Dosarul 1ra-815/11

REPUBLICA MOLDOVA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE
ÎN NUMELE LEGII

15 noiembrie 2011 mun. Chişinău

Colegiul penal lărgit în componenţă:

Preşedinte –Petru Ursache,
Judecători – Ghenadie Nicolaev, Iurie Diaconu, Mihail Macar şi Vladimir Timofti,
cu participarea: procurorului – Sergiu Ciobanu, avocatului – Vasile Gantea,
reprezentantului părţii vătămate- Nicolae Buza,

a judecat în şedinţă publică recursul ordinar declarat împotriva sentinţei

Judecătoriei Criuleni din 03 august 2010 şi a deciziei Colegiului penal al Curţii de
Apel Chişinău din 23 decembrie 2010 de condamnatul

Prisăcaru Sava Gheorghe, născut la 04 februarie

1964, studii medii, căsătorit, cetăţean al Republicii
Moldova, moldovean, originar şi locuitor al mun.
Chişinău, str. M. Sadoveanu 22/3 ap.40, supus
militar, căsătorit, cu antecedente penale stinse.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Avocatul a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.
Procurorul a solicitat respingerea recursului avocatului.
Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

CONSTATĂ:

1. Prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 03 august 2010, Prisăcaru Sava

Gheorghe a fost condamnat în baza art.233 Cod penal la amendă în mărime de 200
unităţi convenţionale, echivalentul a 4000 lei.
A fost încasat de la Prisăcaru Sava Gheorghe în beneficiul Inspecţiei Ecologice
Criuleni prejudiciu material în mărime de 10000 lei.
2. În fapt, instanţa de fond pe baza probelor administrate la dosar a constatat
că, Prisăcaru Sava Gheorghe aproximativ la data de 28 ianuarie 2010, ora posibilă
nu a fost posibil de constatat în cadrul urmăririi penale, aflîndu-se în apropierea
satelor Cimişeni şi Bălăbăneşti, r-nul Criuleni, avînd scopul vînatului animalelor
sălbatice şi dobîndirii lor, în lipsa autorizaţiei corespunzătoare, folosînd arma de
vînătoare cu ţeavă lisă, în perioada interzisă, a ucis două căprioare, pe care ulterior
le-a folosit în scopuri personale.
În rezultatul acestor acţiuni ilegale, conform anexei nr. 6 al Legii regnului
animal, a cauzat o daună materială faunei regnului animal în sumă de 500 unităţi
convenţionale.
3. Sentinţa menţionată a fost contestată cu apel de către inculpatul Sava
Prisăcaru, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunţarea unei
noi hotărîri prin care să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracţiunii
prevăzute de art. 233 Cod penal din motiv că probele administrate nu au fost verificate
de instanţa de fond sub toate aspectele.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 23
decembrie 2010, a fost respins apelul inculpatului Prisăcaru Sava Gheorghe ca
nefondat, cu menţinerea sentinţei Judecătoriei Criuleni din 03 august 2010 în privinţa
lui.
4.1 În argumentarea hotărîrii sale, instanţa de apel a invocat faptul că cu toate că
inculpatul vina nu a recunoscut-o, culpa lui a fost pe deplin dovedită prin depoziţiile
martorilor, prin alte probe din dosarul penal care au fost examinate de către instanţa
de fond conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, iar poziţia
inculpatului, de-a nega învinuirea incriminată a fost apreciată ca un drept al acestuia
şi ca o formă de exonerare de la răspundere pentru infracţiunea săvîrşită.
5. Sentinţa instanţei de fond şi a deciziei instanţei de apel a fost contestată
cu recurs ordinar de către condamnat, care a solicitat casarea acestora, cu pronunţarea
unei noi hotărîri de achitare în privinţa sa.
În motivarea recursului său, condamnatul a indicat că fapta sa nu întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii incriminate, iar organul de urmărire penală nu
a realizat minuţios urmărirea penală, nu a colectat şi prezentat toate probele existente
pentru a demonstra cum s-au petrecut evenimentele.
6. Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul
condamnatului urmează a fi admis din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art.436 alin.(1) Cod de procedură penală, procedura de
rejudecare a cauzei, după casarea hotărîrii în recurs, se desfăşoară conform regulilor
generale pentru examinarea ei.
Conform alin.(2) al aceluiaşi articol, pentru instanţa de rejudecare, indicaţiile
instanţei de recurs sunt obligatorii.
În conformitate cu prevederile art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,
instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe
baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din dosar.
În decizia instanţei de apel din 23 decembrie 2010, este menţionat faptul că
instanţa de fond a pus la baza condamnării lui Prisăcaru Sava în baza art. 233 Cod
penal şi raportul de constatare tehnico- ştiinţific nr. 303 din 08 februarie 2010
(f.d.31-32).
Conform art. 279 alin.(1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală
efectuează acţiunile de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile
prezentului cod şi numai după pornirea urmăririi penale, cu excepţia acţiunilor
prevăzute în art.118 Cod de procedură penală (cercetare la faţa locului) şi în art.130
Cod de procedură penală (percheziţia corporală sau ridicarea), care pot fi efectuate şi
pînă la pornirea urmăririi.
Instanţa de recurs menţionează faptul că în rezultatul studierii materialelor
cauzei, este relevant faptul că urmărirea penală, pe faptul vînatului ilegal a două
2
căprioare sălbatice, fără autorizaţia corespunzătoare şi în perioada interzisă, a fost
pornită la data de 10 februarie 2010 (f.d.1), iar raportul de constatare tehnico- ştiinţific
menţionat mai sus a fost întocmit la data de 08 februarie 2010, pînă la pornirea
urmăririi penale, fapt ce contravine prevederilor art. 279 alin.(1) Cod de procedură
penală.
Colegiul penal lărgit relevă faptul că conform art.94 alin.(1) pct.8) Cod de
procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe şi nu pot fi puse la baza
sentinţei, date care au fost obţinute cu încălcări esenţiale, de către organul de urmărire
penală, a dispoziţiilor Codului de procedură penală.
Din aceste considerente, instanţa de recurs conchide că instanţa de apel a comis
o eroare de drept care poate fi corectată doar la rejudecarea cauzei, unde, instanţa de
apel, urmează să se expună asupra admisibilităţii raportului de constatare tehnico-
ştiinţific nr. 303 din 08 februarie 2010 ca probă şi după, prin prisma prevederilor art.
101 Cod de procedură penală, urmează să stabilească coraborarea probelor existente
la materialele cauzei, verificîndu-le sub aspectul pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi
veridicităţii şi dacă există probe suficiente pentru condamnarea lui Prisăcaru Sava
Gheorghe, cu pronunţarea unei hotărîri legale şi întemeiate, în strictă conformitate
cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
7. Reieşind din cele expuse, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,
în temeiul art. 434 şi 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de condamnatul Prisăcaru Sava Gheorghe.

Casează decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Apel Chişinău din 23 decembrie
2010 în cauza penală în privinţa sa, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeaşi
instanţă, în alt complet de judecători. Decizia nu este supusă căilor de atac.

Preşedinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Iurie Diaconu
 Mihail Macar

Vladimir Timofti

Prisacaru Savava fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 233, intrunind elementele
constitutive ale acestei infractiuni si anume :
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la protecția și
folosirea rațională a animalelor și păsărilor sălbatice.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie animalele și păsările sălbatice ce se află în starea lor
de libertate naturală, existenţa cărora nu este determinată de către om.
Latura obiectivă a infracţiunii include: 1) fapta prejudiciabilă concretizată în acțiunea de
vânat illegal presupune uciderea acestor animale fara vreo autorizatie 2) urmările prejudiciabile
care constau în daunele în proporții mari” În rezultatul acestor acţiuni ilegale, conform anexei
nr. 6 al Legii regnului animal, a cauzat o daună materială faunei regnului animal în sumă de
500 unităţi convenţionale.”
3) legătura cauzală între fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă sau indirectă.In cazul nostru
este o intentie directa din cauza ca faptuitorul dorea si a intreprins acte care incalca legislatia
penala.