Curs 1 Management general 25/X/2000

I. INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL FIRMEI.

1. Conceptul de manager si management.

2. Management –stiinta si arta.
3. Scoli in evolutia stiintei management.

1. Conceptul de manager si management.

Omul receptioneaza informatii din mediul organizatiei in care isi desfasoara

activitatea, ia decizii si declanseaza actiuni intervenind asupra mediului care a generat
informatiile. Modificarile generate de mediu determina emiterea de noi informatii si
ciclul se reia. Daca obiectul activitatii omului este insasi dirijarea evolutiei sistemului,
atunci acest sistem devine un sistem condus , iar omul devine manager formand
impreuna cu colectivul de conducere ,daca exista sistemul de conducere.
Cuvantul management deriva de la latinescul “manus” care inseamna mana si
reprezinta in expresie literara manevrare , pilotare.
Managerul este persoana care se ocupa cu “pilotarea”,cu “conducerea” care participa
nemijlocit la efectuarea actiunii. “Manus” in engleza deriva “to manage”care reprezinta
manager , management care inseamna conducere respectiv conducere .
In literatura de specialitate s-au exprimat diferite opinii privind continutul si sfera de
cuprindere a managementului. Managementului i se dau diferite acceptiuni fiind
considerat ca proces, ca activitate ca un grup de persoane sau ca o arta /stiinta cu obiect,
legitati si principii proprii.
In viziunea lui William Newman , managementul este definit “ca directionare
,conducere si control al eforturilor unor grupuri de indivizi in scopul realizarii unui scop
comun.
A. Mackensie arata ca managementul este procesul in care managerul opereza cu trei
elemente fundamentale si anume idei, lucruri si oameni realizand obiectivul prin altii.
Gheorghe Macovei arata ca managementul desemneaza un sistem de principii, de
cerinte si reguli precum si talentul de a le aplica.
Ovidiu Nicolescu arata ca managementul intreprinderilor rezida in studierea
proceselor si relatiilor de management din cadrul lor , in vederea descoperirii legitatilor si

1
Curs 1 Management general 25/X/2000

principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme , metode, tehnici si modalitati

de conducere de natura sa asigure ridicarea eficientei.

Managementul – reprezinta un complex de actiuni desfasurate cu scopul de a

asigura functionalitatea normala eficienta a organizatiilor.
Managementul nu este apanajul exclusiv al conducatorilor la cel mai inalt nivel, el este
impus oricarui responsabil indiferent de locul ocupat in ierarhie.
Se cunosc mai multe feluri de manageri in functie de nivelul competentelor :

3-manageri inferiori-corespunde conducerii de supraveghere

2-manageri mijloci –sefii de servicii
1-manageri superiori-corespund conducerii de varf
non-managerii-personal de executie

Managementul genereaza o dezvoltare fara investitii numai printr-o buna

gestionare a resurselor(bunurilor), de aceea unii specialisti in domeniu considera ca nu
exista tari sarace sau tari bogate ci numai tari bine conduse sau prost conduse.

2. Management –stiinta si arta

Managementul poate fi definit in acelasi timp ca este si stiinta si arta, deoarece pe de

o parte managerii trebuie sa-i inteleaga pe oameni si diferitele situatii(sa aibe deci
abilitati de a intui,a descoperi) sa reflecteze si sa foloseasca practic experienta sa, acestea
tinand in special de arta, iar pe de o parte trebuie sa foloseasca cunostintele (legiile,
principiile teoretice) existente in diverse domenii in fundamentarea deciziilor sale.
Nu exista o granita si nu putem preciza cand este nevoie de arta si cand sa ne bazam
exclusiv pe teorie in management. Optiunea pentru o solutie bazata pe intuitie sau pentru
una bazata pe calcule riguroase tine de abilitatea managerului, de capacitatile sale de a
asigura conducerea organizatiei. Managementul imbina cunostintele cu talentul
managerilor de a le aplica la conditiile concrete ale fiecarei organizatii, deci, pe langa
cunostinte sunt necesare si aptitudini, cu alte cuvinte managementul apare intr-o dubla
ipostaza si ca stiinta si ca arta, cele doua ipostaze fiind complementare.
Trasaturi care avantajeaza, utile in management:
 Hotarare
 Extrovertire
 Abilitatea de a tolera ambiguitatea si nesiguranta
 Placerea de avea putere
 Decizie
 Perseverenta
 Capacitatea de a te pune in pielea altcuiva
 Capacitatea de a trece cu usurinta de la un lucru la altul

2
Curs 1 Management general 25/X/2000

 O intelegere intuitiva a celorlalti

 Puterea de a suporta stresul.

Trasaturi care pot dezavantaja:

 Constiinta de sine si timiditate
 Perfectionist,mai ales in detali

 O aborbare puternic rationala

 Dorinta de cunoastere pentru sine
 Dorinta de a da prioritate familiei sau activitatii din timpul liber
 O fire blanda si buna.

3. Scoli in evolutia stiintei management.

Criterii de clasificare:
 Natura conceptelor si metodelor utilizate
 Functiile managementului
 Functiunile intreprinderii

1 2 3 4
Scoala clasica Scoala comportista Scoala cantitativa Scoala sistemica

1. Scoala clasica.
S-a afirmat puternic la sfarsitul acestui secol si a fost avansata de Frederick Taylor si
Henry Faylol. Specificul ei consta in utilizarea intr-o maniera anlitica a conceptelor si
instrumentelor economice cum ar fi: profitul, cheltuielile,investitiile.
Principalele contributii ale scolii clasice sunt:
 Definirea unui ansamblu inchegat de concepte si principii, majoritatea rationale care
au pus bazele stiintei conducerii
 Abordarea stiintifica a conducerii si organizarii, considerate anterior ca rezervate
exclusiv experientei si intuitiei
 Concentrarea asupra constructiei si functionarii structurii organizatorice
Principalele critici aduse tezelor scolii clasice privesc viziunea mecanicista si
ignorarea motivatiilor factorului uman.

2. Scoala comportista.(a comportamentului social, sau relatiilor umane)

S-a lansat intre anii 1924-1932 si este reprezentata de Elton Mayo, Mc
Gregor,Maslow. Aceasta scoala considera ca omul este elementul central in cadrul
organizatiilor.
Principalele caracteristici:
 Atentia nu este focalizata asupra persoanelor ci asupra grupurilor
 Integrarea persoanelor se bazeaza pe increderea acordat acestora
 Deciziile sunt considerate descentralizate
 Coordonatorile grupurilor sunt considerati in primul rand centre de comunicatii, intra
si inter grupuri si numai in al doilea rand ca reprezentanti ai autoritatii
Principalele critici aduse tezelor acestei scoli au vizat in principal:
 Ineficacitatea operationala a conceptelor si teoriilor avansate

3
Curs 1 Management general 25/X/2000

 Concentrarea exclusiva asupra aspectului uman al intreprinderilor

 Supraevaloarea rolurilor climatului organizational ca element motivational.

3. Scoala cantitativa.
S-a afirmat la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial si este reprezentat de R.
Raiffa si S. Beer.
Principalele contributii sunt:
 Introducerea metodelor si tehnicilor cantitative in conducerea activitatii
intreprinderilor (programare,planificare,investitii,gestionarea stocurilor, s.a.
 Folosirea unor concepte si instrumente precise
 Folosirea echipelor interdisciplinare (matematicieni,ingineri,economisti etc.)
Principalele critici s-au referit la:
 Simplificarea realitatii
 Incadrarea ei intr-in numar limitat de tipare de rezolvare.

4. Scoala sistemica.(a sistemelor sociale)

A fost reprezentata de T. Parsons si P. Drucker.
Principalele contributii:
 Folosirea unui evantai mare de concepte si metode provenind din numeroase stiinte;
 Situarea pe primul plan al procesului de management in ansamblul sau;
 Intreprinderea este abordata ca un sistem ceea ce confera un puls de realism si
dinanism solutiilor preconizate;
 Recompensa materiala are un rol stimulator.