Cele mai profitabile bănci din România

După curăţenia din bănci, se reaşează şi profitabilitatea. Iar vechii campioni revin la vârf.
BCR şi BRD, cele mai mari bănci, au ajuns şi cele mai profitabile la jumătatea anului. Avem o
refacere a clasamentului, dar jocurile nu sunt total făcute pentru că restructurarea nu s-a terminat
iar cifrele se pot schimba cu viteză ameţitoare. Dacă în 2014 bătălia pentru profiturile din
sistemul bancar a fost câştigată de Raiffeisen Bank, acum pe locul I urcă BCR. A adunat pe
primele şase luni ale anului profituri de peste 600 de milioane de lei. Asta după ce în anul
anterior adunase o pierdere uriaşă de 2,6 miliarde de lei.
A fost şocul scoaterii din portofoliu a unui sfert dintre creditele cu restanţe. Situaţia se poate
schimba rapid. BCR a renunţat recent la vânzarea unui pachet uriaş de credite neperformante în
valoare de un miliard de euro din cauză că a primit prea puţin pentru el. Curăţenia continuă prin
urmare şi banca va trebui să-şi mai asume pierderi din cauza restanţelor ceea ce îi va eroda
câştigul în viitor. Orice vânzare a unui pachet de împrumuturi rele presupune şi asumarea
pierderilor.
BCR nu e doar banca cu cel mai mare profit, ci şi banca cu cele mai mari active şi cea mai
mare cotă de piaţă, de peste 16 procente, potrivit datelor BNR.În clasamentul profitabilităţii
foarte puternic a urcat BRD. Acum e pe locul doi, cu un profit pe primele şase luni de 270 de
milioane de lei, de 6 ori mai mare faţă de profitul încasat pe tot anul 2014.
Raiffeisen a coborât de pe primul loc pe poziţia a treia cu 213 milioane de lei profit pe
prima jumătate a lui 2015. Raiffeisen însă a fost din 2012 până în 2014 pe prima poziţie în top.
Imediat sub Raiffeisen, pe locul patru se găseşte Banca Transilvania. A rămas cu un profit
de 190 de milioane de lei după primele şase luni ale anului. Are însă a treia cea mai mare cotă de
piaţă printre băncile din România, aproape 10 procente după o creştere puternică anul trecut. La
ele se mai adaugă acum şi cele 3,4 procente ale Volksbank, banca tocmai cumpărată.
Pe locul 5 în topul cele mai profitabile bănci din România e ING Bank. Banca olandeză a
făcut în 6 luni un profit de 155 de milioane de lei. ING Bank reuşeşte să fie una dintre cele mai
profitabile bănci prezente în România deşi nu este printre instituţiile cu cote mari de piaţă.
Potrivit datelor BNR, ING controla anul trecut doar 5,1% din piaţa românească, de circa două ori
mai puţin decât Banca Transilvania şi de 3 ori mai puţin decât BCR.
În total cele mai profitabile 5 bănci din România au făcut 90% din profitul raportat până acum la
BNR. Pe piaţa locală activează 40 de bănci şi împreună au înregistrat un profit de 1,2 miliarde de
lei. Din cele 40, 16 au încasat pierderi, arată datele compilate de Ziarul Financiar

Gradul de indatorare
La populatie, serviciul datoriei ca procent din venituri este mare, si suntem in top, a doua tara
la nivel european dupa Cipru. Explicatia rezulta din structura creditului, credit de consum cu
scadente medii de cinci ani, si dobanzi semnificativ mai mari decat la ipotecar, deci un serviciu
al datoriei destul de inalt a facut ca gradul de indatorare sa fie inalt. In Romania avem un grad de
indatorare destul de mare in zona de venituri mici. Serviciul datoriei in acea zona este de peste
60%. Daca ne referim doar la cei indatorati, pentru ca 18% e pe total populatie activa, gradul de
indatorare este peste 35%", a explicat Dumitru Ionu, a explicat ca si la companii, daca se face
raportul intre datorii si capitaluri, se observa ca gradul de indatorare este destul de ridicat fata de
celelalte state europene.

Conditia de crestere in zona bancara

"In zona de indatorare bancara avem potential cu o singura conditie, daca va creste
capitalizarea. Ceea ce lipseste, de fapt, companiilor romanesti este capitalizarea, nu indatorarea.
Degeaba ne chinuim la solutii de garantare sau colateralizare, pentru ca nu avem solutii pentru
capitalizare. Piata de capital probabil ca va juca un rol crucial. O alternativa de studiat cu mare
atentie sunt venture capital. Sunt state care au redirectionat fonduri UE si au creat venture capital
funds pentru a participa la capitalul unor companii", a continuat Ionut Dumitru.El a aratat ca din
cele 450.000 companii active, doar 250.000 raporteaza profit, iar daca se raporteaza la aceasta
cifra, ponderea firmelor cu credite bancare depaseste o treime.

Topul integral al băncilor: cine a crescut pe o piaţă în

stagnare
Aproximativ 40% din băncile locale şi-au majorat cota de piaţă anul trecut şi au reuşit să urce
una, două sau chiar cinci poziţii în clasament, dar numai trei jucători - Banca Transilvania,
Raiffeisen şi Citi - au ieşit în evidenţă şi au reuşit să câştige o cotă de piaţă mai mare de o
jumătate de punct procentual, potrivit calculelor efectuate de ZF pe baza datelor din raportul
anual al BNR.
Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproape 80% din activele totale, nu a
consemnat intrări sau ieşiri, singurele mişcări semnificative din zona jucătorilor de talie mare
fiind avansul Raiffeisen de pe locul şase pe patru şi creşterea cotei de piaţă a Băncii Transilvania
cu aproape un punct procentual. Cota de piaţă a Raiffeisen a crescut cu 0,6%, un avans similar
fiind înregistrat şi de sucursala locală a americanilor de la Citi.
BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 16% şi respectiv 12% din
activele bancare. BCR are încă o cotă de piaţă confortabilă, dar locul al doilea al francezilor de la
BRD SocGen este ameninţat de Banca Transilvania, care se pregăteşte cu fosta subsidiară a
austriecilor de la Volksbank, preluată recent de banca de la Cluj. Volksbank avea la finalul
anului trecut o cotă de 3,4%. Banca Transilvania avea 9,8% cotă de piaţă.
Dintre băncile mari, au pierdut cotă de piaţă anul trecut BCR, BRD, Volksbank şi Bancpost, dar
toate şi-au păstrat locurile în clasament. UniCredit şi CEC şi-au majorat uşor cota de piaţă, dar
au pierdut câte o poziţie în clasament. ING Bank şi Alpha şi-au majorat cota de piaţă, dar au
rămas pe aceleaşi poziţii, respectiv şapte şi opt.
„Sistemul bancar prezintă un nivel de concentrare moderat, reflectat atât de cota de piaţă în
funcţie de activele deţinute de primele cinci bănci din sistem, cât şi de indicele Herfindahl-
Hirschman calculat în funcţie de active. Evoluţia ascendentă a acestui indice arată o scădere
continuă a gradului de concentrare a sistemului bancar şi, implicit, creşterea competiţiei între
instituţiile de credit”, comentează specialiştii BNR în raportul anual al instituţiei.
Aproape 90% din sistemul bancar este deţinut de capitalul străin, cele mai mari deţineri fiind
înregistrate de grupurile financiare din Austria, Franţa şi Grecia. Băncile cu acţionariat românesc
deţin doar 10% din sistem, în condiţiile în care Banca Transilvania (care este listată pe bursă şi
are un acţionariat eterogen) a revenit anul trecut în categoria instituţiilor de credit cu acţionariat
majoritar străin. Cel mai mare acţionar al băncii este BERD.
 Categoria băncilor de talie medie a înregistrat mişcări mai vizibile ale cotelor de piaţă şi ale
poziţiilor în clasament. Citi şi OTP Bank au avansat două şi respectiv trei poziţii şi au urcat pe
locurile 12 şi respectiv 15, în timp ce Veneto Banca şi Eximbank au urcat câte o poziţie. Au
pierdut câte o poziţie Garanti şi Banca Românească (ca urmare a avansului Citi), în timp ce
Credit Europe şi Intesa Sanpaolo au pierdut câte două poziţii.
Cea mai vizibilă mişcare în clasament, dar în sens negativ, a fost înregistrată de sucursala
britanicilor de la Royal Bank of Scotland, care şi-a vândut portofoliile de retail şi corporate către
UniCredit şi urmează să fie închisă. Britanicii mai aveau o cotă de piaţă de 0,1% la finalul anului
trecut şi se aflau pe penultimul loc în sistemul bancar, în scădere cu 15 poziţii.
Sistemul bancar a trecut în ultima perioadă prin mai multe fuziuni şi achiziţii. „S-a putut
remarca începutul concretizării unei noi tendinţe de consolidare a sistemului bancar”, notează
specialiştii BNR.