LEHUZIA NORMALĂ ȘI PATOLOGICĂ

FIZIOLOGIA LACTAȚIEI
IGIENA LEHUZIEI

• Definiţie:
=perioada după delivrență până la 6 săptămâni postpartum

-are loc retrocedarea modificărilor generale și locale induse de starea de gestație, cu revenirea la starea morfo-
fiziologică premergătoare acesteia

-două fenomene fiziologice caracterizează această perioadă:

- involuţia uterului
- lactaţia

• Clasificare:
- Lăuzia imediată:
-primele 24h- pot apărea complicații hemoragice(atonie uterina, resturi placentare, rupturi
de părți moi, tulburări de coagulare) și hemodinamice

- Lăuzia propriu-zisă:
-până în ziua 10-12-involuția uterină

- Lăuzia tardivă:
-restul primelor 6 saptamani
 -refacerea treptată a endometrului→cicluri menstruale(în absența alăptării).

Modificările organelor genitale

Modificările uterului

Modificările macroscopice Modificările microscopice

• Involuţia uterului
• Regenerarea endometrului – evoluează în 4
• Înălţimea uterului faze:
• Greutatea uterului 1.Faza de regresie-ziua 4-5
• Consistenţa uterului 2.Faza de cicatrizare – până în ziua 25
3.Faza de proliferare – zilele
25-45
4.Faza de reluare a ciclului endometrial
Modificările colului uterin
-Refacerea colului uterin-mai multe etape:
-canalul cervical se constituie imediat, revine la lungimea normala dupa 4-5Z -OI se reface dupa 5-
6Z
-OE se reface dupa 10Z:circular(nulipare)→fanta transversala (multipare)
-colul involueaza lent, in primele 7-10Z permite un index, se inchide la aproximativ 2 saptamani de la
nastere-permite drenajul lohiilor.

Modificările vaginului
Modificările macroscopice
- Revenirea dimensiunilor şi tonicităţii
- Refacerea pliurilor şi columnelor(mai puțin reliefate)
- Prezenţa unui colpocel moderat
-revine treptat la dimensiunile anterioare (în decurs de 3 săptămâni) Modificările
microscopice
- Modificările atrofice ale mucoasei
- Regenerarea mucoasei între zilele 10-45

Modificările vulvei
-edemul şi varicele-dispar
-cicatrizarea himenului
-reapare tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar -persistă un grad de beanţă a
orificiului vulvar
Modificările perineale
-refacerea și cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul nașterii (rupturi spontane/epiziotomii)
Modificările organice şi sistemice
Sistemul muscular şi articular
- Peretele abdominal
-reia tonicitatea
-persista o diastază a mușchilor dr. abd
- Dispariţia relaxării simfizelor osoase- dispariția relaxinei

Tegumentul
- Hiperpigmentaţia (cloasma gravidica/linia albă)-dispar treptat
- Vergeturile: cicatrizare→culoare alba-sidefie
Aparatul urinar
• Hipotonia căilor urinare – retrocedează în 4 săptămâni
• Poliuria – în primele 2-3 zile
• Retenţia de urină/pierderi involuntare de urina

Aparatul digestiv
• Hipotonie → constipaţie (persistenta vagotoniei)
• Hemoroizi

Modificările hematologice
• Hb şi Ht – scad
• Leucocitele – revin la valori normale după 1 săptămână
• Modificările fluido-coagulante

Sistemul neuropsihic
• Labilitate neuro-psihică
• Sindromul Sheehan

Supravegherea clinică şi igiena în lăuzie

Supravegherea hemostazei
- urmareste integritatea colului uterin, a vaginului si perineului
- pierderile de sânge-in cazul unei hemoragii, anunta medicul
- toaleta externă a lehuzei
- torșon vulvar steril
- administreaza ocitocicen în caz de hipotonie uterina
- pulsul, TA
- globul de siguranţă uterin
-controlul temperaturii
-controlul pulsului şi TA
-involuţia uterului-forma si consistenta
Controlul lohiilor
• abundenţa , culoarea, mirosul.
• originea lor
• eliminarea durează 3-4 săptămâni
• 50 g/zi în primele zile, apoi 15-20 g/zi
• evoluţia aspectului normal:
- zilele 2-3 – lohia rubra
- zilele 4-5 – lohia fusca

- zilele 6-15 - lohia flava

- după ziua 15 – lohia alba.

• Supravegherea funcţiei vezicale şi a tranzitului intestinal

• retenţia urinară-sondaj vezical
• constipaţia-clisma
• Supravegherea şi igiena vulvo-perineală riguroasa
• Mobilizarea precoce
• Alimentaţia – surplus de 800 – 1000 cal/zi
• Îngrijirea sânilor
• Urmărirea stării psihice şi reluarea raporturilor sexuale
• Contracepţia
• Gimnastica:
- mobilizare precoce
- exerciţiile lui Kegel
- exerciţii pentru musculatura abdominală

• Examenul postnatal

LACTAȚIA

• Dezvoltarea glandei mamare şi instalarea secreţiei lactate sunt reglate de SNC, hipofiza anterioară.
Staţia de control neurohormonal este hipotalamusul
• Dezvoltarea glandei mamare = Mamogeneza
• Declanşarea secreţiei lactate = Lactogeneza
• Întreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui = Galactopoieza
Mamogeneza

• Greutatea sânului 700 g

Procesul decurge diferit în cursul sarcinii:
- Trimestrul I – proliferare epitelio-canaliculară → structuri lobulo-alveolare
- Trimestrul II – diferenţiere morfo-funcţională → secreţia
lactată
- Trimestrul III – continuă hiperplazia alveolo-lobulară cu creşterea funcţiei secretorii

Principalii hormoni implicaţi sunt:

-Hormonii hipofizari:
- Prolactina
- GH(h.de crestere)
-Hormonii steroizi ovarieni
-Proliferarea canalelor galactofore(faza cinetică)- E
-Formarea acinilor glandulari ( faza colostrogenă)-P -Hormonii placentari: HPL
-Hormonii tiroidieni, corticosuprarenalieni

Lactogeneza
Are la bază două mecanisme:
• Determinismul neuro – endocrin
 - Prolactina şi hormonii corticosteroizi iniţiază şi menţin lactaţia
- Acţiunea acestor hormoni este inhibată în sarcină de hormonii ovarieni
- Dozele mici de estrogeni
- Glucocorticoizii amplifică acţiunea lactogenă a prolactinei
• Determinismul nervos
Reflexe cu punct de plecare uterin:
- Dispariţia distensiei uterului
- Excitarea interoceptorilor canalului cervico – vaginal

Galactopoieza

• reflexul de supt – favorizează eliberarea de prolactină, ACTH, GH

• acţiunea ocitocinei
• automatismul mamar – prin fenomenul de baroreglare
• reglarea nervoasă a cortexului:
- stimulul psihic legat de vedere
copilului – stimulează secreţia de
ocitocină, ACTH
 - deprimarea secreţiei de PIF(fact.de inhib a prolactinei)

Ablactarea

• Definiţie= înlocuirea laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului

• INDICAȚII:
-făt mort antepartum, intrapartum și postpartum -cauze materne-contraindicații
absolute:
-TBC recenta sau evolutiva
-boli infectioase grave
-cardiopatii decompensate
-nefropatii
-anemii grave
-infectii cutanate mamare
-ombilicarea completa a mameloanelor -psihoze puerperale
-cauze personale estetice sau sociale

Metodele de baza ale ablactării:

-Bromcriptina ( Parlodel )
-Estrogenii-Cycladine 4 tb a 5 mg/zi-4zile
-Combinaţii estro progestative-COC -Combinaţii estro-
androgenice-Ablacton -Diuretice-↓rezervele hidrice
• Metode auxiliare ale ablactarii:
-evitarea punerii la sân a copilului
 -evitarea evacuării mecanice a sânului -bandaj compresiv al
sânului -restricție lichidiană
Patologia lactaţiei

• Hipogalactiile:
- Primare (adevărate)
- Secundare

Cauze: - predispoziţie genetică sau rasială

- femei mai în vârstă
- carenţe alimentare
- NP sau operaţie cezariană
- anomalii în dezvoltarea sânilor
- factori psihici
Metode terapeutice
-stimularea galactopoezei:lichide,vit B12, proteinele iodate -cel mai bun stimulent-sugerea
• Hipergalactia-rara
• Galactoreea
Cauze:
- Endocrine
- Afecţiuni renale, hepatice
- Iatrogenă
- Factori traumatici, inflamatori, chirurgicali

Complicaţii mamare în postpartum

• Angorjarea mamară (congestia mamară )

SIMPTOME:
-tensiune dureroasa a sanilor
-localizat la nivelul unui lob sau cadranul supero-extern si prelungirea
axilara
-amelonul este plat, uneori deformat, cu circulatie colaterala
pronuntata
-copilul nu-l poate prinde -nu curge
lapte
-mama are cefalee, febra (38gr.C)
Cauze:
-Lipseşte suptul frecvent
-Supturi scurte sau limitate (la oră fixă)
-Lipsa suptului de noapte
-Ataşament slab al copilului la sân
-Folosirea suzetei, tetinei (supt ineficient la sân)

Profilaxie:
-alăptare frecventă de la inceput, ziua şi noaptea sau golirea sânului dacă copilul nu suge

• Tratament:
- comprese cu apă caldă pe sân 15 –20 min
- se masează sânul, apoi se mulge până se înmoaie areola şi se pune copilul la sân
- se începe cu sânul care este mai plin
-copilul să golească de tot un sân, să sugă frecvent (nu se dă completare, suzeta copilului), poziţia şi ataşarea
să fie corecte sau sânul se goleşte prin muls
- după muls se pun comprese reci sau gheaţă

• !!! Netratată, angorjarea duce la blocarea canalelor galactofore, mastită sau abces

RAGADELE MAMARE
• Semne:
• -Fisuri, roşeaţă pe mamelon
• -Durere arzătoare la supt

• Cauze:
• -fragilitatea constitutionala a mamelonului
• -poziţie şi ataşare incorectă la sân
• -suptul incorect al sânului de către copilul care suge şi din tetină (completare)
• -sânii angorjaţi
• -utilizarea incorectă a pompelor de muls
• -candidoza (mama/copil)
• -scoaterea incorectă a sânului din gura copilului
• -dermatite datorită spălării cu săpun, alcool, aplicarea de creme
• -mameloane ombilicate, plate
Profilaxie:
- Ataşare corectă
- Scoaterea sânului cu degetul
- Evitarea spălării cu săpun şi şampon
- Expunerea sânului la aer
- Să ungă mamelonul cu lapte după supt
- Să nu ţină sânul umed (în sutien, tampoane)
- Să evite sutienul sintetic

Complicaţii:
- Hemoragii
- Dureri → hipogalactie
- Infecţioase

• Tratament:
-masurile de igena sunt absolut necesare
-stergerea mamelonului cu apa fiarta, apoi acoperit cu comprese sterile
-uscarea mamelonului dupa supt(pt. a evita maceratia)
-să alăpteze mai frecvent
-de evitat supturile prelungite
 -să înceapă suptul la sânul fără ragadă
-poate lua un analgezic cu 15 min. înainte de supt
-dacă se poate să nu se întrerupă alăptatul sau dacă nu suportă durerea să se mulgă (sânul se
obişnuieşte cu microtraumatismul şi se vindecă mai repede)
-să trateze cauza ragadei (Nistatin sau Miconazole)

CANALE GALACTOFORE OBSTRUATE

• Semne:
- Roşeaţă localizată
- Noduli sub tensiune
- Durere moderată până la severă
- Fără febră
• Cauze:
-poziţie şi ataşament incorect al copilului
-golirea deficitară a sânului (alăptări rare, supt ineficient, sâni mari)
-presiune externă pe sân (degetul care ţine sânul, îmbrăcăminte strânsă)
-stres, oboseală (reduce lungimea şi frecvenţa suptului)
• Profilaxia:
-alăptare frecventă
-comprese calde pe sân şi masaj al mamelonului -susţinerea sânului în timpul suptului
-schimbarea poziţiei de alăptare
-evitare presiunii exercitate pe sân

• Tratament:
-alăptare frecventă
-masarea blândă a porţiunii respective către mamelon în timpul suptului
-comprese calde
-să înceapă alăptarea din partea nedureroasă şi să schimbe poziţia des
LIMFANGITA/LIMFADENITA

• -este forma de debut a infecţiilor sânilor

• - se intalneste în zilele 5-10 de lehuzie, la femei cu fisuri mamelonare
• -placardul de limfangita se plasează mai ales în cadranele supero-externe, are o culoare roşie, margini
estompate
• -placardul este dureros, tegumentele calde
• -adenita satelită este dureroasă
• -lehuza are starea generală modificată şi prezintă febră până la 40°C
• -simptomatologia generală şi locală cedează de regulă rapid, în 1
– 2 zile

GALACTOFORITA
-debutează mai târziu, pe parcursul săptămânii a doua de lehuzie
 • -lehuza este febrilă (38° -38,5°C), prezintă cefalee, o oarecare modificare a stării generale
• -acuză senzaţia de tensiune dureroasă a sânului, exacerbată prin mişcarea braţului şi prin palpare
• -sânul este uşor mărit de volum, iar prin exprimarea mamelonului, se poate scurge lapte amestecat cu
puroi
• -culturile din lapte sunt pozitive

MASTITA ACUTA

• DEFINIȚIE:
=inflamația acută a țesutului glandular mamar
-apare de obicei în timpul alăptatului și este frecvent unilaterală
-infecția inițială are caracter lobar(poarta de intrare-canalele galactofore)

- ETIOLOGIE: STREPTOCOC SAU STAFILOCOC AURIU SAU HEMOLITIC

-streptococul determină o celulită difuză cu manifestări generale toxico-septice

MASTITA

-blocarea canalelor galactofore duce al stază şi dacă laptele nu e îndepărtat, la inflamaţia

sânului= „mastită neinfecţioasă”
-dacă sânul se infectează cu microbi (ragadele pot fi o poartă de intrare) se produce= „mastita
infecţioasă”.
• Semne:

• -arie eritematoasa, inflamată, fierbinte

• -durere severă

• -frison, febră > 39 gr. C

• -stare generală influentata(pseudogripala)

• Cauze:
• -ragade
• -netratarea angorjării şi a canalelor blocate
• -sistem imunitar deprimat

• Profilaxie:
-poziţie şi ataşare corectă la sân pentru a evita ragadele, ungerea mamelonului cu lapte de mamă după supt
-să se evite:
-prelungirea bruscă a perioadei dintre supturi -trauma sânului
-folosirea cremelor pentru sân
Tratament:

-SĂ CONTINUE ALĂPTAREA!!! (este interzisa ablactare bruscă, duce la abces mamar)
-alãptare frecventã la 2 –2 ½ ore şi mulsul sânului după supt dacă nu este golit
-comprese calde înainte şi reci după alăptare
-să înceapă alăptarea cu sânul afectat primul (să aibă grijă ca celălalt sân să fie muls, să nu se
angorjeze!!!)
-să schimbe poziţiile de alăptare -repaus la pat
24 h
Infecţiile acute supurate ( abcesele sânului )
• Forme anatomo – clinice: Abcesul subareolar Abcesul
subcutanat Abcesul intra şi retro – mamar
Flegmonul necrozant mamar
Alte complicaţii septice ale alăptării
• Galactocelul
• Erizipelul sânului.

Tratamentul infecţiilor acute puerperale ale sânilor constă în

• -administrarea de antibiotice şi analgezice – antipiretice

• -tratamentul iniţial constă în administrarea unei betalactamine (oxacilină, o cefalosporină) sau un

macrolid (eritromicină)
• -dacă răspunsul nu este suficient de prompt, schema terapeutică va fi modificată după ce dispunem de
culturi şi antibiogramă

• -tratamentul chirurgical se adresează formelor care au evoluat spre abcedare

• -sub anestezie generală se practică incizii radiare sau periareolare (mai estetice, dar uneori mai puţin
eficiente) şi se evacuează puroiul

• -se instituie drenajul prin contraincizie, decliv, pentru câteva zile.