Mortun Elena

Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

DESIGNUL INSTRUIRII ÎN CONTEXTUL IAC

Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de

învăţământ, care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de
instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, caracteristice societăţii
contemporane .

Portofoliul electronic al profesorului

Dincolo de metodele tradiţionale de predare, o modalitate de a evidenţia competenţa
didactică a unui profesor se referă la utilizarea portofoliului electronic. Conceput iniţial ca
modalitate de evaluare a muncii elevilor, portofoliul şi-a extins, treptat, aria, căpătând o
multitudine de scopuri, printre care şi acela de instrument utilizat în predare. Spre deosebire
de portofoliul clasic, cel electronic măreşte accesibilitatea conţinuturilor prezentate (prin
varietatea organizării şi transmiterii acestora: grafic, text, audio, video), fiind în acelaşi timp,
mai atractiv şi mai uşor de mânuit. Aşadar, portofoliul electronic de predare reprezintă o
colecţie de date ce evidenţiază munca profesorului, progresul didactic înregistrat de acesta,
precum şi dezvoltarea sa profesională.
Aceste date includ: planuri de lecţie, exemple de activităţi de evaluare (formativă,
sumativă, formală, informală), hărţi, tabele, grafice, fotografii, întâmplări relatate din cadrul
predării şi evaluării, scrisori către părinţi, certificate de participare la activităţi de dezvoltare
profesională, reflecţii asupra predării etc. În cazul profesorului de educaţie fizică pot fi

adăugate aici filme şi elemente multimedia privind desfăşurarea orelor de educaţie fizică sau a
antrenamentelor.
Pe lângă faptul că portofoliul electronic atestă pregătirea profesională a cadrului
didactic, el poate cuprinde şi obiecte / activităţi care facilitează predarea. Astfel, conţinuturile
ce urmează a fi predate şi care se regăsesc în cadrul portofoliului, sunt prezentate sub diferite
forme care atrag atenţia auditoriului prin ineditul lor, uşurând, în felul acesta, reţinerea
informaţiei şi asigurând trăinicia păstrării ei. Exerciţiile aplicative şi reflexive utilizate sporesc
relevarea de noi înţelesuri, accesibilitatea informaţiei, conducând spre formarea unei gândiri
creative şi critice. În plus, evaluarea realizată poate fi mai aproape de obiectivitate.
Un astfel de portofoliu electronic asigură o totală transparenţă predării şi evaluării,
încurajează reflecţia critică asupra propriei activităţi, lucru ce va duce, inevitabil, la
îmbunătăţirea performanţelor didactice; poate fi utilizat cu succes atât în cadrul lecţiei
tradiţional, cât şi în cadrul lecţiei on-line.
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

Pentru ca un portofoliu digital să fie eficient, este necesară parcurgerea mai multor
etape în realizarea acestuia. Sintetizând mai multe modele ce descriu procesul elaborării unui
portofoliu, o serie de autori evidenţiază următorii paşi :
- crearea obiectelor ;
- colectarea documentelor ce pot fi utilizate în construirea obiectelor ;
- selectarea planurilor de lecţie, fotografiilor şi obiectelor ;
- renunţarea la obiectele care sunt redundante sau nu sunt reprezentative ;
- proiectarea (stabilirea) scopurilor care pun accent pe dezvoltare ;
- reflectarea asupra procesului de predare – învăţare ;
- optimizarea obiectelor în conformitate cu standardele propuse şi asigurarea
transferurilor între obiecte.

Particularităţi ale proiectării unor lecţii desfăşurate

cu ajutorul ordinatorului

Ca şi în cadrul lecţiilor tradiţionale, unele lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului

presupun cunoştinţe prealabile, altele încep cu explicarea bazelor acelei discipline. În mediul
virtual se pot realiza prezentări mult mai interactive, precum şi demonstraţii şi simulări cu un
mare impact în rândul tinerilor. Trecerea de la o etapă la alta se face în urma evaluării (prin
teste clasice sau realizate cu ajutorul ordinatorului), iar în cazul în care un elev nu îndeplineşte
condiţiile de promovare, profesorul va stabili împreună cu acesta un program de recuperare a
materiei. Spre deosebire de lecţiile tradiţionale, în care profesorul alocă un timp destul de
consistent evaluării, în cadrul lecţiilor desfăşurate cu ajutorul ordinatorului, acesta poate
corecta automat anumite tipuri de teste; în acelaşi timp, elevul poate fi verificat din toată
materia dacă, după fiecare capitol, programatorul propune teste / exerciţii de verificare. În
plus, se pot realiza mult mai multe aplicaţii virtuale ale informaţiilor teoretice, elevii primesc
mai rapid feed-back, calculatorul fiind un instrument de motivaţie şi stimulare a curiozităţii.

Proiectarea unei lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului conţine clasicul algoritm al

proiectării propus de Gagne şi Briggs care folosit cu succes şi în activitatea de proiectare

clasică. Astfel, conform algoritmului clasic al proiectării, profesorul îşi va adresa câteva
întrebări:
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

 ce voi face? – se referă la obiectivele avute în vedere. Acestea sunt atât

informative, cât şi formative; accentul ar trebui pus pe cele din urmă, ce includ formarea
gândirii critice, dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză, generalizare, comparaţie etc.
Obiectivele se exprimă în sarcinile pe care elevii le au de îndeplinit, cu scopul de a-şi însuşi
anumite informaţii şi de a-şi forma deprinderi şi capacităţi;
 cu ce voi face? – adică ce conţinuturi vor fi transmise. Pe lângă vastul noian de
informaţii pe care profesorul îl are la dispoziţie, în această etapă intervine şi transpoziţia
didactică. Prezentarea unui material în faţa elevilor nu seamănă cu susţinerea unei lucrări
ştiinţifice în faţa unor colegi. Predând un conţinut, profesorul este nevoit să facă legătura între
materie şi elev (cu proiectele sale de viitor, cu gândurile, dorinţele şi personalitatea sa), să
sublinieze relaţiile dintre idei, să identifice eventualele elemente neclare din conţinut
(empatizând cu cei din faţa sa) şi să le explice într-o altă formă. Implicarea elevilor în predare
se poate face prin adresarea unor întrebări de gândire asupra conţinutului, bine plasate în
momentele potrivite. Astfel, se poate ajunge la confruntări de idei şi chiar la adevărate
dezbateri pe marginea conţinutului propus. În contemporaneitate, având în vedere volumul
foarte mare de informaţie existentă, profesorul este nevoit să renunţe la vechea sa postură de
atotştiutor şi să devină un colaborator al elevului pe drumul sinuos al cunoaşterii. Acest lucru
presupune acceptarea opiniei elevului, deschiderea spre celălalt, disponibilitate spre
comunicare, contra-argumentarea ideilor iraţionale sau eronate, un feed – back pozitiv. Însă,
schimbarea rolului profesorului (în cadrul lecţiei tradiţionale) din simplu exponent al materiei
în colaborator al elevului nu se poate realiza fără reducerea volumului informaţiilor
prezentate. În acest sens, elevul trebuie obişnuit să-şi caute singur informaţia (folosind
Internet-ul sau bibliografia), iar în cadrul lecţiei să se discute aspecte dificile, neînţelese de
elevi, sau să se consolideze, să se sintetizeze anumite informaţii, activităţile variind în funcţie
de tipul lecţiei.
 cum voi face? – adică ce strategie didactică va fi folosită. Se ştie deja că
utilizarea unor metode active, centrate pe rezolvarea de probleme, cât şi utilizarea unor
mijloace de învăţământ adecvate (casete audio / video, folii retroproiectoare, calculator,
planşe, mulaje, imagini, grafice, diapozitive – în cadrul lecţiei tradiţionale) sporesc înţelegerea
conţinutului predat şi conduc spre trăinicia informaţiilor întipărite; strategia utilizată în e-
learning este centrată pe un design atractiv şi interactiv ce facilitează comprehensiunea
informaţiei şi conduc la păstrarea ei în memorie un timp îndelungat.

 cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi-am propus? - se referă la evaluarea
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

rezultatelor prin raportare la obiectivele propuse iniţial. Acest moment poate fi realizat
imediat (prin diferite modalităţi de obţinere a feed-back-ului elevilor) sau amânat (în
momentul evaluării elevilor, în perioada examenelor). Evaluarea rezultatelor predării
constituie o cale de reglare şi optimizare a întregului proces didactic. Dacă rezultatele
instruirii sunt nesatisfăcătoare, întoarcerea la momentul organizării şi desfăşurării lecţiei este
mai mult decât necesară deoarece, cu siguranţă, acolo vom identifica „punctul slab”.

Evaluarea în cadrul IAC

Concepută ca o modalitate de verificare a achiziţiilor realizate de către elevi,

evaluarea reprezintă, în acelaşi timp, şi o cale de perfecţionare, atât pentru profesor, cât şi
pentru şcolari. Perfecţionarea profesorului constă de fapt în eficientizarea predării şi
proiectării lecţiei, neîndeplinirea obiectivelor propuse conducând spre o analiză a ceea ce a
fost propus şi a ceea ce s-a realizat efectiv. De obicei, se constată că rezultatele generale
nesatisfăcătoare ale evaluării îşi au originea în activitatea de predare sau în proiectarea
deficitară şi mai puţin în activitatea de învăţare a elevului. În acelaşi timp, rezultatele obţinute
de către elev în urma evaluării îi relevă acestuia propriile posibilităţi şi limite, făcându-l
conştient de capacităţile şi neajunsurile sale şi evidenţiindu-i partea deficitară în activitatea de
învăţare. Astfel, evaluarea devine şi o modalitate de optimizare a procesului instructiv-
educativ, nu doar o cale de control şi apreciere a rezultatelor instruirii.

Pe lângă tipurile de evaluare deja cunoscute (evaluarea pe parcurs, numită şi

formativă, care contribuie la formarea capacităţilor de învăţare la elevi şi evaluarea finală,
numită şi sumativă, în cadrul căreia sunt verificate cunoştinţele şi capacităţile achiziţionate
într-o perioadă îndelungată de timp), S. Naidu propune şi un tip de evaluare integrativă, care
are rolul de a examina proiectul sau programul ca parte integrantă a infrastructurii, cu alte
cuvinte, are în vedere „evaluarea evaluării”, prin monitorizarea modelului de evaluare propus,
măsurarea gradului în care elevul a fost satisfăcut de participarea la o lecţie desfăşurată cu
ajutorul ordinatorului, examinarea timpului afectat sarcinilor de lucru, precum şi analiza cost
– beneficii. Feed-back-urile adunate în urma analizei tuturor tipurilor de evaluare sunt extrem
de importante pentru succesul programului instrucţional, dar şi pentru asigurarea unei predări
viitoare calitative şi eficiente. Astfel, în urma evaluării, se poate determina cu precizie
impactul şi eficacitatea programului propus. Pentru a se ajunge la determinarea exactă a
calităţii acestuia, este necesar ca evaluatorul să parcurgă anumiţi paşi:
- definirea rezultatului şi scopului evaluării;
- dezvoltarea şi formularea întrebărilor şi ipotezelor;
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

- selectarea şi conceptualizarea demersurilor evaluării;

- dezvoltarea instrumentelor utilizate în colectarea datelor;
- implementarea şi coordonarea procesului de evaluare;
- analiza şi relatarea datelor.
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA

.
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA
Mortun Elena
Anul III
Specializare GERMANA SPANIOLA