Aspectul migrațional în
securitatea economică a
Republicii Moldova: Analiză
instituțională

DOCUMENT DE ANALIZĂ ȘI PROGNOZĂ ECONOMICĂ

Autor:

Iurie Morcotîlo
Alexandru Fala

Chișinău, februarie 2014

 
Disclaimer

Acest material/publicație este realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-

GRUP cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul
Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare
Internațională(Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al
Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor
Externe al Danemarcei/DANIDA.

2 
 Cuprins:

 INTRODUCERE ................................................................................................................... 4 
 IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII MACROECONOMICE ....................................................... 5 
 CAZURI DE EXPULZARE ÎN MASĂ ȘI CONSECINȚELE LOR .................................................... 8 
 ASPECTUL INSTITUȚIONAL DE REGLEMENTARE A MIGRAȚIEI EXTERNE ............................. 9 
 CONCLUZII ȘI OPȚIUNI DE POLITICI .................................................................................. 13 
 ANEXE ............................................................................................................................. 15 
 
 

3 
 Introducere
În ultimul deceniu importanța migrației forței de muncă și impactul acesteia asupra
economiei au crescut esențial. Odată cu amplificarea procesului, statul face eforturi de a
canaliza efectele migrației spre dezvoltarea economică a țării, însă structura instituțională și
legislativă actuală rămân în urmă capacității sale de a face față noilor provocări în acest domeniu.
O astfel de provocare este o ipotetică expulzare în masă a migranților moldoveni, care nu a putut fi
prognozată în cadrul politicilor publice ce țin de migrație. În acest studiu se va arăta cauzele și
consecințele unui astfel de șoc pentru economia națională, recurența a evenimentelor similare pe
scară internațională și necesitatea de a lua în calcul probabilitatea și cuantumul consecințelor lor.
În baza bunelor practici internaționale, se propune o ajustare a sistemului instituțional pentru
abordarea mai comprehensivă și robustă a fluxurilor migraționale, capabilă să se ajusteze la astfel
de șocuri.

Migraţia a devenit un factor indispensabil pentru dezvoltarea economică a Republicii

Moldova, precum şi un instrument de reducere a sărăciei. La moment peste hotarele ţării se
află aproximativ 700 mii de cetăţeni, care transmit anual în țară circa 1,6 miliarde dolari SUA,
ajungând la circa o pătrime din PIB-ul țării. Respectiv numărul de migranţi din total populaţie,
volumul de remiteri şi ponderea acestora în PIB, fac ca aceste variabile economice să devină
indicatori extrem de importanţi în politicile economice din Republica Moldova.

Acest imperativ de a atribui o mai mare importanţă variabilelor sus menţionate reiese din
ultimele evoluţii politice, economice şi sociale în ţările cu un număr mare de migranţi veniți
din Moldova, în primul rând în Federaţia Rusă. Numărul de migranţi moldoveni în această ţară,
estimat la 65% din total forţa de muncă aflată peste hotare, combinat cu efectul unei expulzări în
masă la orizont, scot în evidenţă extrema vulnerabilitate a economiei moldoveneşti din acest
aspect, precum şi nesustenabilitatea modelului actual de migraţie. Această situaţie tensionată
poate servi un imbold în revizuire complexă a proceselor migraţionale şi rolul lor în securitatea
economică.

Actualul model de migraţie are un caracter spontan şi s-a dezvoltat intens în ultimul
deceniu datorită creşterii discrepanţei în nivelurile de dezvoltare economică a Moldovei şi
ţările din regiune. În perioada de creştere economică şi a volumului de remitenţe, procesul dat
era abordat ca o soluţie favorabilă pentru creşterea economică şi, în acelaşi timp, subiectul a fost
marginalizat în procesul politicilor publice.

La momentul actual, Moldova fiind în faţa unui şoc extern economic de reîntoarcere în masă
a lucrătorilor din Federaţia Rusă, apare necesitatea de a analiza complexitatea problemei
date, calcularea consecinţelor economice şi de a revizui complet modelul curent de
migraţie. Pentru aceasta este necesar de analizat experienţele precedente ale ţărilor cu mari
„tradiţii” migraţionale, aprecierea riscurilor economice şi politice ce reies din acest flux migraţional,
elaborarea unui model naţional de reglementare a migraţiei şi încorporarea lui în planificarea
strategică de dezvoltare.

Respectiv, acest studiu are drept scop de a contribui la examinarea locului migraţiei în
dezvoltarea economică, consecinţelor unui şoc extern eventual, precum şi a vastei
experienţe internaţionale în acest domeniu pentru o ajustare a economiei şi restructurarea
politicilor din domeniu. În capitolul 1 se analizează structura socio-economică generală a
migraţiei moldoveneşti, cu atenţie specială asupra problemei migranţilor în relaţiile bilaterale dintre
Republica Moldova şi Federaţia Rusă. În capitolul 2 se analizează impactul şocului migraţional
asupra unor ţări cu grade diferite de diversificare a fluxurilor migraţionale. În capitolul 3 se
abordează aspectul instituţional de management al migraţiei naţionale şi internaţionale. Aici sunt
investigate în profunzime modelul filipinez care a fost adoptat de alte state în procesul
reglementării migraţiei şi încorporării acesteia în dezvoltarea economică durabilă. În sfârşit, în
capitolul 4 se propun măsuri de ajustare a cadrului naţional de reglementare a migraţiei.

4 
Impactul asupra securității macroeconomice
Emigrarea forţei de muncă din Republica Moldova este un proces proeminent din punct de
vedere economic, social şi politic. Numărul de persoane aflate peste hotare şi volumul
remitenţelor transmise fac ca dinamica acestora sa fie resimţită la nivel macroeconomic cu
implicaţii critice pentru dezvoltarea sustenabilă. În pofida acestui fapt, statul s-a implicat post-
factum și insuficient la reglementarea acestui proces.

Până în prezent problema migraţiei şi a remitenţelor a fost abordată doar din punct de
vedere a parametrilor demografici, economici şi sociali, precum şi căilor de valorificare a
acestora în economia naţională. Cum se va arăta mai jos, pentru a înțelege pe deplin
complexitate acestor procese şi prognozarea lor, este necesar de a examina procesele şi din punct
de vedere a economiei politice. Ignorând factorii politico-economici putem să primim o imagine
incompletă cu rezultate sesizabile negative ulterior.

Figura 1. Dinamica numărului de persoane aflate la lucru peste hotare (mii

persoane)

 
Sursa: Biroul Național de Statistică 

Recent, a fost anunțată interdicția oficialităților rusești de intrare pe teritoriul Rusiei pentru
21500 de moldoveni, în timp ce numărul celor aflați în grupul de risc se estimează între
2450001 și 2880002. Având în vedere faptul că pe parcursul ultimului deceniu ponderea migranţilor
moldoveni în Federația Rusă a ajuns la cota de 69,2% (vezi Figura 1) din total forţa de muncă
emigrată, iar remitenţele din această ţară constituie circa 65% din total (vezi Figura 2), interdicția
respectivă ar putea avea efecte nefaste asupra economiei naționale.3

……………………………………………………………….……. 
1
  Datele au fost prezentate de către reprezentanta Serviciului Federal de Migraţiune din Rusia, Tamara Roşcina la întrevederea cu viceministrul 
muncii Sergiu Sainciuc, http://www.mpsfc.gov.md/md/newslst/0/1/5674/ 
2
Conform datelor Congresului Diasporelor Moldovenești. http://www.ipn.md/ro/comunicate/3952. 
3
BNS, „Migraţia forţei de muncă în Republica Moldova”, 2013. 

5 
Figura
a 2. Dinam
mica remitențelor per total și din
n Federația Rusă (mln
n. USD)

 
Sursa: B
Banca Naționa
ală a Moldoveei 

Costuurile posibilelor interrdicții o sa a varieze înî depende ență de nu umărul final de migrranți
expulzzați. Sunt două
d scenarii, unul ”op
ptimist” cuprrinzând doaar cei 215000 de migran nți cu interd
dicție
de a în
ntra pe terittoriul Federa ației Ruse și
ș cel mai ”ppesimist” cuu o probabilă
ă expulzare e a circa 288
8 mii
persoaane. Luând d în considerare pond derile remiteențelor și migranților
m din această ă țară, estee de
aștepttat la o scăd dere cu circca 35% din n total remitențe în sceenariul ”pesimist”. Confform estimă ărilor
în bazza unui model structtural al eco onomiei moldoveneștii elaborat de Expert--Grup4, un șoc
mome entan o să ducă
d la o recesiune a economiei
e de
d patru trim umulativ asupra
mestre și impactul lui cu
indicattorilor principali este prrezentat în Tabelul 1.

Tabelul 1. Impacctul cumulaativ al șocu

ului migrațional asupra principaalelor indic
catori
omici.
econo
Consumul Cheltuieli Import I
Investiții PIB Venituri
buggetare bugetare
Modifficarea, % -9,4 -10,5 -6,4 -4 -4,3 -8,3
Sursa: C
Calcule Expertt‐Grup 

Un asspect important de de ependenţă excesivă de d o singură piaţă migraţională ă, se maniffestă

prin comportam
c entul pro-c mitenţelor. Cum se ve
ciclic al rem ede în Figurra 2, după criza
c econom mică
globală remitenţe ele au scăzut cu aproxximativ 30% % faţă de an nul 2008, în n timp ce înn ţările din Asia
ele au
u crescut cu u 2% în aceeeaşi perioa adă.5 Dinammica remiten nţelor în cicclul econom
mic variază ded la
ţară la
a ţară, cum m a arătat Sayan (20 006) şi deppinde în ma are parte d de distribuţiia geograficcă a
migraţţiei.6Ţările cu “export migraţiona al” diversifiicat tind să aibă o dinamică contra-ciclic
c că a
enţelor, în timp ce ţările
remite e cu depen ndență majo oră de un număr mic d de piețe, cu
um este și cazul
c
Repub blicii Moldovva, demonsstrează un comportame
c ent opus.

unct vulnerrabil al mig

Alt pu granţilor diin Rusia es
ste nivelul scăzut de e maturizarre a proces sului
dat. Datorită
D coiincidenței mai
m multor factori cum m este lipssa regimulu ui de vize, imperfecțiu unea
sistem
mului instituţţional şi leg
gislativ în domeniul
d miigraţiei şi nivelului
n de corupție o mare parte e din
migrannţii moldoveeni nu au un statut oarecare de le egalizare înn Rusia (Fig gura 3), sprre deosebirre de

……………… ………………………………………………….… ……. 

4
 Mai multe detalii privind
d specificările modelului sunt dispo
onibile la solicitare.  
5
UNDP, „TTowards Human Resilience: Sustaaining MDG Progrress in an Age of Economic Uncerttainty”, Chapter 44, 2011. 
6
SayanSerdar, „Business C Cycles and Workeers Remittances: H How do Migrant Workers Respond to Cyclical Movvements of GDP aat Home?”, IMF 
Working Paper WP/06/52 2, 2006. 

6 
cei din ţările UE.7 Acest motiv este deseori invocat în ţările recipiente de a merge la expulzări în
masă în cazul conjuncturii economice sau politice negative.

Figura 3. Distribuția migranților salariați după tipul relațiilor de muncă

 
Sursa: Biroul Național de Statistică 

Finalmente, este important de luat în calcul factorul uman al revenirii masive a migranților.
Conform lui Galbraith (1979) majoritatea din migranţii expulzați caută căi de a re-emigra “pentru a
scăpa din echilibrul sărăciei de acasă”8 și în lumina regimului liberalizat de vize cu UE, apare
tentativa de a prognoza reorientarea unui număr semnificativ din ei spre această regiune. Însă
contingentele de migranți din aceste regiuni au profiluri socio-demografice diferite și aceasta
diminuiază probabilitatea acestui scenariu. Acest fapt, precum și discrepanța dintre numărul celor
returnați și numărul locurilor vacante pe piața de muncă locală ar putea crea presiuni suplimentare
asupra pieței locale de muncă9.

……………………………………………………………….……. 
7
BNS, „Migraţia forţei de muncă în Republica Moldova”, 2013. 
8
Galbraith J.K., „The Nature of Mass Poverty”, Penguin Books, Harmondsworth, 1980. 
9
Morcotîlo Iurie, „Problema migranților moldoveni în contextul înăspririi legislației migraționale în Federația Rusă”, februarie, 2014, EXPERT‐GRUP 
 

7 
Cazuri de expulzare în masă și consecințele lor
Autorităţile de resort în orice ţară, inclusiv şi în Moldova, trebuie să analizeze şi să ia în
calcul eventuale șocuri legate de activitatea migranților şi consecinţele acestora. Privitor la
incidenţa repatrierilor în masă, ele au avut o frecvenţă destul de înaltă în ultimii 50 de ani
suprapunându-se cu amplificarea proceselor migraţionale. Cele mai semnificative fiind expulzările
din Nigeria la începutul anilor 1980 a migranţilor din ţările Africii de Vest, din Orientul Apropiat în
perioada Războiului din Golf 1990/91 şi cea mai recentă este înăsprirea legislaţiei migraţionale în
Arabia Saudită, ducând la repatrierea de peste 1 milion de migranţi.10

Deci expulzările în masă sunt procese nu atât de rare pe plan mondial. Identificarea cauzelor
acestora, o să faciliteze la elaborarea politicilor migraţionale în ţările de origine şi la minimizarea
riscurilor. Respectiv în ţările de destinație, printre cauzele principale putem enumera:
a) Instabilitatea politică;
b) Perioade de mişcări naţionaliste;
c) Schimbarea regimului politic;
d) Declin economic cu creştere a şomajului;
e) Instrument al politicii externe;

Procentul de remitenţe pierdute drept rezultat al expulzărilor depind în mod direct de nivelul
de diversificare geografică a fluxurilor migraţionale. Cum se vede din tabelul 2, cel mai mult a
avut de suferit Yemenul, care a pierdut circa 90% din remitenţe şi 5,5% din PIB, iar 800.000 de
lucrători s-au reîntors. Diferenţa majoră a acestei ţări de India şi Filipine, care aveau o prezenţă
semnificativă în ţările din Golf şi pierduse o cotă nesemnificativă din remitenţe, era că majoritatea
covârşitoare a migranţilor activau doar într-o singură ţară - Arabia Saudită.11

Tabela 2. Pierderile estimative a remitențelor pentru principalele țări de origine a migranților

(mln. USD)

Țara Remitențe pierdute Total remitențe

Yemen 400 438

India 200 2.662

Bangladesh 100-160 758

Pakistan 100-200 2.010

Șri Lanka 100-120 356

Filipine 40-60 360

Sursa: UN Research Institute for Social Development, DP 38, 1992. 

……………………………………………………………….……. 
10
 The Economist, ”Deported Yemeni migrant workers: Down and out”, http://www.economist.com/blogs/pomegranate/2013/12/deported‐
yemeni‐migrant‐workers. 
11
Van Hear Nicholas, „Consequences of the Forced Mass Repatriation of Migrant Communities: Recent Cases from West Africa and the Middle East”, 
Discussion Paper 38, 1992, UN Research Institute for Social Development. 

8 
Aspectul instituțional de reglementare a migrației externe
Managementul fluxurilor migraţionale este un proces complex ce necesită o implicare
activă a instituțiilor de resort pentru a asigura un cadru care ar maximiza efectul de
dezvoltare şi ar minimiza consecinţele negative ale acestora. În pofida importanţei
fenomenului de migraţie pentru economia naţională şi adoptarea Strategiei naţionale în domeniul
migraţiei şi azilului (2011-2020), din partea autorităţilor publice lipseşte o abordare sistematică a
acestui proces. Printre instrumentele statului ce ţin de domeniul dat putem să menţionăm
programul PARE, Acorduri bilaterale de protecţie socială cu 10 ţări, Acordul bilateral cu Statul
Israel și Italia privind ocuparea temporară şi crearea Biroului pentru relaţii cu diaspora.12
Mecanismele menţionate nu pot metodic şi complex aborda procese de aşa magnitudine,
nemaivorbind de aşa provocări cum sunt expulzările în masă şi scădere drastică a remitenţelor.
Pentru aceasta este necesar de construit un cadru instituţional care ar cuprinde cele mai reuşite
soluţii din experienţa mondială.

Tabela 3. Analiza SWOT al sistemului de gestionare a migraţiei forţei de muncă din Moldova
Punctele tari a) Cadru instituţional şi legislativ de gestionare a proceselor
migraţionale este relativ dezvoltat, cu o evoluţie de complicare
structurală;

b) Atragerea finanţării externe în proiecte de asistenţă tehnică şi

dezvoltarea capacităţilor instituţionale;

c) Tema migraţiei, combaterea consecinţelor negative şi valorificarea

oportunităţilor de dezvoltare se află permanent în vizorul instituţiilor
publice şi pe agenda de discuţie;

d) Biroul pentru Relații cu Diaspora este funcțional și destul de activ.

Punctele slabe a) Dublarea competenţelor instituţionale şi suprapunerea documentelor

de politici din sectorul dat. Ca exemplu, pentru relațiile cu diaspora sunt
împuternicite două instituții publice – Biroul pentru relații cu diaspora și
Biroul relații interetnice al Republicii Moldova;13

b) Caracterul spontan al proceselor de migraţie. Instituţiile de resort nu

au demonstrat până în prezent o eficacitate în gestionarea migraţiei
forței de muncă şi a remitenţelor;

c) Incapacitate instituţională de a reintegra migranţii returnaţi;

d) Lipsa acordurilor internaționale cu un şir de ţări în care sunt un

număr semnificativ de migranţi moldoveni. Lipsa unor asemenea
acorduri de protecție socială a migranților cu Italia și Rusia, sunt doar
câteva exemple;14

e) Constrângerile de resurse umane şi insuficiența resurselor

……………………………………………………………….……. 
12
Conform datelor Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, actualmente Republica Moldova are semnate Acorduri de protecție socială a 
migranților cu următoarele țări ‐  Portugalia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Luxembourg, Cehia, Austria şi Croaţia. În 2014 este prognozat 
semnareaa cordurilor de acest tip cu Grecia, Turcia și Italia. 
13
OIM Moldova, „Profilul Migraţional Extins al Republicii Moldova”, 2013 
14
 Republica Moldova a negociat un acord privind protecția socială cu Federația Rusă, însă partea rusă, probabil, din considerente politice 
tergiversează adoptarea lui.  

9 
 financiare.

Oportunități a) Valorificarea programelor de atragere a remitenţelor;

b) Negocierea unui număr mai mare de acorduri bilaterale de protecţie

socială şi muncă a migranţilor;

c) Restructurarea sistemului instituţional şi legislativ pentru a maximiza

complementaritatea instituţională;

d) Adoptarea unui şir de instrumente şi politici care să mărească

capacitatea de reglementare a migraţiei forței de muncă;

Riscuri a) Dependenţa excesivă de remitenţele şi fluxul migraţional din anumite

ţări, în primul rând ponderea excesivă a acestor variabile în Rusia;

b) Vulnerabilitatea economiei naţionale la şocurile migraţionale externe

de returnare şi stopare a remitenţelor;

c) Incapacitatea instituţională curentă de a reacţiona rapid la astfel de

şocuri prin mecanisme bine stabilite;

Pentru construcţia unui sistem migraţional eficient este necesar de luat în considerare
variaţia programelor naționale, atât celor exportatoare, cât şi celor importatoare de forţă de
muncă. Luarea în calcul a componenţei şi evoluţiilor programelor migraţionale din ţările
importatoare, o să faciliteze la echilibrarea cererii şi ofertei de pe piaţa migraţională. Ţările
dezvoltate au elaborat un şir larg de politici migraţionale, un loc însemnat ocupând acordurile
bilaterale şi programele temporare şi sezoniere de atragere a muncitorilor străini. Aceste programe
variază în detalii, dar ca scop au suplinirea forţei de muncă necalificată în anumite ramuri ale
economiei.

Ca răspuns la migraţia forţei de muncă, în ţările de origine pe parcursul ultimelor decenii s-

au implementat un şir de măsuri pentru reglementarea şi optimizarea acestui proces. În
majoritatea cazurilor, aceste sisteme naţionale se compun dintr-un cadru legislativ naţional,
acorduri bilaterale în domeniul protecţiei migranţilor, programelor de informare şi atragere a
remitenţelor. Acest tip de reglementare presupune o implicare nesemnificativă a statului în
procesul de migraţie şi are loc prin coordonarea activităţii mai multor instituţii publice cum sunt
Ministerele de Interne, Muncii, Educaţiei, Afacerilor Externe, etc.15

Al doilea model presupune o abordare centralizată şi crearea unei instituţii responsabile

pentru politicile din domeniul respectiv. Pe această cale au mers mai multe state din Asia cu
semnificative fluxuri migraţionale:
 India: Oficiul pentru protejarea emigranţilor creat în 1983;
 Șri Lanka: Biroul pentru angajare peste hotare creat în 1985;
 Pakistan: Biroul pentru emigrare şi angajare peste hotare creat în 1972;
 Filipine: Administraţia filipineză de angajare peste hotare creată în 1982;
 Tajikistan: Serviciul de stat pentru migraţie creat în 1998.16

Aceste instituţii publice nu monopolizează procesul de migraţie, dar se implică activ în

formarea şi ajustarea pieţii, prin implementarea centralizată a politicilor naţionale şi oferirea
……………………………………………………………….……. 
15
ILO, IMO, OSCE, „Handbook of Establishing Effective Labour Migration Policies in Countries of Origin and Destination”, 2006. 
16
Samriddhi Foundation, „Foreign Employment for Economic Growth”, Discussion Paper, 2011. 

10 
unui set de servicii pentru migranţi. În linii generale instituțiile statului responsabile de
gestionarea fluxurilor migraționale îndeplinesc următoarele funcții:

 Organizarea unor seminare de orientare şi informare a potențialilor migranţi privind

procesul de migraţie, regulile şi legislaţia în ţările de destinaţie, ramurile economice cu
cerere ridicată faţă de migranţi, drepturilor migranţilor, etc;
 Crearea cadrului juridic şi monitorizarea agenţiilor de recrutare pentru evitarea abuzurilor şi
protejarea drepturilor migranţilor. Statul stabileşte reguli clare privind procesul de
înregistrare, activitate, raportare şi monitorizare a acestor agenţi economici. Asigură ca
plăţile pentru recrutare, instruire şi transportare să nu fie plătite de migrant, dar de
potenţialii angajatori;
 Organizarea sistemului de instruire profesională conform standardelor din ţările gazdă.
Procesul dat se implementează prin organizarea centrelor de pregătire profesională, cu
implicarea resurselor şi programelor din ţările de destinaţie;
 Stabilirea unor reguli şi contracte standard pentru toţi potenţialii migranţi, în care să se
stabilească un anumit salariu minim, condiţii de muncă, asigurare medicală, repatriere, etc.;
 Cercetarea pieţelor de muncă şi a noilor destinaţii geografice cu legislaţie migraţională mai
puternică, regiuni cu creştere economică robustă şi cu minime încălcări şi abuzuri privitor la
migranţi;
 Crearea mecanismelor de asigurare socială şi asistenţă a migranţilor aflaţi în situaţii dificile.
Pentru aceasta s-au creat fonduri de protecţie socială ce oferă asistenţă migranţilor şi
familiilor lor în caz de moarte, pierdere a serviciului în străinătate, asigurarea sănătăţii şi
sume compensatorii în caz de expulzare. În unele țări, finanțarea acestor fonduri se face
prin încasarea unei taxe fixe (ex: 25 dolari SUA) de la migranţii care pleacă la muncă cu un
contract asigurat;
 Cooperarea cu ţările de destinaţie în domeniul protecţiei drepturilor migranţilor şi
supravegherea stării migranţilor din aceste ţări. Aici se include atât negocierea acordurilor
bilaterale, cât şi delegarea reprezentanților instituţiei date în ambasadele şi consulatele
naţionale de peste hotare;
 Servește ca sursă de finanțare netă a bugetului naţional, deoarece cheltuielele pe această
structură sunt mai mici decât încasările din gestionarea migraţiei controlate.

Tabela 4. Modelul filipinez de management al migrației forței de muncă

Un model reușit de management proactiv al fluxurilor migraționale a fost creat și activează
în Filipine. Cadrul instituțional a fost creat ca răspuns la creșterea emigrării și dorința
autorităților de a profita de pe modelul exportului de muncă, până la atingerea unui nivel de
dezvoltare capabil să stopeze migrația. Acest model a fost înalt apreciat de experții
internaționali și a fost transpus în alte țări afectate de migrația forței de muncă.
Principalele instituții care coordonează procesul se subordonează Ministerului Muncii și
includ:
1. Administrația filipineză de angajare peste hotare (Philippine Overseas Employment
Administration) responsabilă în linii generale de cadrul legislativ și supervizarea
procesului de angajare, recrutare și respectării drepturilor migranților peste hotare.
Ea acordă licențe agențiilor de recrutare și stabilește periodic ratingul lor. De
asemenea prin intermediul Oficiilor externe și atașații responsabili de migrație din
ambasade monitorizează respectarea drepturilor peste hotare. Altă instituție
importantă este Administrația protecției sociale a migranților muncitori (Overseas
Workers Welfare Administration). Funcția principală este asigurarea și protecția
socială a tuturor migranților muncitori, și este finanțat prin plata obligatorie a 25$
USD de către toți migranții muncitori înainte de plecare.
2. Autoritatea pentru educația vocațională a migranților implementează un șir de
programe de instruire conform standardelor țărilor în care se îndreaptă migranții
muncitori și oferă servicii celor returnați pentru integrarea pe piața locală de muncă.
3. Pentru toți cei care pleacă peste hotare la muncă este obligatoriu trecerea unui
seminar de instruire incluzând informații despre țara gazdă, contactele persoanelor

11 
 la care de adresat în cazuri de emergență, detalii despre transmiterea banilor prin
căi formale, etc. Acest proces se face în cooperare cu ONG.

Acest model este în permanentă schimbare și ajustare la vicisitudinile economiei mondiale

și locale. Cu toate neajunsurile depistate în funcționarea lui, acest sistem de gestionare a
migrației a contribuit la reducerea sărăciei, dezvoltarea capitalului uman, stabilitatea
macroeconomică și schimbări sociale.17

Ca rezultat al activităţii instituţiilor menţionate migraţia a fost integrată într-un cadru

instituţional bine-definit, ceea ce a permis descreşterea numărului de migranţi ilegali din
aceste ţări, protecţia drepturilor migranţilor în ţările de destinaţie și reorientarea
remitenţelor în sistemul financiar-bancar. Alt punct important este diversificarea geografică a
migraţiei din aceste ţări şi independenţa lor faţă de ţările de destinaţie din punct de vedere a
remitenţelor şi returnărilor. Diversificarea geografica a contribuit la securitatea macroeconomică
din aceste considerente şi la o stabilitate a economiilor naţionale, datorită caracterului contra-ciclic
al remitențelor.18 Conform datelor Băncii Mondiale în urma crizei mondiale în majoritatea țărilor
recipiente de remitențe, acestea au descrescut în 2009. Dacă luăm în calcul doar țările cu o
pondere majoră în PIB al remitențelor (>10% din PIB), observăm că din total 26 de țări, 10 au avut
creștere în remiteri. În lista acestor 10 țări întâlnim toate țările cu sistem centralizat de
reglementare a migrației, cu excepția Tadjikistanului (Vezi Anexa 1).

Cu toate acestea, sistemele centralizate au anumite neajunsuri şi insuccese în procesul de

implementare. Gravitatea acestora depinde de nivelul de dezvoltare a instituțiilor şi priorităţile
statului, variind de la cel mai performant sistem, în cazul Filipinelor, la cel mai puțin eficient din
Tadjikistan. Punctele slabe a acestor sisteme, care trebuie luate în calcul la proiectarea analogilor
în alte ţări, sunt:
 Incapacitate de a controla modul şi gradul de respectare a contractelor de muncă şi a
drepturilor migranţilor din ţările de destinaţie;
 Slăbiciunea instituţională şi corupţia duc la apariţia cazurilor de încălcare a legislaţiei din
domeniu a agenţiilor de recrutare şi angajatorilor străini;
 Incapacitatea de a minimiza migraţia ilegală;
 Crearea distorsiunilor pe piaţa de muncă locală ca răspuns la unele programe bilaterale de
migrație. Prioritizarea unor specialități în cadrul acestor programe duce la scădere ofertei
forței de muncă pe piața internă în aceste ramuri;
 Incapacitatea autorităților de a îndrepta rezultatele migraţiei reglementate spre dezvoltarea
sustenabilă a economiei. Drept rezultat, sistemul provizoriu de export al forţei de muncă se
transformă în unul permanent şi rezultatele mediocre de dezvoltare le putem vedea în toate
aceste ţări.

……………………………………………………………….……. 
17
Rannveig Aguinas Dovelyn, „Managing Temporary Migration: Lessons from the Philippine Model”, Insight 2008, Migration Policy Institute 
18
Sharma Krishnan, „The Impact of Remittances on Economic Insecurity”, DESA Working Paper No.78, DESA UN, 2008 

12 
 Concluzii și opțiuni de politici
Migrația forței de muncă și remitențele joacă la momentul actual un rol important în
economia Republicii Moldova. Pe lângă cifrele absolute ale migrației, un rol important îl are și
distribuirea geografică a fluxurilor migraționale, deoarece concentrarea unei cote importante de
emigranți într-o regiune expune țara de origine la unele riscuri externe. În cazul Moldovei această
vulnerabilitate rezultă din numărul extrem de mare a migranților moldoveni în Federația Rusă și
calitatea relațiilor bilaterale.

Ţinând cont de mărimea proceselor migraţionale şi de importanţa remitenţelor pentru

economia naţională, consolidarea cadrului instituţional care reglementează procesele
migraționale este crucială. Necesitatea respectivă reiese nu doar din importanţa variabilelor
menţionate pentru economia naţională, dar şi din vulnerabilitate ei la şocurile migraţionale externe.
Incapacitatea instrumentelor ad-hoc precum şi recurența astfel de şocuri pentru ţările cu migraţie
masivă servesc ca argumente adiţionale pentru crearea unui mecanism consolidat, capabil să
combine aspectele de dezvoltare şi cele de securitate economică în politica migraţională a statului.

În procesul de proiectare este necesar de analizat toate punctele forte şi neajunsurile

programelor similare în ţările cu experienţă mai vastă, precum şi programele de migrație din
ţările de destinaţie. Acest mecanism instituțional are ca scop optimizarea cadrului instituțional și
legislativ în domeniul migrației forței de muncă, abordând problema într-un mod comprehensiv,
excluzând dublările de politici și amplificând rezultatele atinse de către Republica Moldova în
gestionare migrației. Astfel, cadrul instituțional sugerat ar putea fi bazat pe o instituție specializată,
creată sau formată în rezultatul consolidării unei agenții deja existente (putând fi subordonată unei
instituții publice de resort). Atribuțiile principale ale instituției ar putea fi:

 Coordonarea, elaborarea și implementarea politicilor în domeniul migrației;

 Reglementarea agențiilor de recrutare, elaborarea în acord cu angajatorii a contractelor-tip
și intermedierea primară în cazul litigiilor dintre migrați, agenții și angajatorii străini;
 Analiza permanentă a dinamicii piețelor externe a muncii, programelor de migrație
temporară și a indicatorilor macroeconomici în țările recipiente;
 Negocierea acordurilor bilaterale cu principalele țări recipiente de migranți;
 Prestarea unui set de servicii destinate migranților, inclusiv informarea privind procedurile
de migrare, oportunitățile de angajare peste hotare, reprezentarea și promovarea
intereselor acestora în țările de recepție prin intermediul reprezentanților din cadrul
ambasadelor și consulatelor;
 Colectarea datelor statistice privind structura socio-economică și geografică a migranților
moldoveni, acest mecanism fiind un produs colateral al sistemului oferind datele necesare
pentru planificarea și implementarea politicilor;
 Crearea unui fond de asigurare socială a migranților pentru situațiile de excepție, inclusiv și
returnarea. Fondul dat putând fi alimentat din plata voluntară a unei sume fixe anuale de
către migranți sau din contul unui anumit procent din salariile stipulate în contract;
 Formalizarea procesului de angajare prin intermediul relațiilor contractuale oferă
posibilitatea de monitorizat veniturile migranților și condiționarea semnării contractului de
deschiderea a unui cont bancar salarial de către angajator în țara de destinație și de către
migrant în țara de origine. Aceasta ar putea contribui la creșterea cotei remitențelor
transmise prin canale oficiale;
 Oferirea unor instrumente financiare (credite garantate în baza veniturilor viitoare din
contractul de muncă) pentru cele mai sărace pături ale populației, contribuind la micșorarea
inegalității de venituri.

13 
 Tabela 4. Schema generală de funcționare a unui cadru instituțional de reglementare
a proceselor migraționale

Agenţia naţională Guvernul ţării-gazdă

responsabilă de reglementarea
 
migraţiei forţei de muncă

2 3 6

Potenţialii Agenţii de Angajator

migranţi recrutare străin

1. Programele și acordurile bilaterale privind migrația forței de muncă;

2. Complexul de activități și reglementări ce țin de potențialii migranți (stabilirea
unui contract model, asigurarea socială a migranților, informarea și pregătirea
profesională, etc.);
3. Procesul de reglementare a intermediarilor (criterii de constituire, rating, etc.)
4. Procesul de recrutare a migranților de către intermediari;
5. Setul de relații contractuale dintre intermediari și angajatorii străini;
6. Cadrul legislativ de reglementare a relațiilor dintre angajatori și lucrătorii
migranți.

Ca rezultat al creării unui sistem de management al proceselor migraționale o să fie posibil

abordarea complexă și sistematică a migrației. Rezultatele scontate o să fie diversificarea
geografică a fluxurilor migraționale și micșorarea dependenței de unele destinații, protecția
drepturilor migranților și micșorarea ratei migrației ilegale, reorientare remitențelor în canalele
formale de transfer, colectarea datelor veridice în domeniul respectiv și planificarea cadrului de
reîntoarcere a forței de muncă.

În același timp, sunt un set de riscuri de implementare a unui nou sistem instituțional.
Identificarea riscurilor și metodelor de reducere a lor o să faciliteze procesul de implementare și
ajustare la condițiile naționale a unui nou sistem instituțional.

Tabela 5. Riscurile și metodele de atenuare în procesul de implementare a unui sistem

centralizat de management al migrației
Riscuri Metode de atenuare a riscurilor
1. Lipsa experienței și cunoștințelor în - Programe de instruire a personalului și
domeniul respectiv; transfer de experiență;
2. Constrângeri de finanțare; - Atragerea surselor financiare din partea
donatorilor externi;
3. Monopolizarea tuturor proceselor de - Asigurarea la nivel statutar că organul
către organul public responsabil de dat o să fie responsabil de
migrație; reglementarea pieții și asigurării
concurenții.

14 
 Anexe
Anexa 1. Dinamica remiterilor în primul an de criză 2009 în țările cu cota remiterilor mai mare
de 10%.

Cota remiterilor în
Țara/Anul 2008 2009 Δ, %  PIB

Armenia 1052,75 762,75 -28% 21%

Bangladesh 8940,61 10520,65 18% 12%

Bosnia și Herțegovina 2717,66 2127,03 -22% 11%

Salvador 3754,75 3402,34 -9% 16%

Gambia 64,81 79,80 23% 15%

Georgia 1065,45 1111,62 4% 11%

Guatemala 4459,70 4019,30 -10% 10%

Guyana 273,90 262,07 -4% 16%

Haiti 1369,75 1375,55 0% 21%

Honduras 2821,34 2477,34 -12% 16%

Jamaica 2156,59 1889,49 -12% 14%

Jordan 3794,03 3597,04 -5% 11%

Kosovo 1042,30 1055,27 1% 17%

Republica Kârgâzstan 1223,27 981,96 -20% 31%

Liban 7180,59 7558,14 5% 17%

Lesoto 575,86 547,93 -5% 25%

Liberia 58,12 25,12 -57% 20%

Moldova 1888,02 1198,63 -37% 24%

Nepal 2727,14 2985,06 9% 25%

Nicaragua 819,90 770,30 -6% 10%

Filipine 18628,00 19726,00 6% 10%

Samoa 111,37 122,34 10% 21%

Senegal 1476,11 1350,40 -9% 10%

Sri Lanka 2924,50 3336,70 14% 10%

Tajikistan 2544,02 1748,15 -31% 48%

Timor-Leste 17,66 112,69 538% 10%

Sursa: Banca Mondială 

15