Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea „ Management în Administrare Publică”

Departamentul „Resurse Umane, Afaceri Publice și Comunicare”

RAPORT

privind stagiul de practică realizat în cadrul

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Realizat: Larisa POSTICA,

Program de master: ,, Management în
Administrare Publică”, Grupa MAP-181m

Conducător de stagiu: Angela BOGUȘ

Dr., conf. univ.

Chişinău 2019

CUPRINS
I. Introducere................................................................................................................3

II. Caracteristica organizaţional-economică a MSMPS………….............................5

III. Analiza activităţii autorității publice...................................................................11

IV. Concluzii și soluții pentru îmbunătățirea performanței..................................28

V. Lista actelor şi literaturii utilizate........................................................................30

VI. Anexa 1 Organigrama..........................................................................................

VII. Anexa 2 Analiza programelor de cheltuieli pentru sectorul Protecţie socială,

2018-2020……………………………………………………………………………..
 I. INTRODUCERE
Ministerul  Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este organul central de
specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în
domeniile de activitate: sănătate, muncă, protecție socială, demografie.
În activitatea sa, Ministerul se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de Legea
nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern şi de alte acte normative, decretele
Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului.
Misiunea Ministerului :  Elaborarea, promovarea și realizarea politicilor statului în
domeniul sănătății, muncii, familiei, egalității de șanse și protecției sociale pentru
asigurarea unui sistem de sănătate și social de calitate, echitabil şi accesibil pentru toţi
cetăţenii Republicii Moldova.
Viziunea Ministerului: O populație sănătoasă cu o constantă îmbunătăţire a
calității vieţii, cu o rată redusă de sărăcie şi risc minim de excluziune socială.
Pentru a contribui la dezvoltarea sistemului social, dar și pentru a îmbunătăți calitatea
serviciilor publice specifice, angajații ministerului și ai instituțiilor din subordinea
acestuia împărtășesc următoarele valori comune:
• profesionalism şi eficienţă;
• responsabilitate și dedicație;
• orientarea către nevoile cetăţenilor cu grijă și compasiune;
• corectitudinea, etică şi integritate profesională;
• obiectivitate, imparţialitate şi transparenţă.
Conducerea Ministerului este exercitată de către ministru. În cadrul Ministerului
activează un secretar general de stat şi cinci secretari de stat, care deţin statut de
funcţionari publici de conducere de nivel superior, numiţi în funcţie pe criterii de
profesionalism, în conformitate cu legislaţia.
Structura ministerului este compusă din 12 direcții, 4 secții și 8 servicii, precum
și 21 de instituții subordinate.
Funcţiile de bază ale Ministerului sunt:
- elaborarea documentelor de politici, proiectelor de acte normative în domeniile
administrate , inclusiv a celor pentru asigurarea executării actelor normative şi
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, după publicarea acestora în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova;
- colaborarea, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţii de profil din
străinătate în domeniile administrate;
- realizarea actelor normative şi implementarea tratatelor internaţionale ale Republicii
Moldova în domeniile administrate, întocmirea rapoartelor privind executarea acestora;
- examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative elaborate de alte autorităţi ale
administraţiei publice şi remise spre examinare;
- elaborarea, aprobarea și implementarea strategiilor sectoriale de cheltuieli,
prezentarea propunerilor pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu,
elaborarea propunerilor de buget în domeniile administrate, a planului anual de
activitate, precum şi monitorizarea anuală a gradului de implementare a acestora prin
elaborarea şi publicarea rapoartelor respective;
- organizarea sistemelor de planificare, executare, evidenţă contabilă şi raportare a
bugetului în cadrul Ministerului și, după caz, în cadrul instituțiilor bugetare din
subordine;
- asigurarea gestionării alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului;
- coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative din subordine şi a
instituţiilor publice în care Ministerul are calitatea de fondator;
- gestionarea, în condițiile legii, a programelor internaționale de asistență financiară
pentru susținerea reformelor sistemelor de asistență medicală și de protecție socială.
   

II. CARACTERISTICA ORGANIZAŢIONAL-ECONOMICĂ A MSMPS

Protecţia socială se concretizează prin programe sociale, care cuprind măsuri şi

instrumente menite să asigure creşterea nivelului de trai şi îmbunătăţirea calităţii vieţii,
precum şi protecţia populaţiei de efectele negative ale fenomenelor sociale, precum:
şomajul, sărăcia, exodul forţei de muncă, inflaţia, pauperizarea, efecte ce pot apărea în
anumite perioade, determinate de diferitele condiţii economice şi sociale.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale (denumirea din 28 iulie 2017) în
calitate de promotor al politicii sociale de stat în domeniul protecţiei sociale a
populaţiei, își direcționează eforturile în vederea creșterii nivelului vieţii cetăţenilor şi
asigurării garanţiilor sociale de stat. În vederea realizării acestui deziderat, Ministerul
continuă implementarea și promovarea reformelor în domeniu, reforme ce sunt
orientate spre asigurarea unei protecţii sociale eficiente, juste şi incluzive.
Implementarea politicii sociale în condiţiile actuale presupune aplicarea de noi
mecanisme de protecţie socială a categoriilor de populaţie cu venituri mici,
perfecţionarea cadrului legislativ-normativ, care va asigura accesul populaţiei la
servicii de asistenţă socială calitative, achitarea la timp şi în cuantumuri majorate a
plăţilor sociale.
Pornind de la obiectivul principal al protecţiei sociale privind diminuarea şi chiar
înlăturarea consecinţelor unor riscuri asupra nivelului de trai al segmentelor de
populaţie social vulnerabile, la fundamentarea şi promovarea politicilor sale sociale
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale stăruie asupra creării unui sistem de
protecţie socială a populaţiei echitabil, social eficient şi stabil din punct de vedere
financiar.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în 2019, în implementarea
politicilor de sănătate, muncă și protecție socială, trasate în Programul de guvernare și
asumate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, și-a focusat eforturile pe
îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate oferite populației, punerea în aplicare a
noilor formule de protecție socială a categoriilor de populație social dezavantajate și
noilor instrumente de asigurare a bunăstării sociale a cetățenilor.
În 2019, a fost majorat cuantumul resurselor financiare alocate pentru
medicamente compensate în comparație cu resursele executate în anul 2019, și extinsă
lista acestora cu 16 denumiri internaționale comune. Cu rata medie de 70% vor fi
compensate mai multe medicamente noi, destinate tratamentului maladiilor
cardiovasculare, şi anume: telmisartanum în cazul pacienţilor hipertensivi cu diabet
zaharat; nebivololum - celor hipertensivi cu insuficienţă cardiacă, cu vârsta de peste 65
de ani; perindoprilum - pacienţilor hipertensivi cu cardiopatie ischemică şi infarct
miocardic; carvedilolum - celor cu angină pectorală stabilă, insuficienţă cardiacă.
În Republica Moldova, în anul 2019 au fost înregistrate în total 3523 cazuri de
hepatite virale, inclusiv 733(20,8%) cazuri hepatite virale forme acute și 2790 (79,2%)
cazuri forme cronice. Indicele morbidităţii prin HVB acută s-a redus de la 25,55 cazuri
la 100 mii populaţie în anul 1997 până la 0,62 cazuri în anul 2018, respectiv, prin HVC
acută de la 6,14 cazuri până la 1,04 cazuri, prin hepatita virală D (HVD) – de la 1,89
cazuri până la 0,07 cazuri. În cadrul Programului Național de Imunizări a fost asigurată
prestarea serviciilor de vaccinare gratuită în cadrul a 1310 de cabinete și puncte de
vaccinări. În maternităţi s-au prestat servicii de imunizare a nou-născuţilor cu
cuprinderea a 98,8% cu vaccin contra hepatitei virale B şi 96,9% cu vaccinul BCG.
La 1 ianuarie 2019 în evidență medicală se aflau 7,745 de persoane (inclusiv 137
copii pînă la 15 ani) care trăiesc cu HIV (PTH), din ele 856 au fost luate pentru prima
dată în supraveghere medicală, în 8 centre de tratament antiretroviral (din ele 4 sunt în
teritoriile de est). Totodată la, la 1 ianuarie 2019, în tratament antiretroviral (TARV) se
aflau 5865 (71.8%) dintre persoanele aflate în evidență medicală, din care 3010 bărbați
(51,32%) și respectiv 2855 (48.68%) femei, inclusiv 126 copii până la 15 ani. 19
Pentru prima dată, au fost elaborate și aprobate 4 Protocoale clinice naționale conform
ultimelor recomandări OMS:
1) Infecția cu HIV la copii 0-10 ani;
2) Prevenirea transmiterii materno-fetale a infecției cu HIV;
3) Profilaxia post-expunere la infecția cu HIV;
 4) Profilaxia pre-expunere la infecția cu HIV;
În general, populația Republicii Moldova care beneficiază de servicii medicale
are o percepție bună referitor la calitatea serviciilor medicale din republică. Astfel,
conform Barometrului de sănătate a populației Republicii Moldova 2018, elaborat de
Centrul de Analize în Sănătate, 4,9% din persoanele intervievate consideră calitatea
serviciilor medicale oferite de sistemul medical din Moldova foarte bună, 38,7% fiind
bune, 41,7% de calitate medie, 11,2% de calitate proastă și 3,0% de calitate foarte
proastă.
Fortificarea serviciului de Asistenţa Medicală Primară este prioritate pentru
sistemul de sănătate din Republica Moldova. Astfel, pe parcursul anului 2018,
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a implementat reforma asistenței
medicale primare, în scopul de a crea condiții mai atractive pentru medicii de familie, a
eficientiza cheltuielile sistemului de sănătate, a spori gradul de inițiativă, dar și de
responsabilitate a medicului de familie, fapt ce ar contribui la atragerea medicului de
familie în sectorul rural și ar asigura accesul populației la servicii calitative și mai
aproape de domiciliu și respectiv, la creșterea satisfacției pacienților. În acest sens, a
fost adoptată Legea nr. 191/2018 pentru modificarea unor acte legislative, care are
scopul de a reglementa activitatea Asistenței Medicale Primare, prin oferirea
posibilității exercitării independente a profesiunii de medic de familie. Astfel, medicul
de familie are dreptul să activeze în:
- cabinetul individual al medicului de familie (fondat de un singur medic de familie
titular al practicii);
- centrul medicilor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai
practicilor) - angajat în cadrul unui prestator de asistență medicală primară. Conform
prevederilor Legii, prin Hotărârea de Guvern nr.988/2018 au fost aprobate Regulile de
organizare a asistenței medicale primare, care stabilesc: - norme noi de activitate a
cabinetelor de medicină de familie, forme alternative instituțiilor medico-sanitare
publice; - criterii și modul de stabilire, atribuire, retragere, suspendare sau transmitere a
practicilor medicului de familie; - reglementări ce țin de rolul medicului de familie,
responsabilitățile și drepturile acestuia în asistența medicală primară; - proceduri de
organizare a concursului pentru atribuirea practicilor, suspendarea și transmiterea
acestora; - normativele de populație pentru formarea practicilor, precum și alte
prevederi ce condiționează buna funcționare a cabinetelor de medicină de familie.
Conform datelor la 01 ianuarie 2019, de către Compania Națională de Asigurări în
Medicină au fost contractate 3 Cabinete Individuale ale Medicului de Familie (CIMF)
și 1 Centru al Medicilor de Familie (CMF).
În urma negocierilor dintre Guvern, sindicate și patronate, cu implicarea
reprezentanților societății civile, au fost operate modificări și completări la Codul
muncii, care reflectă mai echilibrat interesele ambelor părți ale raportului de muncă –
angajator și salariat. A fost aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea în anul
2019 a Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru anii 2017-2021,
care oferă o abordare integrată a politicilor, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât
şi din perspectiva gestionării eficiente pe piața muncii a ofertei.
Pe parcursul anului 2019, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(ANOFM) în comun cu structurile sale teritoriale a lucrat cu 57,9 mii șomeri, din care
35,5 mii șomeri noi înregistrați, astfel se atestă o scădere a numărului de șomeri
înregistrați de pînă la 16% comparativ cu anul 2018 (42,1 mii șomeri). Din totalul
șomerilor înregistrați, 53% au constituit bărbații și 47% femeile, 35% sunt proveniți
din muncă, iar 40% pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă.
În perioada de referinţă au absolvit cursuri de formare profesională cca 2,2 mii
șomeri. Se înregistrează ponderea cea mai mare a șomerilor înmatriculați la cursuri de
formare profesională a cu studii gimnaziale – 57%, urmaţi de cei cu studii medii de
cultură generală/ liceale – 13%, secundar profesionale – 13%, medii de cultură
generală/liceale – 13%, superioare – 11%, medii de specialitate – 6% etc. În aspect de
gen, numărul femeilor a constituit 70% din total absolvenţi, 57% au fost din sectorul
rural. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 ani au atins valoarea de 62%. Au absolvit
cursuri de calificare – 73%, recalificare – 21%, perfecționare – 6%. Șomerii au optat
pentru profesiile: bucătar, frizer, contabil, operator la calculatoare si calculatoare
electronice manichiurista, cusătoreasa (industria confecțiilor), cofetar, croitor
confecționer îmbrăcăminte după comanda, coafor. În anul 2019 numărul absolvenţilor
plasaţi în câmpul muncii a constituit 2214 mii persoane, sau 91% din totalul
absolvenţilor.
În anul 2019, salariul mediu lunar din economia naţională a constituit 6975 lei
şi s-a mărit faţă de anul 2018 în valoare nominală cu 10,2%, iar în termeni reali
(ajustat la indicele preţurilor de consum) – cu 9,9%. În sectorul real cîștigul salarial
mediu a constituit 6748,2 lei, iar în sectorul bugetar – 5675,1 lei. În comparație cu
anul precedent, s-a manifestat o creștere nesimnificativă a salariilor în sectorul real
(12,5%), față de salariul mediu total pe economia națională (13,2%), sau cu 2,1
puncte procentuale mai puțin decît în sectorul bugetar (14,6%).
În anul 2018 (pentru anul 2019 nu au fost publicate), veniturile Bugetul
Asigurărilor Sociale de Stat au constituit 10,4 % din PIB, în sumă totală de 19 790
305,4 mii lei, cu 0,8% mai mult decît prevederile anuale precizate. Comparativ cu
anul 2017, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut cu 1971566,8
mii lei sau cu 11,1 % la sută. Pentru anul 2018, cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462,0 mii lei
mai puțin față de planul anual prevăzut sau la nivel de 99,0 la sută. Cheltuielile
efective au constituit 19473050,6 mii lei, cu un grad de realizare de 99,2%.
În anul 2019 din numărul total de pensionari (703899 persoane), 526651 de
persoane constituie beneficiari de pensie pentru limită de vîrstă.
În această perioadă s-a finalizat de asemenea cu susținerea Organizației
Mondiale a Sănătății crearea cadrului legal pentru a permite încadrarea în câmpul
muncii a absolvenților cu studii medicale universitare (după anul 6) până la
admiterea în rezidențiat, cât și încadrarea temporară în câmpul muncii a studenților
mediciniști în calitate de personal medical mediu pe parcursul studiilor universitare
începând cu anul 4 și până la finalizarea lor fapt ce va permite studenților să
profeseze medicina sub supraveghere și să acopere astfel unele goluri de personal
din sistemul medical.
Asistați de un expert al OMS am inițiat evaluarea introducerii procedurii de
licențiere a medicilor și practicii medicale în Republica Moldova care la moment
lipsește, fapt inadmisibil într-un sistem de sănătate.
A fost lansat la 07 octombrie 2019 în comun cu Centrul Național Anticorupție
și Autoritatea Națională de Integritate Ghidul Integrității Medicale, creat cu scopul
de a oferi suport lucrătorilor medicali și conducătorilor IMSP în edificarea și
menținerea unui climat de integritate instituțională, oferind informații detaliate
privind măsurile generale de integritate aplicabile lucrătorilor medicali, în
conformitate cu prevederile cadrului legislativ. Ghidul conține modele de acte,
utilizarea cărora va simplifica procesul de conformare a lucrătorilor medicali cu
cerințele de integritate.
Deși activitatea de creare a portalului online a certificatelor de concediu
medical în iunie 2019 am găsit-o practic eșuată, am finalizat-o și lansat-o în termen
de 2 luni. Scopul raportării online este reducerea termenilor de procesare a datelor și
plata mai rapidă a indemnizațiilor.
A fost aprobat Regulamentul privind prestarea serviciilor de reabilitare profesională
în cadrul Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare și
Metodologia de calcul a tarifelor pentru prestarea serviciilor de reabilitare
profesională. A fost aprobat Programul național de incluziune socială a persoanelor
cu dizabilități pentru anii 2017-2022, Hotărîrea Guvernului nr. 723/2017, care
prevede aplicarea unei abordări intersectoriale în incluziunea socială a persoanelor
cu dizabilități și asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale acestora în egală
măsură cu ceilalți cetățeni, în toate domeniile vieții sociale.
Au fost lansate și desfășurate în această perioadă mai multe campanii de
informare și educare în sănătate a populației Republicii Moldova pe domenii
prioritare de sănătate:
• Campania de donare a sângelui în rândurile tineretului;
• Campania de informare despre intoxicațiile exogene - prin Dispoziție
interministerială a MSMPS și MECC și cu suportul de expertiză și informațional al
OMS, cu referire la prevenirea intoxicațiilor exogene, cu predilecție a celor cauzate
de utilizarea pesticidelor și medicamentelor veterinare pentru tratarea maladiilor la
copii. Școlile au petrecut concursuri de desen la acest subiect. Inițiativa a fost
lansată în conlucrare cu MAI pentru restricționarea accesului la aceste substanțe
toxice, iar prin intermediul IMSP și a medicilor de familie a fost asigurat accesul la
medicamente umane pentru tratamentul scabiei și pediculozei;
• Campania de informare cu referire la consumul excesiv de alcool (noiembrie);
• Campania naţională de luptă împotriva traficului de ființe umane (18-25
octombrie);
• Campania de conștientizare privind Cancerul mamar, susținută de OMS;
• Campania de promovare a consumului redus de sare în alimentație;
• Concursul Premiul Național “Pentru o viață activă la orice vârstă”.
Am fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel ea
constituind din 1 iulie 2019 7911 lei (modificarea HG1478/2002). 48. A fost
finalizată și înaintată Guvernului inițiativa legislativă de modificare a legii pentru a
introduce plafonarea pensiilor, astfel încât să nu existe diferențe enorme între pensia
minimă și cea maximă.
A fost semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și
Comisia Europeană „Suport pentru implementarea Acordului de asociere RM-UE”
finanțat din bugetul UE prin Instrumentul European de Vecinătate care acordă
suport pentru participarea Republicii Moldova în cadrul programelor UE ce țin de
promovarea egalității de gen, abilitarea femeilor prin integrarea perspectivei de gen
în politicile publice locale, precum și combaterea violenței domestice care afectează
femeile și copii. Proiectul are un cost total de 10.700.000 EURO.
A fost elaborat și trimis pentru aprobare proiectul Hotărîrii de Guvern pentru
aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea și funcționarea
Serviciului regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor
și a Standardelor minime de calitate.
A fost elaborat și trimis pentru aprobare proiectul Hotărîrii de Guvern pentru
aprobarea Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului
social „Locuință socială asistată” (Beneficiar al Serviciului este persoana cu vârsta
cuprinsă între 16 și 23 ani, care are nevoie de suport adițional în rezultatul căruia să
poată duce un trai independent).
 III. ANALIZA ACTIVITĂŢII AUTORITĂȚII PUBLICE

Profil demografic
Republica Moldova este în tranziție demografică și se confruntă cu procesul de
depopulare, fără semne vizibile de redresare. Raportul relativ constant al ratelor
natalității şi mortalității generale, în ultimii ani, duce la consolidarea procesului de
reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice, iar refluxul
migrațional intens urgentează procesele menționate.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică/BNS, numărul populaţiei
stabile al Republicii Moldova la începutul anului 2019 a constituit 3550,9 mii
persoane, cu 2,2 mii persoane în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.
Reducerea efectivului populației se datorează și sporului natural negativ, care pe
parcursul anilor 2015-2016 a constituit minus 0,3‰.
Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii mediului rural –
2034,1 mii persoane sau 57,3%, iar în mediul urban locuiesc 1516,8 mii persoane sau
42,7%. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1843,5 mii
persoane) – femei şi 48,1% (1707,4 mii persoane) – bărbaţi.
Structura populaţiei pe grupe mari de vîrstă se caracterizează prin ponderea
populaţiei sub vîrsta aptă de muncă de 17,0 la sută, în vîrsta aptă de muncă – 64,5 la
sută, peste vîrsta aptă de muncă – 18,5 la sută. Pînă la vîrsta de 45 de ani
preponderentă este populația de sex masculin, iar de la vîrsta 45 de ani și peste femeile
sunt majoritate.
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei (numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi
peste la 100 locuitori) a constituit 17,2%.
Distribuţia în profil teritorial evidenţiază o descreştere a numărului de locuitori
în majoritatea unităţilor teritorial-administrative, preponderent în raioanele: Briceni,
Drochia, Floreşti, Ocniţa, Soroca, Hînceşti şi Teleneşti (cu 0,5-0,7 mii persoane). O
creştere uşoară s-a înregistrat în mun. Bălţi (cu 0,6 mii persoane), raioanele Ialoveni
(cu 0,3 mii persoane) şi Străşeni (cu 0,1 mii persoane), precum şi în UTA Găgăuzia
(cu 0,1 mii persoane). În mun. Chişinău majorarea numărului populaţiei a fost mai
semnificativă (cu 6,4 mii persoane).
Potrivit raportului realizat de ONU cu privire la prospecţiunile populaţiei
mondiale pe anul 2015, în Republica Moldova, numărul locuitorilor se va diminua cu
pînă la 20,3% în următorii 35 de ani, situîndu-se pe locul al patrulea în clasamentul
mondial printre ţările cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei pînă în 2050.
Republica Moldova se află pe lista celor 48 de ţări, în care numărul de locuitori se va
reduce în perioada 2015-2050, încadrîndu-se în grupul ţărilor în care populaţia se va
diminua cu peste 15%, alături de Bulgaria, România, Ucraina, Serbia, Bosnia-
Herţegovina, Croaţia, Lituania, Letonia, Japonia. Cu fererire la fertilitate, Moldova
rămîne în topul mondial al ţărilor cu cea mai mică rată a fertilității – 1,31 copii per
femeie fertilă, a şasea cea mai mică rată din lume.

Natalitatea

Numărul născuţilor-vii în anul 2019 a fost de 32,6 mii, cifra fiind în descreștere
cu 4,3 față de anul precedent. Rata natalităţii a constituit 10,5 născuţi-vii la 1000
locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,8‰) se menţine mai înalt decît în
localităţile urbane (8,8‰). Din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi,
raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. Conform situaţiei juridice, în
anul 2016 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8270 (22,1% din
numărul total al născuţilor-vii), cu 2,4 la sută mai puţin decît în 2015. În anul de
referinţă s-a înregistrat o scădere, comparativ cu anul precedent, a ponderii născuţilor-
vii de rangul I din totalul de născuţi-vii care a constituit 42,0%, pe cînd ponderea
născuţilor-vii de rangul II a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile
numeroase revin mamelor din mediul rural. Se păstrează tendinţa de micşorare a
numărului născuţilor de mame în vîrsta sub 20 de ani, reprezentînd 7,2% din numărul
total al născuţilor-vii, faţă de 7,5% – în anul 2018.
Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24,0 ani. Mamele din mediul
rural nasc la o vîrstă mai mică (23,6 ani) decît mamele din mediul urban (25,1 ani).
Conform prognozelor Centrului de Cercetări Demografice/CCD al Institutului
Naţional de Cercetări Economice (AȘM) dacă fertilitatea se va menţine la nivelul 1,3
copii per femei de vîrstă fertilă, către anul 2050 raportul între cele trei grupe mari de
vîrstă (copii, adulţi şi vîrstnici) se va modifica semnificativ, ponderea persoanelor în
etate (60+) ajungînd să constituie 30,3 la sută în structura generală a populaţiei.
Totodată, se va reduce drastic ponderea copiilor în structura populaţiei, pînă la 11,8%.
Egalitatea de gen. Prevenirea și combaterea violenței și
traficului de ființe umane. Asigurarea egalităţii de gen

Cadrul legal
La data de 14 aprilie 2016 a fost adoptat proiectul de lege nr.71 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative. Acest proiect prevede modificări de
armonizare a legislației naționale - la 16 acte legislative, cu prevederile Legii nr.5 de
asigurare a egalității de șanse între femei și bărbați. Printre modificările înaintate cu
conotație novatorie pentru cadrul legislativ menționăm următoarele:
- promovarea cotei de participare de 40 la sută a ambelor sexe în procesul
decizional politic şi public. Modificările principale s-au referit la următoarele acte
legislative: Legea cu privire la Guvern – nivel miniștri/viceminiștri, Codul Electoral –
colectarea informațiilor dezagregate pe sexe și condiții de înregistrare a partidelor
politice cu respectarea principiului de asigurare a egalității de gen, Legea privind
partidele politice și Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și
bărbați – obligarea acestora să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de
şanse între membrii săi femei şi bărbaţi, respectînd o cotă de reprezentare minimă de
40% a ambelor sexe, în organele de conducere și pe listele de candidați.
- promovarea propunerilor ce țin de completarea Codului Muncii, în articolul 124 și
1241 cu referire la Concediul paternal, cu o durată de 14 zile calendaristice.
Modificări operate în contextul asigurării concilierii vieţii de familie cu activitatea
profesională pentru femei și bărbați precum și pentru asigurarea creşterii şi
dezvoltării armonioase a copilului. Pe perioada concediului paternal, salariatul
beneficiază de o indemnizaţie paternală care nu poate fi mai mică decit mărimea
salariului mediu cuvenit pentru perioada respectivă şi care este achitată din fondul de
asigurări sociale.
- promovarea modificărilor la Legea presei, Legea cu privire la publicitate, Codul
audiovizualului, cu scopul obligării publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă să
utilizeze un limbaj non-sexist şi să prezinte imaginile femeii şi bărbatului prin prisma
drepturilor egale în sferele vieţii publice şi private, de asemenea includerea criteriilor
publicității neadecvate și definirea publicității sexiste.
- modificări ce țin de consolidarea mecanismului instituțional pentru asigurarea
egalității între femei și bărbați atît la nivel central cît și local. Astfel noile prevederi
au prevăzut crearea în cadrul ministerelor a grupurilor coordonatoare în domeniul
gender, avind drept scop asigurarea, abordării complexe a egalităţii intre femei şi
bărbaţi in politicile şi programele din toate domeniile, şi la toate nivelurile de
adoptare şi aplicare a deciziilor. Membrii grupului coordonator în domeniul gender
sînt unităţile gender din subdiviziunile cu competenţe de elaborare, promovare şi
monitorizare a politicilor in domeniul de activitate a autorităţii administraţiei publice
centrale de specialitate. La nivel local, în cadrul autorității administrative de nivel I
responsabil pentru asigurarea și implementarea politicilor privind egalitatea între
femei și bărbați va fi responsabil primarul iar atribuțiile unității gender vor fi
exercitate de secretarul consiliului loca. În cadrul autorității administrative de nivel
II, consiliul raional aprobă programe şi decide cu privire la organizarea campaniilor
de informare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; desemnează, în
condiţiile legii, unitatea gender locală, examinează rapoarte despre situaţia în
domeniu şi adoptă decizii pe marginea lor, examinează plîngerile persoanelor care se
consideră victime ale discriminării.
De asemenea menționăm că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de
comun cu partenerii de dezvoltare (UN Women și UNFPA) au elaborat proiectul
Strategiei pentru asigurarea egalității de gen în Republica Moldova pentru anii 2016-
2020. Noua Strategie reprezintă un instrument efectiv de a asigura coordonarea și
mobilizarea eforturilor actorilor guvernamentali, societății civile și a partenerilor de
dezvoltare de a aborda perspective de gen în toate politicile și domeniile și de a
demonstra angajamentul asumat de promovare și asigurare a agendei egalității de gen.
Scopul Strategiei constă în abilitarea femeilor și realizarea de facto a egalității între
femei și bărbați în Republica Moldova. Strategia include 5 obiective generale, urmate
de cele specifice care se focusează pe abordarea detaliată și țintită pe problemele
identificate.
Obiectivele strategiei sunt:
1. Asigurarea abordării complexe a egalităţii între femei şi bărbaţi. Acest obiectiv
reprezentînd cea mai vastă arie de intervenție pe următoarele domenii: Participarea
femeilor la nivel de luare a deciziilor; Piața muncii și disparitățile salariale de gen;
Protecție socială și politici familiale; Sănătate; Educație; Schimbări climatice.
2. Fortificarea mecanismului instituţional de asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi.
3. Combaterea stereotipurilor în societate şi promovarea comunicării non-violente.
4. Asigurarea egalității de gen în sectorul de securitate şi apărare.
5. Integrarea bugetării sensibile la dimensiunea de gen în procesul de planificare
bugetară.
Astfel în vederea realizării art. 37, Capitolul 4 Ocuparea forţei de muncă,
politica socială şi egalitatea de şanse, din Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în
perioada 2014-2016 (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 7 octombrie 2014)
ce are drept scop armonizarea legislației naționale la prevederile a două directive
europene în domeniul asigurării egalității de șanse și de tratament pentru femei și
bărbați: Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei
2004/113/CE a Consiliului, care ar garanta punerea în aplicare a principiului șanselor
egale și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă
și de muncă, inclusiv aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați
privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, la data de 22
decembrie 2016 a fost adoptată Legea nr. 305 pentru completarea unor acte legislative,
ce vine să armonizeze legislația națională la normele directivelor menționate.
În contextul favorizării unui dialog social în vederea promovării principiului
egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați cu partenerii sociali au fost
introduse modificări precum:
- Acordarea dreptului sindicatelor de a participa la elaborarea proiectelor de programe
social-economice şi proiectelor de legi şi de alte acte normative în domeniul asigurării
egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei (Legea sindicatelor nr.1129-
XIV din 7 iulie 2000).
- De asemenea la Legea cadru nr. 5-XVI din 09 februarie 2006 cu privire la asigurarea
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, se includ noi competențe angajatorilor pentru a
furniza lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor acestora, informaţii despre prevederile legale
cu privire la egalitatea de șanse și de tratament pentru bărbaţi şi femei în cadrul
întreprinderii.
- Totodată, au fost operate modificări la Legea cadru în contextul Directivei
2004/113/CE a Consiliului cu privire la asigurarea egalității de tratament privind
accesul la bunuri și servicii și menținerea în cadrul contractelor, a oricăror clauze care
ar determina diferențe în materie de prime, prestații și beneficii.
- Un element important constituie prevederile ce țin de serviciile de asigurare și de alte
servicii financiare conexe. Astfel, conform Directivei 2004/113/CE pentru garantarea
egalității de tratament între bărbați și femei, utilizarea sexului ca factor actuarial nu ar
trebui să creeze, pentru cei asigurați, diferențe în materie de prime, prestații și beneficii
din contractele de asigurare.
În vederea asigurării procesului de coordonare a organizării și realizării activităților
dedicate celebrării Zilei Internaționale a Familiei, Ministerul Muncii, Protecției Sociale
și Familiei a elaborat și transmis Guvernului spre aprobare Proiectul Dispoziției
Guvernului cu privire la Planul de Acțiuni dedicat celebrării Zilei Familiei. La data de
6 mai 2016 a fost aprobată Dispoziția Guvernului nr.59-d cu privire la celebrarea Zilei
Familiei în Republica Moldova și Planul de acțiuni.
Mecanismul instituțional din domeniu
Activitatea Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați.
Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei și bărbați activează în baza
Hotărîrii Guvernului nr.895 din 07 august 2006. Comisia este alcătuită din
reprezentanţi ai ministerelor, altor autorităţi administrative centrale.
Comisia are următoarele obiective de bază:
a) promovarea egalităţii  între femei şi bărbaţi, printr-o abordare complexă, în politicile
şi planurile naţionale de dezvoltare;
b) suportul şi coordonarea activităţilor autorităţilor abilitate cu atribuţii în domeniul
egalităţii între femei şi bărbaţi;
c) îmbunătăţirea situaţiei femeilor şi bărbaţilor în toate sferele vieţii sociale şi
acordarea pentru femei a unui statut social, economic şi politic egal cu cel al bărbaţilor.
De asemenea una din atribuții ale Comisiei constituie sensibilizarea şi
conştientizarea femeilor şi bărbaţilor, precum şi a societăţii în întregime, asupra
necesităţii eliminării tuturor formelor de discriminare pe bază de gen, inclusiv a
violenţei în familie, promovează modelele pozitive care ar reflecta rolul şi locul femeii
şi bărbatului în societate, reieşind din valorile democratice.
 Ocuparea și șomajul în anul 2019
Pe parcursul anului au fost acordate servicii de intermediere a muncii pentru
26,5 mii persoane, inclusiv 23,2 mii au fost cu statut de şomer, din care 33% dintre
beneficiari au fost plasați în câmpul muncii. Prin intermediul posturilor de autoocupare
s-au prestat servicii de mediere electronică la 3,6 mii persoane, iar de servicii
telefonice au beneficiat 2,7 mii persoane. Activitatea de intermediere a muncii a fost
realizată, inclusiv prin desfășurarea târgurilor locurilor de muncă. Astfel, pe parcursul
anului 2018 au fost organizate 62 târguri şi mini – târguri ale locurilor de muncă, drept
rezultatul 710 agenți economici au prezentat 13604 locuri de muncă vacante pentru
11564 persoane participanți la evenimente. În rezultatul târgurilor, conform
monitorizărilor au fost angajate cca. 19% din numărul persoanelor participante (2212
persoane). Pot fi menţionate: Târgul Locurilor de Muncă în cadrul Expoziţiei Naţionale
„Fabricat în Moldova - Fabricat pentru tine” și Târgul locurilor de muncă pentru
Tineret în cadrul Forului meseriilor/profesiilor. Inclusiv, au fost organizate 2 ediţii ale
Târgului on-line, la care au fost oferite peste 6800 locuri de muncă vacante de către cca
300 angajatori. Platforma www.eangajare.md a fost accesată pe parcursul acestor 2
evenimente de 3,1 mii ori, de către 2,5 mii utilizatori.
Evoluția ratei șomajului pe medii, 2014-2018, %

Sursa: BNS

În anul 2019 au beneficiat de alocaţie de integrare/reintegrare profesională cca

2,8 mii persoane. Ponderea maximă din total beneficiari de alocaţii le revine
persoanelor cărora le-a expirat perioada de îngrijire a copilului – 76%, fiind urmate de
persoanele ce nu s-au angajat în cîmpul muncii după eliberarea din detenţie (12%).
Mărimea alocaţiei de integrare/reintegrare a constituit 691,6 lei sau 15% din
salariu mediu pe economie din anul precedent (4611 lei), durata medie de primire a
alocaţiei pentru perioada de raportare a constituit în medie 3,9 luni. Au beneficiat de
alocaţie de integrare/reintegrare profesională din categoria şomerilor cu statut special
12 persoane.
Urmare a implementării Planului de acțiuni pentru anul 2018 al Strategiei
Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pe anii 2017-2021, care este documentul
de bază cu privire la politica de ocupare a forței de muncă din Republica Moldova au
fost înregistrate următoarele progrese:
- facilitarea accesului la credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii în sumă de peste
175,48 mln lei;
- acordarea de sprijin financiar, granturi, subvenţii în valoare de peste 970 mil lei, prin
diverse programe, destinate femeilor, tinerilor, producătorilor agricoli, fermierilor,
tinerilor absolvenţi ai instituţiilor cu profil medical şi farmaceutic, precum:
Programuluipilot „Femei în afaceri”; „START pentru TINERI etc. Acestea au stimulat
atragerea investiţiilor atît în economia naţională, cît şi în mare parte în sectorul
agroindustrial în valoare de peste 6,5 mlrd. lei. Totodată, acordarea acestor facilităţi
financiare au contribuit la crearea a peste 5000 locuri de muncă noi;
- acordarea de subvenții tinerilor specialiști cu studii medicale și farmaceutice plasați
în cîmpul muncii în mediul rural în sumă de 13,2 mln lei, fapt care a contribuit la
facilitarea angajării circa a 1257 tineri specialiști în mediul rural;
- în cadrul programului de atragere a remitenţelor în economie „Pare 1+1”, au
beneficiat de finanţare 224 de proiecte, în sumă totală de 54,49 mil lei din care 31 %
sunt femei, iar 44% tineri antreprenori;
- instituirea Observatorului pieții muncii (OPM) cu statut de direcție în cadrul
ANOFM, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.990/ 2018 cu privire la
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Misiunea OPM constă în producerea de informații sistematice despre piața muncii cu
scopul susținerii factorilor de decizie și actorilor relevanți ai pieței muncii la luarea
deciziilor informate;
- elaborarea a 2 Standarde Ocupaționale; 100 de cadre didactice şi manageriale au fost
formate pe diverse arii de formare profesională;
- desfăşurarea seriei de acţiuni cu referire la activitatea de voluntariat, fiind oferite 600
de carnete de voluntariat; - desfăşurarea peste 2 mii de activităţi cu implicarea a peste
60 mii de voluntari din toată ţara și decernarea diverselor premii şi diplome atît
voluntarilor, cît şi organizațiilor care promovează voluntariatul. Realizarea acestor
activităţi au implicat costuri de peste 400 mii lei;
- 2 Centre de Excelenţă au fost asigurate cu acces fizic pentru persoane cu dizabilităţi; -
au fost autorizate/acreditate circa 160 programe de formare profesională continuă și
coordonate circa 255 programe noi;
- a fost stabilit cadrul legal cu privire la învăţămîntul dual şi organizate diverse acţiuni
şi măsuri de promovare a aceste forme de învăţămînt. La moment, se implementează
cca 70 de parteneriate în organizarea programelor de formare profesional tehnică prin
învățămînt dual, cu implicarea a 27 instituții profesional tehnice și 70 agenți
economici;
- a fost adoptată Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă
și asigurarea de șomaj şi a procedurilor de implementare a acesteia. Legea vine cu un
set de măsuri inovative, totalmente noi de ocupare a forţei de muncă. În acest sens, pe
parcursul anului au fost acordate un şir de servicii şi măsuri atât active cît şi pasive de
ocupare a forţei de muncă;
- reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.990/ 2018.
- conform Legii nr.244/ 2014 cu privire la Comitetele sectoriale pentru formarea
profesională, în anul 2018 au fost înregistrate cu statut de persoană juridică 5 Comitete
sectoriale, după cum urmează: în ramura construcțiilor, în agricultură și industria
alimentară, în ramura industria ușoară, în comerț, hoteluri și restaurante și în domeniul
intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare;
- în anul 2018, conform Hotărîrii Guvernului nr. 253/2018 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a proiectelor
desfășurate de comitetele sectoriale pentru formarea profesionalăau fost desfășurate 2
Concursuri de selectare a propunerilor de proiecte, conform Regulamentului menționat.
Reieșind din atribuțiile și misiunea Comitetelor sectoriale, propunerile de proiecte la
ambele etape ale concursului s-au axat pe următoarele tematici:
- asigurarea platformelor de comunicare şi cooperare pe piața muncii la nivel de sector;
- corelarea sistemului de formare profesională cu necesităţile pieței muncii;
- identificarea tendinţelor cu privire la cererea și oferta de forță de muncă. Urmare a
implementării celor 21 de proiecte au fost atinse următoarele rezultate:
- 3 standarde ocupaționale elaborate;
- Acorduri de colaborare tripartipe încheiate la nivel de regiune;
- Consilii tripartite, subcomite constituite la nivel sector-branșă;
- Strategii de comunicare a Comitetelor sectoriale elaborate;
-Pagini - web oficiale ale Comitetelor sectoriale create: www.csiu.md,
www.csfpchr.com și www.csfp.md.
Politici salariale
Politica salarială reprezintă la nivel marco-și microeconomic, instrumentul
concret de reglare a cererii și ofertei forței de muncă, de îmbinare a ocupării și folosirii
eficiente a forței de muncă.
Astăzi, în condițiile economiei de piață, s-a ajuns la concluzia că noțiunea de
„muncă” în combinare cu ceilalți factori de producție „capitalul” și „natura”, are o
însemnătate deosebită.
Munca este activitatea conștientă și voluntară a omului depusă spre a produce
bunuri. Astfel, munca este creatoare de valoare, dar ea însăși nu are nici valoare și nici
preț. De aici rezultă că pe piața muncii, muncitorul vinde întreprinzătorului nu munca,
ci forța de muncă. Deci, prețul muncii muncitorului, reprezintă salariul, care conform
economiștilor francezi Quesnay și Turgot, reprezintă suma care asigură strictul necesar
pentru existența și întreținerea familiei sale.
În perioada de 9 luni ale anului 2019, la bugetul public național au fost acumulate
venituri în sumă totală de 45 278,6 mil. lei sau 71,3% din suma prevederilor anuale
precizate, dintre care:
• la bugetul de stat - 28 462,8 mil. lei (inclusiv transferuri 18,4 mil. lei);
• la bugetul asigurărilor sociale de stat - 16 760,4 mil. lei (inclusiv transferuri 6 687,0
mil. lei); • la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală - 5 188,3 mil. lei
(inclusiv transferuri 1 651,6 mil. lei);
• la bugetele locale - 12 059,4 mil. lei (inclusiv transferuri 8 832,0 mil. lei). Pentru
anul 2019, se estimează, că la bugetul public național vor fi încasate venituri în sumă de
63 538,2 mil. lei, cu 105,0 mil.lei mai mult față de aprobat inițial.
În perioada de raportare, s-au evidențiat următoarele tendințe în domeniul
migrației de muncă:
- se atestă o intensificare a emigrării cetățenilor Republicii Moldova.
Agențiile private de ocupare a forței de muncă înregistrînd cu cca 33% mai mulți
cetățeni în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Numărul total al angajaților peste
hotare cu contracte individuale de muncă înregistrate la Agenția Națională fiind în
creștere cu 59,5 %;
- a sporit nivelul de legalizare a activității de muncă. Astfel, cetățenii Republicii
Moldova care desfășoară activități de muncă peste hotare, activează în baza
contractelor individuale de muncă înregistrate la Agenția Națională. Pe parcursul
anului 2016 au fost examinate și înregistrate cu 18% mai multe contracte decît în anul
2015;
- pe parcursul anului 2019 a scăzut numărul străinilor care solicită acordarea dreptului
de muncă, numărul acestora diminuîndu-se cu 9%. Totodată mențioăm că, majoritatea
cetățenilor străini cărora li s-a acordat dreptul de muncă dețin studii superioare.
- în perioada de referință s-a micșorat și numărul persoanelor revenite în țară. Conform
datelor oferite de ANOFM.
În vederea realizării politicii în domeniul migrației de muncă, Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în calitate de autoritate responsabilă de
elaborarea și promovarea politicii în domeniu, va întreprinde acțiunile necesare în
vederea gestionării eficiente a fluxurilor migraționale, dezvoltării în continuare a
cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările de destinaţie ale lucrătorilor migranţi și
prevenirii emigrării prin crearea oportunităţilor de angajare în ţară.

Asigurarea Socială
În anul 2019 veniturile Bugetului de Asigurări Sociale de Stat au constituit:
- bugetul asigurărilor sociale de stat - 16 760,4 mil. lei (inclusiv transferuri 6 687,0 mil.
lei);
- la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală - 5 188,3 mil. lei (inclusiv
transferuri 1 651,6 mil. lei).
Totodată, de menţionat, că cea mai mare pondere în cheltuielile totale destinate
pensiilor de asigurări sociale revine pensiilor pentru limită de vîrstă – circa 99,8%.
Cheltuielile pentru plata pensiilor de asigurări sociale sunt în continuă creştere, în
rezultatul creşterii numărului beneficiarilor şi mărimilor medii ale pensiilor, urmare a
indexărilor la data de 1 aprilie anual.

Prestații de asigurări sociale de stat :

1. Indemnizație de maternitate;
2. Indemnizație unică la nașterea copilului;
3. Indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;
4. Indemnizație lunară pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani;
5. Indemnizația paternală;
6. Indemnizații de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
7. Ajutor de deces.

Dinamica salariilor medii ale angajaților din ramurile sectorului

real, 2016 - 2019
2016 2017 2018 2019

Salariul mediu nominal al unui lucrător din

economia 4610,9 5084,0 5697,1 6446,4
națională, lei
majorarea față de anul precedent, % 110,5 110,3 112,1 113,2
41
 Cîștigul salarial real al unui salariat, în % față de
anul 107,0 103,7 105,2 109,9
precedent (ajustat la indicele prețurilor de
consum, care a
constituit 106,4% față de de anul 2015)
din care: 4125,3 4359,7 4950,1 5675,1
în sectorul bugetar, lei
majorarea față de anul precedent,% 112,3 105,7 113,5 114,6
în sectorul real, lei 4814,6 5390,1 6000,1 6748,2
majorarea față de anul precedent,% 110,0 112,0 111,3 112,5
inclusiv pe ramuri:
Agricultura, silvicultura și pescuit 3083,3 3345,6 3825,6 4339,9
majorarea față de anul precedent,% 111,1 108,5 114,3 113,4
Industria extractivă 4539,2 4535,0 5071,0 6082,9
majorarea față de anul precedent,% 102,5 99,9 111,8 120,0
Industria prelucrătoare 4485,2 4877,8 5389,9 6035,5
majorarea față de anul precedent,% 111,0 108,7 110,5 112,0
Producția și furnizarea de energia electrică și
termică, gaze, 8134,2 8930,9 10102,4 10939,8
caldă și aer condiționat
majorarea față de anul precedent,% 112,3 109,8 113,1 108,3
Construcții 4559,0 5064,5 5649,8 6456,2
majorarea față de anul precedent,% 104,6 111,1 111,6 114,3
Comerț cu ridicata și amănuntul; Intreținerea și
repararea 3903,2 4558,0 5120,1 6009,7
autovehiculelor și motocicletelor
majorarea față de anul precedent,% 110,0 116,8 112,3 117,4
Hoteluri și restaurante 3065,6 3474,3 3839,7 4578,3
majorarea față de anul precedent,% 109,9 113,3 110,5 119,2
Transport și depozitare 4410,9 4745,9 5389,7 6076,3
majorarea față de anul precedent,% 108,2 107,6 113,6 112,7
Activități financiare și de asigurări 8659,6 10338,9 11034,7 12181,8
majorarea față de anul precedent,% 110,4 119,4 106,7 110,4
Tranzacții imobiliare 4262,7 4841,2 5175,3 5608,4
majorarea față de anul precedent,% 106,2 113,6 106,9 108,4
Sursa: Biroul Național de Statistică.

Acorduri bilaterale cu statele-membre ale CSI

În prezent continuă să se aplice acordurile în domeniul asigurării cu pensii

încheiate de Republica Moldova în anii ’90 cu unele state din spaţiul post-sovietic
– Federaţia Rusă (1995), Republica Belarus (1995), Ucraina (1995), Uzbekistan
(1995) şi Azerbaidjan (1997). În temeiul prevederilor Acordurilor sus-menţionate,
pe parcursul anului 2015 au parvenit spre examinare 10085 de interpelări.
Acordurile cu statele CSI au la bază principiul teritorialităţii, potrivit căruia
pensiile se stabilesc şi se achită de către statul pe teritoriul căruia persoana
domiciliază, indiferent dacă aceasta a contribuit la sistemul public de asigurări
sociale al statului de domiciliu. Acesta şi alte principii sunt depăşite datorită
transformărilor pe plan politic, economic și financiar în aceste state, de aceea
urmeză a fi ajustate la standardele internaționale.
Acorduri bilaterale cu statele-membre ale UE
Scopul încheierii acordurilor de securitate socială constă în dorința statului de a
proteja și a garanta drepturile de asigurări sociale ale lucrătorilor din Republica
Moldova care desfășoară sau au desfășurat o activitate pe teritoriul unui alt stat și a
membrilor familiilor lor. Persoanele care cad sub incidența acordurilor:
- persoanele asigurate în unul din statele contractante;
- lucrătorii independenţi;
- lucrătorii detaşaţi;
- personalul întreprinderilor de transport internațional;
- personalul misiunilor diplomatice şi posturilor consulare;
- membrii de familie ale persoanelor asigurate (în caz de pierdere a întreținătorului
– pensie de urmaș și în caz de deces – ajutorul de deces).
Acordul de securitate socială protejează persoana în cazul apariției riscurilor
sociale asigurate, precum sunt, după caz: bătrînețea, incapacitatea temporară sau
permanentă de muncă, pierderea întreținătorului, șomajul și decesul și acordă
persoanei dreptul de a beneficia de următoarele prestații:
- pensii pentru limită de vîrstă, invaliditate, urmaș;
- indemnizații de invaliditate cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale;
- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă și maternitate (în
dependență de acord);
- indemnizații la nașterea și îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani (în
dependență de acord);
- ajutoarele de deces și șomaj (în dependență de acord).
Asistenţa socială, ca parte componentă a sistemului protecţiei sociale,
reprezintă un ansamblu de beneficii necontributive în bani (prestaţii sociale) sau în
servicii sociale, aplicabile separat sau în comun, de satisfacere a necesităţilor
persoanelor care se găsesc în situaţii de risc. Ea constituie mecanismul principal
prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înlătura efectele negative
ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile,
care nu pot face faţă exigenţelor vremii.
Obiectivul primordial în asistenţa socială este atenuarea sărăciei şi
promovarea incluziunii sociale a persoanelor nevoiaşe şi cu disabilităţi, familiilor
cu copii în situație de risc, intervenţia pe perioada de timp cît persoana se află în
situaţie de risc pentru a o ajuta să o depăşească prin diverse servicii de asistenţă
socială, acordate în combinaţie cu beneficiile băneşti în funcţie de problemă.
Diversitatea şi cuantumul prestaţiilor şi serviciilor sociale sînt condiţionate de
starea economiei, de resursele financiare existente, de necesitatea construirii
cadrului administrativ și normativ de aplicare.
Prestaţii de asistenţă socială
Prestaţiile de asistenţă socială sînt exprimate printr-o gamă largă de
indemnizații, compensații, alocații și ajutoare acordate persoanelor în dificultate.
Eligibilitatea pentru prestaţii este determinată preponderent de principiul
apartenenţei categoriale, iar caracterul plăţilor este de ordin recompensator. Doar
în cazul a 3 tipuri de prestaţii sînt aplicate mecanismele de eligibilitate prin testarea
veniturilor solicitanţilor (ajutoarele materiale din cadrul FRSSP, ajutorul social și
ajutorul pentru perioada rece a anului).
Ajutorul social
Numărul familiilor, care au beneficiat de cel puțin o plată de ajutor
social/APRA
Numărul familiilor, care au
Prestația Suma calculată
Anul beneficiat de cel puțin o plată VLMG (lei)
medie (lei) (mil. lei)
de ajutor social/APRA
2016 90000 cca 804 cca 600 mil. lei 900

Prezentăm statistica implementării Legii cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI

din 13 iunie 2006, în partea ce ține de încadrarea la prestații a familiilor care au în
componența sa cel puțin o persoană cu dizabilități:

Numărul familiilor care au în componența sa persoane cu dizabilități

2018
Categoria Total Ajutor doar
social APRA
Numărul familiilor care au în componența sa persoane 54414 36277 18137
cu dizabilități, dintre care:
toți membrii familiei sînt persoane cu dizabilități 21107 16827 4280
numărul familiilor care au în componența sa cel puțin o 33307 19450 13857
persoană cu dizabilități

Priorități pentru implementarea Programului de ajutor social:

- indexarea anuală a VLMG, reieşind din creşterea anuală a indicelui  preţurilor de
consum pentru anul precedent;
- utilizarea ajutorului social în beneficiul familiei și pentru necesitățile acesteia;
- responsabilizarea beneficiarilor de ajutor social (semnarea acordului cu STAS);
- verificarea la reşedinţa curentă a beneficiarului de către Comisie corectitudinea
utilizării ajutorului social conform angajamentelor asumate, întocmind raportul de
utilizare a prestației;
- elaborarea unui proiect de lege care va prevedea activarea șomerilor beneficiari
de ajutor social în activități publice de interes local, cu implicarea activă în
monitorizare și acordare de lucrări a autorităților publice locale de nivelul I.
- menținerea în continuare a țintirii corecte a prestației către familiile sărace;
- minimalizarea pachetului de documente pentru depunerea cererii;
- activarea beneficiarilor din rîndul șomerilor;
- revizuirea modalității de calculare a veniturilor, inclusiv din agricultură;
- promovarea conceptului de solicitare telefonică a prestației.

Migrația forței de muncă

Migrația internațională în scop de muncă reprezintă unul din cele mai marcante
fenomene care are un impact direct asupra pieței muncii din Republica Moldova.
Deși, la momentul actual nu sunt cifre exacte care ar indica numărul cetățenilor
Republicii Moldova plecați peste hotare, din diverse motive, precum ar fi deținerea
dublei cetățenii, conform datelor Inspectoratului General al Frontierei de Stat, la
sfârșitul anului 2017 numărul cetățenilor moldoveni plecați din țară pentru diferite
perioade de timp a constituit 766,5 mii persoane. O altă sursă administrativă de
date care permite estimarea volumului emigrării cetățenilor Republicii Moldova
sunt datele MAEIE, obținute de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
Republicii Moldova. Conform acestor date numărul estimativ al cetățenilor
moldoveni care se aflau peste hotare la sfârșitul anului 2017 a fost de circa 592,8
mii persoane comparativ cu 2015, atunci când se înregistrau circa 805.509
persoane.
În ceea ce privește persoanele plecate peste hotare în scop de muncă, datele
BNS, reflectă asupra tendințelor de stabilizare a fluxurilor migraționale în scop de
muncă din Republica Moldova. În perioada anilor 2013-2018, un număr de peste
300 mii de persoane anual se aflau la muncă sau în căutarea unui loc de muncă
peste hotare. În anul 2018 numărul acestora a constituit 352.7 mii persoane în
comparație cu 318.4 mii în 2017. Distribuția numărului estimativ al cetățenilor
Republicii Moldova după țările gazdă indică că, în topul țărilor de destinație a
lucrătorilor migranți moldoveni sunt: Federația Rusă, Italia, Germania, Regatul
Unit al Marii Britanii, Franța, Israel și Turcia. Totodată, se contată că, tendințele de
masculinizare a migrației forței de muncă persistă, iar migrația în scop de muncă
rămâne a fi caracterizată prin forța de muncă relativ tânără.
Emigrarea în scop de muncă
În vederea gestionării eficiente a migrației forței de muncă, politica statului se
orientează spre sporirea oportunităților de angajare legală peste hotare,
reglementarea imigrării legale a cetățenilor străini în scop de muncă în Republica
Moldova, precum și monitorizarea procesului de reîntoarcere și reintegrare a
migranților moldoveni.
Astfel, asigurarea protecției lucrătorilor migranți moldoveni se realizează în
conformitate cu prevederile Legii nr.180/2008 cu privire la migrația de muncă,
prin înregistrarea, în modul corespunzător, a contractelor individuale de muncă ale
cetățenilor Republicii Moldova angajați peste hotare după cum urmează:
- în mod individual, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu
beneficiarul solicitant înainte de ieșirea din țară;
- prin intermediul agențiilor private de ocupare a forței de muncă, care dispun de
licență;
- în conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor legislative cu privire la înregistrarea
contractelor individuale de muncă, remarcăm că pe parcursul ultimilor ani sunt
observate tendințe ascendente în înregistrarea la ANOFM a agențiilor private de
plasare în cîmpul muncii peste hotare, cît și a contractelor individuale de muncă
încheiate prin intermediul acestora.
Astfel, pe parcursul anului 2019, au fost examinate și înregistrate la ANOFM,
3109 contracte individuale de muncă ale cetățenilor Republicii Moldova angajați
peste hotare prin intermediul agențiilor private de plasare în câmpul muncii,
comparativ cu 1006 contracte înregistrate în 2017.
În scopul apărării drepturilor şi intereselor cetăţenilor Republicii Moldova,
care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, şi ale celor care au
participat la lichidarea avariei de la Cernobîl şi a urmărilor ei în zona de
înstrăinare, a fost adoptată Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut
de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl nr. 909-XII din  30 ianuarie 1992.
Categoria nominalizată de persoane beneficiază de pensii şi diverse prestaţii
sociale, cum ar fi compensaţii în schimbul biletelor de tratament balneo-sanatorial,
compensaţie unică pentru  prejudiciul adus sănătăţii,  ajutor material  unic pentru
însănătoşire, alocaţie lunară pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, etc..
Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 909-XII din  30 ianuarie
1992, persoanele care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică şi invalizii au
dreptul de a fi asigurați anual,  peste rînd, cu  bilete gratuite (în cazul indicaţiilor
medicale)  la instituţiile  balneo-sanatoriale, aflate pe teritoriul republicii, precum
şi la sanatoriile amplasate pe teritoriul Ucrainei: "Moldova" (Odessa), "Moldova"
(Truscaveţ), "Sănătatea", "Serghei Lazo" şi "Zolotaia niva" (Sergheevca),  iar în
cazul în care nu există posibilitatea  acordării de bilete, de a primi o compensaţie
bănească în mărimea costului mediu al biletului.
Serviciile sociale
În scopul sporirii durabilității capacităților structurilor teritoriale de asistență
socială, dar și a consolidării și modernizării competențelor în implementarea
politicilor din domeniul asistenței sociale, asigurarea accesului și prestării
serviciilor calitative și eficiente populației, stabilirea unei noi metodologii de lucru
și luare a deciziilor, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr. 828 din 20.11.2015
cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea
organului local de specialitate în domeniul asistenței sociale și protecției familiei și
a structurii-tip a acestuia.
Serviciul de alimentare în cantinele de ajutor social
Cantinele de ajutor social sînt persoane juridice care prestează servicii gratuite
persoanelor socialmente vulnerabile şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile Legii
nr. 81-XV din 28.02.2003 privind cantinele de ajutor social.
Cantinele de ajutor social se înfiinţează de autorităţile administraţiei publice
locale, iar organizarea şi funcţionarea acestora se efectuează în conformitate cu
Regulamentul-tip privind funcţionarea cantinelor de ajutor social, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 1246 din 16.10.2003.
 Conform legislației în vigoare, beneficiarii serviciilor cantinelor de ajutor
social sînt persoanele care au atins vîrsta de pensionare (fără domiciliu,
fără susţinători legali, fără venituri sau cu venituri mici), persoanele cu dizabilități
și copiii pînă la vîrsta de 18 ani (din familii numeroase, din cele monoparentale şi
din alte familii socialmente vulnerabile). Listele persoanelor care beneficiază de
serviciile cantinelor de ajutor social sînt întocmite de organele teritoriale de
asistenţă socială, în comun cu reprezentanţii organizațiilor de veterani şi ai altor
organizații obşteşti, şi sînt aprobate de primării.
Numărul beneficiarilor de servicii sociale specializate în anul 2019
Cît priveşte repartizarea pe medii a serviciilor sociale specializate acestea
sunt amplasate preponderent în mediul rural. În ceea ce privește amplasarea
centrelor de plasament de lungă durată și a centrelor mixte/multifuncționale,
menționăm că deși 18 din totalul de 31 de centre de plasament de lungă durată,
sunt amplasate în mediul rural, acestea deservesc și beneficiari din alte localități
ale raionului respectiv. Același lucru putem menționa și despre centrele
mixte/multifuncționale, care 26 din acestea din totalul de 38 sunt situate în
localități rurale.
Servicii de ocrotire rezidenţială
Serviciile sociale acordate persoanelor în etate și cu dizabilități constituie un
ansamblu de măsuri de natură socială în vederea depistării, evaluării, intervenției,
adaptării și integrării sociale a persoanelor care prezintă o serie de deficiențe de
natură intelectuală, senzorială, fizică, psihică, comportamentală sau de limbaj,
precum și a persoanelor aflate în situații de risc din cauza mediului în care trăiesc,
resurselor insuficiente de subzistență sau prezenței unor boli cronice ori a unor
fenomene nocive.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale este fondator şi asigură
buna funcţionare a 6 instituţii sociale rezidențiale pentru adulți: 2 instituții pentru
persoane în etate şi persoane adulte cu dizabilităţi fizice (profil somatic), amplasate
în municipiul Chișinău și raionul Dubăsari şi 4 instituții pentru persoane adulte cu
dizabilităţi psihosociale (profil psihoneurologic), amplasate în municipiul Bălți,
satul Cocieri (r. Dubăsari), comuna Bădiceni (r. Soroca) și satul Brînzeni (r.
Edineț).
Protecția Socială a Familiei și Copilului
Dezvoltarea unui sistem coerent şi unitar de suport al familiei constituie
unul din obiectivele prioritare ale protecţiei sociale, acesta fiind omniprezent și în
prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană.
Politicile din domeniul protecţiei sociale a familiei şi copilului ca parte
componentă a sistemului de protecţie socială au menirea de a oferi o asistenţă
adecvată copiilor, familiilor cu copii în scopul asigurării unui trai decent. Ele sunt
orientate spre modernizarea şi diversificarea serviciilor comunitare şi a celor de tip
familial în vederea combaterii sărăciei şi a excluziunii sociale, prevenirii
instituţionalizării copilului, creşterii calităţii vieţii familiei, dar şi încurajării
natalităţii.
Sistemul naţional de protecţie socială a familiei şi copilului din Republica
Moldova include dou ă componente de bază: prestaţii băneşti şi servicii sociale.

ANUL
ANUL 2013 ANUL 2014 ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 2018

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă, 2013-2018

Sursa BNS
Prestaţii adresate familiei şi copilului
Conform prevederilor articolului 47 al Constituției „statul este obligat să ia
măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure
sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea,
locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.”

Numărul familiilor cu copii beneficiare ale ajutoarelor materiale, 2015 - 2016

Protecţia drepturilor copilului

Una din componentele de bază ale politicii de protecţie a copilului şi a
familiilor cu copii ţine de protecţia şi respectarea drepturilor copilului. În acest
context Republica Moldova dispune de un cadru instituţional-legislativ destul de
dezvoltat referitor la acest domeniu. Printre cele mai reprezentative instituţii axate
pe protecţia copilului şi respectarea drepturilor copilului pot fi numite: Comisia
pentru protecţia copilului aflat în dificultate; adopţia etc.
Protecția socială a persoanelor cu dizabilități
Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități în iulie 2010 și a inițiat procedura de semnare a
Protocolului Opţional la Convenție in 2016.
Chiar dacă suntem parte la Convenţie şi ne-am exprimat acordul faţă de
principiile Protocolului Opţional, există încă multe etape care trebuie parcurse pînă
ce prevederile Convenției vor fi pe deplin implementate la nivel național, iar
ulterioara ratificare a Protocolului Opțional reprezintă o etapă strategică pentru
timpul apropiat.
 Necesitățile persoanelor cu dizabilități şi ale familiilor acestora sunt diverse şi
este important să fie conceput un răspuns al comunităţii cît se poate de
cuprinzător, care să ţină seama atît de persoană ca întreg, cît şi de diversele aspecte
ale vieţii acesteia.
Protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități sunt
cuprinse în toate politicile naţionale sociale, educaţionale, ale ocupării forţei de
muncă, accesibilității etc.
Statistica actuală
În anul 2019 în Republica Moldova numărul total al persoanelor cu
dizabilităţi a constituit 181 124 (dintre care copii – 11746), inclusiv pe grade de
dizabilitate:
Distribuția numărului persoanelor cu dizabilități în anul 2019
Persoane cu dizabilităţi Total
Persoane cu dizabilităţi severe 27 536
Persoane cu dizabilităţi accentuate 116 741
Persoane cu dizabilităţi medii 36 847
Total 181 124
Dintre care:
cu dizabilităţi severe 22 422
Adulţi

cu dizabilităţi accentuate 112 139

cu dizabilităţi medii 34 817
Total 169 378
cu dizabilităţi severe 5 114
Copii

cu dizabilităţi accentuate 4 602

cu dizabilităţi medii 2 030
Total 11 746
Sursa: CNAS

Măsuri de protecţie socială adresate persoanelor cu dizabilități:

Prestaţii sociale
Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, persoanele cu dizabilităţi
inclusiv copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani, beneficiază de următoarele
tipuri de prestaţii sociale:
Pensii de dizabilitate
Alocaţii sociale de stat
Compensaţii pentru pentru călătorii în transportul în comun urban, suburban
şi interurban (cu excepţia taximetrelor)
Ajutor material.
 VI. Concluzii și soluții pentru îmbunătățirea performanței

Republica Moldova, ca şi multe alte ţări din regiunea Europei de Est şi Asiei
Centrale, se confruntă cu o serie de schimbări semnificative în ceea ce priveşte
dinamica populaţiei şi este esenţial să dispunem de capacităţi adecvate în
elaborarea şi implementarea politicilor într-o manieră incluzivă.
Dat fiind faptul că majoritatea politicilor statului se referă la populație, este
necesar de a realiza o monitorizare transversală a acestora din punctul de vedere al
impactului lor asupra procesului de reproducere a populației. Acest lucru se referă
la politicile de combatere a sărăciei și a excluziunii, la politicile educaționale și
formare profesională, în domeniul locuințelor, al transportului public, al asistenței
sociale, în domeniul ocupării forței de muncă etc.
Scăderea numărului populației și îmbătrînirea demografică sunt provocările
principale pentru deceniile viitoare care necesită o atenție specială din partea
Guvernului și a societății.
Prioritatea politicilor în domeniul demografic trebuie să treacă de la
,,securitate demografică” la ,,bunăstare demografică”, iar accentul să fie pe
calitatea factorului uman și a drepturilor omului, asupra bunăstării fiecărui
cetățean.
Politicile privind dezvoltarea și populaţia în Republica Moldova trebuie să se
axeze pe cele mai relevante provocări cu care populaţia țării se confruntă:
 rata scăzuta a fertilității;
 îmbătrînirea demografică;
 speranța de viață scăzută și mortalitatea ridicată;
 emigrarea.
Este nevoie de o combinare de politici alcătuite din intervenții pro-active și
adaptive.
Intervențiile pro-active:
 îmbunătățirea concilierii vieţii de familie cu cea profesională a femeilor
(reforma concediului de îngrijire a copilului);
 extinderea serviciilor de educație preșcolară;
 îmbunătățirea accesului la serviciile de reproducere de înaltă calitate;
 elaborarea programelor de educație sexuală.
Intervenții de politici adaptive:
 Îmbunătăţirea sistemelor de asistenţă medicală preventivă;
 Introducerea învățării pe parcursul vieții pentru lucrătorii în vîrstă;
 Elaborarea unei strategii fiscale pe termen lung;
 Promovarea și reintegrarea celor reîntorși de peste hotare.
Situaţia socioeconomică are un efect direct asupra dinamicii proceselor
demografice. Totodată, forţa de muncă reprezintă un factor-cheie al procesului de
producţie şi, prin urmare, determină dezvoltarea economică. Astfel, creșterea
vîrstei de pensionare (pînă la 63 de ani pentru femei și bărbați) va contribui la
prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o
extindere reală a duratei de încadrare în cîmpul muncii prin creșterea ratei de
ocupare la toate vîrstele, inclusiv la vîrstele pre-pensionare.
Obiectivele în domeniul integrării îmbătrînirii în politici vor fi realizate prin:
 extinderea colaborării cu societatea civilă în scopul dezvoltării activităţii de
voluntariat, inclusiv prin metode de stimulare a potenţialului de voluntari în
vederea cultivării abilităţilor sociale de integrare, participare şi
implementare a bunelor practici;
 evaluarea posibilităţilor de implementare a mecanismului de măsurare a
impactului politicilor privind îmbătrînirea prin aplicarea Indicelui
Îmbătrînirii Active;
 realizarea acţiunilor în scopul consolidării potenţialului de promovare a
îmbătrînirii active.
Perfecționarea politicilor în domeniul îmbătrînirii populației prezintă un
obiectiv major pentru instituțiile de stat, urmărind ca direcții prioritare - creșterea
bunăstării populației în etate, ameliorarea sănătății acestora, precum și combaterea
abuzului, violenței asupra vîrstnicilor.
Disponibilitatea unor date demografice fiabile şi oportune cu referire la
populație este esenţială în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă şi în
monitorizarea progreselor acestora.
În scopul gestionării migrației urmează să fie promovate politici de
reintegrare și protecție socială a celor reîntorși în țară.
Planul de acțiuni comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
pentru anul 2019 a stabilit realizarea a 53 de obiective care au inclus 244 de
acțiuni, din care 175 de acțiuni au fost realizate (71,8%), 35 de acțiuni sunt
realizate parțial (14,3%) și urmează să fie finalizate în 2018, 31 de acțiuni au fost
nerealizate (12,7%) și 3 acțiuni suspendate (1,2%), în rezultatul reformei APC și la
recomandarea experților internaționali.
Pentru anul 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își va
centra în continuare efortul pentru realizarea angajamentelor stabilite în programul
de activitate al Guvernului 2016-2018 și în implementarea Planului naţional de
acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea
Europeană în perioada 2017–2019. Întru realizarea acestora și îmbunătățirea
performanței, autoritatea își va focusa resursele administrative și umane pentru
consolidarea entității și funcționarea acesteia ca un mecanism integru.
V. LISTA ACTELOR ŞI A LITERATURII UTILIZATE

1. Legea nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei

2. Legea nr.133-XVI din 13.06.2008, cu privire la ajutorul social
3. Legea nr.499-XIV din 14.07.1999, privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de
cetăţeni
4. Legea nr.289-XV din 22.07.2004, privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale
5. Legea nr. 140 din 14.06.2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a
copiilor separați de părinți
6. Codul de Procedură Civilă nr.225-XV din 30.05.2003;
7. Codul Civil nr. 1107-XV din 06.06.2002
8. Legea Nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
9. Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice
10. Legea nr.827-XIV Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei
11. Legea nr.547-XV asistenţei sociale
12. Legea nr.437-XII cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova
13. Legea nr. 60-XIX din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilităţi
14. Legea 547-XV din 25.12.2003 asistenţei sociale
15. Legea 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social
16. Legea 121-XV din 03.05.2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de
război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi a familiilor lor
17. Legea nr. 909-XII din 30.01.1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de
suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl
18. Legea nr. 190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani
19. Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale
20. Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale
21. Legea nr. 756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale
22. Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale
23. Legea nr. 156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat
24. Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii
25. Legea nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie
26. Legea nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane
27.Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nr. 48 din 22.03.2012
28. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005
29. Codul muncii nr.154-XV din 28 martie 2003
30. Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale
31. Legea nr. 156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat
32. Codul familiei nr. 1316-XIV din 26.10.2000
33. Hotărîrea nr.711 din 09.08.2010 privind aprobarea Regulamentului –cadru şi Standardelor
minime de calitate pentru serviciul social „Locuinţă protejată”
34. Hotărîrea nr.1268 din 21.11.2007 сu privire la compensarea cheltuielilor de deservire cu
transport a persoanelor cu disabilităţi ale aparatului locomotor
35. Hotărîrea nr.65 cu privire la determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă
36. Hotărîrea nr. 741 din 29.06.2007cu privire la situaţia demografică în Republica Moldova
37. Hotărîre nr. 768 din 12.10.2011 cu privire la aprobarea Programului naţional strategic în
domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025)
38. Hotărîre nr.1167 din 16.10.2008 REGULAMENTUL cu privire la modul de stabilire şi plată
a ajutorului social
39. Hotărîre nr.512 din 25.04.2003 privind aprobarea Listei contraindicaţiilor medicale pentru
persoanele care intenţionează să adopte copii
40. Hotărîrea nr.389 din 26 iunie 2009 cu privire la organizarea timpului de muncă şi de odihnă
41. Hotărîrea nr.18 din 20 ianuarie 2009 cu privire la implementarea normelor salariale
prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar
42. Hotărîrea nr.15 din 19 ianuarie 2009 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară
43. Convenţia de la Haga privind protecţia copiilor şi cooperarea în materia de adopţie
internaţională din 29 mai 1993
44. Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale
de copii
45. Convenţia Europeană de Securitate Socială.Protocol opţional la Convenţia asupra eliminării
tuturor formelor de descriminare faţă de femei (ratificat)
46. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecţiei Sociale aprobat prin  Hotărârea de Guvern Nr. 694 din  30.08.2017 cu privire la
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
47. Documente interne
48. http://www.msmps.gov.md