Funcționarea socială și academică la adolescenții care au experimentat TSPT relaționată cu

abuzul sexual (Mclean et al., 2013)

În ceea ce privește manifestarea simptomelor tulburării de stres post-traumatic, există puține
studii care să fi examinat aspectul severității acestora în cazul adolescenților care au trecut prin
abuz sexual în timpul copilăriei. De asemenea, este mai puțin documentată latura referitoare la
efectele tulburării de stres post-traumatic în adolescență decât cea care vizează efectele sale în
perioada adultă. Se cunoaște însă despre aceasta, faptul că afectează funcționarea socială și
academică a persoanei. (Mclean et al., 2013)
Astfel, în cadrul unui studiu realizat de către Mclean et al. în anul 2013 se examinează efectele
TSPT apărută în urma abuzului sexual în funcționarea academică și socială la adolescenți.
Cercetarea a urmărit să investigheze atât funcționarea socială cât și funcționarea academică,
plecând cu premisa că severitatea crescută a simptomelor TSPT se va asocia cu funcționarea
scăzută în cazul ambelor aspecte. S-au folosit astfel 3 tipuri diferite de scale, și anume
CPSS( Foa et al., 2001), THI (Rothbaum, Foa, Riggs, Murdock, & Walsh, 1992) și CBCL-
YSR(Achenbach & Rescorla, 2001), pe un număr de 90 de adolescente cu istoric de abuz sexual
care au solicitat tratament asociației WOAR ( ”Woman Organized Against Rape”) și s-a urmărit
în ce măsură premisele studiului pot fi validate științific. Rezultatele studiului au arătat că
severitatea crescută a simptomelor TSPT este într-adevăr asociată cu o funcționare socială
scăzută, dar ca există o corelație nesemnificativă cu funcționarea academică. Simptomele
specifice tulburării de stres post-traumatic precum distanțarea, amorțeala emoțională și evitarea
amintirilor legate de traumă afectează funcționarea socială, se pot manifesta pe termen lung și
sunt asociate cu o calitate scăzută a vieții. Participanții studiului menționat au demonstrat
niveluri percepute de competență academică (Mclean et al., 2013), cu toate că alte studii au
confirmat ca există o diferență în funcționarea academică în rândul indivizilor care au trecut prin
abuz sexual și TSPT (Phasha, 2008, Giaconia et al., 1995; Lipschitz et al., 2000).
Caracteristicile abuzului sexual și fizic la copii ca și predictori pentru psihopatologie
(Adams, Mrug, & Knight, 2018),
Pe de altă parte, cu toate că se cunoaște faptul că victimele abuzului fizic și sexual prezintă un
risc mai mare pentru dezvoltarea TSPT, a anxietății și a depresiei la maturitate (Adams, Mrug, &
Knight, 2018), un alt aspect semnificativ al acestei tulburări examinat de către Adams, Mrug și
Knight în 2018 este manifestarea diferențiată a acesteia în funcție de gen.
Astfel, având un eșantion de 1268 femei și bărbați au fost aplicate ca și instrumente de măsurare
subscalele abuzului fizic și sexual din cadrul CTQ (Bernstein & Fink, 1998) , ”The depression
scale of the Diagnostic Interview Schedule for Children Predictive Scales” (Lucas et al., 2001) ,
RCMAS ( Reynolds & Richmond, 1985) și ”The Child PTSD Symptom Scale” (Foa, Johnson,
Feeny, & Treadwell, 2001) pentru a se testa în ce măsură abuzul fizic și sexual experimentat în
copilărie va avea manifestări asemănătoare în ceea ce privește sănătatea mentală dar și cum se
vor exprima în funcție de gen.
Rezultatele acestei cercetări au demonstrat faptul că atât abuzul fizic cât și cel sexual
experimentat în copilăria mijlocie sunt asociate cu toate formele de psihopatologie. De
asemenea, durata abuzului sexual și severitatea sa au prezis mai multe simptome ale TPST în
cazul femeilor decât al bărbaților (Adams, Mrug, & Knight, 2018).
Bibliografie

 Mclean, C. P., Rosenbach, S. B., Capaldi, S., & Foa, E. B. (2013). Social and academic
functioning in adolescents with child sexual abuse-related PTSD. Child Abuse &
Neglect, 37(9), 675-678. doi:10.1016/j.chiabu.2013.03.010
 Rothbaum, B. O., Foa, E. B., Riggs, D. S., Murdock, T., & Walsh, W. (1992). A
prospective examination of post-traumatic stress disorder in rape victims. Journal of
Traumatic Stress, 5(3), 455–475. https://doi.org/10.1002/jts.2490050309
 Foa, E.B., Treadwell, K., Johnson, K., & Feeny, N. (2001). Child PTSD symptom scale
(CPSS):
Validation of a measure for children with PTSD. Journal of Clinical Child Psychology,
30,
376-384.
 Child Behavior Checklist (CBCL),Youth Self-Report (YSR) and Teacher's Report
Form(TRF): an overview of the development of the original and Brazilian versions -
Isabel Bordin, Marina Rocha, Cristiane Paula, Maria Teixeira, Thomas Achenbach, Leslie
Rescorla, Edwiges Silvares Cadernos de Saúde Pública – 2013
 Phasha, T. N. (2008). The link between the emotional consequences of child sexual abuse
and school experiences. Sex Education, 8(4), 465–480.
http://dx.doi.org/10.1080/14681810802433994
 Giaconia, R. M., Reinherz, H. Z., Silveman, A. B., Pakiz, B., Frost, A. K., & Cohen, E.
(1995). Traumas and posttraumatic stress disorder in a community population of older
adolescents. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 34(10),
1369–1380. http://dx.doi.org/10.1097/00004583-199510000-00023
 Lipschitz, D. S., Rasmusson, A. M., Anyan, W., Cromwell, P., & Southwick, S. M.
(2000). Clinical and functional correlates of posttraumatic stress disorder in urban
adolescent girls at a primary care clinic. Journal of the American Academy of Child &
Adolescent Psychiatry, 39(9), 1104–1111. http://dx.doi.org/10.1097/00004583-
200009000-00009
 Adams, J., Mrug, S., & Knight, D. C. (2018). Characteristics of child physical and sexual
abuse as predictors of psychopathology. Child Abuse & Neglect, 86, 167-177.
doi:10.1016/j.chiabu.2018.09.019
 Bernstein, D., & Fink, L. (1998). Childhood trauma questionnaire: A retrospective self-
report manualSan Antonio, TX: The Psychological Corporation
 Lucas, C. P., Zhang, H., Fisher, P. W., Shaffer, D., Regier, D. A., Narrow, W. E., ... Rubio-
Stipec, M. (2001). The DISC Predictive Scales (DPS): Efficiently screening for
diagnoses. Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 40(4),
443–449. https://doi.org/10.1097/00004583-200104000-00013.
 Reynolds, C. R., & Richmond, B. O. (1985). Revised children’s manifest anxiety scale.
Los Angeles: Western Psychological Serviceshttps://doi.org/10.1037/0022-006X.
49.3.352.
 Foa, E. B., Johnson, K. M., Feeny, N. C., & Treadwell, K. R. (2001). The child PTSD
symptom scale: A preliminary examination of its psychometric properties. Journal of
Clinical Child Psychology, 30(3), 376–384.
https://doi.org/10.1207/S15374424JCCP3003_9.