Conditiile de muncă in Romania

64% dintre români consideră că în prezent condiţiile de muncă în România sunt

proaste, faţă de 46% media UE, iar 32% spun că sunt bune. 55% sunt de părere că în ultimii
5 ani condiţiile de muncă s-au înrăutăţit (media europeană fiind de 57%), 29% spun că au rămas
la fel şi 13% că s-au îmbunătăţit.
Pe de altă parte, 75% dintre români se declară mulţumiţi de orele de muncă prestate şi doar
24% sunt nemulţumiţi, iar 72% sunt mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea
personală. 55% dintre repondenţii din România au precizat că în ultimele 12 luni au fost
consultaţi cu privire la schimbările referitoare la organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă,
dar 44% au susţinut că nu au fost consultaţi în acest sens.
Expunerea la stres este considerată de 58% dintre cei chestionaţi principalul risc
pentru sănătatea şi siguranţa lor la locul de muncă, urmată de poziţiile dureroase ale
corpului sau mişcările repetitive (17%) şi riscuri de accidente sau leziuni grave (16%). La
nivel european există mari discrepanţe între statele membre, procentul celor care se declară
mulţumiţi de condiţiile de muncă variind de la 94% în Danemarca la 38 % în Grecia. În general,
angajaţii sunt foarte mulţumiţi de programul lor de lucru (80%), precum şi de modul în care le
sunt protejate sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (85 %).
La nivel individual, Danemarca se situează, din nou, pe primul loc, 94 % dintre lucrători
declarându-se satisfăcuţi de condiţiile oferite la locul lor de muncă, se arată într-un comunicat al
CE. Austria şi Belgia se situează pe locul al doilea în clasament, urmând la mică distanţă
Finlanda (89 %), Marea Britanie şi Estonia (ambele cu 88 %). La polul opus, Grecia prezintă cea
mai mică rată de satisfacţie la nivel naţional (16 %).
Comisia Europeană consideră că aceste discrepanţe pot fi determinate de o multitudine de
factori, precum contextul socio-economic influenţat de criză, dar şi anumite elemente de natură
structurală, care ţin de dialogul social, de politicile sociale şi de legislaţia muncii şi care pot fi
mai puternice sau mai slabe în funcţie de situaţia din fiecare ţară a UE.

Ratele de ocupare a forței de muncă în funcție de sex, vârstă și nivel de studii

În 2014, rata de ocupare a forței de muncă din UE-28 pentru persoanele cu vârsta cuprinsă
între 15 și 64 de ani, astfel cum a fost măsurată în cadrulanchetei UE asupra forței de muncă
(LFS a UE), a fost de 64,9 %. În 2008, rata de ocupare a forței de muncă din UE-28 a atins un
nivel record de 65,7 % și a scăzut în mod succesiv până în 2010 când a atins un nivel de 64,1 %.
Această scădere survenită în contextul crizei financiare și economice mondiale — un total de 1,6
puncte procentuale — a fost urmată de o perioadă de stabilitate între 2010 și 2013, când rata de
ocupare a forței de muncă în UE-28 a fost de 64,1 %, respectiv 64,2 %. În 2014, rata de ocupare
a forței de muncă a urmat din nou o tendință ascendentă observată înainte de criză, crescând cu
0,8 puncte procentuale în raport cu 2013 și ajungând la 64,9 %
Ratele de ocupare a forței de muncă sunt în general mai scăzute în rândul femeilor și al
lucrătorilor în vârstă. În 2014, rata de ocupare a bărbaților a atins 70,1 % în UE-28, față de
59,6 % la femei. O comparație pe termen mai lung arată că, în timp ce rata de ocupare a
bărbaților în 2014 s-a situat sub nivelul corespunzător înregistrat cu 10 ani în urmă (70,3 % în
2004), a existat o creștere semnificativă a procentajului de femei angajate – de 4,1 puncte
procentuale, de la 55,5 % în 2004
atele de ocupare a bărbaților au fost în mod constant mai ridicate decât cele de ocupare a
femeilor, în toate statele membre ale UE-28 în 2014, deși au existat disparități considerabile.
Diferența dintre ratele de ocupare a forței de muncă în funcție de sex s-a ridicat la 25,6
puncte procentuale în Malta, unde s-a înregistrat cea mai scăzută rată de ocupare a femeilor
(49,3 %). Italia, Grecia și Republica Cehă au raportat o diferență de 16-18 puncte procentuale
pentru ratele de ocupare a forței de muncă; în ceea ce privește Grecia și Italia acest lucru a
reflectat faptul că ele au raportat cea mai scăzută și a doua cea mai scăzută rată de ocupare a
forței de muncă a femeilor; diferența mare între femei și bărbați în Republica Cehă a reflectat o
rată deosebit de ridicată de ocupare a forței de muncă a bărbaților (77 %, a treia cea mai mare la
nivelul statelor membre ale UE), mai degrabă decât o rată scăzută de ocupare a forței de muncă a
femeilor. În Finlanda și Lituania a existat o foarte mică diferență între ratele de ocupare a forței
de muncă în funcție de sex, unde ratele de ocupare a forței de muncă a femeilor a fost cu sub 2
puncte procentuale mai mici decât cele înregistrate de bărbați. Suedia și Letonia au înregistrat
diferențe relativ mici dintre ratele de ocupare a forței de muncă în funcție de sex.
Ratele de ocupare variază în mod semnificativ și în funcție de nivelul de studii: pentru
statisticile privind acest aspect, ratele de ocupare a forței de muncă se bazează pe categoria de
vârstă cuprinsă între 25 și 64 de ani, nu pe cea cuprinsă între 15 și 64 de ani. În 2014, rata de
ocupare a persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ terțiar (învățământ terțiar cu
ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, master sau echivalent și studii doctorale sau
echivalent), în UE-28 în ansamblu, a fost de 83,7 %, mult mai ridicată decât rata de ocupare a
persoanelor care au absolvit cel mult o instituție de învățământ primar sau secundar inferior
(52,6 %).
Rata de ocupare a persoanelor cu un nivel de studii secundar superior sau postliceal
neuniversitar a fost de 73,4 % în UE-28. Cele mai pronunțate scăderi ale ratelor de ocupare a
forței de muncă de la începutul crizei financiare și economice (conform comparației între anii
2008 și 2014) au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ
primar sau secundar inferior (cu 3,9 puncte procentuale), iar cele mai mici scăderi au fost
înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ terțiar (cu 1,4 puncte
procentuale) și pentru persoanele cu un nivel de studii secundar superior sau postliceal
neuniversitar (cu 1,3 puncte procentuale).

Cele mai cautate profesii din Romania

In ultimii ani, facultatile au scos pe banda rulanta absolventi care nu si-au gasit loc pe piata
muncii. Iar o data cu venirea crizei economice, majoritatea tinerilor a renuntat la pretentiile
salariale, doar sa-si gaseasca un job. Pe final de an, insa, oferta de locuri de munca a inceput sa
creasca, timid ce-i drept, iar pentru anumite meserii salariile nu sunt deloc de neglijat
Potrivit unui top realizat de site-ul de recrutare Myjob, utilizand calculatorul de salarii,
salariile cele mai mari se ofera cu preponderenta specializarilor tehnice, care sunt inca la mare
cautare. In acealasi timp, nici studiile de contabilitate sau cele juridice nu sunt de neglijat,
angajatorii oferind pentru aceste domenii si destul de multe joburi vacante si salarii peste medie.
 Inginerii sunt in continuare la mare cautare in Romania, aceasta profesie ocupand locul al
doilea in ceea ce priveste salariile practicate, cu o medie de peste 608 euro pe luna.
Salarii apropiate de cele ale inginerilor castiga si consilierii juridici, respectiv o medie de
aproape 606 euro, in timp ce salariul unui director de vanzaridepaseste 554 de euro pe luna.
La mijlocul clasamentului se regaesesc bucatarii, profesie cautata pe piata si pentru care
angajatorii platesc, in medie, 536 de euro.
Pentru cei cu specializari in IT (administrator sau programator Java), salariile medii variaza
intre 500 si 510 euro.In prezent, pe site-urile de recrutare, sunt disponibile cateva mii de joburi
vacante pentru profesiile aflate in topul celor mai bine platite.
Astfel, oferta de locuri de munca pentru ingineri depaseste 2.000 de joburi, cea pentru specialisti
in IT se ridica undeva la apropae 3.000 de slujbe, in timp ce specialistii in contabilitate au la
dispozitie aproximativ 1.000 de locuri de munca.
Topul meseriilor
1. Business analyst - 620,12 euro
2. Inginer - 608,82 euro
3. Consilier juridic - 605,94 euro
4. Director vanzari - 554,56 euro
5. Bucatar - 536,06 euro
6. Account Manager - 516,9 euro
7. Administrator IT - 510,88 euro
8. Programator Java – 506, 52 euro
9. Unit manager - 458,03 euro
10. Tehnician - 443,68 euro