Universitatea de stat

,, Stefan cel Mare “ Suceava .

,,Turismul in Bucovina in context

EuropEan “

Realizat: Potinga Doina

 Bucovina-prezentare generală

Bucovina este o regiune istorică din nord - estul României, teritoriu căreia i se
suprapune azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei
(regiunea Cernăuti).

Teritoriul Bucovinei cuprinde: în

vest şi sud Obcinele Bucovinei
Feredeului, Mestecăniş şi Mare, cu
înălţimi de până la 1400 m şi culmea
Rarău-Giumalău.

În est: Podişul Sucevei, cu dealuri înalte

de 500-600 m, străbătute de valea
râului Suceava.
Aceste forme de relief sunt completate de câteva depresiuni: Depresiunea Dorna,
Depresiunea Campulung. În centrul D. Dorna se afla oraşul Vatra Dornei – renumită
staţiune balneo-climaterică şi de agrement. În subsolul Bucovinei se găsesc: minereuri,
sare, ape minerale, roci de construcţii.

Bucovina cuprinde un teritoriu care acoperă zona adiacentă oraşelor Rădăuţi,

Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Vicovu de
Sus din România, precum şi Cernăuți, Zastavna, Văşcăuţi pe Ceremuş, Vijniţa,
Sadagura.

Aşezarea geografica a judetului este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului:

• relief foarte variat (zona de munte 53%; zona de podis 30%, zona de lunca 17%);

• acces facil

• din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european
E85 (DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
• din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-
Napoca - Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava;

• din nord-vestul tării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe
drumul national DN18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei - Iacobeni;

• judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 -

Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava - Dej – Cluj Napoca.

• în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic
aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta
României. Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mânăstiri renumite
pentru picturile exteriore şi interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul
„Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).

Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in
anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a
Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu
fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista
monumentelor de arta universala.

Formele de
turism
practicate
ştiinţific în Bucovina cultural
(religios);

ecoturism
balnear

agrement
rural

recreere,
vânătoare şi
pescuit
sporturi de
iarnă

Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor si

Câmpulungului. Prezenta izvoarelor minerale, impun o notă specifică acestei zone.
Astfel, zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un număr de 37 izvoare, care
apar pe teritoriul localităţilor:

Turismul ştiintific este materializat prin studiile experţilor în numeroasele rezervaţii din
Bucovina.

Rezervaţii floristice:

 Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa (Suceava),

 Calafindesti (R. Siret), Ponoare (Suceava).

Rezervaţii geologice:

 Piatra Tibaului (Dorna),

 Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (Câmpulung),
Cheia Lucavei (Câmpulung), Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor (Câmpulung),
Cheia Moara Dracului (Câmpulung).

Rezervaţii forestiere: (Quercetumul) de la Crujana (Suceava),

Fagetul Dragomirna (Suceava), Tinovul Sarul Dornei (Dorna), Tinovul Mare (Poiana
Ştampei) (Dorna), "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung),Codrul Secular Giumalău
(Câmpulung), Codrul Secular Slătioara (Câmpulung), Zamostea Lunca (Suceava),
Rezervaţia de jnepenis şi Pinus cembra din munţii Călimani (Dorna). Rezervatii mixte:
"12 Apostoli " (Dorna), Pietrele Doamnei - Rarau (Câmpulung), Cheile Zugrenilor
(Dorna).

Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat

în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în
general în localităţile învecinate mânăstirilor. Turismul rural din judeţul Suceava se
caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi precum, calitatea peisajului natural şi
numeroasele obiective turistice de factură religioasă, calitatea aerului şi a apelor, mai
ales a vestitelor izvoare cu apă minerală.Un element cheie este ospitalitatea oamenilor,
această trasatură fiind definitorie pentru bucovineni.Demn de reţinut este faptul ca în
cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să servească produse
alimentare 100% naturale, fară aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici.O
caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime
produsele realizate în gospodărie. Totuşi, pentru turismul rural se manifestă încă o
cerere relativ scazută, această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare.

Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai
mare măsură de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a
obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, etc.). Această formă de turism
comportă o latură informaţională, turiştii fiind motivaţti de ideea de a învăţa şi de a
cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri.

Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă

numeroase alte mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca
zona sa fie extrem de atractivă pentru turişti:

• patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul

Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Patrauti şi Arbore;

• alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Risca, Slatina, Putna, Slătioara;

muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Falticeni,
Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul
Tehnicii Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean
Suceava etc.;

• arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.

Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de dezvoltare economico-
socială a României, având în vedere faptul că ţara are un potenţial turistic foarte mare,
dar care nu a fost valorificat suficient până în prezent. Bucovina a reprezentat de-a
lungul timpului, o destinaţie turistică importantă în lista destinaţiilor turistice oferite de
România, situându-se în rândul primelor 4 destinaţii turistice la nivel naţional.

Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul macroprodusului

turistic România. Astfel, în cazul turiştilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile

în ţara , zone Bucovina îi sunt alocate, de obicei, 2 zile.

În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există programe turistice de

12 zile în care turiştii nu au timp să se plictisească. Un produs turistic care se

desfăşoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil, deoarece

turistul străin este unul dinamic amator de programe dense. El vrea să “bifeze” cât

mai multe obiective, atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică (turoperatorii

din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”).

Care este situaţia în Bucovina?

Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi pleacă mai

departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureşeană).

De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca strategie de marketing, promovarea în cadrul

aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice

complementare.

În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş sau Neamţ.

Ca urmare, o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie
să constituie numai motivul principal prin care turiştii străini să fie atraşi în România,

urmând ca, odată ajunşi aici, aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice.

Din păcate, realitatea din teritoriu arată că activitatea de incoming este slab

dezvoltată în Bucovina ca, de altfel, în România. Marea majoritate a agenţiilor de

turism româneşti desfăşoară preponderent o activitate de outgoing, considerată în

prezent de către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.

Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de faţă, cererea pentru turismul

intern este în scădere şi va urma acest trend până când situaţia economică a

populaţiei se va îmbunătăţi, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în

Bucovina a cât mai mulţi turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. Or, datele oferite

de statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este mic în

comparaţie cu posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al regiunii, iar din primele

cinci ţări de provenienţă a turiştilor (Federaţia Rusă, Germania, Republica Moldova,

Austria, Ucraina), doar Germania şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti

au şi un buget consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. Ceea ce vrem

să subliniem este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o zonă contează,

ci ponderea încasărilor efectuate de pe urma acestora. În plus, remarcăm faptul că

turiştii din ţările vecine vin şi vor veni în Bucovina în special pentru acel mic trafic de

frontieră (de altfel, conform unor opinii, acele persoane nu intră în categoria turiştilor,

cu toate că ele apar în statistica vamală).

În general, în Bucovina, turiştii vin în grupuri organizate, în cadrul unor circuite

concepute, distribuite şi promovate de agenţiile turoperatoare din Bucureşti. Suceava

constituie din păcate numai o zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea

unor strategii de marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi

în zonă. Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii
de marketing coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei. În acest

sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea

industriei ospitalităţii în regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care

vor fi promovate sub brandul Bucovina.

Brandul Bucovina include cele trei staţiuni montane din judeţul Suceava

Vatra Dornei Câmpulung-Moldovenesc GuraHumorului

În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare staţiune montană

suceveană, municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunţat să mai organizeze

Serbările Zăpezii, în condiţiile în care acest tip de manifestare este un brand

recunoscut şi de succes al municipiului Vatra Dornei.

Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an

manifestări care să atragă turişti nationali dar si cei internationali , staţiunile principale
din judeţ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel, pentru perioada
iernii, în municipiul Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”, manifestare care se
derulează pe parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor
de iarnă.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare an, la

începutul lunii martie, Festivalul Primăverii, iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii

septembrie, Festivalul Toamnei, un festival al fermierilor şi unul al fructelor de

pădure, în timp ce în luna iunie va fi organizată, în staţiunea Gura Humorului,

Festivalul oraşului, cu acţiuni cu caracter naţional şi internaţional, cum ar fi, de

exemplu, „Umor la Gura Humorului”.

În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni

montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului. Până

acum acestea se aflau într-o falsă competiţie, fiecare dorind să atragă în zona sa

turişti în perioadele de sezon, dar s-a considerat că în Bucovina nu există perioade

de extrasezon şi în aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară

celeilalte în tot decursul anului.

Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri legate de aceste

festivaluri, care, împreună, să constituie o parte a brandului Bucovina.

Bucovina nu înseamnă doar mănastiri, ci şi turism montan, turism de recreere

sau turism de wellness. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri, multe firme

mari sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri, conferinţe şi congrese.

Turismul în Bucovina poate fi orientat spre mai multe direcţii: turism istoric şi

religios, turism sportiv şi turism de agrement. Încărcată de o bogată şi îndelungată

tradiţie românească, având vetre culturale de importanţă internaţională, Bucovina

doreşte să revină în atenţia turiştilor ca o zonă de turism pur ecologic, aşa cum l-a

catalogat domnul Peter Zimmer, expert al societăţii germane IBD/GTZ (Serviciul

Integrat de Consultanţă pentru Economie în România - Societatea pentru

cooperaretehnică), unul dintre iniţiatorii şi promotorii Asociaţiei pentru Turism Bucovina
 Concluzii
Bucovina mai exact, această regiune este deosebit de frumoasă, potrivită activităților de
recreereși refacere a sănătății și a energiei, cu peisaje superbe, cu tradiții transmise din
generație îngenerație și cu mănăstiri unice în lume.

Cu toate acestea, este o zonă slab exploatată din punct de vedere turistic, fiind vizitată
de destulde putini turiști, din care doar o mică parte sunt turiști străini.

Analizând datele turistilor europeni care ar fi vizitat aceasta regiune se poate trage
concluzia că promovarea acestei destinații este mult mai slabă decât ar trebui.

Un punct important de menționat este inficiența instituțiilor menite să promoveze

regiunea la nivel international.

De exemplu, responsabilii acestora nu dețin cunoștințe de limbi străine necesare pentru

și desfășura activitatea într-un mod productiv. De asemenea, materialele promoționale

disponibile nu sunt actualizate și majoritatea sunt doar în limba română.

Totodată, starea avansată de degradare a mănăstirilor va facilita , urmând caîn câțiva

ani, să nu mai existe un motiv pentru vizitarea acestora. Picturile sunt șterse deja pe o
parte din pereți, în unele zone acoperișurile sunt distruse ploaia trecând prin ele,

În concluzie, cred că această zonă are un potențial de exploatare foarte mare, și un

plan generalde gestiune și de promovare al acestei regiuni este necesar pentru a se
determina ce se încearcă ase promova precum și pe ce metode. Totodată, acest plan
ar trebui să se îngrijească și de tradițiilemoștenite și să încerce să le conserve cât mai
bine. Tradițiile și obiceiurile trebuie păstrate la forma la care au fost odată, mănăstirile
ar trebui recondiționate și protejate împotriva factorilor naturali și umani, calitățile
curative ale apelor din subsolul acestei regiuni ar trebui gestionate maicu folos, și
natura trebuie prezervată la starea ei originală.