40\J:O

NI I NI A I^
.'\\,/-\.rJlAl\ Q '
'

?ffi :E\'-.-.---
,/ ,/''
e.
I
lL.USTRA| l, l: LlclA MACOVEI
I
a
Dragii mei copii, ad dau
Gartea pringulai Miorlu.
Daai-n ea o sd gdigi
Mulgi apii nemferigi,
Ajutayi pe sriitor
Ca-n ztolwml ttiitm
Sd se-ocape ru de prinyi,
Ci de ooi., copii anningi.
 PRINTUL MIORLAU

Intr-o impir[qie cam ploioasi,

trliau un impirat ;i-o-mpiriteasi
ce-aveau, cum se cuvine, gi un prin!,
singur la perinli.
Prinqul era de ;ase anigori
gi miorllia din noapce pini-n zori.
ln loc de << vreau !>> sDunea <{ miorlau l>>

$i tot ( miorlau !>> pentru << nu vreau !>>

(- N-am inqeles! vegi spune voi.

Ce-i ista, prin! ? Sau e pisoi I
Te rugim se nu-!i urmezi povestea
pini nu ne l6m.ure;ti acestea.

- Ribdare, dragii mei copir,

gi singuri vi ve!i lemuri).

Deci, cum spuneam, cu pringul miorliit

de loc nu era lesne de treit.
Cind i
se aduceau bomboane.
-
el miorliia ci vrea baloane;
gi-n loc de baloane
voia tromboane
gi-n loc de trom boane
voia bomboane
dar nigte bomboane
cu gusr de baloane
si-n care sd sufle
ca-n ni;te tromboane !

Astfel de dulciuri - vai !- nu se giseau...

$i pringul miorliia: Miorlau ! Miorlau !
Miorlau !
- ctr ploui-afari;
Miorlau ! - ci-afari-i soare I
Miorlau !
- c5-i zi de lucru;
Miorlau ! - cd-i sirbtrtoare...

Piringii nu ltiau ce si-i mai facl

- numai si taci.. .
ii aduceau in fiecare zi I
o mie-o suti una jucirii:
ciigori de lemn,
pu$ti de tras la semn,
Sume 9i creioane,
rage dolofane
de celuloid,
ti cilei, qi mige,
ii piputi semele
cu ochi ce se-nc h id
Si iar se deschid. . .
Ah, dar prinqul nostru nu tScea de fel.
El voia ceva gtiut numai de el:
 ceva rotund, dar gi pitrat,
mai mult sublire, dar fi lat,
bun;i la spart $i la mincat,
de o loare,
cu
(nu;tiu care)
dar nu acea pe care-o are...
Miorlau ! - de ce e luna lunl ?
Miorlau !
- friptura nu e buni!
Miorlau ! -vreau si mlninc compot I

Nu vreau compot ci nu mai pot!

Miorlau !
- ci nu m[ plac de loc !
De ce am nas si nu am cioc I
(Ei, ;i pe urmi, line-te:) '
De ce-s coco;i, cocogii I
De ce sint rogiile ro;ii
gi vinetele vinete I

...Albi ;i implratul, albl ;i-mplriteasa.

De-atita miorlliali, se-mboln lvise casa.
Can arii asurzire, ctrleii leginarl,
iar caii se mutarl cu totu-n alti tar5.
Bostanii $i verzele
pirisirtr gridinile.
Fugiri giin ile.
Tburari ;i
berzele.
$i se f[cu - pe cite gtiu -
in jurul pringului - pustiu.
. .. Doar miqele sosiri toate
cu cozile incirlig ate,
torcind de zor.
la p rintigor.
Sfirr... sfirr...
Ce pisici
cu ochi mici !
Ce motani
nizd riv an i !
Si-nranrrri < i-l :tite
miorliind, motan i $i mite:
(< M iau-m iorlau !
Hai cu noi !
Nu eiti p rin!.
E;ti
pisoi.
Nu mai sta ! Vino-ncoa I
De-acu m, ioareci vei minca.

Col!ii rAi vor sti sI roadi

ti-o s 5-!i creasca-o coadi-coadd,
I heare - g he are
la p icio are,
blani moale,
Pe sPrn areJ
trr. . . sItrr...
sl
ochi ciaciri,
li musteti -
fi-o si te feregti de big
si de cei cu coltii rii,
de dulii si de potai .>

Atunci prinligorul, de frici

sA nu se prefaci-n pisici,
uiti de miorleitul lui, firegte,
si prinse s; vorbeasci omenegte.
Pisicile-au plecat tiptil, tiptil:
( Acesta nu-i pisoi, ci e copil !>>
$i foarte bosumflate furd ele
ci au putut astfel se se intele...
r*,

,\..t,t
Dragi cooii, povestea-i g ata.
Si v[ ducegi imediat
gi la mama, gi la tata,
str Ie spunegi rlspicat:
< lubilii mei pirinli, nu vreau
sl fiu 9i eu un pring Miorlau !>j
 EU $r TATA

Tata ia o carte-n mini.

In aceasti septimin6,
E intiiul ceas tihnit
' Cind .se-aFaz; la citit.

Asta nu-i purtare perinteasci !

Cind sint eu de fagi - si citeascS!

Deci, socot ci a venit momentul

Ca sI-mi string, pe loc, tot regimentul:
Opt osta$i de plumb pe-acelagi rind,
Of igerul, mindru defilind,
lari eu, in fru nte a-arm atei,
Mi prezint in fa_t a tatei.
lau in miini o tobi mare
$i-o trompeti s u bgiricl.
Suflu-n ea cit pot de tare.
Bat in tobi pin' se strici.
 r.cy
t1t,-.
--1\ \\

#
t
;ri' ;
to
:::ii:i& ;';
e
...<< Nicugor, imi spune tata, blind.
Vid: egti tobogar gi esti trompet.
Dar citesc ;i nu pricep un rind.
N-ai vrea si te joci, dar mai incet ? >>

Stau o clipi, stau chiar doui

$i glsesc o joacl nou6;
Din dulap iau mingea mea de gumi
fi-o arunc in tata. Buni glumi!

Tata insl nu ride de loc.

Parci nici n-ar fi pirtas la ioc,
Ci se uite lung la mine-ncoace,
Dar de ce, eu nu PriceP $i Pace'

Negisind alt ioc de fel,

Stau pe-un scaun, cu ribdare.
Niscocesc un cintecel
$i il cint in gura mare:
<< Un papuc gi-nci-un papuc,

Doi papuci cu trei papuci

Se-ntilnirtr la u lucr.
Ce faci tu, papucule ?

Merg la pogte, cucule !

Cucu, cucu, un' te duci I
Trei papuci cu opt papuci.
Patruzeci ;i cinci de nuci.
Cucu gi papucu !
Nucu gi cu cucu !>>
Tata cartea-n mini-o ia
$i se d uce-al5tu rea.

Ei, acum sint sinSur cuc.

< Un papuc gi-nci-un papuc... >

Poate-acum si cinte Nicu.

Nu-i in camere taticu'.

...Da, dar daci nu-i tAticu'

N-are rost se cinte Nicu.

Toba-i insa altceva.

Ea se- aude het, departe,
Dar mite alStu rea
Unde tata st6 cu-o cartel

Stragnic md mai joc acum !

Poc gi bum !
Bunicuga poarte coc !
Bum 9i poc !
,..Ziu cl nu mi suoiri de loc
Cind cite$te tata llngi sobi.
Atuncl el de ce se face foc
Daci bat $i eu nilel in tobi ?
.Trosc ! $i pam!.$i buf! $i bum!$i poc!
VISUL LUI FANET

Sti FSnel in pat gi face-un plan:

Vreau se fiu st;pin pe ocean !
<<

Marinar mi fac - si-o si m5-ncumet

Si mi lupt cu vintul riu;i umed.
Vreau si-nfrunt talazul cit un munre.
Stropi siragi sA-mi picure pe frunte!
Ha-ha-ha! Viteaz sint ca un reui
Marea face sluj la glasul meu.
E destul sI spun odati: << Hel !>>
Ci s-a si culcat pe locul ei.
Marinar mi fac: o aspri viag6,
Plini de primejdii, dar mireaqS l
Printre ghequrr vesnice voi trece.
Focile, de spaime,-o si se-necel>>

Mama:
- Treci, FInel, qi spald-te. ci-i zece I

Flnel:
- Nu vreau, mame... Apa e prea receee.
L

@
LIZUCA UIIUCA

Pe un scaun gade.
Lizuca
uituca.
Unghiile-gi roade
Lizuca
uituca:
<< Unde mi-s ciorapii I Am uitat.
(Parci-aseari i-am zvirlit sub pat).
$i cordonul unde mi-i acu'?
L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu ?
Unde mi-i penarul ? N-am habar.
Dar creionul ? Poate-i in oenar.
lar compasul, ia-l de unde nu-i.
L-oi fi pus cumva-n cutia lui ?
Unde-i Geografia ? Vai de mine,
Ci mi fac la gcoali de ruline.
Am uitat atlasul undeva.
Vai de mine, unde-i guma mea ?
Nu mai $tiu ce leclii-am de flcut
Pentru miine. - Orarul l-am pierdut.
Vai, gi-acuma-s tezele in toi !
Nu gtiu: miine-i miercuri sau e loi ?

Unde mi-o fi tocul

Ci nu-i aflu locul I
k^.-- '-...
" '.'tw'
.f \rpy .- a'

*ol
Jo,,"'"
/t/)'. '',r'F""*
I 'r -lI

;?7,ry
./wtr/
tf&\t - I
i."
^ry
=<,:
Nici pantofii nu-s.
Unde i-oi fi pus ?

Unde-i catarama ?
S-o intreb pe mama.
Unde mi-e cravata ?
Sd-l intreb pe tata >).

- Eu m-am siturat! rosti deodat'

Un caiet, - $i eu m-am siturat!
Un papuc i-a dat rispuns. $i-apoi,
Togi, in cor: - Ne-am strturat ti noi !
(fi si vezi pe urml tiriboi !)
Un pantof zburl pe pliti
Val-virtej, n ici vorbi,
Iqi lui vint intr-o clipiti
$i - siri in ciorbi!

Se poate-aga ceva, of, of,

ln loc de-o ciorbi de cartofi.
Una de pantofi ?

$i-n loc de-o ciorbi de liptuci,

Una de p apuci ?
Da, se poace, la uituci !

lar com p asu I

Face pasul
Mare, cit poate de tare,
$i-o zbughegte-n lu mea mare.

Trece peste Caraiman

Ca peste-o movili,
Giure;te un tip$ an
Fdri nici o mili.

lar cravata
E nervat;
S-a lipit de raft
- gi gara!
Sus, pe lampi, un ciorap.
Lucrurile.gi fac de cap.
Nistureii joaci-o sirbi
Prin unghere gi sub masi.
Bluza zice ce e cirpe
$i deretici prin casi.
Neagri s-a ficut de praf.
Dtr pantofilor perd af.

Zice ;i perdeaua: A!
<<

Am uitat ci sint perdea.

Nu cumva oi fi vintrea ?

Unde mi-e corabia ? >>

lar pe-un scaun gade

Lizuca
uituca;
Ung hiile-9i roade
Lizuca
uituca.

. ..$l-o sl stea aga, de bunS seami,

ffni o s[ uite cum o cheami.
MINCIUNA

- leri mergeam pe stradl, cind, deodat6,

Ce se vezi ? Un crocodil se-ar'atd.
Vine citre mine, verde, mare.
Cu opt sute treizeci de picioare.
la te rog, - i-am spus, sE nu-mi cali price
-
Ci pe dati te striyesc, amice!
El s-a speriat lngrczitor
$i-;i aduse-un lup intr-ajutor,
Nu era un lup cum vezi oriunde.
Avea gase cozi si-un corn in frunte.
Poli s; ai si sapte cozi Si. zece,
- i-am strigat, - :i,tot mi lasi rece!
$i-am ricnit odati: ohoho !
De-au tulit-o care lncotro.

- Nu-i nimica. Spune cite-i vrea,

...Cd tot nu te crede nimenea,
Dar cind iei un 2 atuncea-mi Das:
-
Daci spui ci-ai luat un 8, acasi.
Aia e minciuna cea mai mare
Ci o poate crede flecare.

(}
 ll

.i?
{*- ! *! 4.n

-h
L
T'
'^\i
'ii
f;;

t;
i1
fft
-€'
-ag-
DOMNISOARA DE SMINTINA

Domnigoara de smintini
Nu e chiar aga bdtrini.
Noui ani si aibi. Poate,
Noui ani ti ju m etate,
$i-i un fel de neam, pe scurr,
Cu.Pringesa de iaurt.

O zorea cu fusti-albastr[,
Cea mai 'nalti floare-n glastri,
Bag[ capul pe fereastri:
Unde-i domnigoara noastrl?

Un' si fie ?
Doar se gtie.
Cu oglinda, nas ln nas,
StE de vorbi de vreun ceas:

<< Nu-i aga ci sint frumoasi,

Oglinjoara mea ?
Am roc igi de m itase,
h

\Jglnloara mea.

Pir bilai, alba;tri ochi,

Oglinjoara mea.
Si nu-mi fie de deochi!
Oglinjoara mea !>>

Dom nisoara de smintini

Nu e chiar aga bitrind,
Dar se teme
De-orice vreme.
Foarte rar o vezi pe-afari.
Cind e timp de primivari.
Nu mai iese c-o imbati
Adierea-nmiresmati.
Vara, iar, ci e prea cald,
Tocu-i intri in asfalt.

loamna, rarall, ca Pe Proare,

Bucle le si nu se-nmoaie.
larna - brrr: sa nu-r Inghele
Nasul cirn, o frumusete !
Ploaie, soare, nea sau vint,
Toate-s rele-ntr-un cuvint !

Dom n isoara de smintine

Plinge-ntreaga s iptimin i:
<< Nu mai pot de oboseali !

Toatl ziua merg la;coalI.

Nu-i c5-arit cam prost,
aga
Oglin joara mea ?

Parci nu sint cum am fost,

Oglinjoara mea.
Buclele mi s-au lisat,
Oglinjoara mea.
Prea am mult de ?nve!at,
Oglinjoara mea !

Ah, ah, ah,.vileu, vileu,

Of - 9i alte interjeclii !
Totul e atlt de greu
$i-am atit de multe leclii!>>

Domnigoara de smintini
Orice treabi o am?ni.
Nu poate sl faci treabi:
Ctnd sI ia mitura-n mini,
Mitura din minl-i scapi.
De firaE nu vrea si gtie
.$l nici de buctrtirie
Ci miroase tare-a ceapi i
lar de teami ci se-nleapi,
Acul nu poate se-l !ie.

Ah, ah, ah;i vai, vai, vai !

Ah, ml-n1ep ! )r var, ma tal
Nu mai vreau I
Prea e greu !

Of gi au!
Aoleu !
\.

-:i

-, ")

{
i
,i

&-l
Ale ,,
i

,'
Da-ntr-o zi s-a intimplat
Un lucru neagteptat.
Tot zoreaua cea alb astri,
Cea mai 'nalti floare-n glastri,
Vir? capul pe fereastri:
Unde-i domnisoara noastr.i ?

Un' sI fie ?

Nu se stie.
in odaie, iaca n u-i.
Nici in baie iaca nu-i.
Nici oglinda nu-i in cui.
Unde-i ?
laca-am si vI spu i.

leri, cam pe la noui - poate

Pe la noui ju m etare,
Domnisoara de s mintin i,
Ne-am apropiat, pe scurt,
Cu Pringesa de iaurt,
A lu at oglinda-n m?n[
$i s-a strecurat fru mos
lntr-un vas de sticld, gros,
fi-a mai afezat pe el
$i un fel
De fervelel,
Fir de praf se n-o atinge,
Si n-o ploui, sl n-o ningi,
$i si nu-i ceari ceva
Niciod at[, nimenea:

Nici la gcoaltr si nu mearge,

Nici tabla si nu o $tearga,
Nici sI cinte-n cor !i nici
Si n-ajute celor mici ;
Mamei, nici atit. Si-gi cruge
Mult gingagele-i minuge,
S[-gi priveascl in oglind tr
Mutriqoara suferind I,
Vorba ceea, si rlmlni
DomniEoara de smlntln i.

uar s-a InflmPrar a$a:

Miga moale $i tircati
A dat buzna Deste ea
$i-a mincat-o - toatl, toar6!

.. Nu mi credegi ? Nu-i
. n im ic.
Intrebali-l pe pisic.
 MASCARICIUL

Nu ;tiu cin' !i-a zis gi nic'

Cin' te puse mlscirici.
Cred ci singur gi-ai g5sit
Felul lsta z[picit
De a ride fdrl .rost.
De-a siri pe blnci in clasl.
De-a strica tot rostu-acase,
Ca un prost, da, ca un prost.

Ce-gi mai trebuie$te lie I

Poate-atita: o scu fie
Cu pompoane de arn ici,
Ca la orice mdscirici.

Eu gi-o spun. $i nu-s mai mare

Dec?t tine. lnsi gtiu
Foarte bine, mi se pare,
Ce se cade, cum s[ fiu.

Nu fac tumbe tam-nesam,

Nu nechez ;i nici nu fac
Ca gdina: << cotcodac !
\- Y.
,it/

"/

.l'j
i']i -
,}Lo*
Vine uliul si mi pape !>>
Nu sint nici hipopotam
Ca si umblu-n patru labe
Ba de-a lungul, ba de-a latul.
Nu scincesc ca apucatu I
Si se sperie tot natul:
<< Vai, s-a inecat bilatul!>

Ai vizut cumva in clasi

Pe vreunul dintre noi
Ca sl intre sau si iasi
Cu atita tiriboi ?

Ba gipind ca un cocol
Care-ar suferi de gilci,
Ba, vopsindu-;i nasul rot
Ca paiatele de bilci ?
leri ai resturnat cerne ala
Pe bocancii . tii
curati.
Ai minji tu toati fcoala
Dar !i-e teaml sl n-o pa!i.
Vid ci te-ai pornit li
azi.
Tburzi { lipi $i sari 9i cazi,
Bilbii vrute si nevrute,
Numai gura ta se-aude.
Nu qtiu cin' !i-a zis ti nici
Cin' te puse m lscirici.
Poate cl-ai si vrei odati
Se rostetti ceva cu rost.
Lumea-n jur n-o s; te creadi
$i va ride ca de-un prost.
Gluma-i bunl, daci vrei,
Dar cind e la locul ei.
Daci vegnic te imbie
Farsele gi glumele,
<< Mlscirici > pentru vecie
fi-o rimine numele ! i*l
tr
. l$''
lN IARA rut MURA-N GURA

ln Jara lui Mur[-n guri,

Totul mi-este pe misu ri.

Cind mi scol de dimineagi,

(Nu la ;apte, ci la zece)
Vine-o tavi cu d u lce agi
$i-un pahar cu api rece.

$i d u I ce ag a- ryr.i zice: ia-mi I

5i paharu-mi zice : bea-mi !

<<la-mi, bea-mi >>-ugor de zis !

Gu ra insi s-o deschizi
Nu-i de loc aga ugor:
Ajutooor !

Ajutooor !
Linguri!a, griiu lie,
lmi deschide gura mie.

Ei, aga mai merge, zic,

Dac6 mi ajuli un pic.

tl

Da, e timpul si fac baie.

Apa intri in od aie
Cu volanele-i albastre :

- Ne-adreslm Domniei Voastre,

Cum dorigi si fili spilat I
- Uite-aga, culcat in pat.
- Cu m dorigi sA fili liut I
Uite-aga, in agte rn ut.
$i-acum, prosopul cel pufos
Se-nclinl moale pini jos:
- Eu si vi frec a9 vrea pe spate
- Nu, vai de mine, nu se poatel
intreabi-te $i intre abl-m 6:
Cum pot sl ies din plapumi ?

Afar5-i frig! In pat e cald.

La urma urmei - nu ml scald !

lll

in lara lui Muri-n guri,

Caqti o guri cit o gurd
,i indati-li pici-n ea
Tot ce vrei $i tot ce-ai vrea:
Sirm6luge-n foi de vigi,
Supi caldi, tocini{i,
Cozonac, compot, halvi!5,
Cirniciori $i ciulama,
Murituri, etcetera. . .

Am mincat
De m-am u mf lat,

Nu-i nimic. O macara

lati cl pe sus me ia
$i m-agazl dupi plac,
Colo-n umbri-ntr-un h amac.

U1a, uga, ce sd zic ,.

Bine-i cind nu faci nimic !

IV

Lecqiile stau pe mas5.

uar oe recFt nrcr ca-mr pasa.

Eu ml legin in hamac,
Ele
- singure se fac.
<<Dragi aritmeticd,
Nu gtiu ce te-mpiedici,
Si-mi rezolvi vreo cinci probleme.
Eu de fleacuri nu am vreme...
 ,r-K':-,3';--l
-\ .9 )-,
\-\-_------'

/L
Draga mea Sramatici,
Nu fii antioatici !
Nu fii, ziu, feritl
nesu

9i transcrie-ntr-o clipiti
Exercitiile mele.
Vezi cI eu n-am timD de ele!

Hai, draga mea istorie,

N-am chef si am memorie !
Tine minte tu, mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
ln ce an gi-n care loc -
Eu sl-nvtr1 n-am timp de loc.>>

Lecliile-mi fac Pe Prac.

Scau $i mot6i in nam ac.

tn tara tul Muri-n gu ri,

Am prieten i pe m lsu ri.

Vreli si vi-i prezint cumva ,

S-a ficut ! Pofti-ti incoa'!

Asta-i Puiu Prinde-Muqte.

Asta-i Lici Vreau-Gilugte.
Asta-i Mircea Strlmbi-Nas.
Asta-i Dugu Mielu-Gras.
Asta-i Mila Linge- Frigci.
Asta-i Tudor Nu-Se-Miqci.
Asta-i Sanda Somn-ln-Gene
Si-ista-s eu: Burduf-De-Lene !

VI

Toati, toati ziu lica,

Ali vazut, nu fac nimica.
fi programul nu se-ncarcl.
Astfel, nu e de mirare
Cl ceva mi-mbie oarci
$i ml trage la culcare.

Ah, mi-e somn de pic ! $i-apoi,

Prea mult am vorbit cu voi.
Cind vorbesc mai multigor,
Obosesc ingrozitor.
Somnul repede te furl
ln Jara lui Muri-n guri.
Nici n-ai timp si cali la luni.
Noap...te...
bu. . . ni. -.
 CU NASU-N CARIE

Cindva, intr:o lari de foarte departe,

Triia o domni!e, cu nasul in carte.
Nimic nu vedea, n-auzea ce se-ntimple.
Citea firi preget c-un deget la timpli.

Si cite-un mierloi
Zicea: << Hai cu noi
in blinda pidure de cetini!>
Domnila tece a,
Tifnoasi gi rea
$i nu avea nici un prieten.

Treceau anotimpuri cu soare ;i ploaie,

Cu ierburi gi flori, cu ninsori 9i piraie.
Domnita cu nasul in carte intr-una,
' Uita cum e soarele, roua si luna.

$i n-avu-ncotro;
Uitd cum gi ce
Bogati e viaqa cea vie.
 Ci soarele-i << O >>

Si luna e << C>>

Atit apucase si ;tie.

Domnila trufagi era ca piunul:

<< Mai multe ca mine nu
ftie niciunul!))
$i, nepisitoare, cu nasul in carte,
De tot ce e-n jur era foarte departe.

Venea cite-un miel,

Intra in castel,
Zicind: << -Hai, domntgi, la stini.
Si vezi ciobin asi
$i urdi 9i ca5
$i cea mai gustoasi smintini !>>

Mai lasl-mi, ziu, ctr prostiile tale !

<<

La stini-oi veni cind gisi-voi cu cale.

Acuma nu-mi pase.de oameni ;i miei.
$tiu una gi bun6: si iau premiu-ntii!>>

(Asemeni ciudate fepturi, mi se pare,

ln clasd la noi, se numesc tocilare).
 CEA MAI CRUNTA DINTRE FIARE

Fug migele, fug in negtire

$i miauni lung 9i subgire.

- Ce-avegi ? le lntreabi copacii.

(Ei nu gtiu nimica, siracii).

- Hei, unde-ali pornit-o, prostugelor ?

Le scir!ie roata ciruqelor.

Abia igi rostirA cuvintele

C5, iate, sosesc inainte-le

Citei, cileluge-alerglnd,
Cu cozi rid icate in vint.
Si iati c; dupe c[!ei
Aleargl un rind de purcei

Strigind ca besmetici: Gui! !

Fugigi, dragi prieteni, fugili !

Pe-o ramurl sade-un mierloi

)r lrPa mereu: Yar oe nor r

$i fluturii galbeni ca soarele,

Cu spaimi-gi lipesc aripioarele.

- Eu nu ;tiu ce-i asta, biiegi!

Fognegte . un pilc de scaieqi.

Pesemne, vreo fiari cu mplit[.

re tolr s-a lurat sa-r Ingnr[4.

tl

lat-o ! ln sfirtit apare

Cea mai crunt; dintre fiare.

E... Dlnug, de nu mtr-ngel.

Da, un fel de biiegel.
 Fi'
t
.-:' !..
'*.t
vi
f
Cea mai crunti dintre fiare
$apte ani iumate are
$i mai are li-obiceiu I
S[ dea-n ciini cu reteveiul,
$i cind n-are retevei,
Sd azvirle pietre-n ei,
Si cind pietre nu-s pe stradi,
Cu picioru I str-i repeade
Sau mai bine
Si le-anine
Tinichelele de coad i.

<< Coadi >>-am zis I

Pii da, Pis-pis
D-aia are-o coad i-ntre agi,
Ca Dinug de ea si tragi.

$i cind miga doarme-n Prat

(Somnul, milei mult i-e drag),
Vine gi Dlnul c-un ac
$i-o ingeapl (se pricepe !)
Pini cind pisica-ncepe
Pe sub mese, scaune,
Alergind, si miaune.

Ce-i mai vesel pe plmint

Dintre toate cite sint ?
Si prinzi fluturi, si prinzi fluturi
Praful de pe-aripi si-l scuturi
$i si-i pui ni{el in apA:
Poate mor gi poate scapi.
Cintl-o pasire-n frunzig I
Hai cu pra;tia, fu ri;.

$ade-o gizi pe perde a,

BuimAciti, vai de ea,
Hai, strivepte-o, nu mai sta !

Trece-un purcelus pe drum I

Si nu-qi scape nicidecum !

Miqa vrea si se risfete I

Prinde-o-n usi ! Si se-nveqe!

ill

Deci, cea mai cumptiti din fiare

Se cheami Dlnug, mi se pare.

De el se f"rur. tofi in jur,

Mi-e mili de dinsul, vi.jur.

in poala lui, mi-ta tircati

Nu toarce fru mos niciodatf,.

Cilelul cu-urechi clipiuge

in loc si-l intimpine, fuge.

Credingi nu-i poarte, nici dragoste.

Se teme de el ca de-o pacoste.
h

-\ft
*t .sff/,il9l#1r,
lN11\ r ,,?a,i:
:cd;r "?,;-

t lt
tjfl.;
s
*
,i?
rt
*j
'ha\\ i\
n ?rr
$i pasirea, pasdrea chiar
Nu-i cinti 9 dati micar.

El nu poate-n iarbl si vadtr

Cum gizele merg la paradi

Cu scuturi de-argint strecurat,

Cu sulili de aur curat,

Cu gingage coifuri ;i zale

De verzi qi albastre paftale

Si toli
se strecoarA tiptil
Din calea acestui coDil.

E slngur bAiatul prostu!.

Siracu', siracu' Dtrnu! I

Ei, slracu'>r. . . Vorba vine !

<<

Gine-i r6u de mic, gi cine

C hinuie pisicile,
Vietiqile, micile,
Cind va fi mai mtrricel,
O si chinuie la fel
$i pe cei cu el de-o seami.
Unch'i, mitugi, tata, mamA,
5i surori, $i veri, ti frali...

...Daca. voi o se-l lisa[i I

CU INCEIINITORUT

Mu...mu...mus...ca...zboa...zboa...zboa.
Ui...te-o. ..te-o. ..pe... pe.. .pe. ..re...te..
Nea...gri...e...ti...u...u...goa..ri...
Cu... mi;. ..cdri...in. ..ce.. .ce.. .ce.. .te. . .

Fa...fa...fa...ce-un...Da...pa...pas...
fi-un. ..po...pas...de.. .ci.. .te-un...ceas. ..
A...a...ri...pa...stre...ve...2i...e...
4...a...bia...se...ve...ve...ye...de...
Sti...de-o...ve-. .ve-. .vel... ni...ci.. .e..
Mu...mu...mus...ca...pe...pe...re...te.
Ci voui zborul sd vi fie drag,
lar nu m itcarea-m potmoliti-n prag.
S-atinte!i iute gi cu-nflicirare
Mireaqa culme ce se vede-n zare.

It'
 CUPRINS

Pringul Hiorlau
Eu ti tara
Visul lui Flnel
Lizuca ultuca
Minciuna
Domnigoara de smintini
M isciriciu I

In Jara lui Murl-n gurtr

Cu nasu-n carte
Cea mai crunti dintre fiare
Cu incetinitoru I

Nr. 232J
R.d.ctor & crt€: I. t .|nbr I T.hnorcd.ctor: El. C€.uru, CoEctoi: A. Bhu
Da, It cult 5. II. 1957. Bg,t tL tit r 1OXII.t9s?,Thaj a0.t0| btorar. to.os',rirda,.. Et il!or!r.. A d.,20 ct,a.r. Coti th
,ager 6,5. F,, 8lt1 x ,08 Cort. .tf,turii 6h .nii' t,A 02296 pdtru btttiot.cil nict i,.dt ir. d. ds;li@t ER.
TiFrul crccutrt Int. poligr.fict Nr. a, Bucurcrti R.p:R-