S  D  T) - (R  A)
e. Q  (S  T  A) - (D  R)

G3. Vânturile de Vest sunt mase de aer caracteristice climatului temperat-oceanic. Alizeele sunt
caracteristice pentru climatul:
a. Subpolar b. Montan c. Subtropical-arid d. Temperat- e. Ecuatorial
continental-umed

G4. Analizând climograma alăturată, se observă că cea mai mare cantitate de precipitații este de:
a. 40 mm
b. 20 mm
c. 80 mm
d. 120 mm
e. 30 mm

G5. Cea mai ridicată temperatură din lume (58,5 0 C) a fost înregistrată în Al Azizia (Libia). Cea mai scăzută
temperatură înregistrată într-un spațiu locuit (71 0 C) , în 1964 s-a înregistrat la:
a. Oimiakon b. Vladivostock c. Irkutsk d. Verhoiansk e. Magnitogorsk

G6. În troposferă, scăderea temperaturii cu înălțimea are loc după un gradient termic vertical mediu la
fiecare 100 m . Acesta este valabil pentru toate zonele Pământului și are valoarea de:
a. 0,2 0 C b. 0,4 0 C c. 0,6 0 C d. 0,8 0 C e. 0,9 0 C

G7. Norii care aduc furtuni, grindină și tornade sunt de tip:

a. Cirrostratus b. Cumulonimbus c. Stratus d. Stratocumulus e. Altocumulus

G8. Regiunea Assam din India este declarată Polul Ploii pe Glob (cu precipitații de peste 1000 mm/an ).
Deșertul unde aproximativ 400 de ani nu a plouat este:
a.Sahara b. Nevada c. Gobi d. Atacama e. Kalahari

G9. Deplasarea pe orizontală a maselor de aer se face dinspre centrele cu presiune maximă spre cele cu
presiune minimă. Pe harta sinoptică la sol deasupra Europei, valoarea notată cu H 1027 mb reprezintă:
a. o masă de aer anticiclonală
o masă de aer ciclonală
c. o masă de aer cu presiune zero
d. o masă de aer sudică
e. o masă de aer mediteraneeană

Sursa: Meteo France

 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
X
Varianta 1

FILIERA teoretică
SUBIECTE
Se consideră cunoscute: R  8,31J molK și N A  6  10 23 molecule/mol
F1. Într-un cilindru așezat orizontal, prevăzut cu un piston care se poate mișca fără frecare, se găsește un
gaz ideal având   7 / 5 . Volumul inițial ocupat de gaz este V  2 L , iar presiunea acestuia este
p0  10 5 N/m2 . Se transferă sistemului o cantitate de căldură Q  700 J . Volumul final al gazului din cilindru
este:
a. 4 L b. 2 m3 c. 2 L d. 5,2 L e. 5 m3
F2. În cea mai joasă pătură a atmosferei, troposfera, temperatura scade treptat de la 10 0 C până la - 50 0 C .
Diferența de temperatură dintre straturile superioare și cele de joasă altitudine este:
a. -60 K b. - 40 0 C c. 203 K d. 60 K e. 233 K
F3. Aerul atmosferic este un amestec de diferite gaze. Masa molară a aerului considerat ca un amestec de
gaze, considerate ideale, în compoziția procentuală 78% N2 , 21% O 2 şi 1% Ar ( μ N 2  28 g/mol ,
μO2  32 g/mol , μ Ar  40 g/mol ) este aproximativ:
a. 17,9 g/mol b. 28,9 g/mol c. 29,8 g/mol d. 32,6 g/mol e. 14,9 g/mol

F4. Un balon ce conține o cantitate  de aer, considerat gaz ideal, este luat de vânt. În graficul din figura
alăturată, este reprezentată grafic transformarea suferită de aerul din balon prin procesul 1 – 2.
Temperatura maximă atinsă de aer este:
4 pV
a. Tmax 
R
121 pV
b. Tmax 
24 R
9 pV
c. Tmax 
4 R
3 pV
d. Tmax 
R
75 pV
e. Tmax 
24 R
F5. Căldura molară a unui gaz ideal poliatomic (   4 / 3 ) care parcurge un proces descris prin
a
legea T  , a  0 este:
V
a. 1,5R b. 1, ,8R c. 2R d. 2,2R e. 2,5R
F6. Un tub de oxigen (   32 g/mol ) folosit în imedicină are volumul V  8.31 L și conține o masă
m  0.32 kg de gaz la temperatura t  27 o C . Presiunea gazului închis în tub este:
a. p  3  10 6 Pa b. p  3  10 5 Pa c. p  2  10 5 Pa d. p  0.3  10 5 Pa e. p  2  10 6 Pa
F7. Într-o cameră de automobil cu volumul V  12 L presiunea aerului este p i  5  10 4 N/m 2 . Cu ajutorul
unei pompe al cărei volum este v  0,3 L se introduce aer până la atingerea presiunii pf  1,5  10 5 N/m 2 .
Valoarea presiunii atmosferice fiind p0  10 5 N/m2 şi temperatura menținându-se constantă, numărul
apăsărilor la pompă este:
a. 100 b. 80 c. 60 d. 50 e. 40
F8. Latura unui cub care conţine N  10 26 molecule de gaz ideal, aflat la presiunea p  4,155  10 5 N/m2 și
temperatura T  300 K are lungimea:
a. 1m b. 1,6 m c. 3 m d. 4,1m e. 4,9 m
F9. În condiții normale de presiune și temperatură ( p0  10 5 Pa ; t 0  0 0 C ) densitatea unui gaz cu
coeficientul adiabatic   1,4 este   1,293 kg/m 3 . Căldura specifică la presiune constantă c p a acestui
gaz are valoarea aproximativ :
a. 997,1J/ kg  K  b. 991,5 J/ kg  K  c. 977,2 J/ kg  K  d. 907,8 J/ kg  K  e. 978 ,2J/ kg  K 

G1. Izohietele sunt linii care unesc punctele cu aceeași valoare a:

a. temperaturii b. cantității de c. presiunii d. nebulozității e. vitezei vântului
aerului precipitații atmosferice

G2. Deasupra centrelor urbane concentrația mare a poluanților din aer determină producerea ceții artificiale
numită:
a. ceață urbană b. Insulă de c. smog d. efect de seră e. ploi acide
căldură

G3. Analizând climograma alăturată, se observă că cea mai ridicată temperatură în valoare absolută a fost
înregistrată în lunile:
a. ianuarie şi februarie

b. iulie şi august

c. ianuarie, februarie şi decembrie

d. decembrie

e. august

G4. Pe teritoriul României, cea mai ridicată temperatură ( 44,5 0 C ) s-a înregistrat la stația Ion Sion lângă
Brăila în 1951. Cea mai scăzută temperatură (  38,5 0 C ) s-a înregistrat în anul 1942 la:
a. Bod (jud. Brașov) b. Vatra Dornei c. Mamaia ( județul d. Filaret-București e. Vârful
(județul Constanța) Moldoveanu
Suceava) (județul Arges)
G5. Stratul atmosferei care reflectă undele radio emise de pe suprafața terestră, făcând posibile
comunicațiile radio, este:
a. ionosfera b. troposfera c. mezosfera d. exosfera e. stratosfera

G6. Războaiele din Evul Mediu au avut cauze multiple, printre care un rol important l-a jucat religia. Un
factor care a generat războaiele a fost și foametea, ca urmare a unor fenomene meteorologice, precum:
a. înclinarea axei b. pâcla c. ceața d. era glaciară e. seceta
polilor magnetici

G7. Suprafața pe care se înregistrează repartiția spațială a presiunii atmosferice se numește:

a. anticiclon
b. nebulozitate
c. ciclon
d. câmp baric
e. front atmosferic
G8. Instrumentrul meteorologic utilizat pentru măsurarea intensității vântului se numește:
a. anemometru
b. pluviometru
c. barometru
d. higrometru
e. giruetă

G9. Hărțile sinoptice se realizează la un interval de:

a. 12 ore b. 24 ore c. de câte ori este d. 6 ore e. 7 ore
necesar
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
XI
Varianta 1

FILIERA teoretică
SUBIECTE
F1. Un corp suspendat de un resort ideal oscilează pe verticală cu o perioadă de 0,3 s . Același corp
suspendat de un alt resort ideal oscilează pe verticală cu o perioadă de 0,4 s . Perioada de oscilaţie a
corpului dacă este suspendat de cele 2 resorturi legate în serie este:
a. 0,5 s b. 0,6 s c. 0,7 s d. 0,8 s e. 0,9 s

F2. Un corp cu masa de 2 kg , legat de un resort elastic, efectuează o mişcare oscilatorie armonică, a cărei
amplitudine este A  25 cm . Dacă energia totală a oscilatorului este 4 J , atunci pulsaţia mişcării va fi:
a. 10 rad/s b. 8 rad/s c. 6 rad/s d. 4 rad/s e. 2 rad/s

F3. Ştiind că viteza de propagare a unui sunet a unui sunet cu frecvenţa de 20 kHz prin aer este de
340 m/s , lungimea de undă a acestuia va fi:
a. 150 m b. 1,5 m c. 3 cm d. 17 cm e. 17 mm

F4. Două pendule matematice au perioadele de oscilație T1  3 s , respectiv T2  4 s ȋn atmosfera terestră.

Perioada de oscilaţie a unui pendul, a cărui lungime ar fi egală cu suma lungimilor firelor celor două
pendule, ȋn aceleaşi condiţii atmosferice, este:
a. 7 s b. 5 s c. 1s d. 1h e. 5 min
 1 
F5. Ecuaţia oscilaţiei unui punct material de masă m  5 g este x  5  3  10  2  sin t  cos t  m, unde
 3 
  10 rad/s . Viteza maximă a punctului material în decursul oscilaţiei şi momentul de timp cel mai apropiat
la care se realizează, considerat din momentul în care a început mişcarea, sunt:
a. v max  1m/s, t  52 ms
b. v max  5 m/s, t  52 ms
c. v max  1m/s, t  12 ms
d. v max  4 m/s, t  28 ms
e. v max  10 m/s, t  20 ms

F6. Un corp de masa m  200 g , legat de un resort elastic de constantă elastică k , execută oscilaţii
armonice, aflându-se la momentul inițial în poziţia de echilibru. Dacă la distanţa y1  10 cm de poziţia de
echilibru viteza sa este v1  20 cm/s , iar la distanţa y 2  20 cm viteza sa este v 2  8 cm/s , ecuaţia de
mişcare a oscilatorului este aproximativ:
a. y  2,4 sin1,06t b. y  0,214 sin1,06t c. y  0,214 sin 3,5t d. y  0,214 sin112t e. y  213 sin1,06t

F7. Un cablu de oțel cu diametrul D  1 cm este supus unei tensiuni T  10 kN . Cunoscând densitatea
oțelului   7,8 g/cm3 , viteza de propagare a undelor elastice transversale prin cablu este aproximativ:
a. 31,9 m/s b. 63,9 m/s c. 255,7 m/s d. 127,8 m/s e. 12,87 m/s

F8. Unul din capetele unei bare de aluminiu, a cărei lungime este  , oscilează după legea sinusoidală
y  0,01sin1000t m . Oscilaţiile se propagă de-a lungul barei cu viteza v  5  10 3 m/s . Oscilaţia ajunge la
 
distanţa  / 3 de capătul supus oscilației, respectând ecuaţia y1  0,01sin1000t   m  . Lungimea  a
 6
barei este:
a. 1m b. 2 m c. 1,5 m d. 1,8 m e. 2,5 m
F9. Două corpuri identice având masa m  100 g fiecare oscilează în plan vertical, fiind suspendate printr-un
resort cu constanta elastică k  10 N/m de un suport fix, ca în desenul din figura alăturată. La un moment
dat unul din corpuri este îndepărtat. Ecuația de mișcare a corpului rămas suspendat de resort este:
a. y  0,1sin(t   3 )
b. y  0,10 sin(t   6)
c. y  0,10 sin(10t   3) K
d. y  0,02 sin(5t   2)
e. y  0,1sin(10t   2)
m

m
G1. O consecință a creșterii concentrației de CO 2 este încălzirea climei Terrei. O consecință a topirii
ghețarilor poate fi:
a. creșterea suprafeței calotei glaciare
b. creșterea salinității oceanelor
c. scăderea cantității de CO 2 din atmosferă
d. inundarea a 13 din cele 15 mari metropole ale lumii situate în apropierea țărmului
e. scăderea suprafeței Oceanului Planetar

G2. Încălzirea globală a Terrei este influențată de distrugerea stratului de ozon. Dintre gazele cu efect de
seră, cele care afectează cel mai intens sunt:
a. NO 2 b. Cluoro-fluoro- c. CH 4 d. H2S e. SO 2
carburile
G3. Ploile acide se formează când:
a. vara sunt temperaturi foarte ridicate și presiune atmosferică scăzută
b. PH  7 în prezența oxizilor de azot și sulf
c. PH  5,6 în prezența oxizilor de azot și sulf
d. apar găuri în stratul de ozon
e. nicio variantă corectă

G4. Pentru conservarea mediului natural sau puțin modificat de om s-au înfiintat mai multe categorii de arii
protejate. Cele destinate numai cercetărilor de specialitate, fără a permite practicarea turismului, se numesc:
a. rezervații ale b. rezervații c. parcuri naturale d. rezervații e. parcuri naționale
biosferei naturale științifice

G5. Barajul Verde reprezintă cea mai mare pădure plantată de om. Prin plantarea acestei păduri se
urmărește:
a. extinderea b. creștrea cantității c. împiedicarea d. creșterea e. crearea de noi arii
deșertului de oxigen la nivel producerii efectului atractivității mediului protejate
Sahara planetar de seră înconjurător

G6. În urma accidentului nuclear de la Cernobâl, atmosfera terestră a favorizat deplasarea norului radioactiv
spre Suedia. Deplasarea aerului incărcat cu noxe radioactive a fost favorizată de:
a. clădirile înalte b. barierele c. circulaţia d. defrișare e. mișcarea de
orografice atmosferică rotație a Terrei

G7. Țara unde se manifestă anual cele mai multe tornade (circa 1000) este:
a. Japonia b. Rusia c. China d. SUA e. Australia

G8. Inclus în 1981 în Patrimoniul natural mondial, datorită marii diversități a speciilor de animale sălbatice
pe care le găzduiește, Parcul național Serengeti se află pe teritoriul statului:
a. Uganda b. Kenya c. Tanzania d. Congo e. Somalia

G9. Marea Britanie are un climat temperat-oceanic. Londra este recunoscută pentru un fenomen
meteorologic caracteristic tipului de climat temperat-oceanic și anume:
a. ceața
b. ninsoarea
c. seceta
d. poluarea
e. inundațiile
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
XII
Varianta 1

FILIERA teoretică
SUBIECTE
Se consideră cunoscute: c  3  10 8 m/s , m0  9,1 10 31 kg și e  1,6  10 19 C
F1. Durata unui eveniment produs într-o rachetă care se deplasează cu viteza v  0,8 c , este măsurată de
pe Pământ, obţinându-se t  1/ 2 h . Durata evenimentului, măsurată în sistemul propriu al rachetei, este:
a. 18 min b. 8 min c. 17 min d. 7 min e. 27 min

F2. Timpul, măsurat din sistemul de referință legat de Pământ, necesar unei navete spațiale care s-ar
deplasa cu viteza v  0,946 c către Galaxia Andromeda, aflată la 2 milioane de ani lumină față de Pământ,
este aproximativ:
a. 6  105 ani b. 6  10 6 ani c. 5  10 6 ani d. 6  107 ani e. 7  106 ani

F3. Un electron relativist este accelerat sub o diferență de potențial U  10 6 V . Raportul dintre masa de
mișcare și masa sa de repaus este:
a. 3 b. 1,58 c. 2,95 d. 2,78 e. 2,88

F4. Masa de mişcare a unei particule relativiste este de 5 ori mai mare decât masa sa de repaus. Viteza
particulei este:
a. v  c / 5 b. v  c / 5 c. v  c 24 / 5 d. v  c 4 / 5 e. v  c 2 / 3

F5. Energia totală a unui proton este de 3 ori mai mare decât energia sa de repaus. Viteza protonului,
pentru ca energia sa totală să devină de 9 ori mai mare decât energia sa de repaus, creşte de:
a. 3 ori b. 3 ori c. 8 / 3 ori d. 10 / 3 ori e. 5 ori

F6. La nivelul solului s-au detectat particule elementare care sunt generate în atnosferă la înălțimi de 20-30
km. Aceste particule sunt mezonii µ. Unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimată prin raportul
E / c 2 este:
a. kg b. kg  s c. Js-1 d. J  s e. J

F7. Masa ce corespunde unei creșteri a energiei unei particule relativiste cu 9 J este:
a. 1kg b. 10 g c. 10 16 kg d. 10 8 kg e. 0,33 g

F8. Radiația cosmică secundară care pătrunde în atmosfera Pământului conține particule stabile și instabile.
Lucrul mecanic efectuat pentru a mări viteza unei particule cu masa de repaus m0  6,68  10 27 kg de la
0,6 c la 0,8 c este egal cu:
a. 15,65 MeV b. 1,565 GeV c. 2,505 GeV d. 25,05 MeV e. 250,5 kJ

F9. Energia relativistă a unei particule cu masa de repaus m0 este E0  m0c 2 și energia de mișcare cu
viteza v este E  mc 2 , iar impulsul particulei este p  mv . Forma relativistă între energia totală și impulsul
unei particule care se mișcă liber este:
a. E  p 2c 2  m02c 2 b. E  p 2 c 2  m04 c 4 c. E  p 2c 4  m02c 2 d. E  p 2c 2  m02c 4 e. E  p 4c 2  m02c 4

G1. Groenlanda este un teritoriu autonom danez. Din punct de vedere climatic prezintă o climă:
a. temperat- b. continental-aridă c. alpină d. arctică e. temperat-
oceanică continentală

G2. Principalul factor care determină clima temperată a României este poziția sa pe Glob. Caracterul
temperat al climei României este determinat de următoarea coordonată geografică:
a. meridianul de b. paralela de 45 0 c. paralela de 45 0 d. paralela de 25 0 e. meridianul de
25 0 long.V lat.N lat.S lat.N 45 0 long.E
G3. Defrișarea pădurilor din Munții Apuseni a condus la intensificarea inundațiilor. Un alt efect al defrișării
pădurilor este:
a. intensificarea alunecărilor de teren
b. creșterea numărului speciilor de arbori
c. diminuarea efectului de seră
d. extinderea spațiului locuit
e. scăderea temperaturii la nivel regional

G4. Circulația generală a maselor de aer la nivelul Europei se desfășoară:

a. de la S la N b. de la V la E c. de la E la V d. de la N la S e. pe direcția SV - NE

G5. Vântul violent care bate iarna și primăvara dinspre Masivul Central Francez către Marea Mediterană se
numește:
a. Crivăț b. Austru c. Bora d. Mistral e. Foehn

G6. Cea mai scăzută cantitate de precipitații ( 530 mm ) s-a înregistrat în localitatea C.A.Rosetti din județul
Tulcea. Cea mai ridicată cantitate de precipitații din România ( 1604 mm ) a fost înregistrată la:
a. Stâna de Vale b. Vf. Moldoveanu c. Predeal d. Humulești- e. Săpânța-
(Munții Apuseni) (Munții Făgăraș) Neamț Maramureș

G7. Briza de munte se formează datorită diferenței de presiune dintre văile și culmile munților. Dimineața
aerul se deplasează:
a. în lungul văilor
b. numai dacă plouă
c. dinspre vale spre culme
d. dacă la poalele munților există o apă curgătoare
e. dinspre culme spre vale

G8. Curentul Atlanticului de Nord scaldă țărmul vestic al Europei determinând

a. temperaturi mari b. furtuni violente c. căderi masive de d. schimbarea e. temperaturi mici
fără gheață la țărm zăpadă direcției de
deplasare a
vânturilor de vest

G9. Deplasarea pe orizontală a maselor de aer se face dinspre centrele cu presiune maximă spre cele cu
presiune minimă. Pe harta sinoptică la sol deasupra Europei, valoarea notată cu L 981 mb reprezintă:
a. o masă de aer cu mediteraneeană
b. o masă de aer anticiclonală
c. o masă de aer cu presiune zero
d. o masă de aer estică
e. o masă de aer ciclonală

Sursa: Meteo France