Examen partide politice

1. Definirea partidelor politice

Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimţământ, ce
acţionează programatic, conştient şi organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri
sociale, comunităţi umane, pentru dobândirea şi menţinerea puterii politice, în vederea
organizării şi conducerii societăţii, conform cu idealurile proclamate în platforma program.
Un partid politic este o organizaţie care încearcă sa obţină putere politică în cadrul
unui guvern, de obicei prin participare în campanii electorale.
prin intermediul rolurilor: conform lui Merke partidele indeplinesc urmatoarele roluri:
1. recrutarea de personal de conducere;
2. generarea de programe politice;
3. coordonarea si controlul organelor guvernarii;
4. partidele politice satisfac si impaca cererile de grup;
5. integrarea sociala a indivizilor;
6. partidele deviaza particularitatile revolutionare.

2. Functiile partidelor
1. Reprezentarea ideilor politice
Multi indivizi si grupuri politice au interese si cerinte legate de alocarea valorilor
(morale, sociale, economice, politice). O functie cruciala este aceea de a agrega si a simplifica
aceste cerinte numeroase in cateva pachete alternative clare.
2. Facilitarea socializarii politice a indivizilor in cadrul culturii politice respective.
3. Legarea individului de sistem
Mai mult decat in cazul oricaror alte grupuri, functia partidului este de a formula, agrega
si comunica un pachet coerent de cereri si de sustinere. Majoritatea indivizilor se bazeaza pe
pe un grup politic sa le reprezinte interesele in cadrul sistemului politic.
4. Mobilizarea si recrutarea activistilor politici
Partidele politice sunt cele care selectioneaza candidatii pentru pozitiile din cadrul
sistemului politic.
5. Coordonarea optiunilor guvernamentale
Partidul politic poate incuraja sau solicita membrilor sai sa lucreze impreuna pentru
atingerea telurilor politice comune.
6. Rolul de opozitie
In sistemele multipartidiste, partidele politice care nu participa la guvernare pot servi
ca sursa explicita de opozitie si au rolul de a mentine treaza atentia electoratului asupra
alternativelor de guvernare.
3. Originile partidelor

Exista trei tipuri de teorii referitoare la originile partidelor politice:

1. Teoriile institutionale- care pun accentul pe relatia dintre primele forme
de parlamente si aparitia partidelor
2. Teoriile istorico-situationale- care se ocupa de crizele istorice sau de
sarcinile cu care s-au confruntat sistemele politice in epocile de dezvoltare a
partidelor
3. Teoriile evolutioniste- care leaga aparitia partidelor de procesul mai larg
de modernizare

4. Tipologia partidelor

1. Partidele mari - sunt legate mai mult de principii decat de consecintele lor

-mai mult de generalitati decat de cazurile particulare

- mai mult de idei de cat de oameni
- au trasaturi mai nobile, pasiuni mai generoase, convingeri
mai reale

Partidele mici - nu au crez politic, au caracter egoist si un limbaj violent

- scopul si mijloacele pe care le folosesc sunt meschine

2. Partide de cadre – vot restrans, cenzitar

- partide de dreapta
- partide burgheze

Partide de masa- vot universal

-partide de stanga
- partide proletare
3. Partide de dreapta- partizanii stagnarii ( PNL,USR,ALDE,PMP)
-conservatorism
-viziune pesimista asupra naturii umane
-inegalitarism
-accent pe traditie, autoritate,ierarhie
-accent pe calitatile innascute ale omului
-capitalism
Partide de stanga – partizanii miscarii (PSD, PRO ROMANIA)
-reformism
-viziune optimista asupra naturii umane
-egalitarism
-accent pe progres, libertate, educabilitatea omului
- modernizare, anticapitalism

5. Sistemele de partid
Conceptul de sistem de partide se refera la numarul partidelordintr-un sistem politic dat, la
dimensiunile lor, la raporturile dintre ele,precum si la efectele acestor elemente diverse
asupra functionarii sistemului politic.
1. Sistemul bipartite
Este caracterizat prin alternarea la guvernare a doua partide politice principale. In sistemul
cu doua partide exista de obicei o diferenta ideologica semnificativa intre cele doua partide.
Cele mai bune exemple il constituie sistemul de partide din Marea Britanie - cu partidele
Laburist si Conservator, si cel din Statele Unite ale Americii - cu partidele Democrat si
Republican.
2. Sistemul multipartit
Este caracterizat de existenta a mai mult de doua partide, a caror participare poate fi
esentiala pentru formarea guvernului si activitatea acestuia. Astfel in crearea unei majoritati
legislative poate fi necesara coalizarea a doua sau mai multe partide. Este sistemul de
partide care functioneaza in cea mai mare parte a Europei Occidentale si este caracteristic
democratiilor cu sisteme electorale proportionale.
3. Sistem cu partid dominant
Este caracterizat prin acapararea puterii de catre acelasi partid. Acest fapt se datoreaza
capacitatii sale de a acapara suficient de multe voturi si locuri in parlament cu toate ca in
competitie pot intra mai multe partide.
4. Sistem cu un singur partid
In acest caz partidul aflat la putere este singurul partid legal
6. Modurile de scrutin

1. Scrutinul majoritar (câştigătorul ia totul) obiectivul urmărit: formarea

majorităţii
Desemnează modul de organizare al votării în care primul candidat clasat este
declarat ales. • Are ca obiectiv principal asigurarea guvernabilităţii prin forţarea
“mecanică” a majorităţii unui partid. • Urmăreşte să degaje majoritatea unui
partid sau a unei alianţe electorale • Scrutinul majoritar poate fi clasificat în
funcţie de circumscripţie: - uninominal (dacă se desfăşoară într-o circumscripţie
în care se dispută un sigur mandat – uninominală) - plurinominal (dacă se
desfăşoară într-o circumscripţie în care se dispută mai mult mandate) sau în
funcţie de proporţia majorităţii: - cu majoritate relativă (sau într-un tur) dacă
primul clasat este declarat ales oricare ar fi majoritatea obţinută - cu majoritate
absolută (sau în două ori mai multe tururi) dacă primul clasat a obţinut peste
jumătate din voturi

2. Scrutinul proporţional (fiecăruia cât reprezintă) obiectivul urmărit:

asigurarea legitimităţii guvernării
Urmăreşte să asigure reprezentativitatea, deci legitimitatea democratică a
guvernării • Asigură accesul tuturor grupurilor politice şi de opinie
reprezentative în Parlament • Poate fi: - scrutin proporţional absolut - scrutin
proporţional relativ cu limită majoritară (prag electoral) - scrutin proporţional
relativ cu primă majoritară

3. Scrutinul mixt (candidaţi individuali, repartiţie proporţională a

mandatelor) obiectivul urmărit: legitimitatea guvernării şi
responsabilizarea aleşilor
Scrutine mixte cu finalitate proporţională: Germania • Scrutine mixte cu
finalitate majoritară: Italia
Reprezentarea proporţională tinde să creeze un sistem de partide multiple,
rigide, independente şi stabile multipartidism; Scrutinul majoritar (aşa zis
uninominal) cu două tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple,
dependente şi relativ stabile multipartidism polarizat; Scrutinul majoritar (aşa
zis uninominal) cu un tur tinde spre un sistem dualiste, cu alternanţa marilor
partide independente bipartidism.