�n dezvoltarea lor, copiii au nevoie de

independenta si �si manifesta uneori aceasta

necesitate prin crize intense de nervi, iar alteori
printr-o usoara opozitie. Daca tratezi copilul
mic ca pe un sugar, �l tii pe loc.
Frica excesiva, o alta caracteristica a v�rstei,
apare mai ales la copiii care au fost neglijati
�ntre 8 luni si 2 ani. Acestia au �nvatat din
frageda copilarie ca lumea poate fi un loc ostil
si ca trebuie sa se apropie de oameni cu grija.
Copilul trece acum de la o comportare
subrationala la una rationala, dar continua sa
�si controleze greu emotiile.
C�nd copilul de 2 ani a �nvatat ca nevoile
sale sunt cele mai importante, devine rasfatat.
Catre al treilea an, el arata interes crescut
pentru ceilalti copii si pentru activitatile din
afara casei. Tot �n acest timp, vorbirea evolueaza:
copilul �ncepe sa converseze.
�n conditii optime, copilul mic poate fi plin
de umor, originalitate si de �ncredere �n el
�nsusi, devenind un izvor nesecat de bucurii.
La coltul cu povesti
Dezvoltarea copilului nostru �ntre 1 si 3 ani
este impresionanta.
CRESTEREA
Felul �n care arata copilul depinde de
mostenirea sa genetica, de �ngrijirea primita,
mediul familial si cel �nconjurator, exercitiul
fizic, modul de hrana si de rezistenta la boli.
Cresterea cuprinde tot corpul. Masurarea
cresterii oaselor, organelor interne si a creierului
nu este practic posibila, de aceea se masoara
periodic greutatea si �naltimea si, mai ales, se
observa ritmul de crestere, care ofera indicatii
asupra sanatatii copilului.
Copiii nascuti oriunde �n lume au potentialul
de a se dezvolta �n aceleasi limite de �naltime si
greutate, daca au conditii optime de viata �nca
de la �nceput, considera expertii �n nutritie ai
OrganizatieiMondiale a Sanatatii. Diferentele �n
cresterea copilului p�na la v�rsta de cinci ani
sunt influentate mai mult de nutritie, modul de
hranire, mediu si �ngrijirea medicala, dec�t de
gene (ereditate) si originea etnica.
Graficele de crestere folosite uzual au fost
realizate din informatiile obtinute prin
masurarea si c�ntarirea a zeci de mii de copii.
S-au stabilit apoi greutatea si �naltimea medie
pentru fiecare v�rsta si sex, rezult�nd o linie
curba, anume a 50-a curba a functiei de repartitie
(50%, 50 procente sau percentile), ceea ce
�nseamna ca - �ntr-un numar de 100 fetite si
baieti - 50 sunt situati deasupra curbei (fiind
mai �nalti sau mai grei) si 50 sub ea (mai
marunti sau mai slabi). Alte curbe reprezinta
valori diferite: de ex. a 10-a si a 90-a curba a
functiei de repartitie sau percentile. Un copil a
carui greutate este pe cea de-a 25-a curba, va fi
mai �nalt dec�t 25 si mai scund dec�t 75 dintre
copiii de aceeasi v�rsta si sex. Alte grafice sunt
adaptate pentru copiii nascuti prematur si
pentru cei subponderali la nastere.
Curba