Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 7
Problema 1. Întâlniri Parţial Punctaj
Barem Problema 1 10
Aruncarea pe verticală de jos în sus a primului mobil, cu viteza v01 este o mișcare
uniform încetinită cu accelerația a   g . Viteza la un moment dat va fi: 0,75
v  v01  g  t
v1min  0
 0,50
v1max  v01
Coordonata la un moment dat va fi:
g t2 0,75
h  v01  t 
a. 2 3
Coordonata admite un maxim pentru:
v
t max  01 0,50
g
care reprezintă și timpul de urcare al primului mobil.
 2
v01
 1max
h 
 2g 0,50
h  0
 1min
b.1. Din text rezultă că timpul de mișcare al primului mobil (de la plecare până la
întâlnire) este egal cu timpul de urcare, iar altitudinea de întâlnire este:
0,25
v2
h1  h1max  01
2g
În aceste condiții, mobilul al doilea se mișcă pe distanța:
h2  v02  tu1  t0   tu1  t0 
g 2 0,50
2
h2  h1max 0,25
2
v  g v  v2
v02   01  t0    01  t0   01 0,25
 g  2 g  2g
g 2  t02  2  v01  v02   g  t0  2v01
2
 2v01  v02  0 0,25
Soluția acestei ecuații (convine numai pentru semnul plus în fața radicalului) ne
b. dă condiția cerută (întârzierea t 0 pentru ca întâlnirea mobilelor în punctul 3
culminant atins de primul mobil): 0,50
v01  v02  2
v02  v01
2
t0 
g
b.2. Întârzierea t 0 pentru întâlnirea mobilelor la urcarea acestora trebuie să
îndeplinească condiția:
0,50
v  v  v02
2
 v01
2
t0  01 02
g
b.3. Întârzierea t 0 pentru întâlnirea mobilelor la coborârea primului mobil și
urcarea celui de al doilea mobil trebuie să îndeplinească condiția:
0,50
v01  v02  v02
2
 v01
2
2v
 t0  01
g g
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 1 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 7
Înălțimea maximă la care poate avea loc întâlnirea este înălţimea maximă la care
ajunge cel de-al doilea corp:
2
v02 0,75
h2max 
2g
Coordonata primului corp în timpul coborârii:
2
v01 gt 2 0,75
h1  
2g 2
c. Momentul în care are loc întâlnirea: 3
2
v01  v02
2
0,50
t
g
v
τ  t  02 0,50
g
Rezultă:
 v02  v01
2
 v02
2
0,50
τ
g
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 2 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 7

Problema 2. Corpuri identice ... plane diferite Parţial Punctaj

Barem Problema 2 10
tgα1
Din expresia randamentului primului plan înclinat η1  , 0,25
tgα1  μ1
1  η1
rezultă: μ1  tgα1 . 0,50
η1
Din relaţia α1  α2  900 rezultă că triunghiul A1VA2 este dreptunghic ( Vˆ  90o ):
 0,25
tgα1  2  0,75 .
1
Se obţine valoarea μ1 0,15 . 0,25
Condiţiile de oprire ale celor două corpuri în vârful planului înclinat, împreună cu
ecuaţia lui Galilei, conduc la relaţiile: 0,25
a. 3
v02  2 au1 1 şi v02  2 au 2  2 ,
1
din care rezultă că: au 2  au1 . 0,25
2
Expresiile acceleraţiilor de urcare ale celor două corpuri pe planele înclinate sunt:
au1   g (sin α1  μ1 cos α1 ) 0,50
şi au 2   g (sin α2  μ2 cos α2 )
1  1
Rezultă: 2   tg 2 0,50
1
4
Se obţine valoarea μ2   0,27 . 0,25
15
Datorită faptului că cele două corpuri sunt identice, după trecerea lor prin vârful
planului înclinat, corpul lansat din punctul A1 coboară cu frecare pe planul
înclinat de unghi α2 , coeficientul de frecare fiind egal cu μ 2 , în timp ce corpul 0,50
lansat din punctul A2 coboară cu frecare pe planul înclinat de unghi α1 ,
coeficientul de frecare fiind egal cu μ1 .
Mărimile acceleraţiilor de coborâre ale celor două corpuri sunt date de relaţiile:
0,50
ac1  g (sin α2  μ2 cosα2 ) şi ac 2  g (sin α1  μ1 cosα1 ) .
Duratele totale de mişcare ale corpurilor sunt:
2 1 2 2 2 2 2 1 0,50
t1  tu1  tc1   şi t 2  tu 2  tc 2  
b. au1 ac1 au 2 ac 2
3
Calcule numerice:
2 3 l1 4
sin α1  cos α2    0,6 ; cos α1  sin α2    0,8 .
12   22 5 1   2 5
2 2

10 15  10 15 
tu1  s ; tc1  s şi t1     s  2,02 s
3 4  3 4  0,50

10 15  10 15 
tu 2  s ; tc 2  s şi t2     s  2,08 s
4 3  4 3 

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 3 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 4 din 7
Folosind ecuaţia lui Galilei se obţine:
v ac 2  1 0,75
v1  2ac1 2 ; v2  2ac 21 şi 2  .
v1 ac1 2
v2
Rezultat final: 1 0,25
v1
c.1. Cele două corpuri ajung în vârful planelor înclinate şi îşi continuă mişcarea în
câmp gravitaţional uniform pe traiectorii parabolice ca în Figura 2.1.R.
x2 x1
V2

 v1
y2 v2 V1
V y1 0,25
2 1
1 , μ1  2 , μ2
h
A1 A2
1 2
Fig. 2.1.R
Vitezele celor două corpuri la trecerea lor prin vârful V satisfac ecuaţia lui
0,50
Galilei: v12  n 2v02  2 au1 1 şi v22  n 2v02  2 au 2  2

c. Rezultă: v1  v2  v  2 g
sin α1
η1

1 n 2  1  0,25 3

6m m
Calcul numeric: v  12  13,15 0,25
5 s s
c.2. Coordonatele y1 şi y 2 ale vârfurilor parabolelor sunt date de relaţiile:
v12 sin 2 α1 v 2 sin 2 α2 0,50
y1  şi y2  2
2g 2g
Distanţele x1 şi x 2 ce corespund vârfurilor parabolelor sunt date de relaţiile:
v12 sin α1 cosα1 v 2 sin α2 cosα2 0,50
x1  şi x2  2
g g
Distanţa dintre vârfurile parabolelor este dată de formula:
0,25
d  ( y2  y1 ) 2  ( x1  x2 ) 2
Se obţine:
d
sin α1
η1
 
1 n 2  1 (sin 2 α2  sin 2 α1 ) 2  4(sin α1 cos α1  sin α2 cos α2 ) 2 0,25

Calcul numeric: d  16,76m 0,25

Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 4 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 5 din 7

Problema 3. Corpuri în mișcare ... Parţial Punctaj

Barem Problema 3 10
Aplicăm teorema de variație a energiei cinetice pentru situația din enunț în
cazul Figurii 2.a:
0  M  g  h  m  g  h1  μ  m  g  d1  cosα
unde: 0,50
 d1 este distanța maximă pe care urcă pe prismă corpul A;
 h1 este înălțimea maximă la care ajunge corpul A pe prismă:
h1  d1  sin α
Aplicăm teorema de variație a energiei cinetice pentru situația din enunț în
cazul Figurii 2.b:
0  m  g  h  M  g  h2  μ  M  g  d 2  cosα
unde: 0,50
a.  d 2 este distanța maximă pe care urcă pe prismă corpul B; 2
 h2 este înălțimea maximă la care ajunge corpul B pe prismă:
h2  d 2  sin α
Înlocuim pe M  1  f   m , iar în urma efectuării calculelor obținem:

 1  f 
d1 2 0,25
d2
Procentul cu care d1 este mai mare decât d 2 este:
d  d2
 f  2  f 
0,25
ε 1
d2
Rezultă:
0,50
ε  56,25 %
Aplicăm principiul fundamental al dinamicii pentru situația din enunț în
cazul Figurii 2.a:
 T  m  g  sin α  μ  m  g  cosα  m  a1 (pentru corpul A) 0,50
 M  g  T  M  a1 (pentru corpul B)
Obținem:
M  m  sin α  μ  cos α  0,25
a1  g
mM
Aplicăm principiul fundamental al dinamicii pentru situația din enunț în
cazul Figurii 2.b:
 T  M  g  sin α  μ  M  g  cos α  M  a2 (pentru corpul B) 0,50
b. 3
 m  g  T  m  a2 (pentru corpul A)
Obținem:
m  M  sin α  μ  cos α  0,25
a2  g
mM
Înlocuim pe M  1  f   m în expresiile accelerațiilor a1 și a2 . Raportul
accelerațiilor poate fi scris sub forma:
a1 1  f  sin α  μ  cos α  0,25

a2 1  1  f  sin α  μ  cos α 

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 5 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 6 din 7
Legile de mișcare pentru:
a  Δt1 
2
 corpul B din Figura 2.a: h  1
2 0,50
a  Δt 2 
2
 corpul A din Figura 2.b: h  2
2
Așadar, raportul accelerațiilor poate fi scris și sub forma:
2
a1  Δt2  0,25
 
a2  Δt1 
În urma efectuării calculelor obținem:
μ  0,11 0,50
c.1. Reprezentarea grafică a coordonatei corpului în funcție de timp este
prezentată în Figura 3.1.R.

0,75

Figura 3.1.R
Punctele de intersecție cu axele de coordonate sunt: (0 s; 1 m); (0,18 s; 0 m) și
0,25
(5,82 s; 0 m) .
c. c.2. Reprezentarea grafică a vitezei corpului în funcție de timp este prezentată 4
în Figura 3.2.R.

0,75

Figura 3.2.R
Punctele de intersecție cu axele de coordonate sunt: (0 s; -6 m  s-1 ) și
0,25
(3 s; 0 m  s-1 ) .
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 6 din 7
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

IX
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Barem de evaluare și de notare
Pagina 7 din 7
c.3. Energia cinetică este maximă la momentele: t0  0 s și t6  6 s . 0,50
Energia cinetică maximă a corpului este:
m  vmax
2
0,25
Ecmax 
2
Rezultă:
Ecmax  1,8 J 0,25

c.4. Reprezentarea grafică a distanței parcurse de corp în funcție de timp este

prezentată în Figura 3.3.R.

1,00

Figura 3.3.R
Oficiu 1

Barem propus de:

Prof. Aura Doina VĂSÎI – Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu”, Breaza
Prof. Leonaș DUMITRAȘCU – Liceul “Ștefan Procopiu”, Vaslui
Prof. Gabriel FLORIAN – Colegiul Național “Carol I”, Craiova

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 7 din 7