Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPO RT
Chişinău 2019
CUPRINS
I. Introducere................................................................................................................3
2018-2020……………………………………………………………………………..
I. INTRODUCERE
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este organul central de
specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în
domeniile de activitate: sănătate, muncă, protecție socială, demografie.
În activitatea sa, Ministerul se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de Legea
nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern şi de alte acte normative, decretele
Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului.
Misiunea Ministerului : Elaborarea, promovarea și realizarea politicilor statului în
domeniul sănătății, muncii, familiei, egalității de șanse și protecției sociale pentru
asigurarea unui sistem de sănătate și social de calitate, echitabil şi accesibil pentru toţi
cetăţenii Republicii Moldova.
Viziunea Ministerului: O populație sănătoasă cu o constantă îmbunătăţire a
calității vieţii, cu o rată redusă de sărăcie şi risc minim de excluziune socială.
Pentru a contribui la dezvoltarea sistemului social, dar și pentru a îmbunătăți calitatea
serviciilor publice specifice, angajații ministerului și ai instituțiilor din subordinea
acestuia împărtășesc următoarele valori comune:
• profesionalism şi eficienţă;
• responsabilitate și dedicație;
• orientarea către nevoile cetăţenilor cu grijă și compasiune;
• corectitudinea, etică şi integritate profesională;
• obiectivitate, imparţialitate şi transparenţă.
Conducerea Ministerului este exercitată de către ministru. În cadrul Ministerului
activează un secretar general de stat şi cinci secretari de stat, care deţin statut de
funcţionari publici de conducere de nivel superior, numiţi în funcţie pe criterii de
profesionalism, în conformitate cu legislaţia.
Structura ministerului este compusă din 12 direcții, 4 secții și 8 servicii, precum
și 21 de instituții subordinate.
Funcţiile de bază ale Ministerului sunt:
- elaborarea documentelor de politici, proiectelor de acte normative în domeniile
administrate , inclusiv a celor pentru asigurarea executării actelor normative şi
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, după publicarea acestora în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova;
- colaborarea, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţii de profil din
străinătate în domeniile administrate;
- realizarea actelor normative şi implementarea tratatelor internaţionale ale Republicii
Moldova în domeniile administrate, întocmirea rapoartelor privind executarea acestora;
- examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative elaborate de alte autorităţi ale
administraţiei publice şi remise spre examinare;
- elaborarea, aprobarea și implementarea strategiilor sectoriale de cheltuieli,
prezentarea propunerilor pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu,
elaborarea propunerilor de buget în domeniile administrate, a planului anual de
activitate, precum şi monitorizarea anuală a gradului de implementare a acestora prin
elaborarea şi publicarea rapoartelor respective;
- organizarea sistemelor de planificare, executare, evidenţă contabilă şi raportare a
bugetului în cadrul Ministerului și, după caz, în cadrul instituțiilor bugetare din
subordine;
- asigurarea gestionării alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului;
- coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative din subordine şi a
instituţiilor publice în care Ministerul are calitatea de fondator;
- gestionarea, în condițiile legii, a programelor internaționale de asistență financiară
pentru susținerea reformelor sistemelor de asistență medicală și de protecție socială.
Profil demografic
Republica Moldova este în tranziție demografică și se confruntă cu procesul de
depopulare, fără semne vizibile de redresare. Raportul relativ constant al ratelor
natalității şi mortalității generale, în ultimii ani, duce la consolidarea procesului de
reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice, iar refluxul
migrațional intens urgentează procesele menționate.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică/BNS, numărul populaţiei
stabile al Republicii Moldova la începutul anului 2019 a constituit 3550,9 mii
persoane, cu 2,2 mii persoane în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.
Reducerea efectivului populației se datorează și sporului natural negativ, care pe
parcursul anilor 2015-2016 a constituit minus 0,3‰.
Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii mediului rural –
2034,1 mii persoane sau 57,3%, iar în mediul urban locuiesc 1516,8 mii persoane sau
42,7%. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1843,5 mii
persoane) – femei şi 48,1% (1707,4 mii persoane) – bărbaţi.
Structura populaţiei pe grupe mari de vîrstă se caracterizează prin ponderea
populaţiei sub vîrsta aptă de muncă de 17,0 la sută, în vîrsta aptă de muncă – 64,5 la
sută, peste vîrsta aptă de muncă – 18,5 la sută. Pînă la vîrsta de 45 de ani
preponderentă este populația de sex masculin, iar de la vîrsta 45 de ani și peste femeile
sunt majoritate.
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei (numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi
peste la 100 locuitori) a constituit 17,2%.
Distribuţia în profil teritorial evidenţiază o descreştere a numărului de locuitori
în majoritatea unităţilor teritorial-administrative, preponderent în raioanele: Briceni,
Drochia, Floreşti, Ocniţa, Soroca, Hînceşti şi Teleneşti (cu 0,5-0,7 mii persoane). O
creştere uşoară s-a înregistrat în mun. Bălţi (cu 0,6 mii persoane), raioanele Ialoveni
(cu 0,3 mii persoane) şi Străşeni (cu 0,1 mii persoane), precum şi în UTA Găgăuzia
(cu 0,1 mii persoane). În mun. Chişinău majorarea numărului populaţiei a fost mai
semnificativă (cu 6,4 mii persoane).
Potrivit raportului realizat de ONU cu privire la prospecţiunile populaţiei
mondiale pe anul 2015, în Republica Moldova, numărul locuitorilor se va diminua cu
pînă la 20,3% în următorii 35 de ani, situîndu-se pe locul al patrulea în clasamentul
mondial printre ţările cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei pînă în 2050.
Republica Moldova se află pe lista celor 48 de ţări, în care numărul de locuitori se va
reduce în perioada 2015-2050, încadrîndu-se în grupul ţărilor în care populaţia se va
diminua cu peste 15%, alături de Bulgaria, România, Ucraina, Serbia, Bosnia-
Herţegovina, Croaţia, Lituania, Letonia, Japonia. Cu fererire la fertilitate, Moldova
rămîne în topul mondial al ţărilor cu cea mai mică rată a fertilității – 1,31 copii per
femeie fertilă, a şasea cea mai mică rată din lume.
Natalitatea
Numărul născuţilor-vii în anul 2019 a fost de 32,6 mii, cifra fiind în descreștere
cu 4,3 față de anul precedent. Rata natalităţii a constituit 10,5 născuţi-vii la 1000
locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,8‰) se menţine mai înalt decît în
localităţile urbane (8,8‰). Din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi,
raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. Conform situaţiei juridice, în
anul 2016 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8270 (22,1% din
numărul total al născuţilor-vii), cu 2,4 la sută mai puţin decît în 2015. În anul de
referinţă s-a înregistrat o scădere, comparativ cu anul precedent, a ponderii născuţilor-
vii de rangul I din totalul de născuţi-vii care a constituit 42,0%, pe cînd ponderea
născuţilor-vii de rangul II a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile
numeroase revin mamelor din mediul rural. Se păstrează tendinţa de micşorare a
numărului născuţilor de mame în vîrsta sub 20 de ani, reprezentînd 7,2% din numărul
total al născuţilor-vii, faţă de 7,5% – în anul 2018.
Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24,0 ani. Mamele din mediul
rural nasc la o vîrstă mai mică (23,6 ani) decît mamele din mediul urban (25,1 ani).
Conform prognozelor Centrului de Cercetări Demografice/CCD al Institutului
Naţional de Cercetări Economice (AȘM) dacă fertilitatea se va menţine la nivelul 1,3
copii per femei de vîrstă fertilă, către anul 2050 raportul între cele trei grupe mari de
vîrstă (copii, adulţi şi vîrstnici) se va modifica semnificativ, ponderea persoanelor în
etate (60+) ajungînd să constituie 30,3 la sută în structura generală a populaţiei.
Totodată, se va reduce drastic ponderea copiilor în structura populaţiei, pînă la 11,8%.
Egalitatea de gen. Prevenirea și combaterea violenței și
traficului de ființe umane. Asigurarea egalităţii de gen
Cadrul legal
La data de 14 aprilie 2016 a fost adoptat proiectul de lege nr.71 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative. Acest proiect prevede modificări de
armonizare a legislației naționale - la 16 acte legislative, cu prevederile Legii nr.5 de
asigurare a egalității de șanse între femei și bărbați. Printre modificările înaintate cu
conotație novatorie pentru cadrul legislativ menționăm următoarele:
- promovarea cotei de participare de 40 la sută a ambelor sexe în procesul
decizional politic şi public. Modificările principale s-au referit la următoarele acte
legislative: Legea cu privire la Guvern – nivel miniștri/viceminiștri, Codul Electoral –
colectarea informațiilor dezagregate pe sexe și condiții de înregistrare a partidelor
politice cu respectarea principiului de asigurare a egalității de gen, Legea privind
partidele politice și Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și
bărbați – obligarea acestora să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de
şanse între membrii săi femei şi bărbaţi, respectînd o cotă de reprezentare minimă de
40% a ambelor sexe, în organele de conducere și pe listele de candidați.
- promovarea propunerilor ce țin de completarea Codului Muncii, în articolul 124 și
1241 cu referire la Concediul paternal, cu o durată de 14 zile calendaristice.
Modificări operate în contextul asigurării concilierii vieţii de familie cu activitatea
profesională pentru femei și bărbați precum și pentru asigurarea creşterii şi
dezvoltării armonioase a copilului. Pe perioada concediului paternal, salariatul
beneficiază de o indemnizaţie paternală care nu poate fi mai mică decit mărimea
salariului mediu cuvenit pentru perioada respectivă şi care este achitată din fondul de
asigurări sociale.
- promovarea modificărilor la Legea presei, Legea cu privire la publicitate, Codul
audiovizualului, cu scopul obligării publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă să
utilizeze un limbaj non-sexist şi să prezinte imaginile femeii şi bărbatului prin prisma
drepturilor egale în sferele vieţii publice şi private, de asemenea includerea criteriilor
publicității neadecvate și definirea publicității sexiste.
- modificări ce țin de consolidarea mecanismului instituțional pentru asigurarea
egalității între femei și bărbați atît la nivel central cît și local. Astfel noile prevederi
au prevăzut crearea în cadrul ministerelor a grupurilor coordonatoare în domeniul
gender, avind drept scop asigurarea, abordării complexe a egalităţii intre femei şi
bărbaţi in politicile şi programele din toate domeniile, şi la toate nivelurile de
adoptare şi aplicare a deciziilor. Membrii grupului coordonator în domeniul gender
sînt unităţile gender din subdiviziunile cu competenţe de elaborare, promovare şi
monitorizare a politicilor in domeniul de activitate a autorităţii administraţiei publice
centrale de specialitate. La nivel local, în cadrul autorității administrative de nivel I
responsabil pentru asigurarea și implementarea politicilor privind egalitatea între
femei și bărbați va fi responsabil primarul iar atribuțiile unității gender vor fi
exercitate de secretarul consiliului loca. În cadrul autorității administrative de nivel
II, consiliul raional aprobă programe şi decide cu privire la organizarea campaniilor
de informare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; desemnează, în
condiţiile legii, unitatea gender locală, examinează rapoarte despre situaţia în
domeniu şi adoptă decizii pe marginea lor, examinează plîngerile persoanelor care se
consideră victime ale discriminării.
De asemenea menționăm că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de
comun cu partenerii de dezvoltare (UN Women și UNFPA) au elaborat proiectul
Strategiei pentru asigurarea egalității de gen în Republica Moldova pentru anii 2016-
2020. Noua Strategie reprezintă un instrument efectiv de a asigura coordonarea și
mobilizarea eforturilor actorilor guvernamentali, societății civile și a partenerilor de
dezvoltare de a aborda perspective de gen în toate politicile și domeniile și de a
demonstra angajamentul asumat de promovare și asigurare a agendei egalității de gen.
Scopul Strategiei constă în abilitarea femeilor și realizarea de facto a egalității între
femei și bărbați în Republica Moldova. Strategia include 5 obiective generale, urmate
de cele specifice care se focusează pe abordarea detaliată și țintită pe problemele
identificate.
Obiectivele strategiei sunt:
1. Asigurarea abordării complexe a egalităţii între femei şi bărbaţi. Acest obiectiv
reprezentînd cea mai vastă arie de intervenție pe următoarele domenii: Participarea
femeilor la nivel de luare a deciziilor; Piața muncii și disparitățile salariale de gen;
Protecție socială și politici familiale; Sănătate; Educație; Schimbări climatice.
2. Fortificarea mecanismului instituţional de asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi.
3. Combaterea stereotipurilor în societate şi promovarea comunicării non-violente.
4. Asigurarea egalității de gen în sectorul de securitate şi apărare.
5. Integrarea bugetării sensibile la dimensiunea de gen în procesul de planificare
bugetară.
Astfel în vederea realizării art. 37, Capitolul 4 Ocuparea forţei de muncă,
politica socială şi egalitatea de şanse, din Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în
perioada 2014-2016 (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 7 octombrie 2014)
ce are drept scop armonizarea legislației naționale la prevederile a două directive
europene în domeniul asigurării egalității de șanse și de tratament pentru femei și
bărbați: Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei
2004/113/CE a Consiliului, care ar garanta punerea în aplicare a principiului șanselor
egale și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă
și de muncă, inclusiv aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați
privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, la data de 22
decembrie 2016 a fost adoptată Legea nr. 305 pentru completarea unor acte legislative,
ce vine să armonizeze legislația națională la normele directivelor menționate.
În contextul favorizării unui dialog social în vederea promovării principiului
egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați cu partenerii sociali au fost
introduse modificări precum:
- Acordarea dreptului sindicatelor de a participa la elaborarea proiectelor de programe
social-economice şi proiectelor de legi şi de alte acte normative în domeniul asigurării
egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei (Legea sindicatelor nr.1129-
XIV din 7 iulie 2000).
- De asemenea la Legea cadru nr. 5-XVI din 09 februarie 2006 cu privire la asigurarea
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, se includ noi competențe angajatorilor pentru a
furniza lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor acestora, informaţii despre prevederile legale
cu privire la egalitatea de șanse și de tratament pentru bărbaţi şi femei în cadrul
întreprinderii.
- Totodată, au fost operate modificări la Legea cadru în contextul Directivei
2004/113/CE a Consiliului cu privire la asigurarea egalității de tratament privind
accesul la bunuri și servicii și menținerea în cadrul contractelor, a oricăror clauze care
ar determina diferențe în materie de prime, prestații și beneficii.
- Un element important constituie prevederile ce țin de serviciile de asigurare și de alte
servicii financiare conexe. Astfel, conform Directivei 2004/113/CE pentru garantarea
egalității de tratament între bărbați și femei, utilizarea sexului ca factor actuarial nu ar
trebui să creeze, pentru cei asigurați, diferențe în materie de prime, prestații și beneficii
din contractele de asigurare.
În vederea asigurării procesului de coordonare a organizării și realizării activităților
dedicate celebrării Zilei Internaționale a Familiei, Ministerul Muncii, Protecției Sociale
și Familiei a elaborat și transmis Guvernului spre aprobare Proiectul Dispoziției
Guvernului cu privire la Planul de Acțiuni dedicat celebrării Zilei Familiei. La data de
6 mai 2016 a fost aprobată Dispoziția Guvernului nr.59-d cu privire la celebrarea Zilei
Familiei în Republica Moldova și Planul de acțiuni.
Mecanismul instituțional din domeniu
Activitatea Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați.
Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei și bărbați activează în baza
Hotărîrii Guvernului nr.895 din 07 august 2006. Comisia este alcătuită din
reprezentanţi ai ministerelor, altor autorităţi administrative centrale.
Comisia are următoarele obiective de bază:
a) promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, printr-o abordare complexă, în politicile
şi planurile naţionale de dezvoltare;
b) suportul şi coordonarea activităţilor autorităţilor abilitate cu atribuţii în domeniul
egalităţii între femei şi bărbaţi;
c) îmbunătăţirea situaţiei femeilor şi bărbaţilor în toate sferele vieţii sociale şi
acordarea pentru femei a unui statut social, economic şi politic egal cu cel al bărbaţilor.
De asemenea una din atribuții ale Comisiei constituie sensibilizarea şi
conştientizarea femeilor şi bărbaţilor, precum şi a societăţii în întregime, asupra
necesităţii eliminării tuturor formelor de discriminare pe bază de gen, inclusiv a
violenţei în familie, promovează modelele pozitive care ar reflecta rolul şi locul femeii
şi bărbatului în societate, reieşind din valorile democratice.
Ocuparea și șomajul în anul 2019
Pe parcursul anului au fost acordate servicii de intermediere a muncii pentru
26,5 mii persoane, inclusiv 23,2 mii au fost cu statut de şomer, din care 33% dintre
beneficiari au fost plasați în câmpul muncii. Prin intermediul posturilor de autoocupare
s-au prestat servicii de mediere electronică la 3,6 mii persoane, iar de servicii
telefonice au beneficiat 2,7 mii persoane. Activitatea de intermediere a muncii a fost
realizată, inclusiv prin desfășurarea târgurilor locurilor de muncă. Astfel, pe parcursul
anului 2018 au fost organizate 62 târguri şi mini – târguri ale locurilor de muncă, drept
rezultatul 710 agenți economici au prezentat 13604 locuri de muncă vacante pentru
11564 persoane participanți la evenimente. În rezultatul târgurilor, conform
monitorizărilor au fost angajate cca. 19% din numărul persoanelor participante (2212
persoane). Pot fi menţionate: Târgul Locurilor de Muncă în cadrul Expoziţiei Naţionale
„Fabricat în Moldova - Fabricat pentru tine” și Târgul locurilor de muncă pentru
Tineret în cadrul Forului meseriilor/profesiilor. Inclusiv, au fost organizate 2 ediţii ale
Târgului on-line, la care au fost oferite peste 6800 locuri de muncă vacante de către cca
300 angajatori. Platforma www.eangajare.md a fost accesată pe parcursul acestor 2
evenimente de 3,1 mii ori, de către 2,5 mii utilizatori.
Evoluția ratei șomajului pe medii, 2014-2018, %
Sursa: BNS
Asigurarea Socială
În anul 2019 veniturile Bugetului de Asigurări Sociale de Stat au constituit:
- bugetul asigurărilor sociale de stat - 16 760,4 mil. lei (inclusiv transferuri 6 687,0 mil.
lei);
- la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală - 5 188,3 mil. lei (inclusiv
transferuri 1 651,6 mil. lei).
Totodată, de menţionat, că cea mai mare pondere în cheltuielile totale destinate
pensiilor de asigurări sociale revine pensiilor pentru limită de vîrstă – circa 99,8%.
Cheltuielile pentru plata pensiilor de asigurări sociale sunt în continuă creştere, în
rezultatul creşterii numărului beneficiarilor şi mărimilor medii ale pensiilor, urmare a
indexărilor la data de 1 aprilie anual.
ANUL
ANUL 2013 ANUL 2014 ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 2018
Republica Moldova, ca şi multe alte ţări din regiunea Europei de Est şi Asiei
Centrale, se confruntă cu o serie de schimbări semnificative în ceea ce priveşte
dinamica populaţiei şi este esenţial să dispunem de capacităţi adecvate în
elaborarea şi implementarea politicilor într-o manieră incluzivă.
Dat fiind faptul că majoritatea politicilor statului se referă la populație, este
necesar de a realiza o monitorizare transversală a acestora din punctul de vedere al
impactului lor asupra procesului de reproducere a populației. Acest lucru se referă
la politicile de combatere a sărăciei și a excluziunii, la politicile educaționale și
formare profesională, în domeniul locuințelor, al transportului public, al asistenței
sociale, în domeniul ocupării forței de muncă etc.
Scăderea numărului populației și îmbătrînirea demografică sunt provocările
principale pentru deceniile viitoare care necesită o atenție specială din partea
Guvernului și a societății.
Prioritatea politicilor în domeniul demografic trebuie să treacă de la
,,securitate demografică” la ,,bunăstare demografică”, iar accentul să fie pe
calitatea factorului uman și a drepturilor omului, asupra bunăstării fiecărui
cetățean.
Politicile privind dezvoltarea și populaţia în Republica Moldova trebuie să se
axeze pe cele mai relevante provocări cu care populaţia țării se confruntă:
rata scăzuta a fertilității;
îmbătrînirea demografică;
speranța de viață scăzută și mortalitatea ridicată;
emigrarea.
Este nevoie de o combinare de politici alcătuite din intervenții pro-active și
adaptive.
Intervențiile pro-active:
îmbunătățirea concilierii vieţii de familie cu cea profesională a femeilor
(reforma concediului de îngrijire a copilului);
extinderea serviciilor de educație preșcolară;
îmbunătățirea accesului la serviciile de reproducere de înaltă calitate;
elaborarea programelor de educație sexuală.
Intervenții de politici adaptive:
Îmbunătăţirea sistemelor de asistenţă medicală preventivă;
Introducerea învățării pe parcursul vieții pentru lucrătorii în vîrstă;
Elaborarea unei strategii fiscale pe termen lung;
Promovarea și reintegrarea celor reîntorși de peste hotare.
Situaţia socioeconomică are un efect direct asupra dinamicii proceselor
demografice. Totodată, forţa de muncă reprezintă un factor-cheie al procesului de
producţie şi, prin urmare, determină dezvoltarea economică. Astfel, creșterea
vîrstei de pensionare (pînă la 63 de ani pentru femei și bărbați) va contribui la
prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o
extindere reală a duratei de încadrare în cîmpul muncii prin creșterea ratei de
ocupare la toate vîrstele, inclusiv la vîrstele pre-pensionare.
Obiectivele în domeniul integrării îmbătrînirii în politici vor fi realizate prin:
extinderea colaborării cu societatea civilă în scopul dezvoltării activităţii de
voluntariat, inclusiv prin metode de stimulare a potenţialului de voluntari în
vederea cultivării abilităţilor sociale de integrare, participare şi
implementare a bunelor practici;
evaluarea posibilităţilor de implementare a mecanismului de măsurare a
impactului politicilor privind îmbătrînirea prin aplicarea Indicelui
Îmbătrînirii Active;
realizarea acţiunilor în scopul consolidării potenţialului de promovare a
îmbătrînirii active.
Perfecționarea politicilor în domeniul îmbătrînirii populației prezintă un
obiectiv major pentru instituțiile de stat, urmărind ca direcții prioritare - creșterea
bunăstării populației în etate, ameliorarea sănătății acestora, precum și combaterea
abuzului, violenței asupra vîrstnicilor.
Disponibilitatea unor date demografice fiabile şi oportune cu referire la
populație este esenţială în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă şi în
monitorizarea progreselor acestora.
În scopul gestionării migrației urmează să fie promovate politici de
reintegrare și protecție socială a celor reîntorși în țară.
Planul de acțiuni comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
pentru anul 2019 a stabilit realizarea a 53 de obiective care au inclus 244 de
acțiuni, din care 175 de acțiuni au fost realizate (71,8%), 35 de acțiuni sunt
realizate parțial (14,3%) și urmează să fie finalizate în 2018, 31 de acțiuni au fost
nerealizate (12,7%) și 3 acțiuni suspendate (1,2%), în rezultatul reformei APC și la
recomandarea experților internaționali.
Pentru anul 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își va
centra în continuare efortul pentru realizarea angajamentelor stabilite în programul
de activitate al Guvernului 2016-2018 și în implementarea Planului naţional de
acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea
Europeană în perioada 2017–2019. Întru realizarea acestora și îmbunătățirea
performanței, autoritatea își va focusa resursele administrative și umane pentru
consolidarea entității și funcționarea acesteia ca un mecanism integru.
V. LISTA ACTELOR ŞI A LITERATURII UTILIZATE