Gradul de angajabiliate

Exista o discrepanta semnificativa intre asteptarile angajatorilor si nivelul de pregatire al

studentilor care fac primii pasi spre campul muncii si astfel tinerii au fost nevoiti sa se adapteze
noilor conditii din ce in ce mai restrictive ale pietei. In cadrul studiului realizat de Fundatia
LEADERS in luna martie a anului 2012, 60% dintre participantii celui mai apreciat program de
leadership din Romania au declarat ca, in urma participarii la LEADERS School, gradul lor de
angajabilitate a crescut.
Desi actualul context economic nu este unul favorabil, tinerii performanti gasesc in
programele de leadership o metoda prin care se pot diferentia, LEADERS School fiind cadrul in
care in ultimii 4 ani peste 250 de tineri si-au dezvoltat potentialul de leadership. Studiul realizat
de Fundatia LEADERS indica modificarea in sens pozitiv a gradului de angajabilitate a peste
60% dintre participantii celui mai apreciat eveniment de leadership, LEADERS School, s-a
modificat in sens pozitiv.
Elitele tinerei generatii au inteles ca pentru a atinge performanta trebuie sa se diferentieze, iar
programele de leadership sunt modalitatea prin care acestia au ales sa faca o diferenta. In cadrul
aceleiasi cercetari 34,88% dintre respondenti au declarat ca prefera sa se dezvolte prin
intermediul programelor de leadership, iar 37,72% au declarat ca se implica in experiente
educationale in care au parte si de un mix de mentoring si invatare online.
In ultimii 4 ani, participantii programului de leadership adresat celor cu varste cuprinse intre
18 si 25 de ani, LEADERS School, si-au imbunatatit abilitatile de leadership crescandu-si gradul
de angajabilitate si numarul de oportunitati de dezvoltare.

 Datele de la Institutul National de Statistica spun de fapt ca gradul de ocupare al fortei de

munca este mai redus in categoria 15-25 de ani si ca rata somajului scade odata cu varsta, adica
cu cat esti mai in varsta cu atat e mai putin probabil sa fii somer. Tot datele statistice spun ca
gradul de ocupare al fortei de munca este mai ridicat cu cat o persoana este mai educata.
Este adevarat ca multe firme, mai ales multinationale, prefera sa angajeze tineri si sa-i
formeze imediat dupa facultate. Multe dintre ele, de exemplu in domeniul serviciilor
profesionale, au un sistem piramidal cu evaluari anuale si cu un sistem de promovare “up or out”.
Reflexele comuniste cu “sporul de vechime” sper sa dispara: este discriminatoriu ca la
aceeasi munca prestata cineva mai in varsta sa aiba un salariu mai mare decat cineva mai tanar.
Oamenii trebuie sa invete si sa-si imbunatateasca abilitatile an de an. Si nu neaparat pentru ca
te va da patronul afara ca sa angajeze pe cineva mai tanar, ci pur si simplu pentru ca s-ar putea ca
job-ul tau sa dispara datorita tehnologiei sau datorita costurilor mai mici din alte tari, etc. De
exemplu, daca esti vanzator la un magazin, dar vanzarile se vor muta pe internet, nu mai e nevoie
de tine, ce faci atunci? Pregatirea continua asigura mai multe sanse in viitor.
Sa faci acelasi job timp de multi ani este plictisitor si s-ar putea ca angajatii sa-si exprime
plictiseala zi de zi la serviciu si sa-i molipseasca de plictiseala si pe ceilalti angajati, lucru ce
 duce la scaderea productivitatii muncii pe firma. Este normal, asadar, ca firma sa incerce o
reimprospatare e fortei de munca. In plus, nu poti sa ceri mariri de salariu daca tu faci acelasi
lucru an de an si ai aceeasi productivitate.
Firmele care nu au un program de folosire corecta a fortei de munca nu au decat de pierdut.
Este pacat sa investesti ani si ani in formarea unui angajat pentru ca apoi sa-l dai afara si sa o ia
de la capat cu un alt angajat. Este o risipa. Firmele, daca vor sa fie mai profitabile, ar fi bine sa
aiba programe de dezvoltare profesionala.
Experienta proprie la firmele (multinationale si extrem de competitive) la care am lucrat este
ca varsta medie a angajatilor este destul de mica, pe la 30-35 de ani, insa varsta medie a
conducerii este de 40-45 de ani. In Italia, fata de Romania sau Marea Britanie, varsta medie era
un pic mai ridicata, protectia sociala foarte mare facea ca, din pacate, multi sa se fosilizeze pe
anumite pozitii, in dauna tinerilor care munceau dublu pe salarii la jumatate, salariul fiind un
motiv pentru care am plecat din Italia. In general, datorita protectiei sociale ridicate si a
gerontocratiei, Italia si-a pierdut constant din competitivitatea internationala.
An de an trebuie invatate lucruri noi, nu trebuie sa complacem ,sa facem acelasi lucru, sa fim
repetitivi. In acest fel putem fi mai flexibili, sa poti castiga mai mult si, in general, sa ai mai
multe sanse. Schimbatul unui loc de munca aduce riscuri. Chiar un nou rol in cadrul aceleiasi
firme aduce riscuri. Activitatile pe cont propriu sunt si mai riscante. Insa cu experienta vine si
cunoasterea mai buna a domeniului in care lucrezi, perspectivele sunt mai complete. Poate
aversiunea la risc creste, insa productivitatea creste.

Programe de studiu care conduc la angajarea in specializarea absolvita:

 calculatoarele
 matematica
 constructii civile si industriale
 teologie pastorala
 medicina
Absolventii acestor specializari lucreaza in proportie de peste 60% in joburi care sunt direct
legate de specializarea absolvita. Specializarile pentru care au fost obtinute rezultate tendentiale
sunt farmacia si pedagogia in invatamantul scolar si prescolar, pedagogia muzicala, informatica
aplicata, instalatii pentru constructii, tehnologia informatiei si inginerie economica in
constructii. 

Programe de studiu care conduc la angajarea in domenii conexe celui absolvit:

 stiinte politice
 relatii internationale
 comunicare si relaltii publice
 administrarea afacerilor
 economia comertului, turismului si serviciilor
 informatica economica
 afaceri internationale
 management
 marketing
 electronica aplicata
 tehnologii si sisteme in telecomunicatii
Absolventii acestor specializari lucreaza in proportie de 30-45% in joburi conexe specializarii
absolvite. Studiul arata ca pe aceasta lista ar putea fi adaugate si urmatoarele specializari:
sociologie, asistenta sociala, limba si literatura moderna, traducere si interpretare, jurnalism. 
 
Programe de studiu care conduc la angajarea in domenii diferite de cel absolvit:
 geografia turismului
 limba si literatura romana
 istorie
 relatii internationale si studii europene
 administratie publica
 administratie europeana
Peste 40% dintre absolventii acestor specializari declara ca lucreaza in joburi care nu au
legatura cu specializarea absolvita. Conform recrutorilor, angajatorii sunt mai degraba interesati
de competentele pe care le au absolventii si de experienta anterioara de lucru si mai putin de
specializarea absolvita sau de prestigiul universitatii. Dintre absolventii inclusi in esantionul
studiului, 67% sunt angajati si 26% nu au un loc de munca. 

Salariul absolventilor, in functie de specializarea urmata:

 Arhitectura si urbanism - 71% (lucreaza in specializarea pe care au absolvit-o) - 1.877 lei

(venit mediu lunar)
 Sanatate - 89% - 1.270 lei
 Stiinte ingineresti - 56% - 1.220 lei
 Drept - 57% - 1.188 lei
 Arte - 68% - 1.142 lei
 Stiinte exacte - 58% - 1.134 de lei  
 Stiinte umaniste - 45% - 1.098 lei
 Medicina veterinara - 75% - 1.097 lei
 Stiinte economice - 54% - 1.043 lei
 Stiinte agricole si silvice - 54% - 1.040 lei
 Stiinte sociale si politice - 51% - 985 lei 
 Stiinte ale naturii - 51% - 928 lei
 Educatie fizica si sport - 58% - 826 lei