Chimioterapia și radioterapia în medcină

Chimioterapia și radioterapia sunt componente principale a tratamentului oncologic ce au drept

scop de a prelungi viaţa bolnavilor sau de a reduce simptomele cancerului.
Radioterapia vizează evitarea apariţiei recidivelor bolii prin folosirea radiaţiilor ionizante (radiaţii
X, gamma, fascicule de particule) care distrug celulele tumorale. Ca urmare a efectului
radioterapiei, celulele tumorale devin incapabile să crească şi să se multiplice, tumora se
micşorează, uneori dispare în totalitate. Cele mai frecvente tipuri de cancer care beneficiază de
radioterapie sunt cancerul de sân la femei, cancerul de prostată la bărbaţi, cancerele pulmonare la
ambele sexe, tumorile ORL, tumorile digestive şi cerebrale, cancerul de rect şi tumorile
ginecologice. Radioterapia nu se recomandă la pacienţii cu boli inflamatorii cronice în aria care ar
trebui iradiată, cu deficite de reparare ale ADN (diverse anomalii genetice), copiii mai mici de 3
ani, femeile însărcinate (risc de mutaţii fetale), pacienţii cu stare generală alterată, pentru care
efortul de a face câteva şedinţe de iradiere este excesiv şi riscă, de fapt, să-i grăbească sfârşitul.
Radioterapia poate vătăma și celulele normale, dar, de regulă, ele se regenerează după terminarea
tratamentului. Radioterapia curativa asigură o probabilitate de control de 90 % a bolii în zona
iradiată, cu sub 10 % complicaţii semnificative. Radioterapia curativă presupune administrarea
unor doze mai mari de iradiere, timp de 5 zile consecutive pe săptămână, câte 5 minute pe zi, timp
de 5-6 săptămâni. Radioterapia paliativă amelioreză calitatea vieţii (prin ameliorarea rapidă sau
chiar dispariţia simptomelor de tip durere, hemoragie, dispnee), nu contribuie neapărat la
prelungirea ei. Se administrează un număr redus de fracţiuni de iradiere , cu doze mari pe fracţiune
şi durează cel mult două săptămâni. Un dezavantaj al radioterapiei constă in faptul că există o
toxicitate acută pe perioada radioterapiei şi o toxicitate tardivă (cronică) care poate apărea la luni
sau ani de zile după radioterapie. Toxicitatea acută apare ca urmare a inflamaţiei ţesuturilor
sănatoase, intersectate de dozele mari de radiaţie în vecinătatea tumorii. Pielea înregistrează
modificări de tip „arsură”, se înroşeşte şi duce către ulceraţie, dar se vindecă după terminarea
radioterapiei. Pot apărea reacții inframatorii la nivelul mucoaselor căilor aeriene sau digestive
(cavitatea bucală, faringe,esofag, stomac, intestin subţire/gros), iar iradierea vezicii urinare
mimează simptome de cistită. De notat că radioterapia poate induce alt cancer în zona iradiată, in
medie la 8-10 ani după aplicarea ei, riscul este aşadar esenţial, mai ales în pediatrie şi la pacienţii
tineri.
Chimioterapia a luat naștere înca în timpul celui de-al Doile Război Mondial, cand medicii din
Armata Statelor Unite au studiat un compus numit iperită – cunoscut şi sub denumirea de gazul
muştar – şi au descoperit că poate avea efect împotriva diverselor tipuri de cancer de sânge,
precum leucemia sau limfomul. De-a lungul timpului, cercetătorii s-au axat pe descoperirea unor
medicamente care să blocheze diferite procese prin care celulele canceroase se dezvoltă şi se
înmulţesc. Așa dar, chimioterapia constă în injectarea intravenoasă a diverse substanţe
chimice care au drept scop împiedicarea sau încetinirea proliferării celulelor canceroase (opreşte
cancerul din evoluţie). Există peste 100 de, iar în fiecare an sunt descoperite noi molecule mai
eficiente, mai lipsite de riscuri.O categorie aparte o constituie imunomodulatoarele, care ajută
sistemul imunitar al pacientului să recunoască celulele maligne şi să le distrugă, fără ca alte ţesuturi
şi organe din apropiere să fie afectate.Alte categorii de medicamente chimioterapice sunt
reprezentate de agenţii alchilanţi, antibioticele antitumorale şi corticosteroizi. Printre cel mai des
întâlnite reacţii adverse în cazul chimioterapiei se numără: căderea temporară a părului; greaţa;
neutropenia (nivel redus al leucocitelor din sânge – care favorizează apariţia infecţiilor); anemia;
lipsa poftei de mâncare; diareea; aftele la nivelul gurii şi gâtului; probleme dermatologice (piele
uscată, iritată, alergie la soare) modificări ale aspectului unghiilor. Astfel de simptome nu sunt
neapărat prezente la toţi pacienţii, deoarece fiecare individ reacţionează diferit la tratament, în
funcţie de vârstă şi, mai ales, de bolile asociate. Tipurile de cancer în care chimioterapia îşi
îndeplineşte cu succes eficienţa sunt: cancerele de sânge, cancerul de vezică, cervical, colorectal,
esofagian, gastric, pulmonar, pancreatic şi de prostată. Toxicitatea chimioterapiei rămâne însă un
subiect intens dezbătute de adepţii terapiilor naturiste, care consideră că efectele adverse ale
chimioterapiei nu egalează beneficiile. Din acest motiv, multe persoane încă refuză chimioterapia
şi preferă să se „trateze” cu remedii naturale. Chimioterapia este cel mai frecvent administrată
intravenos printr-un cateter. În funcție de tratament, o singură sesiune ar putea dura de la 20 de
minute până la câteva ore și va fi, de obicei, administrată în timpul vizitelor de o zi la spital sau la
centrul de tratament. Uneori, chimioterapia este administrată continuu în câteva zile printr-o
pompă sau dispozitiv portabil pe care îl puteți utiliza acasă. Înainte de chimioterapie, vi se pot
administra medicamente pentru greață sau antiemetice. De asemenea, puteți fi încurajat să beți
câteva pahare cu apă în timpul sesiunii. Unii pacienți beneficiază de comprimate sau capsule
citostatice la domiciliu. Unele tipuri de cancere de piele sunt tratate folosind o cremă cu citostatice
aplicată direct pe piele. nele tipuri de cancere de piele sunt tratate folosind o cremă cu citostatice
aplicată direct pe piele. Chemoembolizarea – utilizată pentru cancerul hepatic sau pentru anumite
tipuri de cancer care s-au răspândit în ficat, și implică injectarea medicamentului direct în vasele
de sânge care hrănesc o tumoră.
În concluzie pot spune că chimioterapia și radioterapia au o importantă foarte mare în medicină,
fiind principalele categorii terapeutice în oncologia medicală, cu scopul de a prelungi viaţa
bolnavilor sau de a reduce simptomele cancerului.

Radioterapia
Chimioterapia
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene

Referat
La unitatea de curs
“ Fiziologia ambientală ”

A elaborat: Ungurean Dumitru

Profesor: Aurelia Crivoi

Soroca 2019
Cuprins:
Noțiunea de radioterapie
- Tipuri de cancer care beneficiază de radioterapie
- În ce cazuri nu se recomandă radioterapia
- Avantajele și dezavantajele
- Radioterapia curativă
- Radioterapia paliativă
Noțiunea de chimioterapie
- Substanţe chimice utilizate în cadrul chimioterapiei
- Tipuri de cancer ce vizează chimioterapia
- Toxicitatea chimioterapiei
- Administrația chimioterapiei