Chinezii sustineau ca pe Fluviul Galben �mparatul Fu Si p�ndea cu 5 milenii

�n urma ivirea dragonului fantastic, care avea pictate pe spate simbolurile

scrierii
chinezesti.
Grecii si latinii aveau pe Hermes si respectiv pe Mercur, zeul cu aripile la
picioare, patronul oratorilor, dar si al avocatilor, negustorilor si hotilor. El
era
mesagerul zeilor, care stap�nea tehnica si instrumentele comunicarii.
La indieni Brahma, conform legendei, a expus regula scrierii limbii lor �n 2
milioane de versuri, reduse de zeul Indra la 200.000 versuri.
Scandinavii credeau, la r�ndul lor, ca zeul Odin a inventat scrisul.
Inventariind asemenea legende din spatii de civilizatie diverse, putem
constata ca numitorul comun al lor este �mpingerea c�t mai departe �n trecut a
nevoii
omului de a se exprima �n scris - ca mod de conservare a unor experiente.
2. SUPORTUL MATERIAL AL SCRISULUI
Una dintre problemele cele mai importante pe care omul a trebuit sa o rezolve spre
a
putea sa comunice �n scris a fost cea a suportului material, pe care el avea sa-l
inventeze si �l va confectiona nu numai �n functie de ingeniozitatea sa, ci
determinat
de conditii geo-economice, diferite uneori de la o epoca la alta. Conditionarile
istorice
aveau sa induca o anumita evolutie a suporturilor materiale ale scrisului de-a
lungul
timpului.
Materialele folosite pentru comunicarea scrisa au fost clasificate:
1. dupa cele trei regnuri;
2. dupa criteriul cronologic;
3. dupa starea lor, sens �n care pot fi diferentiate:
a. starea naturala (piatra, oasele, frunzele, coaja copacilor, lemnul);
b. confectionate anume (tablita de lut, pergamentul, tesaturile textile, foile
metalice, pagines, buunul mayasilor si amalt-ul aztecilor. Acestia din urma macerau
a
doua scoarta de copac cu var, usc�nd apoi compozitia, ce devenea un suport al
scrierii
realizate cu culori dob�ndite din elemente vegetale, animale sau minerale, fixate
cu
anumite gume secretate de unele plante, alcatuind codicele formate �n sistem de
acordeon, �mpodobite cu pietre pretioase. Abia mai apoi avea sa se confectioneze
h�rtia propriu-zisa.).Fara sa intentionam a respecta perfect ordinea cronologica �n
care
au fost folosite diferitele materiale ca suport al scrisului, dat fiind faptul ca
�n termeni
absoluti nici nu se pot face distinctii �n acest sens, vom enumera pe cele mai
reprezentative.
� 1. Se stie ca primele urme de comunicare scrisa dateaza din epoca pietrei. Pe
peretii grotelor de la Altamira, Spania, dat�nd de aproximativ 20.000 de ani,
zimbrul
�n plin atac este facut cu carbune, cu ocrul rosu si galben. Acest stravechi semn
al
unui mesaj formulat spre a fi transmis altor oameni, care �si exprimau astfel la
modul
ritualic �ncrederea �n izb�nzi viitoare, a fost descoperit �n anul 1875. Desigur ca
pietroglife s-au mai descoperit si �n alte parti ale lumii. Desenele cu valoare de
amintire a unor evenimente vor aparea si �n Scandinavia sau �n Insula Pastelui.
Olof,
batr�nul rege viking, a cerut sclavilor sa-i aduca din munti bolovani uriasi de
piatra,
spre a ridica o cladire cu coloane, pe care a scris tot ce vroia sa transmita
posteritatii.
Asa au aparut runele scandinave. Unii savanti, �ntre care era si francezul
E.Piette,
interpreta pietrele colorate din r�urile pesterilor nu ca pe niste simboluri
totemice
"purtatoare de suflete�6,), ci drept cea mai veche forma de scriere. Functia
totemica